marți 25 februarie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Autor: Petru Zoltan

509 articole
Petru Zoltan

Petru Zoltan, jurnalist de investigație de aproape 20 de ani, a publicat articole în Jurnalul Național, România Liberă și Newsweek România, dar a colaborat și cu BBC și alte mari trusturi media europene și americane. Este o prezență constantă în echipe transfrontaliere de investigații (Journalismfund.eu).

Investigații

Baronul Iulian Dumitrescu controlează Electromecanica

Baronul liberal Iulian Dumitrescu controlează Electromecanica. Uzina de arme de la Ploiești ar urma să producă rachetele SkyCeptor în colaborare cu americanii de la Raytheon, este controlată politic de liberalul Iulian Dumitrescu, președintele Consiliului Județean Prahova. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Din Consiliul de Administrație al fabricii de arme de la Ploiești face parte Anna Maria Vasile, administratorul public al Județului Prahova. Dar ministrul Virgil Popescu a numit-o și în conducerea altor două companii de stat: Distribuție Energie Electrică România și Depogaz. Tot la fabrica de arme de la Ploiești îl regăsim în funcția de director general pe liberalul Cristian Popescu, fost consilier județean la Prahova. Baronul liberal Iulian Dumitrescu controlează Electromecanica Compania Electromecanica Ploiești, deținută de Ministerul Economiei, a anunțat în urmă cu un an de zile că a semnat un memorandum cu americanii de la Raytheon pentru a produce în România rachetele interceptoare SkyCeptor. La semnarea documentelor au participat Wesley D. Kremer, președintele Raytheon, ministrul Economiei Florin Spătaru, ministrul Apărării Vasile Dîncu, dar și Gabriel Țuțu, directorul de atunci al Romarm. Plin de entuziasm, ministrul Florin Spătaru spunea atunci că mai sunt câțiva pași pentru a începe producția de rachete la Ploiești. "Producţia înseamnă şi investiţii din partea română şi ceea ce l-am asigurat pe directorul Electromecanica şi directorul general al Romarm e că Ministerul Economiei este hotărât să investească, să aloce bani pentru dezvoltarea acestei capabilităţi astfel încât România să se poziţioneze atât la nivel naţional, cât şi la nivel european, ca un furnizor stabil şi ca un furnizor de încredere în acest domeniu", spunea atunci ministrul Florin Spătaru. De atunci a trecut un an de zile, timp în care ministrul Florin Spătaru a uitat de promisiunea făcută atât industriei de apărare, cât și partenerilor americani. Surse din cadrul companiei au declarat sub protecția anonimatului că, de la semnarea memorandumului, nu s-a alocat nici un leu pentru dezvoltarea acestei companii. Am încercat să obținem un punct de vedere legat de investiții de la Cristian Popescu, directorul general al Electromecanica Ploiești, dar de la secretariatul companiei ni s-a transmis că nu este la serviciu. Liberalul Cristian Popescu, pus director de liberalul Virgil Popescu Liberalul Cristian Popescu a fost numit în funcția de director general la Electromecanica Ploiești în ianuarie 2020, apoi și-a dat demisia din Consiliul Județean Prahova. Numirea în funcție a fost făcută cu acordul lui Virgil Popescu, ministrului Economiei din acea perioadă. Cristian Popescu absolvit Facultatea de Drept "Titu Maiorescu" în anul 2000 și, după cinci ani, a intrat în câmpul muncii. Oficial, a fost administratorul societății Denner, pe care o patronează și în prezent, împreună cu Daniela Bianca Popescu, soția sa. Societatea are ca obiect principal de activitate repararea calculatoarelor și obiectelor periferice. În anul 2009, a fost numit director general al companiei strategice Electromecanica Ploiești. Deși nu avea experiență deloc în domeniu, a rezistat pe funcție timp de patru ani. Apoi, în anul 2013, a fost retrogradat pe funcția de șef structură de securitate, funcție pe care a stat până în ianuarie 2020. Triunghiul Băluță - Viorica Dăncilă - Iulian Dumitrescu În ultima zi de ministru al Economiei, liberalul Virgil Popescu a decis să o numească în Consiliul de Administrație (CA) al companiei Electromecanica Ploiești pe Anna Maria Vasile, administratorul public al Județului Prahova. Cariera acesteia în administrația publică este strâns legată de primarul pesedist Daniel Băluță, de premierul Viorica Dăncilă și de liberalul Iulian Dumitrescu, președintele Consiliului Județean Prahova. Conform CV-ului ei, Anna Maria Vasile a lucrat în perioada 1999-2009 la primaria Los Barrios, din Spania. Revenită în țară, a fost angajată direct ca director executiv la Direcția Managementul Proiectelor din cadrul Primăriei Sector 3. De la Sectorul 3 s-a mutat la Sectorul 5. În august 2017, primarul pesedist Daniel Băluță a decis să o numească în funcția de administrator public al Sectorului 4. Șefă fără număr A stat pe funcție până în decembrie 2018, atunci când a fost detașată la Corpul de Control al premierului Viorica Dăncilă. După doar două luni a revenit în Primăria Sector 4 pe funcția de director executiv. A stat doar o lună pe acest post, apoi iar a fost detașată pe funcția de șef serviciu în Corpul de Control al premierului Viorica Dăncilă. De data aceasta, a stat pe funcție până în martie 2020. De la Corpul de Control al Guvernului, a aterizat direct pe funcția de comisar șef al Gărzii de Mediu Prahova, iar de acolo s-a transferat la Agenția de Mediu Prahova. În noiembrie 2020, liberalul Iulian Dumitrescu a angajat-o pe postul de director executiv al Direcției Proiecte cu Finanțare externă a Consilului Județean Prahova. Apoi, după două luni, a decis să o numească în funcția de Administrator Public al județului Prahova. Din această postură conduce județul atunci când liberalul Iulian Dumitrescu este plecat cu treburi politice la București. Două CA-uri de la ministrul Virgil Popescu Liberalul Virgil Popescu, actualul ministru al Energiei, a decis să o numească pe Anna Maria Vasile și în funcția de președinte al Consiliului de Administrație la Distribuție Energie Electrică România, societatea care asigură distribuția energiei pentru aproape patru milioane de locuri de consum. Tot ministrul Virgil Popescu a decis să o numească pe subalterna liberalului Iulian Dumitrescu și în Consiliul de Administrație al Depogaz Ploiești, filiala de înmagazinare a gazelor naturale a Societății Naționale de Gaze Naturale Romgaz SA. Citește și: Firea l-a dat afară, de urgență, pe activistul Vișinel Bălan de la Protecția Copilului, după ce acesta a vorbit public despre sinuciderile copiilor din centrele de plasament Anna Maria Vasile nu a menționat în declarațiile de avere veniturile pe care le încasează lunar de la cele trei companii de stat. De exemplu, membrii CA de la Electromecanica Ploiești primesc lunar o indemnizație de 3.300 lei brut. În timp de indemnizația lunară la Depogaz este echivalentul a două salarii medii brute, adică în jur de 12.000 lei. Am încercat să obținem un punct de vedere de la Anna Maria Vasile, dar aceasta a refuzat orice discuție legată de activitatea sa. "Luați legătura cu cei de la Electromecanica. Nu am ce comentarii să fac. Trimiteți o solicitare la Electromecanica și o să vă răspundă purtătorul de cuvânt", a spus Anna Maria Vasile.

Baronul liberal Iulian Dumitrescu controlează Electromecanica (sursa: Facebook/Iulian Dumitrescu)
Căpitan de Securitate, plătit de PSD (sursa: Facebook/Haralambie Voicilas)
Investigații

Căpitan de Securitate, plătit de PSD

Căpitan de Securitate, plătit de PSD. Haralambie Voicilaș, un fost căpitan de Securitate care a făcut poliție politică, a fost angajat de Partidul Social Democrat, condus de Marcel Ciolacu. Salariul primit de la social-democrați a fost de 66.000 lei, echivalentul a 13.500 de euro. Mai mult, ministrul Economiei, Florin Spătaru, l-a plasat în Consiliul de Administrație al IAR Brașov, o companie de stat cu tradiție în istoria aviației. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securități a decis în ocotombrie 2005 că Haralambie Voicilaș, fostul avocat al lui Valentin Ceaușescu, a semnat mai multe rapoarte și note prin care s-au încălcat drepturile cetățenilor. Faianțar-mozaicar, ofițer Secu, judecător, "Ștefan Gheorghiu" Haralambie Voicilaș și-a început cariera în anul 1963 ca faianțar–mozaicar la Întreprinderea de construcții Ploiești. A lucrat acolo până în 1967, an în care a intrat la Facultatea de Drept din București. După terminarea facultății, în anul 1972, a fost încadrat ca ofițer la Ministerul de Interne. Apoi și-a început ascensiunea în structurile de Securitate. În perioada 1974-1978, Haralambie Voicilaș a avut gradul de locotenent–major de Securitate la București. Apoi, în perioada 1983-1985, a fost căpitan la Securitatea Municipiului București, serviciul 120, potrivit informațiilor făcute publice de Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securități. Însă, în CV-ul său, Voicilaș Haralambie susține că, între 1984 și 1988, a activat ca judecător la Judecătoria Sector 2. De la judecătoria Sector 2, a ajuns lector la Academia "Ștefan Gheorghiu", acolo unde se făcea pregătirea cadrelor de conducere din Partidul Comunist Român. După Revoluția din 1989, Voicilaș Haralambie și-a început cariera de avocat în Baroul București. Verdict de poliție politică, definitiv din 2007 Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securități (CNSAS) a emis decizia 186 în octombrie 2005 în care se menționează că, în urma probelor examinate, în activitatea de ofițer de Securitate a lui Voicilaș Haralambie a desfășurat activități de poliție politică: "Astfel, s-a reținut că acesta a semnat rapoarte, note de analiză și adrese prin care s-au încălcat drepturile cetățenești prevăzute de Constituția României din 1965 (libertatea cuvântului și a presei – art. 28, inviolabilitatea – art. 32, secretul corespondenței – art. 33) și Pactul privind Drepturile Civile și Politice (dreptul la viață private – art. 17, libertatea de exprimare și libertatea de opinie – art. 19)". Decizia CNSAS în dosarul Haralambie Voicilaș (sursa: CNSAS) Decizia CNSAS a rămas definitivă și irevocabilă prin Sentința civilă nr. 3/29.03.2007 a Curții de Apel București. "Am fost ofițer de Securitate. Așa!" La solicitarea Defapt.ro, Haralambie Voicilaș a declarat că nu știe să fi făcut poliție politică. "M-o fi declarat că am făcut poliție politică. Eu nu vă contrazic. Nu am cunoștință de așa ceva. Am fost ofițer de Securitate. Așa! Eu am fost într-o perioadă a vieții mele... am lucrat în Ministerul de Interne la Departamentul Securității până în 1983. Cum să fac poliție politică dacă am ieșit în '83? O zice (CNSAS – n.r.). Conform principiului democrației fiecare este liber să vorbească. Așa au zis și ei. Nu am argumente să vă contrazic. Nu știu că m-au declarat că am făcut poliție politică. În 1983 eram judecător la judecătoria Sector 2", a declarat Haralambie Voicilaș. Căpitan de Securitate, plătit de PSD. Salariul: 66.000 de lei Pe Haralambie Voicilaș l-am găsit în Consiliul de Administrație al companiei IAR Brașov, una dintre companiile strategice a statului român la care este acționar majoritar Ministerul Economiei. Din documentele postate pe site-ul IAR Brașov rezultă că Haralambie Voicilaș a fost numit membru în Consilul de Administrație în data de 28 decembrie 2022. Apoi, în februarie 2023 i-a fost prelungit mandatul. Numirea și prelungirea mandatului s-au făcut la cererea ministrului Economiei Florin Spătaru, vicepreședinte la PSD Galați. Pentru această funcție Haralambie Voicilaș este renumerat lunar cu suma de 4.720 de lei brut. Tot pe site-ul IAR am găsit și declarația de avere a lui Haralambie Voicilaș. Din documentul citat rezultă că a încasat de la Partidul Social Democrat un salariu de 66.000 de lei, adică în jur de 13.500 de euro. Voicilaș a primit salariu de la PSD (sursa: IAR Brașov) În plus, mai primește două pensii. Una de la Baroul București, iar cealaltă de la Casa de Pensii Sectorială a Ministerului Afacerilor Interne. Întrebat cum a ajuns în CA al IAR Brașov, Haralambie Voicilaș a spus că a fost ales de Adunarea Generală a Acționarilor. "Cineva te propune, dar asta nu înseamnă că, dacă te-a propus, ești membru în Consiliu", a spus cu tâlc Voicilaș. Voicilaș: "Iubesc această țară" Haralambie Voicilaș nu a vrut să spună dacă este sau nu membru PSD. Însă, atunci când a fost întrebat de cei 66.000 declarați ca salariu încasat de la PSD, Voicilaș s-a arătat tare mirat. "O fi niște bani de la PSD. Eu nu știu. Nu am voie să uit? 66.000 lei? Ce bine ar fi! Auziți, de ce nu ziceți 600.000 de lei?", a mimat uimirea Voicilaș. Cât despre relația sa cu liderii PSD, inclusiv cu Marcel Ciolacu, Haralambie Voicilaș nu a vrut să facă nici un comentariu. Totuși, a spus că îl cunoaște pe Ion Popa, președintele Organizației Pensionarilor Social Democrați, din din anii '78-'79, de când era activist de partid la București. "Puteți să scrieți ce doriți. Am iubit, iubesc această țară și o voi iubi tot timpul. Oriunde m-am dus n-am luptat împotriva țării și împotriva poporului român. Să îmi demonstreze cineva că am încălcat un drept al unei persoane. Ce drept am încalcat eu?", a adăugat Haralambie Voicilaș. Șeful pensionarilor PSD: "Care-i problema că a fost căpitan de Securitate?" Ion Popa, șeful pensionarilor PSD, a spus că Haralambie Voicilaș este secretar executiv la organizația națională a pensionarilor a PSD. Întrebat dacă l-a susținut pentru funcția de membru CA la IAR Brașov, Ion Popa a spus că Voicilaș a fost propus de partid. "A fost propus. Care-i problema? Haideți, domnule, vedeți-vă de treabă. A avut mai multe funcții. A fost și avocat, a fost și șef de instanță. Și care-i problema că a fost căpitan de Securitate? Alții nu au fost? Nu e nici o problemă! Nu știu de ce vă îngrijorează pe dumneavoastră că a făcut poliție politică. Asta nu știu eu", a declarat Ion Popa. Citește și: Cei care conduc Avioane Craiova și Romaero: un agent de vânzări, un silvicultor, un lăcătuș mecanic, un fin al Gabrielei Firea, un șef de la Piețe și niște pensionari speciali din MApN, SRI Defapt.ro a încercat să obțină un punct de vedere și de la Marcel Ciolacu, liderul PSD, pentru a afla care a fost motivul pentru care partidul pe care îl conduce i-a plătit salariul lui Haralambie Voicilaș. Dar Ciolacu a refuzat să comenteze. La fel a procedat și Florin Spătaru, ministrul PSD al Economiei.

Cei care conduc Avioane Craiova, Romaero (sursa: Facebook/Florin Spataru)
Investigații

Cei care conduc Avioane Craiova, Romaero

Florin Spătaru, ministrul Economiei, a numit la conducerea companiilor de armament ale statului politruci fără nici o legătură cu domeniul. De la secretare până la foști vânzători, bibliotecare, lăcătuși, polițiști, profesori, pensionari, chiar și patroni de discoteci. Majoritatea, susținuți politic de PSD și PNL, principalele partide de guvernământ. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Cei care conduc Avioane Craiova, Romaero. Consilierii ministrului Florin Spătaru au preluat președinția Consiliilor de Administrație de la Avioane Craiova și Romaero, două companii strategice din industria de apărare. La Romaero au ajuns și oamenii ministrului Gabriela Firea, colonelul SRI Alexandru Roland Săvulescu și Alexandru Hanzem Kansou. Cei care conduc Avioane Craiova, Romaero Ministerul Economiei, condus în prezent de pesedistul Florin Spătaru, coordonează activitatea industriei de apărare de stat prin compania Romarm, acționar majoritar la 15 fabrici de armament în întreaga țară. Separat, în portofoliul Ministerului Economiei se mai află șase companii: Avioane Craiova, IAR, IOR, Romaero, Șantierul Naval Mangalia și Uzina Mecanică Orăștie. Alte două companii strategice, Uzina de Produse Speciale Făgăraș și Construcții Aeronautice, se află în faliment din anul 2008, respectiv 2014. Pe lângă ministrul Florin Spătaru, de industria de apărare răspunde oficial și secretarul de stat Daniela Nicolescu, numită în funcție de liberali. De altfel, industria de apărare a și fost împărțită între PSD și PNL când a venit vorba de funcții de conducere. Agentul de vânzări și silvicultorul Avioane Craiova, una dintre societățile deținute de Ministerul Economiei, a fost înființată în anul 1972 cu scopul de a produce avioane militare pentru Forțele Aeriene Române. Consiliul de Administrație format din cinci membri. Liberalul Mădălin Romeo Voicinovschi, unul dintre membrii CA, a fost agent și manager de vânzări. În prezent, este administrator public al comunei Teasc, din județul Dolj. Cosmin Lucian Gherghe, alt membru CA, este lector universitar la Universitatea din Craiova. Tot în Consiliul de Administrație la Avioane Craiova îl regăsim pe silvicultorul Eugen Gioancă, fost senator PSD în perioada 2019-2020. El a intrat în Parlament în locul lui Claudiu Manda, care a renunțat la mandat pentru post de europarlamentar. Gioancă s-a pensionat anticipat, dar continuă să lucreze și pe post de consilier parlamentar. Un alt pesedist plasat la conducerea Avioane Craiova este inginerul Marius Cosmin Pantilimon, consilier județean și consilier parlamentar. Lăcătuș mecanic din 1987 În funcția de președinte al Consiliului de Administrație de la Avioane Craiova a fost numit Viorel Beleuzu, consilierul personal al ministrului Florin Spătaru. La începutul acestui an, ministrul Spătaru l-a plasat și în CA al Șantierului Naval 2 Mai SA. Viorel Beleuzu a intrat în câmpul muncii ca lăcătuș mecanic în anul 1987. După cinci ani, a făcut pasul spre administrația publică, unde a deținut mai multe funcții: de la expert la Avocatul Poporului, până la director adjunct al AVAS. În perioada 2017 - 2018 a fost încadrat pe postul de consilier relații la Ministerul pentru Românii de Pretutindeni. De acolo, s-a detașat la Departamentul pentru Privatizarea și Administrarea Participațiilor statului, din subordinea Ministerului Economiei. Ministrul de atunci, Dănuț Andrușcă, l-a plasat în Consiliul de Supraveghere al Șantierului Damen Mangalia. Din această postură, Beleuzu a votat intrarea în directoratul șantierului a lui Florin Spătaru, pe atunci director de resurse umane la compania Damen. Actualul ministru, funcție de la consilier Contactat de către Defapt.ro, Viorel Beleuzu a spus că a votat intrarea în directorat a lui Florin Spătaru, dar nu i-a fost șef direct actualului ministru. El a precizat că ședințele Consiliului de Administrație le ține la sediul ministerului, acolo unde îi convoacă pe toți membrii. „Partea asta de administrare a societăților nu presupune prezența fizică acolo. Nu tot timpul. Când este nevoie și sunt situații mai delicate, ca să înțeleg mai bine care este situația, mă duc acolo câteva ore. Fac destule ore suplimentare care acoperă cu vârf și îndesat perioada în care sunt plecat”, a declarat Viorel Beleuzu. Totodată, Beleuzu a declarat că cele două companii din a căror conducere face parte nu au primit bani de investiții anul acesta. PSD, cu pensionari speciali La Romaero SA, fosta Întreprindere de Avioane București, ministrul Florin Spătaru l-a impus în funcția de președinte CA pe consilierul său Costel Enache, ieșit la pensie în decembrie 2021 din Ministerul Apărării Naționale. El a lucrat la Departamentul pentru Armamente, instituție care s-a ocupat și de organizarea licitației pentru achiziția de corvete. PSD București, organizație condusă de ministrul Gabriela Firea, i-a impus în CA pe Alexandru Roland Săvulescu și pe Alexandru Hanzem Kansou. Primul este un fost colonel, pensionat din Serviciul Român de Informații și candidat la Camera Deputaților din partea PSD București. Citește și: Rareș Bogdan, audiat la DNA. Dar nu în dosarul șpăgilor de pe Otopeni, ci în cel al lui Pițurcă – Romarm Iar Alexandru Hanzem Kansou, secretarul general al PSD București, este finul cuplului Gabriela Firea – Florentin Pandele. Tot pe această filieră, Kansou a fost numit director al Societății Naționale de Radiocomunicații, o altă companie strategică a statului și unul dintre principalii furnizori de rețele și servicii de comunicații electronice din România. PSD Buzău, organizație condusă de ministrul Culturii, Lucian Romașcanu, l-a impus în CA al Romaero pe Alexandru Buscu, consilier județean și fost director executiv la societatea Piețe, Târguri și Oboare Buzău.

Șpăgarul spațiilor din Otopeni, escroc spion (sursa: Facebook/Ambasada Rusiei în România)
Investigații

Șpăgarul spațiilor din Otopeni, escroc "spion"

Șpăgarul spațiilor din Otopeni, escroc "spion". Cristian Dumitru Bălan, considerat "creierul" șpăgii de 22,4 milioane cerute pentru închirierea spațiilor de pe Aeroportul Otopeni, este văzut drept o legendă vie a spionajului românesc de către afaceristul Radu Laurențiu Tănăsescu, unul dintre inculpații în dosarul de corupție. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online "Legenda vie" a SIE se lăuda într-o convorbire telefonică că este un apropiat al Ambasadei Rusiei de la București, care ar fi înlăturat de pe internet un articol de presă compromițător despre el. Numele controversatului Cristian Dumitru Bălan apare în șase societăți înregistrate în România, din care doar una este în funcțiune. Printre foștii asociați se află Alexandru Cătălin Macovei, ex-președinte al Agenției Naționale de Integritate, dar și afaceristul Cezar Florin Golumbeanu, trimis în judecată de DIICOT pentru evaziune fiscală și spălare de bani. Fetișul Mikonos La finalul lunii martie a.c., procurorii DNA i-au reținut pentru 24 de ore pe George Alexandru Ivan, fostul director general al Companiei Naționale Aeroporturi București, și pe afaceriștii Cristian Dumitru Bălan, Radu Laurențiu Tănăsescu și Cătălin Lăscuț. Motivul: Cristian Dumitru Bălan ar fi cerut direct și prin intermediul directorului George Alexandru Ivan o șpagă de 22,4 milioane de euro pentru a facilita închirierea spațiilor comerciale din incinta Aeroportului Otopeni. Intercepările din dosarul de corupție arată o Românie paralelă, controlată de afaceriști meschini care învârt zeci de milioane de euro sub ceea ce pare a fi protecția rezerviștilor din serviciile secrete românești. O lume în care se devoalează povești cu "spioni" români care ar fi sub protectoratul Ambasadei Rusiei de la București. Într-una dintre discuțiile interceptate de procurori, Radu Laurențiu Tănăsescu, directorul și unul dintre asociații companiei Millenium Pro Design, îi povestește lui Hardan Saadeh, directorul firmei Dnata Catering, că și-a petrecut una dintre vacanțe la Mikonos, nu la Saint – Tropez, alături de Cristian Dumitru Bălan. Șpăgarul spațiilor din Otopeni, escroc "spion" În timpul discuției, directorul Hardan Saadeh își întreabă interlocutorul cu ce se ocupă mai exact Cristian Bălan, deși părea că îl cunoaște destul de bine. Directorul Tănăsescu îi spune că Bălan a lucrat în Serviciul de Informații Externe, acolo unde făcea parte dintr-un grup care a părăsit sistemul pentru a se dedica afacerilor în Viena, cunoscută drept capitala mondială a spionilor. Tănăsescu adaugă că România a avut o echipă de 15-20 de agenți în stilul lui James Bond care s-au ocupat cu crime plătite și au dărâmat guverne. "Au grupul ăla! Fond de investiții cu nu știu ce, sunt niște securiști periculoși, ei mai au niște firme, de exemplu… ca să înțelegi… ă… nu știu dacă știi că România a avut o echipă de 15-20 de James-i Bonzi, care au renunțat la ei… agenții ăia! Crime plătite, nu știu ce, dărâmări de guverne", descrie grupul Tănăsescu, potrivit interceptărilor din dosar. Deși la un moment dat părea neinteresat despre activitatea spionilor români, Hardan Saadeh a încercat să mai stoarcă câteva informații despre activitatea acestora de la Tănăsescu. Într-un final îi spune că Cristian Dumitru Bălan "e pericol! Ăla te bagă la portbagaj, mori sigur. Dacă n-ai…". Pălăvrăgeală de escroci Ca orice "spion" de talie internțională care se respectă, Cristian Dumitru Bălan și-a devoalat într-o convorbire telefonică legătura cu Ambasada Rusiei de la București. Cui i-a povestit despre conexiunile sale cu rușii? Chiar lui Hardan Saadeh, directorul firmei Dnata Catering, cel care nu părea interesat de activitatea acestuia. De exemplu, într-una din convorbiri, "spionul" Bălan îi spunea lui Saadeh, martor în dosarul de corupție, că este apropiat de Ambasada Rusiei în România. Pentru a-și întâri spusele, i-a dat ca exemplu faptul că rușii au "înlăturat de pe internet un articol de presă compromiţător pentru sine prin această relaţie cu ambasada". Articolul cu pricina l-a deranjat atât de tare pe "spionul" Bălan încât le-a spus celor care știau de subiect: "Bă! Creanța mea morală, pe subiect, e la nașul fetelor. E la ambasadă, la ruși. Dacă voi scăpați de ăștia, sunteți campioni mondiali.". Ulterior i s-a destăinuit lui Saadeh că "prietenii" de la Ambasada Rusiei l-au asigurat că nu va mai avea probleme. Serviabil ca întotdeauna, dar aparent deloc neinteresat, Hardan Saadeh l-a întrebat la finalul discuției dacă vrea să îl ducă undeva. Afacerist de carton Chiar dacă pare că Cristian Dumitru Bălan este influent, afacerile sale au eșuat rând pe rând. Numele lui Bălan apare ca asociat în șase firme. Cinci au fost radiate de la Registrul Comerțului, iar cea de a șasea nu a avut activitate în anul fiscal 2021. Cristian Bălan a fost asociat cu Alina Bianca Bălan în firmele Bucur Techno Plus Exim SRL și Bucur Tehno Plus. Prima avea ca obiect de activitate comercializarea materialului lemnos și construcții, iar cea de-a doua, doar construcții. Ambele au fost radiate în anul 2002. Alte două societăți controlate de Cristian Bălan, Scwartzpunct Import-Export și Ximpo Trans, au fost radiate în 2002, respectiv 2007. Citește și: Stenogramele dosarului Otopeni: „Păi da’ n-oi face afacere cu statu’! Se fură la stat, nebunule!”. Cum erau descriși liderii politici: Ciolacu – un țăran de Buzău, Rareș Bogdan – un măscărici O altă societatea în care Cristian Bălan a fost asociat este Romconnection Trade Consulting, firmă înființată în anul 2013. Ceilalți patru parteneri de afaceri au fost Cristian George Badea, Neculai Roșca, Alexandru Cătălin Macovei, fostul șef al Agenției Naționale de Integritate, dar și Cezar Florin Golumbeanu. Ultimul a fost acuzat de evaziune fiscală și spălare de bani de procurori DIICOT în același dosar în care a fost arestat Călin Tatomir, fostul director al Microsoft România. Singura firmă activă în care Bălan apare ca asociat cu 15% este Cloud Grid SRL, care are ca obiect de activitate dezvoltarea de soft-uri. Restul părților sociale sunt deținute de Gabriel Ovidiu Neacșu. Această societate nu a raportat angajați sau vreo activitate comercială în anul fiscal 2021.

Extremistul american Rundo, arestat la București (sursa: BIRN)
Eveniment

Extremistul american Rundo, arestat la București

Extremistul american Rundo, arestat la București. Americanul Robert Rundo, liderul Mișcării Rise Above (un grup de extremă dreaptă descris ca "un colectiv de neo-naziști și fasciști violenți"), a fost arestat în București în baza unui mandat de arestare internațional emis de autoritățile din SUA. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Conform cererii de arestare provizorie, Robert Rundo a fost dat în urmărire internațională pentru că "ar fi conspirat cu alte persoane să se deplaseze la mitinguri cu caracter politic și să folosească tactici de luptă și violență fizică împotriva persoanelor și grupurilor care nu au susținut ideologia lor". Extremistul american Rundo, arestat la București Poliția Română a anunțat că americanul Robert Rundo (33 de ani) a fost prins în București de polițiștii Direcției de Investigații Criminale – Serviciul Urmăriri. La acțiunea de prindere a extremistului american au participat și luptătorii Serviciului pentru Intervenții și Acțiuni Speciale. "Față de persoana menționată, autoritățile judiciare americane au transmis o cerere de arestare provizorie în vederea extrădării, din care rezultă că, în intervalul decembrie 2016 – octombrie 2018, în Districtul Central al Statului California și în alte părți ale S.U.A., bărbatul ar fi conspirat cu alte persoane să se deplaseze la mitinguri cu caracter politic și să folosească tactici de luptă și violență fizică împotriva persoanelor și grupurilor care nu au susținut ideologia lor", potrivit unui comunicat de presă al Poliției Române. Americanul Robert Rundo a fost arestat pentru 30 de zile urmând să fie extrădat în SUA. În prezent se află încarcerat în Arestul Direcției Generale de Poliție a Municipiului București, cunoscut informal ca "Beciul Domnesc". California albă, misogină, militarizată Americanul Robert Rundo a înființat grupul de extremă dreapta "Do It Yourself Division" pe care l-a transformat în anul 2017 în Mișcarea Rise Above. Noua organizație extremistă este considerată un grup militant de luptă stradală din sudul Californei, descris ca "un colectiv liber de neo-naziști și fasciști violenți" care militează pentru supremația albă. Heidi Beirich, fost director de proiect la organizația Southern Poverty Law Center's, consideră că membrii Mișcării Rise Above "cred că țin de vechea California, care era albă, care era conservatoare, care era condusă de bărbați, care era conectată la armată. Și acum acea cultură se pierde și se luptă să o readucă înapoi". Citește și: Sondaj: 62% dintre americani consideră că acuzațiile aduse lui Trump sunt „în principal” motivate politic La 27 august 2018, patru lideri ai mișcării conduse de Robert Rundo au fost arestați de FBI pentru actele violente de la mitingul Unite the Right din 2017. În urma perchezițiilor la locuința lui Michael Miselis, unul dintre arestați, autoritățile americane au găsit arme de asalt, fumigene și rachete de incendiu, dar și un afiș pe care era imprimat numărul 88, codul pentru "Heil Hitler". În vizită la grupările extremiste din Balcani Robert Rundo a fost pus sub acuzare în octombrie 2018 pentru violențele din timpul mitingului Unite the Right din Charlottesville, dar a fugit în Mexic și apoi în America Centrală. A fost arestat și extrădat în SUA. Însă instanța a decis că Legea Anti – Revolte era neconstituțională, deoarece era excesiv de amplă și încălca Primul Amendament. În martie 2021, o instanță superioară a anulat decizia și a permis reluarea urmăririi penale. Astfel, în ianuarie 2023, Robert Rundo a fost reinculpat. În tot acest timp, Robert Rundo a fost liber să plece din SUA. Conform BIRN, în februarie 2020 se afla la Budapesta, capitala Ungariei, acolo unde a participat la evenimentele dedicate Zilei Onoarei. La acest eveniment, grupările de extremă dreapta și neonaziste aduc un omagiu forțelor naziste. Potrivit ADL, aici Rundo a fost prezentat grupului sârbesc Kormilo. Ulterior, tot în februarie 2020, Robert Rundo și-a anunțat prezența la Belgrad, capitala Serbiei. Într-un mesaj transmis public, Rundo a salutat "trezirea spiritului sârbesc" și îndemna la boicotarea alegerilor parlamentare.

Mari producători români de ulei, "blat" (sursa: pexels.com/Designecologist)
Economie

Mari producători români de ulei, "blat"

Mari producători români de ulei, "blat". Consiliul Concurenței, condus de Bogdan Chirițoiu, a anunțat că a declanșat o investigație pentru a verifica dacă marii producători de ulei de floarea soarelui au făcut înțelegeri ascunse pentru a stabili prețul uleiului pe piața din România. Investigația îi vizează pe americanii de la Bunge, francezii de la Expur și românii de la Prutul și Ardealul. Cumulat, cele patru societăți au o cifră de afaceri de peste 1,25 de miliarde de euro și profituri de peste 50 de milioane euro. Mari producători români de ulei, "blat" Cel mai mare producător de ulei de floarea soarelui de pe piața românească este compania Bunge România, producătorul uleiurilor Floriol, Unisol, Ulvex și Rază de Soare. Parte a grupului american Bunge, filiala românească este deținută de alte două societăți, Bunge Biocombustibil SRL și Koninklijke Bunge BV din Olanda, și persoana fizică Arie Johannes De Lange. Ultimul este directorul a două companii off shore ale grupului Bunge, înregistrate în paradisuri fiscale din Cipru și Marea Britanie. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Conform informațiilor fiscale, compania Bunge România a avut în anul fiscal 2020 o cifră de afaceri de peste 1,94 miliarde lei și pierderi declarate de peste 71 milioane lei. Însă, în anul fiscal 2021, cifra de afaceri a producătorului de ulei a crescut la peste 3,03 miliarde lei, în timp ce pierderile au depășit suma de 126 de milioane lei. Compania mama Bunge, fondată în anul 1818 în Amsterdam, este înregistrată în Insulele Bermude, în timp ce sediul operațional este în statul american Missouri. La finalul anului 2022 a avut venituri globale de 67,23 miliarde dolari și 23.000 de angajați. În România, a declarat un număr mediu de 586 angajați. Creșteri financiare pe toată linia Pe locul secund în topul producătorilor de ulei din floarea soarelui se află compania Expur, deținută de francezii de la Saipol, filială a grupul Avril. Expur vinde pe piața românească celebrul ulei Untdelemn de la Bunica, dar și uleiurile Olpo, Marisol și Ulcom. Directorul general al companiei Expur, investigată de Consiliul Concurenței, este bulgarul Nikolay Valeriev Belchev. Datele financiare ale companiei arată că cifra de afaceri a crescut de la peste 1,156 miliarde lei în 2020, la peste 1,692 miliarde lei în 2021. Iar profitul net a crescut de la peste 16,32 milioane lei, la peste 125,8 milioane lei în anul fiscal 2021. Adică o creștere de aproape opt ori. Prutul de la Galați Investigația Consiliului Concurenței vizează și compania românească Prutul SA, deținută de afaceristul gălățean Marian Andreev. Fabrica de ulei Prutul a fost înființată în Galați în anul 1893 sub numele Fleming Oil. Compania lui Marian Andreev deține un terminal de ulei cu punct de încărcare la Dunăre, în Portul Comercial Galați. Aflată pe locul trei în topul producătorilor de ulei din floarea soarelui din România, firma Prutul comercializează uleiurile Spornic, Spornic Profesional, Bonatello, Boniflor, Surâsul Soarelui și Prutul. Firma lui Marian Andreev a avut în anul fiscal 2020 o cifră de afaceri de peste 648 milioane lei și un profit net de aproape 16 milioane lei. Totul, cu 418 angajați. Un an mai târziu, cifra de afaceri a depășit 1,03 miliarde lei, în timp ce profitul net a depășit suma de 63,72 milioane lei. Discretul afacerist gălățean Marian Andreev susține pe site-ul companiei sale că "misiunea procompetitivă a S.C. PRUTUL S.A. se bazează pe premisa fundamentală a legislaţiei în domeniul concurenţei potrivit căreia concurenţa produce cele mai bune produse şi servicii la cele mai mici preţuri, încurajează eficienţa şi inovaţia şi întăreşte economia în ansamblul ei. Restricţiile asupra concurenţei afectează toate părţile implicate, de la consumatori la angajaţi. Dorinţa mea este de a ne asigura că acționăm corect într-o piaţă care funcţionează pe baze concurenţiale prin eliminarea restricţiilor nerezonabile și prin prevenirea comportamentelor anticoncurenţiale.". Ardealul din Satu Mare Ultima companie aflată sub investigația Consiliului Concurenței este Ardealul SA, din județul Satu Mare. Aceasta comercializează uleiurile Ardealul, Floarea de Aur și Helios. Datele de la Registrul Comerțului arată că societatea este deținută de 4.178 de acționari, dar are un Consiliu de Supraveghere condus de președintele Angela Lupșica Negrean. Din consiliu mai fac parte Pop Diana Lupșica Negrean și Zsolt Dula. Funcția de președinte al directoratului este deținută de Simona Maria Nuna. Citește și: Sondaj: 62% dintre americani consideră că acuzațiile aduse lui Trump sunt „în principal” motivate politic Datele fiscale arată că Ardealul SA a avut în anul fiscal 2020 o cifră de afaceri de peste 258,8 milioane lei și un profit de este 21,5 milioane lei. Dar, un an mai târziu, cifra de afaceri a crescut la peste 416,4 milioane lei și profitul, la peste 57,5 milioane lei.

Șpăgarul de pe Otopeni, doar intermediar (sursa: Facebook/Bucharest Airports)
Investigații

Șpăgarul de pe Otopeni, doar intermediar

Șpăgarul de pe Otopeni, doar intermediar. George Alexandru Ivan, fostul director general al Companiei Naționale Aeroporturi București, ar fi cerut de la doi afaceriști o șpagă de 22,4 milioane euro pentru exploatarea spațiilor comerciale din Aeroportul Otopeni susținând că că poate influența deciziile ministrului Sorin Grindeanu și ale directorului Sorin Radu Păun. Motiv pentru care a fost reținut de procurorii DNA. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online În același dosar au mai fost reținuți doi dintre acționarii Millenium Pro Design, Cătălin Lăscuț, supranumit "Regele duty free", și Radu Laurențiu Tănăsescu, dar și controversatul afacerist Cristian Dumitru Bălan. În schimb, directorul direcției Management Facilități Aeroportuare a fost pus sub control judiciar pentru că ar fi primit o șpagă de "doar" 15.000 de euro. Șpăgarul de pe Otopeni, doar intermediar Licitația pentru spațiile comerciale din interiorul Aeroportului Otopeni a scos la suprafață șpăgile colosale percepute de angajații statului. Conform procurorilor DNA, o persoană fizică a cerut direct sau prin intermediul lui George Alexandru Ivan (fostul director general și director comercial al Companiei Naționale Aeroporturi București - CNAB), de la un afacerist, inculpat în dosar, nu mai puțin de 22,4 milioane de euro. În schimbul acestei sume, George Alexandru Ivan a promis prelungirea contractelor pentru spațiile comerciale din incinta Aeroportului Otopeni, susținând că poate influența în acest sens decizia ministrului Transporturilor, Sorin Grindeanu, și pe cea a directorului CNAB, Sorin Radu Păun. Mai mult, George Alexandru Ivan ar fi dat un caiet de sarcini pentru achiziția de servicii de consultanță unei afacerist, căruia i-a explicat cum să câștige licitația. Deși documentul nu era încă public. Avere bunicică, de funcționar "orientat" George Alexandru Ivan a fost numit la conducerea CNAB în aprilie 2019 de către ministrul Transporturilor Răzvan Cuc, aflat sub protecția lui Ionel Arsene de la PSD Neamț. Anterior, același ministru Răzvan Cuc îl plasase pe George Alexandru Ivan în Consiliul de Administrație al CNAB. În acea perioadă, Răzvan Cuc a fost numit ministru al Transporturilor cu sprijinul PSD Giurgiu, organizație condusă atunci de Niculae Bădălău. În declarația de avere depusă la încetarea mandatului de director al CNAB în ianuarie 2020, George Alexandru Ivan a menționat că fusese director comercial la RADET și membru în Consiliile de Administrație ale companiilor DNATA și CFR SA. Soția sa, Georgiana Adriana Ivan, era angajată la ICI, Transgaz, ASE și era membru în Consiliul de Administrație al Palatului CFR. Pe numele Georgianei Adrian Ivan se aflau două apartamente, cumpărate în 2011, respectiv 2015. Tot ea avea în conturi peste 550.000 lei și 3.000 de euro. Ultima declarație de avere a lui George Alexandru Ivan datează din iunie 2021, atunci când deținea funcția de șef birou Contracte Operare Aeronautice la CNAB. Soții Ivan și-au cumpărat în acel an un apartament de 141 mp în București. George Alexandru Ivan a menționat că a primit cadou suma de 240.000 lei de la Anca și Ionel Ivan. În timp ce soția sa a primit 28.000 de euro și 20.000 de lei de la Elena Tărășilă. Lițoi, multe imobile scumpe Bogdan Șerban Lițoi, directorul Direcției Management Facilități Aeroportuare din cadrul CNAB, a fost pus sub control judiciar de procurorii DNA pentru acuzația de luare de mită. Concret, spun procurorii DNA, directorul Lițoi a primit 15.000 de euro de la asociatul unei firme care deținea spații comerciale în Aeroportul Otopeni. Banii i-a primit pentru aprobarea unui caiet de sarcini pentru achiziția de servicii de consultanță și asistență organizată de CNAB. Consultanță în urma căreia urma să fie întocmit caietul de sarcini pentru scoaterea la licitație a spațiilor comerciale. Pentru funcția de director al Direcției Management Facilități Aeroportuare, Bogdan Șerban Lițoi a menționat în declarația de avere că primea un salariu anual de peste 185.000 lei. În plus, era asociat la firma M&I Construct Development, din Bragadiru. Conform declarației de avere depuse în iunie 2020, Bogdan Șerban Lițoi împreună cu soția sa, Georgeta Lițoi, au obținut două vile în anul 2011 în baza unor contracte de întreținere. În perioada 2011 -2018, cei doi soți au cumpărat patru spații comerciale și un apartament. Unul dintre spații este închiriat cu 18.000 euro companiei Mega Image, altul, cu 30.000 lei, la Apă – Canal Ilfov. Pentru un alt spațiu comercial mai primește 14.880 euro. În anul 2019 a înstrăinat mai multe bunuri. Unul dintre bunuri a fost vândut firmei sale cu peste 166.000 lei. De la Cătălin Andrei Harnagea a primit jumătate din 95.500 euro, Ionuț Stancu i-a plătit jumătate din suma de 97.000 de euro, Eva Alexe jumătate din 99.000 euro. A mai vândut un bun cu 35.000 euro lui Eduard Cătălin Hill. Firma lui Lăscuț, 70 de milioane de euro pe an Cătălin Lăscuț, fiul Pavel Lăscuț, fostul șef al Directiei de Supraveghere si Control din Directia Generala a Vamilor, este supranumit „Regele duty free”. Procurorii DNA au emis pe numele lui un mandat de reținere pentru 24 de ore urmând să fie dus în fața judecătorilor pentru un mandat de arestare de 30 de zile. În dosarul de corupție de la Aeroportul Otopeni a mai fost reținut și Radu Laurențiu Tănăsescu, partenerul de afaceri al lui Cătălin Lăscuț. Cei doi sunt asociați cu câte 20% în firma Millenium Pro Design, care are mai multe puncte de lucru în incinta Aeroportului Otopeni. Restul părților sociale sunt deținute în mod egal de Heinrig Impex SRL, Ion Olteanu și Emil Roșca. Firma are ca obiect de activitate vânzarea produselor cosmetice și de parfumerie. Pe lângă punctele de lucru de la sosiri și plecări din Aeroportul Otopeni, firma controlată de Cătălin Lăscuț este prezentă pe majoritatea aeroporturilor din România. De exemplu, mai are puncte de lucru pe aeroporturile din Suceava, Cluj, Timișoara, Iași, Oradea, Arad, Tuzla, Satu Mare, Bacău și Craiova. În anul fiscal 2021, firma Millenium Pro Design a avut o cifră de afaceri de peste 358,7 milioane lei și un profit net de peste 11 milioane lei. Cătălin Lăscuț și Radu Laurențiu Tănăsescu figurează ca asociați în mai multe societăți. De exemplu, ei sunt asociați în Hawk ATC SRL alături de Dorin Catană și britanicul Stear Andrew Clive. Britanicul are instituit sechestru asupra părților sociale din martie 2022. Cei patru parteneri de afaceri dețin în mod egal și părțile sociale ale firmei Logifly Hub, care are ca obiect de activitate alte activități poștale și curier. Dar și societatea Cannaabiz Pharm, care are ca obiect principal de activitate cultivarea condimentelor, plantelor aromatice, medicinale şi a plantelor de uz farmaceutic. Miza: contractele pentru spații comerciale Surse apropiate anchetei au precizat sub protecția anonimatului că afaceristul Cătălin Lăscuț ar fi vrut prelungirea automata a contractelor de închiriere a spațiilor comerciale din incinta Aeroportului Otopeni pe o perioadă de zece ani. Însă Consiliul Concurenței a transmis CNAB că aceste contracte pot fi prelungite cu maximum cinci ani, doar în anumite condiții. Într-un final, s-a decis contractarea unei firme de consultanță pentru întocmirea caietului de sarcini, iar ulterior spațiile să fie scoase la licitație. Dar decizia a fost tergiversată astfel încât conducerea CNAB a decis prelungirea contractelor cu șase luni, până la finalizarea licitației. Citește și: Abuzul în serviciu de 50.000 de euro a devenit legal în România, a decis Senatul. Prevederea apărea și în celebra OUG 13 din era Dragnea Mai mult, spun surse din cadrul CNAB, Cătălin Lăscuț ar fi vrut să fie contractat pe post de consultant pentru întocmirea caietului de sarcini. Conducerea CNAB s-a opus inițial, dar Cătălin Lăscuț a obținut o decizie judecătorească care îi permitea să participe la realizarea caietului de sarcini.

Arafat trebuie să cheltuie sume uriașe (sursa: Facebook/IGSU)
Economie

Arafat trebuie să cheltuie sume uriașe

Arafat trebuie să cheltuie sume uriașe. Zece milioane de euro va plăti Inspectoratul General pentru Situații de Urgență, din subordinea secretarului de stat Raed Arafat, pentru achiziția a trei șalupe multirol. Licitația cu un singur ofertant a fost câștigată de o companie din Turcia. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Banii pentru această achiziție provin din proiectul european "Viziune 2020", finanțat cu aproape 682 milioane de euro din Fondul de Coeziune prin Programul Operațional Infrastructură Mare. În cadrul aceluiași proiect au mai fost cumpărate două nave multirol pentru stingerea incendiilor și salvarea de vieți omenești de la compania olandeză Damen. Contractul în valoare de 45 de milioane euro a fost semnat cu o zi înainte de vizita în România a premierului olandez Mark Rutte. Arafat trebuie să cheltuie sume uriașe Inspectoratul General pentru Situații de Urgență (IGSU), condus de generalul Dan Paul Iamandi, subordonatul secretarului de stat Raed Arafat, a anunțat că a finalizat achiziția pentru trei șalupe multirol printr-o licitație deschisă accelerată. Contractul în valoare de 48,79 milioane lei, echivalentul a zece milioane de euro, a fost atribuit în urma licitației cu un singur ofertant companiei turcești Ada Denizcilik ve Tersane Isletmeciligi AS. Șalupele multirol vor fi folosite pentru stingerea incendiilor pe mare și salvarea de vieți omenești. Autoritatea contractantă a justificat alegerea acestui tip de procedură prin faptul că "finanțarea produselor încetează la data de 31.12.2023 (termen ce include și efectuarea recepțiilor și a plăților), termenul maxim de implementare a proiectului Vizune 2020 prin intermediul căruia sunt finanțate cele 3 (trei) șalupe multirol". Ceea ce înseamnă că recepția și plata celor trei șalupe trebuie să se facă până la sfârșitul anului pentru a nu se pierde finanțarea europeană. 45 milioane de euro pentru Damen În flota maritimă a IGSU urmează să intre alte două nave multirol contractate în octombrie 2022. Contractul a fost atribuit companiei olandeze Damen și a fost semnat cu o zi înainte de vizita la București a premierului olandez Mark Rutte. În acea perioadă, Olanda se opunea aderării României la spațiul Schengen. Citește și: Lavrov, amenințare nu foarte subtilă la adresa Moldovei: pomenește trupele ruse transnistrene care „păzesc uriaşul depozit de muniţii din Kobasna”. Noi acuzații la adresa Maiei Sandu Raed Arafat, secretar de stat în MAI și șeful DSU, a menționat atunci că valoarea navelor de căutare salvare, ajutor medical și stingere este de 20.866.651 de euro și, respectiv, 24.831.315 euro. "Amândouă sunt nave de cautare salvare și recuperare oameni. Una dintre ele este clasificată ca navă intervenție de pompieri", a spus Raed Arafat. Cele două nave vor fi construite la șantierul naval Damen Galați în termen de 14 luni de la semnarea contractului. Adică vor intra în dotarea IGSU la finalul anului 2023, la fel ca cele trei șalupe multirol.

Membrii grupării "Rechinului", închisoare pentru mafiotism (sursa: Youtube/MILENIO)
Investigații

Membrii grupării "Rechinului", închisoare mafiotism

Membrii grupării "Rechinului", închisoare pentru mafiotism. Trei "locotenenți" din gruparea interlopului Florian Tudor, zis "Rechinu'", au fost condamnați definitiv de judecătorii de la Curtea de Apel București la câte 12, respectivi 13 ani de închisoare pentru tentativă de omor și constituirea unui grup infracțional organizat. Ei au avut misiunea de a-l executa pe Sorin Constantin Marcu, bodyguardul și șoferul lui Florian Tudor, după ce s-a aflat că Marcu ar fi vrut să colaboreze cu agenții FBI. Alți trei membri ai grupării au fost condamnați pentru șantaj, nerespectarea regimului armelor și munițiilor și conducere fără permis. Din Craiova, la Cancun Craioveanul Florian Tudor, zis "Rechinu'", a reușit să contruiască în stațiunea mexicană Cancun un adevărat imperiu al crimei organizate (VIDEO). Subalternii lui, în special membri ai grupărilor interlope din Craiova, și-au extins tentaculele în întreaga lume. Banda lui "Rechinu'" se ocupa de fraudarea cardurilor și trecerea ilegală a frontierei cu SUA. Se estimează că gruparea acestuia ar fi obținut în jur de un miliard de dolari în urma activităților ilegale. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Unul dintre cei care a ajuns să lucreze în Mexic pentru Florian Tudor a fost Sorin Constantin Marcu, în timp ce avea probleme cu legea în România. Acesta era dat în urmărire pentru tentativă de omor pentru că-l înjunghiase în gât pe un cetățean pe nume Dragoș Țăndărescu. Florian Tudor l-a angajat ca șofer și bodyguard, dar Marcu răspundea și de supraveghea bancomatele care aveau instalate aparatura de skimming în zona Playa del Carmen. Relațiile dintre cei doi s-au deteriorat pe parcursul anilor din cauza banilor. Sorin Marcu voia să lucreze pe cont propriu, dar Florian Tudor s-a opus. Mai mult, Florian Tudor i-a cerut să părăsească Mexicul. În replică, Marcu a transmis amenințări din care rezulta că urmeze să se "spovedească" la FBI pentru a-i distruge gruparea "Rechinului". Hăcuit într-o parcare din Cancun În data de 2 aprilie 2018, Sorin Marcu s-a dus la sediul DHL din Cancun pentru a ridica un colet. Pe urmele lui se aflau mai mulți "bodyguarzi" de-ai lui Florian Tudor: Alin Poenaru, zis "Patrian", Răzvan Alin Ghiță și Mihai Mincă. Aceștia au intrat cu mașina în parcare, apoi au sărit pe Sorin Marcu. Răzvan Ghiță l-a pus la pământ, timp în care Alin Poenaru a cerut un cuțit de la Mihai Mincă. Poenaru l-a lovit de câteva ori cu cuțitul, spun procurorii. Marcu a fost lăsat într-o baltă de sânge, dar un mexican i-a aplicat un garou cu ajutorul tricoului pentru a opri sângerearea. Apoi, Marcu și-a pierdut cunoștința și s-a trezit la un spital privat. Marcu fusese înjunghiat în spate, pe partea stângă, în zona rinichiului, în zona claviculei, dar și într-o mână. Câteva luni mai târziu, în noaptea 11 iunie 2018, Sorin Marcu a fost găsit împușcat într-o mașină foarte aproape de casa lui Florian Tudor. Oficial, Sorin Marcu a fost împușcat de un agentul de securitate privat, Sergio Cabrera Ramón Ruiz. Acesta a declarat polițiștilor care anchetau crima că l-a împușcat pe Marcu pentru că voia să îl asasineze pe șeful lui, Gabriel Stroe Alin. Adică pe unul din bodyguarzii lui Florian Tudor. Membrii grupării "Rechinului", închisoare pentru mafiotism Potrivit minutei sentinței date de Curtea de Apel București, condamnările definitive au fost mai mari decât cele de la fond. Răzvan Alin Ghiță a fost condamnat în primă instanță la patru ani de închisoare pentru constituirea unui grup infracțional organizat și opt ani pentru tentativă de omor calificat. Judecătorii de la Curtea de Apel București au decis să mărească pedepsele pentru cele două infracțiuni la șase ani, respectiv zece ani de închisoare. În urma contopirii pedepselor, judecătorii au decis să îl condamne definitiv la 12 ani de închisoare. Mihai Adrian Mincă a primit la fond aceeași pedeapsă ca Răzvan Alin Ghiță: aceleași două capete de acuzare, aceleași pedepse, aceeași pedeapsă definitivă prin contopire de 12 ani de închisoare. Alin Gabi Poenaru, zis "Patrian", a fost condamnat în primă instanță la patru ani de închisoare pentru constituirea de grup infracțional organizat și la nouă ani de închisoare pentru tentativă de omor. Curtea de Apel a decis să majoreze pedepsele la șase ani, respectiv 11 ani de închisoare. În urma contopirii pedepselor, a rezultat o condamnare definitivă de 13 ani. Ce a făcut "Lalae a' lui Caran" În același dosar a fost condamnat definitiv la patru ani de închisoare și Nicolae Adrian Ilinca, zis "Lalae a' lui Caran". Acesta a fost achitat pentru acuzația de constituire a unui grup infracțional organizat. Ce a făcut Nicolae Adrian Ilinca, vărul fraților interlopi Caran din București? I-a cerut lui Cătălin Răducanu, cumnatul interlopului Ion Pârnică, zis "Vilifort", să renunțe la drepturile litigioase cumpărate pentru un imobil de pe strada Ghiocelul, din comuna doljeană Pielești, aflată în vecinătatea orașului Craiova. "Băi, cumetre, eu sunt Lalae. Vărul lui Costel, a' lui Aurel. (..) Pe lângă faptul că m-ai făcut șoferu lu' verii mei, dar nu-i o problemă, ai mai făcut niște afirmații că băiatul ăla nu scapă, că îl ai tu la mână. Nu vrei tu să îți vezi de treaba ta? Uite, o să te bag în conferință ca să te convingi când sună verii ăștia ai mei mai târziu, o să te bag cu unul din ei, cu care vrei tu, cu care te cunoști sau nu știu. Da? (...) Voiam doar să știi că nu sunt nici șoferu' și nu e nici intervenție aiurea, Florin ăsta e cumătru cu verii mei, da?", îi spunea Nicolae Adrian Ilinca lui Răducanu, potrivit unor stenograme din dosar. În Bali, cu treabă: fraude cu carduri Sorin Velcu, zis "Lordes", a devenit cunoscut opiniei publice după ce a fost arestat în Bali. Acolo a fost au mai fost arestați Alisa Serdaru, Alin Serdaru, zis "Dansică", Izabela Serdaru și Sorinel Miclescu. Toți se ocupau cu fraude cu carduri. O dată ajuns în România, Sorin Velcu a fost săltat de procurorii DIICOT. El era unul dintre principalii interlopi din Craiova aflați în anturajul lui Florian Tudor. Pe 13 ianuarie 2020, a fost trimis în judecată pentru șantaj și constituire a unui grup infracțional organizat. În primă instanță, Sorin Velcu a scăpat de acuzația de constituire a unui grup infracțional organizat din lipsă de probe. Însă a fost condamnat la o pedeapsă de un an de închisoare pentru infracțiunea de conducere unui vehicul fără permis. Alți doi ani de închisoare a primit pentru nerespectarea regimului armelor și munițiilor. În total, a primit o pedeapsă de trei ani, patru luni și 20 de zile. Judecătorii de la Curtea de Apel București au decis să îl condamne definitiv în urma contopirii pedepselor la trei ani și 20 de zile România - Mexic - SUA și retur Florin Miclescu, zis "Bruce Lee", fiul interlopului Stazian din Craiova, a ajuns împreună cu familia sa în Mexic în 2011. La scurt timp, cu ajutorul unor mexicani, a trecut ilegal frontiera și a ajuns în SUA. A stat câteva luni și a revenit în România. Apoi a plecat din nou în Mexic. De data aceasta în Cancun, acolo unde își stabilise cartierul general Florian Tudor. Se întâmpla în perioada 2013 – 2014. A încercat din nou să intre ilegal în SUA din Mexic, dar a fost prins de autoritățile americane care l-au expulzat în România. Citește și: FOTO Aici poate avea loc următorul accident grav pe calea ferată din România: șinele trec peste un pod dărăpănat care stă în proptele de lemn. CFR știe, dar susține că nu e nici o problemă În 2018, a ajuns din nou pe Aeroportul Internațional din Cancun, dar autoritățile mexicane i-au interzis accesul în tară. În urma perchezițiilor, la domiciliu acestuia s-a găsit îngropat un dispozitiv skimming folosit pentru copierea datelor bancare. Procurorii DIICOT l-au trimis în judecată pentru constituirea unui grup infracțional organizat și șantaj. În primă instanță a fost condamnat la trei ani și opt luni de închisoare. Dar judecătorii de la Curtea de Apel București au constatat că infracțiunea de constituire a unui grup infracțional organizat nu există în cazul acestuia. Motiv pentru care l-au condamnat la doi ani de închisoare cu suspendare.

Cripto-mogulul TerraUSD, Luna, arestat în Muntenegru (sursa: Bloomberg)
Economie

Cripto-mogulul TerraUSD, Luna, arestat în Muntenegru

Cripto-mogulul TerraUSD, Luna, arestat în Muntenegru. Cel mai căutat fugar din lume, coreeanul Do Kwon, fondatorul criptomonedelor TerraUSD și Terra Luna, a fost arestat în Muntenegru, pe aeroportul din Podgorica. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Pe numele său real Do-Hyung Kwon, aștepta să se îmbarce cu documente false spre Dubai. Autoritățile din Coreea de Sud au emis un mandat de arestare internațional pentru un prejudiciu de peste 40 de miliarde de dolari generat de fraudarea pieței de capital. Prin inducerea în eroare zeci de milioane de investitori la nivel internațional care au cumpărat cele două criptomonede. Autoritățile din SUA l-au acuzat pe coreean și compania sa, Terraform, de orchestrarea unei fraude cu valori mobiliare de mai multe miliarde de dolari. Până în prezent, nu se știe unde va fi extrădat fugarul Do Kwon: îl vor atât autoritățile din Coreea de Sud, cât și cele din SUA. Cripto-mogul la doar 32 de ani Coreeanul Do-Hyung Kwon (32 de ani) a lucrat ca inginer de software pentru Microsoft și Apple. În ianuarie 2018, a fondat compania Terraform Labs Pte. Ltd. împreună cu antreprenorul Daniel Shin. În acel an compania celor doi au lansat criptomoneda Luna. Doi anu mai târziu au început să vânda TerraUSD, pe care cei doi o considerau o monedă virtuală stabilă. Acest tip de monede își fixează de obicei valoarea în funcție de un activ mai sigur, cum ar fi dolarul american. Paritatea unei monede TerraUSD a fost stabilită la un dolar american. Acesta a fost un proiect riscant pentru că moneda nu era susținută de activ de rezervă, cum ar fi numerarul. Criptomoneda Luna a crescut vertiginos la peste 116 USD în aprilie 2022. Aceasta era strâns legată de TerraUSD, cealaltă monedă a lui Do Kwon. Cele două monede au intrat în colaps în mai 2022. Valoarea lor a continuat să scadă, ceea ce a generat pierderi de 60 de miliarde de dolari. Compania Terraform Labs a încercat să-și liniștească investitorii cu un nou proiect cripto, dar a fost prea târziu. Cripto-mogulul TerraUSD, Luna, arestat în Muntenegru Grupurile de investitori coreeni au anunțat că vor deschide un proces colectiv. Alți 350 de investitori au deschis un proces colectiv în Singapore pentru pierderea a 57 de milioane de dolari după prăbușirea monedei TerraUSD. Alte procese colective au fost deschise în SUA. Autoritățile din Coreea de Sud îl investighează pentru fraudă și infracțiuni financiare. Totodată, anchetatorii coreeni au cerut INTERPOL să transmită o "alertă roșie" pe numele lui Do Kwon la nivel mondial pentru a da de urma fugarului. Do Kwon se ascundea în Serbia, de unde a fugit în Muntenegru împreună cu un alt bărbat. Cu pașapoarte false de Costa Rica, cei doi bărbați s-au dus la aeroportul din Podgorica pentru a se îmbarca spre Dubai. Ministrul de Interne din Muntenegru, Filip Adzic, a anunțat pe Twitter că „poliția din Muntenegru a arestat o persoană despre care se crede că este unul dintre cei mai căutați fugari, cetățeanul sud-coreean Do Kwon”. Ministerul de Justiție din Coreea de Sud a confirmat vineri arestarea lui Kwon și a unei alte persoane neidentificate și a adăugat că va continua cu măsurile de extrădare a acestora în Coreea de Sud. Coreea de Sud și SUA nu au semnate acorduri de extrădare cu Muntenegru. Însă atât Coreea de Sud, cât și Muntenegru sunt semnatare ale Convenției Europene de extrădare. "Declarații false și înșelătoare" Comisia de Valori Mobiliare din SUA (SEC) l-a acuzat pe Do-Hyung Kwon și compania acestuia, Terraform Labs, de orchestrarea unei fraude de "mai multe miliarde de dolari" care implică o monedă stabilă algoritmică și alte criptoactive. Conform comunicatului de presă din 16 februarie 2023, din aprilie 2018 până la prăbușirea schemei în mai 2022, Terraform și Kwon au strâns miliarde de dolari de la investitori oferind și vânzând o suită interconectată de valori mobiliare criptoactive. Multe, în tranzacții neînregistrate. "Acestea au inclus , swap-uri bazate pe valori, concepute pentru a plăti profituri prin oglindirea prețului acțiunilor companiilor americane și TerraUSD (UST), o valoare criptoactivă denumită care se presupune că și-a menținut legătura cu Dolarul american fiind interschimbabil cu un alt titlu de cripto active ale inculpaților, LUNA", se menționează în comunicatul SEC. Citește și: Forțele ruse, măcelărite și demoralizate la Bahmut, ofensiva este aproape oprită. Ucraina pregătește o contraofensivă În plângerea formulată de SEC se menționează că Terraform și Kwon au oferit și vândut investitorilor alte mijloace pentru a investi în imperiul lor cripto, inclusiv jetoanele de securitate cripto-active MIR — sau jetoanele "oglindă" — și LUNA în sine. "Terraform și Do Kwon nu au reușit să ofere publicului o informare completă, corectă și veridică, așa cum este necesar pentru o serie de titluri de cripto active, în special pentru LUNA și Terra USD. De asemenea, susținem că au comis fraude prin repetarea declarațiilor false și înșelătoare", a declarat președintele SEC, Gary Gensler. Plângerea SEC a fost depusă la Tribunalul Districtual SUA pentru Districtul de Sud din New York.

Percheziții DNA acasă la directorul SNAM (sursa: Facebook/PNL Mehedinți)
Investigații

Percheziții DNA acasă la directorul SNAM

Percheziții DNA acasă la directorul SNAM. Liberalul Alin Udriște, directorul Societății Naționale a Apelor Minerale (SNAM), a intrat în atenția procuroriilor DNA pentru achiziții controversate, deplasări și deconturi fictive. Defapt.ro a dezvăluit în exclusivitate că anchetatorii au făcut ieri percheziții la sediul SNAM, o companie strategică deținută de Ministerul Economiei, condus de Florin Spătaru. Totodată, au fost făcute percheziții și la domiciliile mai multor foști și angajați din cadrul SNAM, inclusiv la locuința directorului Alin Udriște. Printre cei vizați de ancheta DNA se află și Diana Gășpărel, soția inspectorului șef al Gărzii Forestiere Suceava, Mihai Gășpărel. Până în prezent nu a fost pusă sub acuzare nici o persoană. Dosar "in rem" Procurorii DNA au deschis dosarul 483/D/P/2022 "in rem" în care se investighează achizițiile făcute de Societatea Națională a Apelor Minerale începând cu anul 2020 până în prezent. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Perioada coincide cu mandatul de conducere al actualului director, Alin Udriște, vicepreședintele PNL Mehedinți. Potrivit unor surse apropiate anchetei, în acest dosar au fost audiate mai multe persoane în calitate de martor, inclusiv Alina Bogus, fosta șefă de la Achiziții și o protejată a directorului Alin Udriște. Dar nu înainte de a i se face o percheziție domiciliară. Ea a girat o mare parte din achizițiile controversate făcute la cererea directorului Alin Udriște. Însă, la finalul anului trecut, relațiile dintre cei doi s-au răcit. Motiv pentru care i s-a cerut să plece de pe funcție cu un bonus de șase salarii compensatorii. Acum este consilier achiziții publice la Institutul Național de Administrație. O altă persoană audiată a fost Monica Ifrim, fosta șefă de la Resurse Umane, pe care directorul Alin Udriște a vrut să o retrogradeze. Și ea a fost una dintre persoanele vizate de percheziții. Percheziții DNA acasă la directorul SNAM În același dosar au fost puse în aplicare mai multe mandate de percheziții la locuințele unor foști și actuali angajați ai Societății Naționale Apele Minerale (SNAM). Totodată, a fost luat la puricat și sediul companiei de stat la care unic acționar este Ministerul Economiei. Surse apropiate anchetei susțin că s-au făcut percheziții la locuința directorului Alin Udriște, vicepreședintele PNL Mehedinți, și la cea a lui Alin Nicolicea, fost angajat al SNAM. Citește și: EXCLUSIV Directorul de la Ape Minerale, liberalul Udriște, folosește mașinile instituției pentru firma de panificație a familiei, transportă inclusiv pomeni la case funerare Anchetatorii au ridicat de la sediul Societății Naționale a Apelor Minerale mai multe documente legate de achiziții și delegații. Totodată, susțin sursele, de la șefa de operațiuni Diana Gășpărel s-au ridicat telefonul și laptopul de serviciu pentru a se efectua ulterior percheziția informatică. Directorul economic Laurențiu Zainea nu s-a aflat la serviciu în timpul percheziției. Din biroul acestuia s-au ridicat mai multe documente din fișetul personal. Decont la Suceava, alimentare la Mehedinți Ancheta procurorilor DNA vizează și deplasările săptămânale ale șefilor SNAM, decontate din bani publici. De exemplu, se menționează într-un denunț, directorul Alin Udriște s-a deplasat la Suceava în perioada 11 – 14 decembrie 2020. Însă mașina de serviciu cu care a plecat directorul în delegație la Suceava a fost alimentată la o benzinărie din județul Mehedinți. Plata carburantului s-a făcut cu cardul emis de SNAM. Aceasta este una dintre deplasările pentru care s-a depus plângere și la Secția 4 Poliție. Citește și: EXCLUSIV Percheziții DNA la Ape Minerale, societate de stat condusă de liberalul Udriște, politicianul care face tranzacții de sute de mii de euro dar nu are cont bancar Conform denunțului, directorul Alin Udriște le-a spus polițiștilor că în perioada respectivă s-a deplasat cu mașina de serviciu la Sucursala Nord (Suceava), pentru a preda doisprezece dispozitive antiincendiu. În acest sens a prezentat un ordin de deplasare, întocmit de către Laurențiu Zainea. Culmea, cu o zi înaintea acestei deplasări, reprezentanții Sucursalei Nord veniseră la sediul central al SNAM SA, de unde ridicaseră circa 25 de dispozitive antiincendiu.

Percheziții, "mascați" DNA la Ape Minerale (sursa: Facebook/Alin Udriște)
Investigații

Percheziții, "mascați" DNA la Ape Minerale

Percheziții, "mascați" DNA la Ape Minerale. La sediul Societății Naționale a Apelor Minerale (SNAM), condusă de liberalul Alin Udriște, procurorii anticorupție, însoțiți de "mascați", au ajuns miercuri pentru a ridica mai multe documente referitoare la achizițiile făcute de societatea Ministerului Economiei în cursul anului 2020. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Angajații companiei au fost conduși la demisolul clădirii, pentru a nu interfera cu acțiunea DNA. Defapt.ro a dezvăluit că mai multe achiziții controversate au fost făcute în mandatul de director al liberalului Alin Udriște, de la PNL Mehedinți, organizație condusă de ministrul Energiei Virgil Popescu. De exemplu, a cumpărat cadouri de Crăciun și Paște de la două firme reprezentate de contabilul unei fabrici de pâine deținute de familia sa. O altă societate, condusă de fratele lui Alin Udriște, a fost contractată de SNAM pentru o lucrare de 77.000 de euro la punctul de lucru de la Băile Herculane. Percheziții, "mascați" DNA la Ape Minerale Procurorii DNA au venit însoțiți de "mascați" miercuri dimineață la sediul Societății Naționale a Apelor Minerale, companie deținută integral de Ministerul Economiei. Majoritatea angajaților au fost conduși de anchetatori la demisolul clădirii, cu exepția celor de la financiar. Potrivit unor surse din cadrul SNAM, angajatele care nu au ajuns la demisol au pus la dispoziția anchetatorilor mai multe documente legate de achizițiile făcute în cursul anului 2020. În tot acest timp, directorul Alin Udriște s-a aflat în biroul său, alături de procurori. Ulterior, a coborât la demisolul clădirii, acolo unde se aflau angajații SNAM. Direcția Națională Anticorupție nu a făcut deocamdată publice motivele pentru care procurorii au descins la sediul SNAM. Alin Cojocaru, purtătorul de cuvânt al SNAM, și directorul Alin Udriște nu au răspuns la telefon pentru a explica ce se întâmplă în sediul companiei Ministerului Economiei. Udriște, profil de băiat de bani Alin Udriște, directorul SNAM, și-a început ucenicia în politică la PSD Mehedinți, apoi a trecut în tabăra liberalilor conduși de Virgil Popescu, actualul ministru al Energiei. În anul 2016, Alin Udriște a obținut un mandat de consilier județean din partea PNL, apoi Virgil Popescu l-a susținut pentru funcția de vicepreședinte al filialei PNL Mehedinți. După ce Virgil Popescu a ajuns ministru Economiei, la finalul anului 2019, l-a numit pe Alin Udriște în funcția de director al SNAM. Citește și: EXCLUSIV Directorul de la Ape Minerale, liberalul Udriște, folosește mașinile instituției pentru firma de panificație a familiei, transportă inclusiv pomeni la case funerare La scurt timp după ce a preluat șefia SNAM, Alin Udriște a început să facă mai multe achiziții controversate. A cumpărat pachete pentru sărbătorile pascale și de Crăciun de la două firme reprezentate de Marius Bodeanu, contabilul său de la firma Aurora Trust, societatea care deține fabrica de pâine din orașul Drobeta - Turnu Severin, din județul Mehedinți. Un alt contract de 77.000 de euro a fost atribuit firmei Eurodulgher SRL pentru "reabilitarea, modernizarea și dotarea clădirii de bazine și separare captare izvor apă minerală, plată" de la Băile Herculane. Manager la această societate figura Mihail Udriște, fratele directorului Alin Udriște.

Șase prime pe an la AACR (sursa: Facebook/AACR)
Investigații

Șase prime pe an la AACR

Șase prime pe an la AACR. 4.600 de euro brut. Atât a fost valoarea medie a fiecărei prime date în cursul anului 2022 de către directorul general Nicolae Stoica, șeful Autorității Aeronautice Civile Române (AACR). Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online În total 4,38 milioane lei, adică în jur de 900.000 de euro. De aproape patru ori mai mult față de cuantumul primelor date anul 2021. În plus, s-au mai acordat premii pentru ore suplimentare și rezultate deosebite în cunatum de 500.000 de euro. Dar asta nu e tot: la începutul anului 2023, la o lună după ce s-a dat prima de Crăciun, angajații Autorității au mai primit câte un bonus minim de 500 de euro. Surse din cadrul AACR susțin că angajații obedienți au primit prime mult mai mari, dar valoarea acestora este ținută la secret de directorul Nicolae Stoica. Securitatea cibernetică, sacrificată pentru economii Nicolae Stoica a fost plasat în Consiliul de Administrație al Autorității Aeronautice Civile Române în cursul anului 2020 de liberalul Lucian Bode, ministrul de atunci al Transporturilor. Ulterior, în mandatul de ministru al lui Cătălin Drulă, a fost numit director general interimar. La scurt timp după preluarea funcției, Nicolae Stoica a întocmit un raport prin care a decis desființarea Compartimentului de Securitate Cibernetică, din cadrul Biroului Administrativ, pentru a reduce costurile. Totodată, a decis și concedierea celor trei specialiști care răspundeau de securitatea cibernetică în domeniul aviației civile. Motivul: prin concedierea celor trei angajați AACR ar fi făcut economii anuale de aproximativ 507.000 lei. Puțin peste 100.000 de euro. Toate aceste decizii au fost justificate de directorul Nicolae Stoica prin faptul că AACR nu are atribuții în domeniul securității cibernetice în domeniul aviației civile. A fost contrazis de Administrația Prezidențială, Serviciul Român de Informații, Ministerul Transporturilor și chiar de către Guvernul României. Degeaba, lucrurile au rămas așa. Șase prime pe an la AACR Pus pe făcut economii, directorul Nicolae Stoica a acordat în primul an de mandat prime în valoare de 1,297 milioane lei unui număr de 190 de angajați. Adică, fiecare din cei 190 de beneficiari a primit o primă medie de 6.831 lei brut. Totodată, a premiat un singur angajat pentru muncă suplimentară cu suma de 3.419 lei brut. Surse din cadrul AACR au declarat sub protecția anonimatului că prima pentru ore suplimentare a fost acordată Gabrielei Mocanu, șefa biroului juridic și protejata directorului Nicolae Stoica. Situația s-a schimbat radical în anul 2022. A crescut valoarea primelor și a premiilor pentru ore suplimentare și rezultate deosebite. Cuantumul primelor brute a crescut de la 6.831 lei la 22.470 lei, adică cu 350%. Ceea ce implicit a dus la creșterea fondului de prime de la 1,297 milioane lei la 4,381 milioane lei, echivalentul a aproape 900.000 de euro. Citește și: EXCLUSIV Cum se trafichează posturile în aviație: ești detașat în străinătate, dai „cu împrumut” 5.000 de euro șefului. Cazul Stoica (CIAS/AACR) Dacă în anul 2021 doar un singur angajat a primit primă pentru ore suplimentare, în anul 2022 s-au dat 124 de astfel de prime. Totodată, cuantumul primelor pentru ore suplimentare a crescut de la 3.419 lei la 8.435 lei. Adică, peste 1,045 milioane lei în total. Tot în anul 2022 s-au acordat un număr de 185 de prime pentru rezultate deosebite în muncă cu o valoare cumulată de 1,179 milioane lei. Cuantumul mediu al acestei prime a fost de 6.376 lei. Valoarea cumulată a tuturor primelor acordate de AACR în anul 2022 depășește suma de 6,6 milioane lei, aproximativ 1,4 milioane euro. Patru prime pe an numai prin CCM Defapt.ro a transmis mai multe solicitări către directorul general Nicolae Stoica pentru a afla care au fost criteriile de acordare a primelor în anul 2022, cuantumul acestora, dar și motivele pentru care s-au acordat prime la începutul acestui an. Din răspunsurile Autorității Aeronautice Civile Române rezultă că fiecare angajat primește patru prime anual. De Paște, de Ziua Patronului Aviației (20 iulie), de Ziua Autorității Aeronautice Civile Române (12 august) și de Ziua Aviației Civile Internaționale (7 decembrie). "Aceste prime sunt prevăzute în Contractul Colectiv de Muncă (CCM), document semnat în anul 2019 între fosta conducere a Autorității Aeronautice Civile Române, sindicat și reprezentanții angajaților AACR", a susținut directorul Nicolae Stoica. Dar ce nu spune este faptul că el a semnat un act adițional în anul 2022 prin care se prelungește valabilitatea CCM. Noi bonusuri, în ianuarie 2023 Dar pe lângă cele patru prime anuale, angajații AACR s-au trezit în ianuarie 2023 că au primit noi bonusuri. Cea mai mică primă acordată în ianuarie 2023 a fost de 2.500 lei net. Surse din cadrul autorității susțin că alți angajați din anturajul directorului Nicolae Stoica au primit prime mult mai mari. Printre cei care au primit prime mult mai mari se află Gabriela Mocanu, Laura Stoian, Carmen Bondrea și Anda Ciobanu. Cele patru au făcut parte din comisia de evaluare a lui Nicolae Stoica pentru funcția de director general în decembrie 2022. Un alt angajat care a primit primă de peste 10.000 lei este Iulian Alexandru, șeful compartimentului auto. Am încercat să aflăm de la Gabriela Mocanu și Iulian Alexandru care a fost valoarea primelor primite în ianuarie 2023. Mocanu a refuzat să comenteze, Alexandru nu a putut fi contactat. Ne scriu familiile din AACR În cazul Laurei Stoian, consilier juridic și secretarul comisiei care l-a desemnat director general pe Nicolae Stoica, a răspuns soțul acesteia, Valentin Stoian. Și el angajat al AACR, pe postul de inspector aeronautic. Valentin Stoian a trimis un e-mail în care se arată deranjat de faptul că ne interesează primele primite din bani publici de angajații AACR, dar mai ales cele primite de soția sa. "În legătura cu unii colegi din lista aia nominală, află că au stat zile întregi până la orele 8-9 seara pentru a îndeplinii sarcini de serviciu, fără a li se plăti ore suplimentare, iar asta s-a întâmplat inclusiv pe 30 decembrie, când probabil dumitale îți pregăteai petrecerea de Anul Nou", susține furios Valentin Stoian (a fost păstrată grafia exactă a mesajului primit de Defapt.ro - n.r.). Orele suplimentare - excepționale, dar banale Directorul Nicolae Stoica și-a contrazis subalternul, susținând că "politica AACR este aceea ca angajații să nu efectueze ore suplimentare. Doar în cazuri excepționale și corespunzător motivate, se pot efectua ore suplimentare cu aprobarea șefilor ierarhici superiori. Citește și: OFICIAL Prima instituție de stat care și-a închis deja conturile la BCR și și-a deschis altele noi (la CEC) este Autoritatea Aeronautică. CNAIR o va urma până în februarie 2023 Angajații AACR care efectuează ore suplimentare sunt recompensați prin ore/zile libere, în condițiile legii, excepție făcând personalul care lucrează în ture și care nu poate fi recompensat cu ore/zile libere, iar conform legii, AACR este obligată să plătească orele suplimentare efectuate.". Cu toate acestea, primele acordate în anul 2022 pentru ore suplimentare au fost calculate la 1,045 milioane lei, adică peste 200.000 de euro. _____________________________ După publicarea articolului, Valentin Stoian a trimis redacției o reacție, pe care o publicăm ca atare: "Dl. Zoltan, Daca ar fi asa cum zici tu in articol, ar fi fost bine ca eu si sotia mea sa fi luat primele de care faci vorbire in articol! Pe langa faptul ca dezinformezi in ce ne priveste, macar ai bunul simt jurnalistic (ca cel de om se pare ca nu il ai!) si publica tot articolul la care faci referire in subtitlul ‘ ne scriu familiile din AACR’. De altfel si in acest articol dezinformezi cu buna stiinta (probabil din razbunare pentru ca nu ai nivelul intelectual suficient sa-mi dai o replica pe masura la primul meu mesaj?!) cand vorbesti de primele castigate de sotia mea. Daca tu le sti , zi-ni-le si noua ca noi nu stim de ele! Acele multe prime de care faci vorbire ca le-a castigat sotia mea te asigur ca nu le-a primit (si poate ca ar fi meritat la cat munceste si ce spete are!) Solicit ca acest mesaj sa fie publicat ca drept la replica impreuna cu primul meu mesaj transmis dlui. Zoltan Rog sa aveti in vedere ca acesta este un demers strict personal (asa cum a fost si prima mea interventie) intrucat imaginea mea si a sotiei este afectata de calomniile lansate de dl. Zoltan. Cu siguranta o sa analizez cu sotia chemarea in judecata a dlui. Zoltan si a intregii redactii pentru defaimare. Valentin STOIAN Aeronautical Inspector ATM/ANS Romanian CAA"

Polițele RCA se vor scumpi masiv (sursa: Facebook/Euroins Romania)
Economie

Polițele RCA se vor scumpi masiv

Polițele RCA se vor scumpi masiv. Haos pe piața asigurărilor din România, după ce Autoritatea de Supraveghere Financiară a retragă autorizația companiei de asigurări Euroins. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Astfel, compania urmează să intre în insolvență. Decizia îi va afecta pe cei 2,8 milioane de români care au polițe de Răspundere Civilă Auto încheiate cu Euroins. Polițele RCA se vor scumpi masiv Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF) a decis să ridice autorizația companiei Euroins, potrivit ziarului Libertatea. Surse din cadrul ASF au declarat pentru Defapt.ro că procedura în astfel de cazuri prevede că decizia luată de ASF trebuie să fie comunicată prima dată companiei Euroins. Ulterior va fi făcută publică. Decizia de retragere a autorizației Euroins are un impact devastator asupra șoferilor și a companiilor de transport pentru că ar putea duce la scumpirea asigurărilor. În acest sens, spun sursele consultate de către Defapt.ro, urmează să fie plafonat prețul polițelor RCA pentru o anumită perioadă de timp. Încă nu s-a decis la ce valoare vor fi plafonate asigurările obligatorii și nici pe ce perioadă. O măsură similară a mai fost luată în anul 2016, atunci când prețurile au fost plafonate pentru o perioadă de șase luni. Companiile de asigurări Groupama, Allianz-Țiriac Asigurări, Asirom, Generali, Omniasig, Uniqa și Grawe au dat Guvernul în judecată pentru că au fost forțate să vândă polițe RCA la niște prime stabilite în mod arbitrar și care au condus la falimentul unor societăți de asigurări. În data de 19 iulie 2018, Comisia Europeană a decis în urma neregulilor de piața RCA să inițieze procedura de infringement împotriva României. Marcel Ciolacu: "Este posibil să fie un faliment anunțat!" Marcel Ciolacu, liderul PSD, a fost întrebat în urmă cu opt zile despre scumpirea asigurărilor auto obligatorii. Dar el a vorbit despre un faliment pe piața asigurărilor. "Ştiţi foarte bine că este posibil să fie un faliment anunţat. Sunt ferm convins că guvernul va interveni, aşa cum a mai făcut odată", a răspuns Marcel Ciolacu. Premoniția lui Ciolacu, întâmplătoare sau nu, a atras critici din partea Alinei Gorghiu, președintele interimar al Senatului. "Nu comentez declaraţiile preşedintelui PSD, dar cred că în România e destul de sensibil să te joci cu termeni de genul faliment sau insolvenţă, dat fiind istoricul recent de pe piaţa asigurărilor. Cred că aceste teme, atunci când ieşi cu ele şi eşti un om politic foarte sus pus, trebuie să vii cu argumente atunci când emiţi sau vorbeşti de un subiect atât de grav. PNL aşteaptă toate informaţiile corecte să găsim soluiţii, fără să alertăm pe nimeni şi fără să discutăm în cheie populistă vreun subiect", a declarat Alina Gorghiu. Nicolae Ciucă: "La nivelul ASF trebuie găsite soluțiile" Piața asigurărilor din România s-a inflamat în urma declarațiilor făcute de politiceni. Nicolae Ciucă, premierul României, a anunțat cu o zi înainte de a fi retrasă autorizația companiei Euroins că o decizie de intrare în insolvență ar afecta foarte mulți oameni și companii de transport. Citește și: „Comportamentul agresiv a fost intenționat”, a spus șeful Statului Major al SUA despre piloții ruși care au avariat o dronă americană. Lavrov, arogant: Am impus restricții în Marea Neagră "Concluziile sunt că Euroins are o cotă de piață destul de consistentă și la nivelul ASF trebuie găsite soluțiile ca acea cotă de piață, dacă într-adevăr intră în insolvență, să poată fi preluată pentru că e vorba de foarte mulți oameni și companii de transport care vor fi afectate. Plafonarea prețurilor RCA este o ipoteză care este în analiză, doar că această plafonare poate să se întâmple pe o perioadă determinata de timp, pe care o vor stabili experții", a declarat premierul Nicolae Ciucă. Compania Euroins, parte a grupului bulgar Eurohold, avea la finalul anului 2022 în jur de 2,8 milioane de poliție RCA vândute în România.

Traficant de droguri, asociat cu statul (sursa: diicot.ro)
Investigații

Traficant de droguri, asociat cu statul

Traficant de droguri, asociat cu statul. Laurențiu Huică, fost vicepreședinte al Asociației Producătorilor de Medicamente, a fost reținut 24 de ore de procurorii DIICOT pentru că făcea parte dintr-o grupare de crimă organizată care producea metamfetamină în laboratoare clandestine de pe teritoriul Poloniei și Cehiei. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Valoarea drogurilor a fost estimată de anchetatori la 500 de milioane de euro. Defapt.ro a i-a găsit numele lui Laurențiu Huică ca asociat în 30 de societăți înregistrate în România, din care doar 12 sunt active. Într-una dintre aceste societăți, Huică este asociat cu Autoritatea pentru Administrarea Activelor Statului, instituție aflată în coordonarea Ministerului Economiei. O altă societate la care este acționar și adminstrator, Meduman SA, are ca activitate principală producția și comercializarea medicamentelor de uz uman și veterinar, precum și extracția morfinei din capete de mac. Lanțul metamfetaminei Laurențiu Huică, un afacerist din industria farmaceutică și fost vicepreședinte al Asociației Producătorilor de Medicamente, și Cristian Iosipescu au fost reținuți 24 de ore de procurorii DIICOT pentru acuzațiile de constituire a unui grup infracțional organizat, punerea pe piață a substanțelor clasificate ca precursori, în formă continuată, și complicitate la trafic intern de droguri mare risc. Anchetatorii susțin că în perioada ianuarie 2021 – februarie 2023, cei doi români împreună cu cetățeni cehi, slovaci, polonezi și lituanieni au pus bazele unui grup infracțional transfrontalier. Laurențiu Huică cumpăra efedrină și pseudoefedrină prin intermediul societății sale, Arena Group SA, care le transforma într-un medicament. Formula chimică folosită la producția medicamentului permitea dizolvarea și extragerea rapidă a substanțelor în laboratoarele clandestine. Ulterior se obținea metamfetamină, un drog sintetic cu efect intens, care poate dura până la 16 ore. Procurorii au descoperit laboratoare clandestine pe teritoriul Poloniei și Cehiei. Metamfetamina era distribuită de acolo în mai multe state din Uniunea Europeană. Laboratorul din Voluntari Societatea Arena Group este deținută de Laurențiu Huică (95%). Restul acțiunilor sunt pe numele lui Alexandru Cătălin Huică și Lianda Ruxandra Huică. Președintele Consiliului de Administrație este Laurențiu Huică, în timp ce Mariana Teodor și Alexandru Cătălin Huică figurează ca membri în CA. Toți trei sunt și administratori ai societății. Obiectul principal de activitate este fabricarea preparatelor farmaceutice. Firma lui Huică are patru puncte de lucru: în Prahova, Voluntari și Mogoșoaia. Tot în Voluntari își are sediul și Laboratorul de Produse Farmaceutice. Acolo, precursorii erau încorporați în două produse farmaceutice, comprimate de 50 și 120 de miligrame de efedrină și pseudoefedrină. Unul dintre acestea era înregistrat ca medicament autorizat doar în România, dar firma Arena Group SA nu deținea autorizația de export. "În ceea ce privește cel de-al doilea produs, societatea românească nu deținea autorizație de producție și punere pe piață în România sau în țările din Uniunea Europeană. Comprimatele respective nu au fost livrate către spitale sau farmacii din România", potrivit comunicatului de presă emis de DIICOT. Traseul comprimatelor Comprimatele produse în România au fost expediate către societăți din Cehia, Bulgaria, Lituania și Spania, care le achiziționau fără a deține autorizație de punere pe piață în statele respective. Însă, spun procurorii, medicamentele nu au ajuns la destinația declarată, ci în diverse locuri de pe teritoriul Poloniei, de unde au fost preluate de către un membru al grupului infracțional organizat, cetățean polonez. Pe teritoriul Poloniei, livrările au fost fracționate în cantități mai mici și trimise în Republicile Cehă și Slovacă, unde au fost distribuite către laboratoarele în care se extrăgeau precursorii pentru producția ilicită de metamfetamină. Majoritatea laboratoarelor clandestine de producție a metamfetaminei, identificate pe teritoriul Cehiei și Poloniei, foloseau ca materie primă comprimatele produse în România. Pentru împiedicarea descoperirii activității infracționale, locurile în care erau improvizate laboratoarele și împrejurimile acestora au fost păzite de membrii grupului infracțional organizat, susțin procurorii. Potul: 468 de milioane de euro DIICOT susține că membrii grupului infracțional au organizat transportul și livrarea către societățile achizitoare a unui număr de peste 168 de milioane de comprimate în care au fost înglobați, prin fabricare, precursorii efedrină și pseudoefedrină (aproximativ 6,7 tone clorhidrat de efedrină), din care se putea produce o cantitate totală de aproximativ 4,7 tone de metamfetamină. Citește și: Rusia și China strâng rândurile: Xi îl va vizita pe Putin la 13 luni de la invadarea Ucrainei, Beijing a numit un ministru al Apărării sancționat de SUA pentru colaborare militară cu Moscova Prețul unui kilogram de metamfetamină este de aproximativ 40.000 de euro la vânzarea en gros. Ceea ce înseamnă că valoarea celor 4,7 tone este de 187 milioane de euro. Însă prețul de vânzare a unui gram de metamfetamină este cuprins între 70 și 100 de euro. Adică 468 milioane de euro la consumatorii finali. Arestări și percheziții La operațiunea de capturare a traficanților de droguri au fost implicate DIICOT și autoritățile judiciare din Polonia, Slovacia și Cehia, sprijinite de EUROPOL și EUROJUST. În urma perchezițiilor din România au fost indisponibilizate aproximativ trei tone de precursori din categoria I, mai multe loturi de medicamente și suma de aproximativ 600.000 de euro, fiind identificate mai multe înscrisuri de interes în cauză. În Polonia au fost reținute opt persoane implicate în deturnarea transporturilor de medicamente cu conținut de efedrină/pseudoefedrină ce provin de la fabrica din România. Autoritățile din Polonia au confiscat autoutilitară plină cu paleți cu medicamente, aproximativ 100 de flacoane cu efedrină provenind de la fabrica din România. Totodată, au fost identificate și ridicate sumele de 177.215 euro și 366.200 de zloți. În Slovacia au fost reținute patru persoane și a fost confiscată suma 1.129.220 de euro. Autoritățile din Cehia au reținut două persoane și a indisponibilizat 148.103 de euro, 711.082 de coroane și 22.433 zloți. Traficant de droguri, asociat cu statul Numele lui Laurențiu Huică apare în 30 de societăți înregistrate în România, din care doar 12 sunt active. Societățile active se ocupă de producția și vânzarea medicamentelor, fabricarea de lenjerie de corp, dar și cu hoteluri și cazări. De exemplu, Arena Group SA, Laurențiu Huică și Alexandru Cătălin Huică sunt asociați în firma Arena Hotels SRL, care are ca obiect de activitate hoteluri și activități de cazare. Punctul de lucru este în Năvodari. Firma Hepites SA îi are ca acționari pe Laurențiu Huică (90,7%), statul român prin Autoritatea de Administrare a Activelor Statului (3,1%), plus alți acționari persoane fizice. Societate deține un lanț de farmacii și laboratoare în județele Galați, Vrancea și Brăila. Cu un număr mediu de 67 de angajați în anul fiscal 2021, firma a avut o cifră de afaceri de aproape șase milioane de lei. Autoritatea de Administrare a Activelor Statului se află în coordonarea Ministerulu Economiei, condus de Florin Spătaru. Meduman SA este o societate la care Laurențiu Huică deține peste 22,7% din numărul de acțiuni. Un alt acționar important este Carmen Marin, cu peste 19,3% din acțiuni. Restul acțiunilor sunt deținute de persoane juridice și fizice, plus PAS Meduman. Președinte al Consiliului de Administrație este Laurențiu Huică, în timp ce funția de vicepreședinte este deținută de Toader Hojda. Alexandru Cătălin Huidă figurează ca membru în CA și administrator. Această societate are ca activități principale producerea si comercializarea medicamentelor de uz uman si veterinar, precum și extracția morfinei din capete de mac.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră