marți 25 februarie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Autor: Petru Zoltan

509 articole
Petru Zoltan

Petru Zoltan, jurnalist de investigație de aproape 20 de ani, a publicat articole în Jurnalul Național, România Liberă și Newsweek România, dar a colaborat și cu BBC și alte mari trusturi media europene și americane. Este o prezență constantă în echipe transfrontaliere de investigații (Journalismfund.eu).

Investigații

Damen, aproape să ia contractul corvetelor

Damen, aproape să ia contractul corvetelor. Compania franceză Naval Group, cea care a câștigat în urmă cu patru ani licitația de 1,2 miliarde de euro pentru construcția corvetelor militare, a fost somată de Ministerul Apărării Naționale să semneze contractul până la data de 16 iunie 2023. Damen, aproape să ia contractul corvetelor În caz contrar, contractul va fi atribuit companiei olandeze Damen, care este condusă pe plan local de generalul Gheorghe Savu, fostul șef al Direcției Generale de Informații a Armatei. Pentru a putea semna contractul, compania franceză trebuie să ajungă la o înțelegere cu asociatul său, Șantierul Naval Constanța, controlat de afaceristul Gheorghe Bosânceanu. Dar discuțiile sunt înghețate de aproape doi ani de zile. Defapt.ro a dezvăluit în vara anului trecut că francezii de la Naval Group ar primi în compensație un contract pentru achiziția a două submarine, estimat în prezent la două miliarde de euro. Însă, se pare, și pentru acest contract francezii ar fi dependenți de Șantierul Naval Constanța. Termen, 16 iunie. Maximum, 16 iulie Ministerul Apărării Naționale a solicitat asocierii dintre Naval Group și Șantierul Naval Constanța, care a câștigat licitația de 1,2 miliarde de euro pentru construcția a patru corvete, să semneze contractul până la data de 16 iunie 2023. Semnarea contractului este puțin probabilă în contextul în care cele două firme nu au ajuns la o înțelegere cu privire la modul în care se împart banii și riscurile, potrivit unei declarații făcute de Laurent Mourre, vicepreședinte pe Europa și America de Nord al Naval Group. Surse din cadrul Ministerului Apărării Naționale au declarat pentru Defapt.ro că francezii ar putea să primească o prelungire a termenului scadent cu 30 de zile doar dacă vor trimite o cerere de clarificări. Damen așteaptă eșecul francezilor În cazul în care asocierea franco-română nu va semna contractul, Ministerul Apărării Naționale este obligat să atribuie contractul ofertantului de pe locul doi. Adică olandezilor de la Damen, care au depus o ofertă de 1,255 miliarde de euro. "Damen nu se va grăbi cu negocierile, probabil vor face și cererea de reactualizare de preț. E dreptul lor", a spus un specialist din cadrul MApN. Compania olandeză Damen este condusă în România de generalul Gheorghe Savu, fost șef al Direcției Generale de Informații a Armatei. Acesta a declarat în repetate rânduri că navele din clasa Sigma 10514 vor fi proiectate la Șantierul Naval Damen din Galați și ar putea fi construite la Șantierul Naval Mangalia. Corvetele produse de Damen ar putea fi echipate cu echipamente și armament produse în SUA și Uniunea Europeană. Afacerea submarinelor, o mare necunoscută Între timp, francezii de la Naval Group au obținut o promisiune din partea statului român că Ministerul Apărării Naționale urmează să cumpere direct de la ei două submarine din clasa Scorpene. Costurile au fost estimate în prezent la două miliarde de euro. Obiectul contractului ar prevedea achiziția celor două submarine din clasa Scorpene, torpile și contramăsuri, suport logistic inițial, mentenanță și echipamente de testare, echipamente criptografice și cu regim special, asistentă de specialitate, serviciul de instruire a personalului la toate niveluri necesare, implicit folosirea în luptă, echipamente de instruire, precum și baze de date specifice. Și de aici ar începe din nou problemele pentru compania franceză Naval Group. De exemplu, aceasta trebuie să construiască un centru de mentenanță și logistică pentru cele două submarine, în România. Singura opțiune viabilă pentru francezi, spun surse din cadrul MApN, este tot Șantierul Naval Constanța. Va renunța România la offset? Adică ar trebui să fie parteneri tot cu Bosânceanu, cu care nu se înțeleg nici măcar pentru corvete. "Nu poți construi centru de mentenanță pe Dunăre. Nu poți nici la Galați, nici la Mangalia, pentru că acolo sunt șantierele controlate de Damen, competitorul direct al Naval Group. Singura opțiune viabilă ar fi tot la Șantierul Naval Constanța", spune o sursă din MApN. Citește și: EXCLUSIV Naval Group ar putea renunța la contractul de 1,2 miliarde de euro pentru corvete dacă MApN cumpără de la francezi două submarine Scorpène și două elicoptere Pentru a scăpa de dependența de șantierul lui Bosânceanu, francezii speră să ajungă la un acord cu decidenții politici astfel încât să nu fie menționate în contract obligațiile de offset, adică cele privitoare la investiți echivalente cu 80% din valoarea contractului, în economia românească. Însă, pentru ca o astfel de afacere controversată să fie parafată, este nevoie să se semneze un acord "Guvern la Guvern" (G2G) între România și Franța, în baza căruia guvernul francez să cumpere submarinele de la Naval Group și să le vândă apoi României.

Damen, aproape să ia contractul corvetelor de la Naval Group (sursa: Facebook/Naval Group)
Pensionar special, patru salarii, bonus uriaș (sursa: România TV)
Investigații

Pensionar special, patru salarii, bonus uriaș

Pensionar special, patru salarii, bonus uriaș. Ionel Georgescu, șeful Corpului de Control al ministrului Energiei, Virgil Popescu, este unul dintre bugetarii de lux ale cărui venituri de la stat depășesc salariile cumulate ale președintelui Klaus Iohannis și premierului Nicolae Ciucă. În plus, Georgescu încasează și o pensie specială de peste 3.200 de euro pe lună pentru cariera de polițist la Strehaia și șef al Direcției Generale Anticorupție din Ministerul de Interne. Anul trecut, a încasat din salarii și bonusuri de la stat nu mai puțin de 447.000 lei net, echivalentul a 92.000 de euro. Numele lui Ionel Georgescu apare și în dosarul de corupție al lui Adrian Duicu, fostul președinte al Consiliului Județean Mehedinți, condamnat definitiv la un an și șase luni cu suspendare. Polițist la Strehaia în anii '90 Ionel Georgescu și-a început cariera de polițist în orașul Strehaia, din județul Mehedinți, în anul 1991. A fost șef Biroul Poliție Rutieră până în anul 2000, atunci când a devenit responsabil cu ordinea publică. Ulterior a ajuns șeful Poliției Strehaia, apoi a fost transferat în București, pe funcția de adjunct șef serviciu la Direcția Poliție Rutieră. În anul 2004, s-a detașat la actuala Direcție Națională Anticorupție, unde "gestiona activități specifice" pe linia de prevenire și combatere a corupției. De acolo, a ajuns director general adjunct al Direcției Generale Anticorupție din subordinea Ministerului Afacerilor Interne. În aprilie 2009, ministrul de Interne de atunci, Dan Nica, șeful PSD Galați, l-a împuternicit la șefia Direcției Generale Anticorupție. Câteva luni mai târziu, în octombrie 2009, ministrul Dan Nica a fost schimbat din funcție. Tot atunci, a fost schimbat și Ionel Georgescu. A revenit pe funcția de adjunct o scurtă perioadă. Patru ani în privat Apoi a plecat în privat. Inițial, a fost angajat pe funcția de director al Direcției de Securitate a BRD. În anul 2011, tot în cadrul băncii, deținea postul de director al Direcției Antifraudă și Protecție Internă. Ionel Georgescu a renunțat la cariera strălucitoare în mediul bancar pentru a se reangaja la stat. În anul 2014, a fost încadrat pe funcția de consilier superior la Direcția Generală de Integritate a ANAF. Acest post a fost rampă pentru a putea fi detașat la Corpul de Control al ministerului Economiei. Apoi a intrat în grațiile liberalului Virgil Popescu, care l-a plasat la conducerea Corpului de Control al ministrului Energiei. Pensia i-a crescut de patru ori Pentru întreaga activitate de polițist, Ionel Georgescu a primit în 2013 o pensie anuală de 46.740 lei. De atunci au trecut aproape zece ani, timp în care pensia specială i s-a mărit de aproape patru ori. Conform ultimei declarații de avere, în anul 2022 a primit o pensie anuală de 190.224 lei. Adică 15.852 lei lunar, echivalentul a peste 3.200 de euro. Asta, în timp ce o pensie medie în România este în jur de 1.800 de lei. Dar Ionel Georgescu nu s-a mulțumit doar cu pensia specială. De când a venit în Ministerul Economiei, adică în urmă cu aproape zece ani, a primit, pe lângă salariu, și indemnizații de la companiile de stat pe care trebuia să le controleze. De exemplu, în anul 2017 era șef șerviciu Antifraudă și Anticorupție la Ministerul Economiei. Salariul său anual era de 52.743 lei. Dar își tripla salariul anual din indemnizațiile primite de la Băița SA, DMHI SA și SNAM SA. Pensionar special, patru salarii, bonus uriaș La fel a procedat și la Ministerul Energiei, acolo unde conduce Corpul de Control al ministrului Virgil Popescu. Declarația de avere aferentă anului 2022 arată că Ionel Georgescu a primit un salariu de 125.000 de lei net. Cum și-a mărit de aproape patru ori salariul primit de la Energie? Cu ajutorul indemnizațiilor primite de la companiile de stat. Astfel, pentru funcția de administrator special la Băița SA a încasat peste 103.000 lei. De la CNCIR, companie devalizată de directoare Ioana Timofte, potrivit DIICOT, a primit peste 173.000 lei net. Această sumă este formată din indemnizația brută lunară de 12.400 lei și componenta variabilă, adică bonusul anual, de 148.000 lei brut, echivalentul a 30.000 de euro, conform Raportului anual privind renumerațiile și alte avantaje acordate administratorilor și directorilor CNCIR. Citește și: EXCLUSIV Arest pentru nepoata fostului șef al SRI Radu Timofte. Ioana Timofte, directoare generală la Controlul Cazanelor, 30 de zile la domiciliu, DIICOT o acuză de devalizarea CNCIR CupruMin SA este o altă societate de stat care i-a plătit anul trecut o indemnizație (45.505 lei). În total, peste 447.000 lei, echivalentul a 92.000 de euro. Între timp, Georgescu a renunțat la Consiliul de Administrație al CupruMin pentru a fi numit la Titan Power, o altă controlată de Ministerul Energiei, de unde încasează lunar o indemnizație de 1.000 de euro. Georgescu: "Nu mi-am stabilit eu pensia, au fost niște criterii" La solicitarea Defapt.ro, Ionel Georgescu a spus că nu consideră că primește pensie specială, ci o pensie de serviciu care nu a fost stabilită de el. "E stabilită conform legii. Anatema se pune pe cel care beneficiază. Cel care beneficiază nu este nici cel care a făcut legea, nici cel care o aplică. Și ca mine sunt circa 200.000. Nu mi-am stabilit eu pensia, au fost niște criterii", a declarat Ionel Georgescu. Întrebat dacă își exercită mandatul de administrator special la Băița SA în timpul programului de muncă de la Ministerul Energiei, Ionel Georgescu a ținut să precizeze că a vizitat compania statului de nenumărate ori. Citește și: DOCUMENT Țepele din noile amendamente la legislația pensiilor speciale: parlamentari, primari – neatinși; vârsta de pensionare crește peste cinci ani; nu există calcul de impact "Te poți duce și în weekend. Poți să îți îndeplinești activitățile și online, adică vorbim de documente finaciare, corespondența cu autoritățile statului român, autorități locale. Nu trebuie să stau acolo pentru că nu sunt director executiv, nici să intru în galerie să văd cum se exploatează dolomita. Nu prevede prezența mea fizică acolo. Nici membrii Consiliul de Administrație nu au obligația să fie acolo. Am vizitat-o de nenumărate ori. Nu am fost în timpul programului. Se poate verifica", a spus Ionel Georgescu. Care a adăugat totuși că, în calitate de administrator special, împreună cu conducerea executivă, răspunde de zona patrimonială a societății și de zona financiară.

Ioana Timofte, nepoata ex-șefului SRI, arestată (sursa: Facebook/Ioana Timofte)
Investigații

Ioana Timofte, nepoata ex-șefului SRI, arestată

Ioana Timofte, nepoata ex-șefului SRI, arestată. Ioana Timofte, directorul general al Companiei Naționale pentru Controlul Cazanelor, a fost arestată la domiciliu pentru 30 de zile în dosarul DIICOT privind delapidarea cu două milioane de euro a societății deținută de Ministerul Energiei. Culmea, Consiliul de Administrație, controlat de oamenii ministrului Virgil Popescu, a premiat-o cu aproape 80.000 de euro pentru rezultatele excelente obținute în administrarea companiei. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Din Consiliul de Administrație fac parte mai mulți liberali de casă ai ministrului Virgil Popescu, inclsuiv pensionarul Ionel Georgescu, directorul Corpului de Control al ministrului Energiei, care avea posibilitatea legală să verifice achizițiile care au dus la devalizarea companiei. Nu a efectuat nici un control, dar le-a ținut angajaților CNCIR cursuri despre prevenirea corupției în companie. Ioana Timofte, nepoata ex-șefului SRI, arestată Ioana Timofte, nepoata fostului șef SRI Radu Timofte, împreună cu subalternii ei de la Compania Națională pentru Controlul Cazanelor, Instalațiilor de Ridicat și Recipientelor sub Presiune (CNCIR), ar fi format un grup infracțional organizat pentru a devaliza societatea deținută de Ministerul Energiei. Procurorii DIICOT susțin că, începând din mai 2020 până în prezent, grupul infracțional condus de Ioana Timofte a organizat 485 de achiziții publice fictive prin care au devalizat compania statului de 9,7 milioane de lei, echivalentul a două milioane de euro. Ioana Timofte a fost reținută inițial pentru 24 de ore pentru infracțiunile de delapidare și constituire a unui grup infracțional organizat. Judecătorii au decis ulterior să fie arestată la domiciliu pentru o perioadă de 30 de zile. Totodată, i s-a impus o serie de restricții. De exemplu, trebuie să se prezinte la organul de urmărire penală, nu are voie să comunice cu ceilalți inculpați și nu are voie să părăsească domiciliul. Tot arest la domiciliu pentru o perioadă de 30 de zile a primit și Vasilica Ivan, director comercial la CNCIR, cea care se ocupa de căratul banilor. În același dosar a mai fost arestat la domiciliu Iacov Vasile Neacșu, în timp ce Ionuț Costache și Maria Nedeleu au primit control judiciar pentru 60 de zile. Toți oamenii ministrului Virgil Popescu de la CNCIR Ioana Timofte a ajuns pe filieră politică să consilieze mai mulți demnitari PSD din Ministerul Economiei. În iulie 2017, a început să-l consilieze pe ministrul Economiei Mihai Fifor, actualul șef al PSD Arad. Două luni mai târziu, ministrul Fifor a numit-o în funcția de director general interimar al Companiei Naționale pentru Controlul Cazanelor, Instalațiilor de Ridicat și Recipientelor sub Presiune (CNCIR), companie de stat care se afla atunci în subordinea Ministerului Economiei. Acolo a fost găsită și de liberalul Virgil Popescu, cel care a preluat funcția de ministru al Economiei în noiembrie 2019. Ioana Timofte a intrat rapid în grațiile ministrului liberal. Astfel, în august 2020, ministrul Virgil Popescu a decis ca directorul general și Consiliul de Administrație al CNCIR să fie selectați și numiți pe o perioadă de patru ani. Pentru funcția de director general și membru în Consiliul de Administrație a fost aleasă Ioana Timofte. Ministrul Virgil Popescu a decis ca funcția de președinte al Consiliului de Administrație să fie ocupată de Sorin Cristinel Efta, omul său de încredere de la Mehedinți. Un alt liberal numit de ministrul Popescu este Alin Alexandru Boblea, fost candidat PNL Mehedinți la primăria Pădina. Pentru a-și asigura controlul asupra CNCIR, în CA au mai fost numiți Ionel Georgescu, pensionar de lux și șef al Corpului de Control al ministrului, dar și liberalul Iulian Gropoșilă. Ionel Georgescu: „Nu sunt în conflict de interese” În timp ce Ioana Timofte devaliza compania statului pe care o conducea, potrivit DIICOT, Consiliul de Administrație o premia anual cu aproximativ 80.000 de euro pentru rezultatele excelente obținute în administrarea companiei. Acest jaf putea fi oprit la timp dacă Corpul de Control al ministrului efectua controale de fond. Defapt.ro l-a întrebat pe Ionel Georgescu, șeful Corpului de Control al ministrului Energiei și membru în CA al CNCIR, câte controale au fost efectuate la CNCIR. A spus că nici unul din 2020 până în prezent. "Controalele sunt programate anual și aprobate de ministru. Se mai fac controale inopinate la sesizări și plângeri", a declarat Ionel Georgescu. Citește și: Cum se mai fură la stat: 485 de achiziții fictive în trei ani, de două milioane de euro, la Compania Națională pentru Controlul Cazanelor condusă de nepoata fostului șef SRI Timofte Culmea, spune el, Corpul de Control a efectuat oficial activitatea de prevenire a corupției la data de 9 mai 2023: "Atunci li s-a prezentat ce nu trebuie să facă ca să nu ajungă la pușcărie. Ceea ce au făcut sunt niște găinării de secolul 19.". Întrebat dacă consideră că se află în conflict de interese în contextul în care deține funcția de director al Corpului de Control și funcția de membru în CA al CNCIR, companie subordonată Ministerului Energiei, Ionel Georgescu a spus că nu. "Nu sunt în conflict de interese. Niciodată nu particip și nu interferez cu echipa sau cu materialele de control. Se ocupă subordonații mei, dar oricare poate fi întrebat dacă interfez", a declarat directorul Georgescu.

485 de achiziții fictive la Cazane (sursa: Facebook/Ioana Timofte)
Justiție

485 de achiziții fictive la Cazane

485 de achiziții fictive la Cazane. Angajații Companiei Naționale pentru Controlul Cazanelor au format un grup infracțional organizat pentru a delapida societatea deținută de Ministerul Energiei, condus în prezent de liberalul Virgil Popescu. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online O anchetă a procurorilor DIICOT arată că, din mai 2020 până în prezent, salariații Companiei au organizat nu mai puțin de 485 de achiziții publice fictive de pe urma cărora s-au "scurs" aproximativ 9,7 milioane lei, echivalentul a două milioane de euro. Ioana Timofte, apartamente de un milion de euro Compania Națională pentru Controlul Cazanelor, Instalațiilor de Ridicat și Recipientelor sub Presiune (CNCIR), aflată în subordinea Ministerului Energiei, este împărțită în opt sucursale regionale cu 17 puncte de lucru în toată țara și este considerată o societate strategică de importanță națională. Pe funcția de director general al companiei de stat se află Ioana Timofte (foto), nepoata lui Radu Timofte, fostul director al Serviciului Român de Informații. Publicația Reporter de Iași a dezvăluit că Ioana Timofte și-a cumpărat un penthouse în anul 2022 într-un bloc de pe bulevardul Ion Ionescu de la Brad din București. În același bloc, Timofte mai are două apartamente, de 178 mp, respectiv 112 mp. Valoarea acestora depășește suma de un milion de euro. Pentru funcția deținută la CNCIR, nepoata ex-șefului SRI primește un salariu de aproximativ 11.000 de euro pe lună. 485 de achiziții fictive la Cazane În timp ce directoarea Ioana Timofte raporta că și-a îndeplinit criteriile de performanță, compania Ministerului Energiei era devalizată de subalterni. O anchetă a procurorilor Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism (DIICOT) arată că, începând cu luna mai 2020, angajații companiei s-au constituit într-un grup infracțional organizat. Astfel, au fost organizate 485 de achiziții publice fictive pe suma totală 9,7 milioane de lei, echivalentul a două milioane de euro. Achizițiile fictive vizau de la cumpărarea de produse de papetărie, birotică, curățenie până la accesorii electrice. "Mecanismul infracţional a presupus efectuarea de achiziții fictive de bunuri de la societăți controlate de membrii grupului infracțional/persoane care au aderat la grupul infracțional/persoane apropiate de membrii grupului infracțional, prin atribuire directă în platforma SEAP. Citește și: EXCLUSIV Cea care o hărțuiește pe Halep cu amânări în cazul de dopaj, în centrul unui scandal uriaș în Anglia cu suspiciuni de corupție în rugby. Karen Moorhouse, CEO al ITIA, și-a favorizat foști șefi Bunurile/produsele nu au fost efectiv livrate, însă contravaloarea acestor achiziții a fost achitată de companie, sumele de bani fiind retrase în numerar de la ATM sau de la ghișeele unităților bancare și distribuite ulterior între membrii grupului infracțional organizat", se menționează într-un comunicat de presă al DIICOT. Pentru a scăpa scriptic de bunurile fictive, se întocmeau documente din care rezulta că au fost redistribuite către punctele de lucru din întreaga țară. Până în prezent au fost efectuate 39 de percheziții domiciliare și 19 persoane au fost duse la audieri.

Profesorii greviști, contracte de muncă suspendate (sursa: Inquam Photos/Octav Ganea)
Eveniment

Profesorii greviști, contracte de muncă suspendate

Profesorii greviști, contracte de muncă suspendate. Pesedistul Mihai Cosmin Pop, șeful Inspectoratului Școlar Maramureș, le-a cerut directorilor de școli din județ să suspende contractele de muncă ale profesorilor aflați în grevă generală. Decizia ilegală a fost transmisă în timp ce premierul Nicolae Ciucă și Marcel Ciolacu, șeful PSD, negociau cu sindicatele deblocarea crizei din educației. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online La solicitarea Defapt.ro, pesedistul Mihai Cosmin Pop a declarat că decizia a fost luată în urma ședințelor pe care le-a avut cu reprezentanții Ministerului Educației, condus de Ligia Deca, și se aplică în mai multe județe. Sindicalistul Adrian Voica, de la FSLI, susține că această decizie este abuzivă. Profesorii greviști, contracte de muncă suspendate Mihai Cosmin Pop a fost numit la conducerea Inspectoratului Școlar Maramureș la cererea deputatului Gabriel Zetea, șeful filialei PSD Maramureș și finul lui Victor Ponta. Această este cea mai importantă funcție în învățământ la nivel județean. Nemulțumit că 70% dintre profesorii din Maramureș au intrat în grevă generală, inspectorul general Mihai Cosmin Pop le-a cerut directorilor de școli să intre în REVISAL și le suspende greviștilor contractele de muncă. "Stimați colegi, directori! Vă rugăm să operați în programul REVISAL suspendarea contractele de muncă pentru colegii care au ales să intre în grevă generală, conform prevederilor legale, cu termen de finalizare 24.05.2023. Dacă secretarul unității de învățământ este în grevă, veți solicita datele de conectare și veți opera personal în REVISAL", a cerut Mihai Cosmin Pop, inspector școlar general, printr-un mesaj scris. ITM ar fi dat punct de vedere "verbal" Contactat de către Defapt.ro, Mihai Cosmin Pop a cerut suspendarea contractelor de muncă "fix pe documentele trimise de sindicate în școli care spun că contractul de muncă se suspendă de drept. O să cer un punct de vedere în scris de la ITM pentru că verbal ni l-au dat sâmbătă dimineața. Nu mi-a cerut nimeni să cer suspendarea contractelor. Nu e un exces de zel. Cei mai mulți din țară au operat în REVISAL. Nu-i nici un fel de presiune. Asta-i viața! Nu puteam să spun . E o decizie pe care am luat-o. În țară se suspendă contractele. Am avut o întâlnire cu colegii și am spus să respecte legea.". Întrebat câte contracte de muncă au fost suspendate la nivelul județului Maramureș, Mihai Cosmin Pop a început să se bâlbâie. Inițial, a spus că cerința le-a fost adresată directorilor din cadrul Inspectoratului Școlar și nu directorilor de unități de învățământ din județ. "Ce e greșit în asta?" După ce i-am recitit mesajul transmis, a recunoscut că, de fapt, se referă la școlile din județ. "Noi nu am suspendat nici un contract. La inspectorat nu avem nici un coleg care face grevă. Nu știu ce se întâmplă. Să se facă în REVISAL ce trebuie făcut în REVISAL. În școli sunt peste 70% dintre colegi care fac grevă. Eu le-am cerut colegilor directori să suspende contractele. Da, mă refer la unități. Poate e greșit. Da! Bun! Conform prevederilor legale, dacă directorul nu vrea să suspende, nu suspendă. Fiecare are autonomie. Ce e greșit în asta? Poate eu nu am dreptate, atunci ei au dreptate", a declarat Mihai Cosmin Pop. Ulterior, a declarat că decizia privind suspendarea contractelor de muncă s-a luat în urma discuțiilor pe care le-a avut la nivelul Ministerul Educației. "Am discutat în ședințe, toate lumea respectă legea. Doamna ministru nu a fost prezentă la discuții", a precizat inspectorul. Sindicat: "Subminarea grevei e infracțiune" Sindicalistul Adrian Voica, membru în biroul operativ al Federației Sindicatelor Libere din Învățământ și responsabil cu Departamentul de Relații Internaționale, a spus că inspectoratele nu pot cere suspendarea contractelor de muncă pentru că nu au calitatea de angajatori. Citește și: EXCLUSIV Cea care o hărțuiește pe Halep cu amânări în cazul de dopaj, în centrul unui scandal uriaș în Anglia cu suspiciuni de corupție în rugby. Karen Moorhouse, CEO al ITIA, și-a favorizat foști șefi "Înainte de a trimite adrese în teritoriu care să creeze panică, să creeze discuții, să creeze o iritare generală, domnii din minister ar fi trebuit să gândească cu foarte multă atenție formularea acelor adrese. Inspectorii școlari să nu mai fie atât de zeloși pentru că le atragem atenția că orice încercare de subminare a grevei, de intimidare, reprezintă infracțiune și se pedepsește", a spus sindicalistul Adrian Voica. Întrebat dacă este normal ca un inspector școlar să-i ceară unui director de școală să opereze în REVISAL, Adrian Voica a spus că "operarea REVISAL de către alte persoane va atrage răspunderea civilă și răspunderea penală. Din punctul nostru de vedere, nu este legală cererea privind operarea în REVISAL. Legislația românească a fost armonizată cu legislația din Uniunea Europeană, unde nu se sancționează participarea la grevă.".

România nu are fabrică de pulberi (sursa: Petru Zoltan)
Investigații

România nu are fabrică de pulberi

România nu are fabrică de pulberi, deși a cumpărat armament de aproape zece miliarde de euro în ultimii ani. Ceea ce ar putea să reprezinte o vulnerabilitate gravă la adresa Armatei Române în caz de conflict. Ultima instalație de pulberi de la Făgăraș, cu o tradiție de aproape 100 de ani, a fost tăiată și vândută la fier vechi de autoritățile locale în 2004 pentru o datorie de doar 200.000 de euro. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online La solicitarea Defapt.ro, ministrul Economiei Florin Spătaru a declarat că o fabrică nouă de pulberi ar putea să coste în jur de 500 de milioane de euro. Spătaru a alocat 70 de milioane de lei companiei Pirochim Victoria pentru studii de fezabilitate și pregătirea terenulu. Dar, anterior, a declarat la Televiunea Română că a alocat suma de 800 de milioane de lei și are "parteneriate plătite" cu companii americane și sud-coreene pentru a începe construcția fabricii. Mai mult, directorul Pirochim, Milică Palade, susține că nu poate începe studiile de fezabilitate până când oficialii din Ministerul Economiei nu vor decide ce tipuri de instalații de producție a pulberilor vor fi achiziționate. România nu are fabrică de pulberi Fabrica de Pulberi de la Făgăraș (foto) are o istorie de aproape 100 de ani, timp în care a produs pulberi și explozibili. Dar industria de apărare românească a fost lăsată de izbeliște după Revoluția din decembrie 1989. Un pic mai târziu, în anul 2004, primăria Făgăraș a executat Fabrica de Pulberi pentru o datorie de 200.000 de euro. Pentru a-și recupera banii la bugetul local, primăria a decis să vândă la fier vechi instalația de nitroceluloză, cu ajutorul căreia se producea o parte din materia primă pentru pulberi. Așa că producția de pulberi a încetat. Dar a continuat cea de explozibili. Companiile din industria de apărare de stat s-au reorientat către Serbia, țară din care se cumpără și în prezent pulberi. Lucian Cupu, liderul de sindicat de la Fabrica de Pulberi Făgăraș, a declarat pentru Defapt.ro că "instalația de nitroceluloză producea un ingredient pentru pulberi. Cum s-a reușit să se scoată din inventarul industriei de apărare o astfel de capacitate?". El a mai spus că "degeaba faci tancuri, degeaba faci mitraliere, degeaba faci aruncătoare, dacă nu ai ce trebuie să bagi în glonț, în muniție". Spătaru minte nerușinat despre bani Florin Spătaru, ministrul Economiei, s-a lăudat în repetate rânduri că va aloca fondurile necesare pentru construcția unei noi fabrici de pulberi. Ultima dată a făcut-o la Televiziunea Română, acolo unde s-a încurcat în declarații. Semn că nu prea înțelege ce se întâmplă în industria de apărare din subordinea sa. "Vom veni cu o soluție pentru construirea unei fabrici de pulberi în România. Este un deziderat. În 2004 a fost închisă în România și am importat. Acum vom face o capacitate de producție mai mare și pentru tipuri de muniție NATO și non-NATO. Pe lângă 800 de milioane de lei alocați de la Ministerul Economiei, avem și parteneriate plătite cu companii americane, sud-coreene pentru a începe această construcție industrială", spunea la TVR ministrul Spătaru. Declarația ministrului Florin Spătaru a ridicat suspiciuni pentru că Ministerul Economiei a alocat pentru investiții în industria de apărare de stat sume derizorii. De exemplu, în anul 2021 s-au alocat doar cinci milioane de lei. În anul 2022 s-au alocat 400 de milioane de lei, iar de la începutul acestui an până în prezent, doar 200 de milioane de lei, potrivit informațiilor oficiale furnizate de Ministerul Economiei la solicitarea Defapt.ro. Un "partener mare, european". Dar fantomatic Pentru a clarifica aceste neconcordanțe am solicitat clarificări Mirabelei Isac, consiliera ministrului pe comunicare. A răspuns, în schimb, chiar ministrul Florin Spătaru, care și-a nuanțat declarația făcută la televiunea publică. El a spus că, de fapt, nu a alocat 800 de milioane de lei pentru fabrica de pulberi și că se referea la alocările bugetarea pentru întreaga industrie de apărare. Adică la cele 600 de milioane de lei alocați în 2022 și 2023. Cât despre fabrica de pulberi promisă, a menționat că în realitate a alocat doar 70 de milioane de lei către Pirochim Victoria. Banii ar trebui folosiți pentru "studiu de fezabilitate și o pregătire pentru investiție. Separat de acest lucru, discutăm cu mai multe companii de o investiție de la zero. Greenfield! Pentru că acele echipamente pe care noi le avem fie la Făgăraș, fie la Victoria, o parte din ele sunt depășite tehnologic. O parte din ele ar trebui modernizate. Există posibilitate să le reutilizăm. Dar nu luăm deocamdată în calcul un astfel de scenariu", a declarat ministrul Florin Spătaru. Tot ministrul a spus că la nivelul Ministerului Economiei se discută cu un "partener mare, european", care ar vrea să facă "ditamai fabrica și să livrăm peste 1.000 de tone de pulberi în mod continuu. Cred că ne încurcăm dacă reutilizăm niște echipamente care s-ar putea să ne lase la un moment dat". Ministrul nu a vrut să spună numele partenerului, dar a precizat că valoarea unei investiții într-o fabrică de pulbere este undeva la 500 de milioane de euro. "Un studiu de fezabilitate de rahat!" Întrebat ce s-a întâmplat cu cele 22 de milioane de euro promise public de fostul ministru Virgil Popescu pentru Fabrica de Pulberi Făgăraș, ministrul Florin Spătaru a spus că nu știe unde au fost dați. Cât despre declarațiile pompoase ale lui Gabriel Țuțu, fostul director Romarm, despre repornirea fabricii de pulberi, a spus că "Ministerul Economiei nu a negociat cu nimeni. Hai să ne înțelegem! Și-a bătut joc! Nu a negociat cu absolut nimeni. Nimeni, nimic! Ca să fim clari pe subiectul ăsta: nu a existat nici un proiect! A existat un studiu de fezabilitate de rahat! De rahat! Făcut undeva în anul 2018 în care se spunea că dacă mai pui două țevi și trei garduri pui în funcțiune Fabrica de Pulberi. Total eronat!". Cât despre proiectul său legat de fabrica de pulberi, ministrul a spus că va începe cât mai curând. Adică până în toamnă. Constantin Bucuroiu, președintele Alianţei Sindicatelor din Industria de Apărare şi Aeronautică, nu crede în ceea ce spune ministrul Spătaru. "Au declarat că vor face fabrica de pulberi într-un an de zile. Au trecut doi ani și nu au mișcat nici un deget. Capabilitatea de proiectare este destul de redusă în România", a spus Bucuroiu. 70 de milioane de lei date degeaba Sindicalistul Lucian Cupu a declarat pentru Defapt.ro că la Fabrica de Pulberi Făgăraș există deja un studiu de fezabilitate în care se menționează că pentru construcția unei noi fabrici este nevoie de trei ani. "Astfel de instalații nu le are nimeni pe stoc. Aceste instalații trebuiesc proiectate. Ca să faci proiectare trebuie să faci o cercetare pentru a vedea care este necesarul de pulberi în piață, dacă vrei să o construiești pe rațiuni economice. Citește și: Summit-ul NATO de la Vilnius va oficializa cel mai negru scenariu: a reînceput „războiul rece”. Noile planuri de apărare ale Alianței se axează pe reacția la un atac rusesc pe scară largă În momentul în care faci niște instalații pentru pulberi, le calibrezi cu un necesar astăzi sau pentru un viitor conflict. Atunci nu poți justfica o astfel de investiție și să o condiționezi de profitabilitate. Iar în acel moment trebuie să poți susține o astfel de investiție pentru a se reduce dependența de alte state", a spus Lucian Cupu. Conform studiului, Fabrica de Pulberi de la Făgăraș ar putea produce o tonă de pulberi pe oră. Însă ministrul Florin Spătaru nu a alocat cei 70 de milioane de lei la Făgăraș, ci i-a virat în conturile Pirochim Victoria, societate lăsată pe butuci din 2004. Milică Pandele, directorul general al Pirochim, a spus că decidenții din Ministerul Economiei ar trebui să decidă ce tip de instalații vor să fie achiziționate și ce tipuri de pulbere să producă. De abia atunci poate contracta studii de fezabilitate cu banii primiți de la minister. Întrebat în cât timp ar putea fi pusă în funcțiune o fabrică nouă, directorul Milică Pandele a declarat că "un termen rezonabil ar fi de minim doi ani de zile. Majoritatea instalațiilor sunt unicat. Nu se poate începe în șase luni, de exemplu".

România nu poate produce pentru Ucraina (sursa: Facebook/Florin Spataru)
Economie

România nu poate produce pentru Ucraina

România nu poate produce pentru Ucraina. Uniunea Europeană se pregătește să cheltuiască două miliarde de euro pentru a cumpăra un milion de obuze de calibru 152 și 155 mm pentru Ucraina. Florin Spătaru (foto), ministrul Economiei din România, a declarat pentru Defapt.ro că va aloca fonduri pentru începerea producției pentru aceste tipuri de muniții pentru Ucraina doar dacă vor exista comenzi certe de la Bruxelles. Până atunci, însă, România trebuie să facă rost de pulberi. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Ministrul Florin Spătaru susține, pe de altă parte, că România nu a produs vreodată muniție de artilerie de calibru 155 mm. Dar este contrazis de Viorel Popa, directorul Uzinei Mecanice Plopeni, care susține că s-a produs până în 1986 și că ar putea relua producția de muniție în maxim șase luni, dacă ar avea bani pentru investiții. Constantin Bucuroiu, președintele Alianţei Sindicatelor din Industria de Apărare şi Aeronautică, este mult mai sceptic cu privire la declarațiile ministrului Spătaru, despre care spune că a promis mult la nivel declarativ, dar nu a realizat nimic pentru industria de apărare românească. Miza: un milion de obuze Uniunea Europeană a aprobat alocarea a două miliarde de euro pentru achiziția și livrarea de muniție către Ucraina. Josep Borell, șeful diplomației europene, a anunțat la finalul lunii martie că statele membre au convenit să ofere Ucrainei un milion de obuze de artilerie calibru 155 mm în următoarele 12 luni. Planul lui Borell prevede ca muniția de un miliard de euro să fie livrată inițial din stocurile proprii ale statelor membre cărora li se va rambursa în jur de 60% din valoarea muniției prin fondul Facilitatea Europeană pentru Pace. Ulterior, din același fond, va fi alocat încă un miliard de euro pentru achiziția comună de obuze pentru Ucraina. De această achiziție se va ocupa Agenția Europeană pentru Apărare sau o asociere de cel puțin trei state. "Nu se justifică economic", dar "o facem" Întrebat ce tipuri de muniție va vinde România prin acest program european pentru Ucraina, ministrul Florin Spătaru nu a știut să răspundă clar. Dar s-a ascuns în spatele întâlnirii pe care a avut-o în România cu Thierry Breton, comisarul european pentru piața internă, și a unor oferte făcute cătorva state UE. "Când a venit comisarul Breton aici l-am dus la Dragomirești și la Plopeni. Și i-am arătat: uite, putem să producem asta, putem să producem asta. Bineînțeles, în funcție de tipurile de muniții care se doresc a fi achiziționate, vom veni cu acele oferte. Pot să vă spun un singur lucru. România nu a produs niciodată muniție de 155, ca să ne înțelegem! Niciodată! E muniție pe care nu avem la ce să o folosim. Ca să ne uităm la ea în curtea școlii? Nu cred că se justifică economic", a declarat Florin Spătaru. Deși pare că se contrazice, ministrul Spătaru a spus că a cerut Centrului de Cercetare al Romarm un proiect cu costurile totale pentru o linie completă de producție a muniției de 155 mm. "Proiectul este pe masă. Acum vrem să vedem cum facem această investiție. De făcut o facem!", a spus hotărât ministrul. România nu poate produce pentru Ucraina Industria de apărare românească, din subordinea Ministerului Economiei, ar putea să producă în schimb muniția de calibru 152 mm, de tip sovietic, pentru Ucraina. În acest caz ministrul Spătaru ar fi cerut o evaluare a echipamentelor să vadă dacă mai pot fi puse în funcțiune. "Ce ne-ar mai trebui ca să facem lucrul ăsta? Câtă muniție putem să producem? Ca să putem să le spunem când se va face acest apel de achiziție comun ca să putem participa și noi. Aici vorbim de muniție non-NATO și vă pot spune că este vorba de muniția de 152. A fost produsă în România, nu a mai fost achiziționată. Avem aceste echipamente, mai trebuie să facem niște mici modernizări și-am putea să producem", a mai spus ministrul Spătaru. Ulterior a mai menționat că mecanismul de achiziție al Uniunii Europene nu este încă clar. Însă, în ultima comunicare primită de la Bruxelles s-ar menționa că se vor cumpărare și obuze de 152 mm. În acest context, spune el, le-a cerut oficialilor Romarm și celor din industria de apărare să vină și să îi spună de câți bani au nevoie pentru instalațiile de producției a muniției pentru a-i aloca pe loc. Dar nu înainte de a primi o comandă fermă de la Uniunea Europeană. "Eu mă apuc să fac achiziții dacă n-am un contract, dacă n-am o comandă? Dacă n-am comandă, de ce m-aș apuca să achiziționez? Putem să producem 152, 122 și alte tipuri de muniție. Deocamdată nu avem pulberea necesară, trebuie cumpărată. Nu din Serbia, în nici un caz din Serbia", a declarat ministrul. Ministrul, contrazis: România a produs calibrul 155 Constantin Bucuroiu, președintele Alianţei Sindicatelor din Industria de Apărare şi Aeronautică (ASIAA), a fost primul care l-a contrazis pe ministrul Florin Spătaru. Acesta susține că România a produs muniție de calibru 155 înainte de anii '90. "După 1990 am început să vindem la fier vechi prese și alte instalații folosite la fabricația acestui obuzier cu lovitură la distanță mare și cu cheltuieli mici. Noi am produs 155 la Plopeni. Tohani a colaborat pe muniția mare, participa cu anumite componente la Plopeni. Sunt loviturile cele mai ieftine și cele mai eficiente", a declarat sindicalistul Bucuroiu. E nevoie de investiții mari Președintele ASIAA atrage atenția că industria de apărare românească nu este pregătită pentru a participa la programul "arme pentru Ucraina" al Uniunii Europene. Dar pentru a participa la acest program este nevoie de investiții majore și rapide din partea Ministerului Economiei. "În momentul de față, dacă nu găsim o firmă specializată pe asemenea linii de fabricație, nu avem cum să facem 155. Ne trebuie un partener din afară, investițiile se fac destul de greu pentru că aprobările se obțin foarte greu. Eu nu văd cum să intrăm pe acest program. Am zis că nu vom intra nici pe programul de cercetare de 13 miliarde de euro pentru că nu avem cu ce să intrăm. Trebuie gândit foarte bine ce vrea să facă România. Și de acolo să se plece cu programele de investiții. Dacă se merge doar pe declarații, nu se va face niciodată", a spus Bucuroiu. Spătaru, contrazis din nou: Am făcut 155 până în 1986 Viorel Popa, directorul general al Uzinei Mecanice Plopeni, îl contrazice și el pe ministrul Florin Spătaru. Acesta susține că ultima producție de muniție de 155 mm a fost în anul 1986. "Nu era făcută complet la noi. Tohani vene cu componente, tuburile se făceau la Metrom. Ultima asamblarea a fost în 1986. Da, putem să producem muniție calibru 155. Avem nevoie de omologare din nou și, bineînțeles, de documentație", a declarat Viorel Popa. El a explicat că în cazul în care producția de 155 mm s-ar face pentru Armata Română, ar fi nevoie de omologare. Motiv pentru care producția ar începe într-un an. Dar dacă s-ar face pentru piața externă, fără omologare, producția ar putea să înceapă în patru – șase luni. "Noi nu am prins nici un contract cu Ucraina. N-am produs și n-am vândut nici măcar un obuz pentru Ucraina", a spus mâhnit Viorel Popa. Secrete comerciale, date concurenței Directorul de la Plopeni a rămas cu un gust amar în urma vizitei făcută de delegația condusă de comisarul Thierry Breton la Uzina Mecanică Plopeni. "Să fim clar pentru ce au venit ei: dacă câștigă contractul de blindate (pentru MApN - n.r.), vor să facă muniția la noi ca să nu o mai aducă tocmai de prin Franța. Ei pentru asta au venit, nu au venit pentru Ucraina", a declarat directorul Popa. Citește și: Rachetele „invincibile” ale Rusiei nu trec de antiaeriana ucraineană: nouă drone și 18 rachete, din care șase Kinzhal, doborâte. Nici o rachetă rusească n-a trecut de defensiva Kievului Tot el a mai spus că în urma întâlnirii a fost nevoit să le pună "pe tavă" oficialilor francezi toate documentele strategice de la Plopeni. "Din punctul meu de vedere a fost o mare prostie. Pentru că nici o altă unitate de producție de armament nu a acceptat un audit din partea unui concurent (compania franceză Nexter – n.r.). Ei erau concurenți cu noi, indiferent care era treaba. Ei au cerut chestionare întregi. Ne-am trimis chestionare pe care noi le-am completat cu costuri de producție, capacitate, furnizori, toate nebuniile. Aceste informații nu se dau. Eu dacă mă duc la Nexter sau în Bulgaria nu îmi dau astfel de informații. Le-am dat firmelor respective conform înțelegerilor bilaterale pe care le-am avut. La Nexter, la ăștia din Bulgaria, cei din Anglia. Nexter este din Franța", a spus supărat directorul Viorel Popa.

Primarul comunei Chiajna, 14 imobile ascunse (sursa: Facebook/Mircea Minea)
Investigații

Primarul comunei Chiajna, 14 imobile ascunse

Primarul comunei Chiajna, 14 imobile ascunse. Milionarul Mircea Minea, primarul comunei Chiajna, are sub sechestru nu mai puțin de 22 de terenuri și case, dar în declarațiile de avere a menționat doar opt. Diferența de 14 imobile a fost scoasă la iveală de procurorii DNA care l-au trimis în judecată pentru că a prejudiciat primăria Chiajna cu aproape 45 de milioane lei, bani cu care a finanțat ilegal clubul de fotbal Concordia. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Primarul Mircea Minea, actual copreședinte ALDE, se află la conducerea primăriei Chiajna din anul 1996, atunci când a candidat pe listele Partidului Social Democrat. Unul dintre cei mai longevivi primari din țară, Mircea Minea a ajuns bugetar milionar din învârtelile cu terenuri de la marginea Bucureștiului. Primarul Minea, bani președintelui Minea Direcția Națională Anticorupție a anunțat că l-a trimis în judecată pe Mircea Minea, primarul comunei Chiajna, pentru abuz în serviciu, dacă funcționarul public a obținut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, în formă continuată. Pe scurt, în perioada 2007-2011, primarul Minea ar fi încheiat cu clubul de fotbal Concordia Chiajna mai multe contracte cu finanțare nerambursabilă pentru care a plătit din bugetul primăriei aproape 37,5 milione lei. În plus, a închiriat clubului de fotbal două baze sportive aflate în proprietatea publică a Primăriei Chiajna în schimbul unor chirii modice. De exemplu, 100 de lei/lună pentru baza sportivă și 7,65 euro/oră pentru stadion. Din această afacere a rezultat încă un prejudiciu de peste 7,5 milioane lei. În total, aproape 45 de milioane lei, echivalentul a nouă milioane de euro. Mai mult, primarul Mircea Minea deținea calitatea de membru fondator și președinte al consiliul director la clubul Concordia Chiajna. Primarul comunei Chiajna, 14 imobile ascunse Surpriza apare la finalul comunicatului de presă al DNA, instituție care susține că a pus sechestru pe 22 de imobile, terenuri și case, deținute de către Mircea Minea. Dar în ultima declarație de avere, depusă în iunie 2022, primarul Minea a menționat doar opt imobile. De exemplu, are un teren intravilan de 10,5 hectare pe care susține că l-a cumpărat în 1996. În 1999 a dobândit un teren de 2.490 mp prin reconstituirea dreptului la proprietate. La fel s-a întâmplat și în 2016, când a pus mâna pe un teren de 1.000 mp. Ultimul teren de 1,72 hectare l-a cumpărat în anul 2017 împreună cu soția sa, Olguța Minea. La capitolul clădiri, soții Minea au declarat că dețin o casă de 374,6 mp în Chiajna, plus alte trei imobile cu suprafețe cuprinse între 904 și 1.104 metri pătrați. Primarul Minea a mai menționat în declarația de avere că a vândut un teren intravilan cu cu aproape 4.000 de euro firmelor Ayandel Home, Ayandel Chrishome și Irimia Aimiri SRL. Totodată, a menționat că a plasat în fonduri de investiții, inclusiv pensii private, nu mai puțin de 2,66 milioane lei. Alți 320.000 lei și 17.827 euro îi are în două conturi bancare. Pentru munca prestată în folosul comunității din Chiajna, edilul Mircea Minea este renumerat anual de primărie cu aproape 180.000 lei. Soția sa, Olguța Minea, patronează și administrează firma Euromond Impex care are ca obiect de activitate colectarea și epurarea apelor uzate. Pentru funcția de administrator și-a dat un salariul anual 30.528 lei. 700.000 de lei pierdute printre milioane Declarațiile de avere depuse în ultimii zece ani de primarul Mircea Minea sunt pline de surprize. În anul 2013, acesta a menționat că deține împreună cu soția sa două terenuri în București și Ilfov. Primul era un teren agricol de 9,28 ha cumpărat în perioda 1995 -2005. Celălalt teren intravilan, de aproape 5,5 hectare, a fost declarat ca fiind cumpărat în perioada 1991 – 2012. Minea mai declara o casă de 300 mp și un spațiu comercial de 840 mp, ambele în Chiajna. Un alt spațiu comercial, de 40 mp, îl avea în București. Și tot în București avea o altă casă, de 155 mp. Primarul menționa obligațiuni de aproape 3,5 milioane lei și două depozite bancare în care se aflau 141.000 lei și 65.000 de euro. Dar, un an mai târziu, valoarea investițiilor a crescut brusc la aproape 4,5 milioane lei. În conturi mai avea însă în jur de 30.000 de euro. Dacă ar fi investit în obligațiuni cei 141.000 de lei și diferența de 35.000 de euro, tot rămân 700.000 lei în obligațiuni fără nici o explicație. Cum apar din nimic 7,8 hectare de teren O altă anomalie apare în declarația de avere depusă în anul 2015. Terenul de 5,5 hectare a crescut la 13,3 hectare fără ca primarul Minea să declare achiziția vreunui nou teren sau să modifice anul dobândirii. Culmea, a mai și vândut o bucată de teren cu 124.600 euro unei anume Roxana Anghel. Totodată, a mai vândut vila și spațiul comercial din București. Pe casă a obținut puțin peste 362.000 lei de la Virgiliu Mărgineanu, iar pe spațiul comercial a primit 25.000 de euro de la Aurelian Sorin Puia. În conturi avea 161.000 lei, 35.500 de euro, plus 4,97 milioane de lei în fondul de investiții al BCR. Ulterior, conform declarației de avere depusă în anul 2016, a vândut terenul de două hectare cu 1,5 milioane de euro firmei Avangarde City. Societatea este deținută în prezent de Roxana Anghel (50%), Petre Anghel (20%) și Ioana Daniela Unchiașu (30%). Tot în acel an, primarul Minea a declarat încă un teren de 2.490 mp asupra căruia i se reconstituise dreptul de proprietate în 1999, plus un teren de 1.000 mp dobândit în 2016. Suma aflată în fondul de investiții al BCR i s-a diminuat la 4,33 milioane lei, însă a mai deschis un nou cont în care a investit nu mai puțin de două milioane de lei. În total, 6,33 milioane lei. Milioane de lei din conturi și investiții, evaporate În anul 2017, primarul Minea mai avea un teren de 12,67 hectare din cele 13,3 ha, plus cele două parcele de 2.490 mp, respectiv 1.000 mp. Dar și casa cu anexele din Chiajna. Între timp, a mai vândut încă o bucată de teren pe care a obținut 80.000 de euro de la firma Coral Speed Construct. Dar investițiile de la BCR au crescut de la 6,33 milioane la peste 8,4 milioane lei, în timp ce în conturi avea peste 228.000 lei și 31.000 de euro. Citește și: Banca Mondială desființează proiectul pensiilor speciale: „Nici un impact” sau „efect neglijabil”. Budăi spune că nu a citit raportul băncii, Ciucă așteaptă „concluziile” Un an mai târziu, terenul de 12,67 hectare a crescut cu aproape 1.500 mp. Suma investită la BCR a scăzut la 7,75 milioane lei, dar conturile au crescut la peste 1,5 milioane lei și 85.000 de euro. Conform declarației de avere din anul 2019, coturile primarului s-au diminuat. A rămas fără un milion de lei și 47.000 de euro din conturile personale, în timp ce fondul de investiții s-a diminuat la 6,6 milioane lei. Ceea ce înseamnă că primarul Minea a cheltuit în decursul unui an în jur de 2,3 milioane lei. Un an mai târziu, fondul de investiții a scăzut la 4,28 milioane lei, în timp ce în conturi mai avea în jur de 216.000 lei și 10.314 euro.

Zgonea, relații internaționale pentru Institutul de Informatică (sursa: Facebook/Radu Miruță)
Eveniment

Zgonea, relații internaționale pentru Informatică

Zgonea, relații internaționale pentru Institutul de Informatică. Valeriu Zgonea, propunerea PSD pentru șefia ANCOM, a încasat din consultanță și salarii nu mai puțin de 750.000 lei în ultimii cinci ani. După ce a fost dat afară din Partidul Social Democrat în anul 2016 de către Liviu Dragnea, Zgonea a fost angajat la Institutul Național de Cercetare - Dezvoltare în Informatică (ICI) București, instituție care gestionează domeniile de internet românești, deși este specialist în căi ferate. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Soția lui Valeriu Zgonea, Laura Carmen Zgonea, a fost angajată în anul 2019 pe funcția de secretar general al ANCOM, funcție renumerată cu aproximativ 4.500 de euro lunar. Dat afară din PSD de Dragnea Cariera politică a lui Valeriu Zgonea a intrat într-un con de umbră după ce a fost dat afară din PSD de Liviu Dragnea, fostul lider al partidului. Scandalul dintre cei doi a început în primăvara anului 2016, atunci când Zgonea i-a cerut lui Dragnea să își dea demisia de la conducerea partidului. Argumentul: Liviu Dragnea fusese condamnat definitiv la doi ani cu suspendare în dosarul "Referendumul". Efectul: Dragnea a reușit să-l excludă pe Zgonea din partid. I s-a reproșat că vorbește de rău partidul, dar și că merge foarte des la Cotroceni, la președintele Klaus Iohannis. Liviu Dragnea a continuat să-și ironizeze fostul adversar: "A fost Mihai Viteazul, acum a evoluat la Zorro, trecând prin antilope. Se pare ca el a fost tot timpul într-un bal mascat și nu am știut noi ce se ascunde în spatele măștii. Eu le-am spus să se bazeze pe toate articolele din toată legislație, ca să se încheie acest circ". Valeriu Zgonea spunea atunci că nu va comenta ironiile lui Dragnea. Zgonea, relații internaționale pentru Institutul de Informatică Chiar dacă a dispărut de pe scena politică, Valeriu Zgonea și-a găsit un loc călduț la Institutul Național de Cercetare - Dezvoltare în Informatică (ICI) București. Acolo se ocupa de relații internaționale. De exemplu, în anul 2018 reprezenta ICI la conferință internațională la Amsterdam. La solicitarea Defapt.ro, ICI București a transmis că "domnul Zgonea Valeriu este angajat în cadrul ICI București din anul 2018. Domnul Zgonea Valeriu a îndeplinit atribuțiile de serviciu prevăzute în fișa postului". Un an mai târziu, soția sa Laura Carmen Zgonea, a fost angajată în funcția de secretar general al Autorităţii Naţionale pentru Administrare şi Reglementare în Comunicaţii (ANCOM). Din declarația ei de avere depusă în anul 2019, rezultă că Valeriu Zgonea era angajat la ICI București, instituție publică care îi plătea un salariu anual de 71.295 lei. Veniturile din salarii au fost menționate ulterior în toate declarațiile de avere depuse până în anul 2022. Conform acestor documente, salariul lui Zgonea a crescut în 2020 la 127.510 lei anual, apoi a scăzut la 115.995 lei, respectiv 113.147 lei. Astfel, în perioada 2019-2022, Zgonea a primit un salariu cumulat de 428.000 lei. PFA, închisă la finalul lui aprilie În paralel cu atribuțiile de la ICI București, Valeriu Zgonea oferea și consultanță „pentru afaceri și management” pe Persoană Fizică Autorizată. Documentele publice arată că din serviciile prestate, Zgonea a încasat în perioada 2019-2022 nu mai puțin de 297.155 lei, echivalentul a peste 60.000 de euro. Citește și: Pe mâna cui dă PSD ANCOM: „Colegul lui Mihai Viteazu”, penalul Valeriu Zgonea, fost muncitor și student la seral, nepotul securistului Priboi și apărător fervent al Chinei comuniste De exemplu, Laura Carmen Zgonea menționa în anul 2019 că soțul ei a obținut din consultanță peste 73.000 lei. Veniturile din consultanță au scăzut în anul 2020 la doar 7.864 lei, dar au crescut în 2021 la aproximativ 70.000 lei. În ultima declarație de avere, din 2022, Laura Zgonea a menționat că Valeriu Zgonea a încasat din consultanță nu mai puțin de 146.230 lei. La data de 27 aprilie 2023, Valeriu Zgonea a decis să radieze PFA – Zgonea Valeriu Ștefan.

Loteria, un miliard EUR, pierdut la "păcănele" (sursa: Facebook/Loteria Romana)
Investigații

Loteria, un miliard EUR, pierdut la "păcănele"

Loteria, un miliard EUR, pierdut la "păcănele". Loteria Română a aruncat pe fereastră acest pot enorm pentru că nu a exploatat 6.260 de "păcănele" pe care le-a ținut ascunse în depozit în ultimii zece ani. Ionuț Valeriu Andrei, actualul șef al Loteriei Române și "afiliat" PSD, vrea să le scoată acum de la naftalină și să le vândă la licitație pentru suma de 4,3 milioane de euro. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online În cazul în care ar fi închiriat fiecare aparat cu doar 100 de euro pe lună, Loteria Română ar fi încasat mai mult cu 3,2 milioane de euro mai mult în fiecare an, adică 75 de milioane de euro în ultimii zece ani. Dacă le-ar fi folosit în propriile agenții, Loteria ar fi încasat peste 1.300 de euro lunar din fiecare aparat, adică aproximativ 100 de milioane de euro anual din toate 6.260. "Păcănelele", luate și ascunse în depozit Loteria Română s-a pricopsit la finalul anului 2013 cu nu mai puțin de 6.260 de terminale video-loterie de pe urma contractului păgubos cu grupul grecesc INTRALOT. În loc să le exploateze în regie proprie sau măcar să le închirieze, oficialii Loteriei au decis să le ascundă într-un depozit. Și nu pare să fi fost o decizie întâmplătoare. Pentru că, la scurt timp, a fost încheiat un parteneriat pe o perioadă de 15 ani cu grupul austriac Novomatic. Conform înțelegerii, veniturile din video-loterie urma să fie împărțite în mod egal între Loteria Română și Novomatic. În plus, Loteriei Române i se garanta un venit minim de 75 de milioane de euro anual în cazul în care compania de stat instala 10.000 de terminale în agențiile loto din întreaga țară. De atunci au trecut aproape zece ani, timp în care au fost instalate în jur de 6.000 de terminale. Ceea ce înseamnă că bonusul de 75 de milioane de euro nu a fost încasat. Totuși, de pe urma exploatării celor 6.000 de terminale de la austrieci, Loteria raportează venituri anuale de aproximativ 100 de milioane de euro. Bani din care, evident, Loteria Română plătește și cheltuieli (chiria pentru spațiile folosite în cazul în care sunt închiriate, angajați, utilitățile și licențele). Loteria, un miliard EUR, pierdut la "păcănele" În tot acest timp, cele 6.260 de terminale moștenite de la INTRALOT au zăcut nefolosite într-un depozit. Dacă le-ar fi exploatat direct, Loteria Română ar fi putut să raporteze în plus venituri anuale de încă 100 de milioane de euro. Adică un miliard de euro în ultimii zece ani. Dar putea să le și închirieze. De exemplu, un terminal se închiriază pe piața jocurilor de noroc cu sume care variază între 180 și 300 de euro pe lună. În cazul în care Loteria Română ar fi optat pentru această varianta, ar fi putut câștiga anual minimum 7,5 milioane de euro dacă închiria fiecare terminal cu doar 100 de euro lunar. Cumulat, în ultimii zece ani, Loteria Română putea câștiga astfel minim 75 de milioane de euro. Cu o sumă de 200 de euro lunar pentru închiriere, suma ar fi ajuns la 150 de milioane de euro. Dar compania statului nu a luat nici măcar un leu pe "păcănelele" achiziționate în 2013. Se scot la vânzare cu 4,3 milioane de euro Ionuț Valeriu Andrei, actualul șef al Loteriei Române, care susține că este "afiliat" Partidului Social Democrat, formațiune politică condusă de Marcel Ciolacu, a decis să scoată la licitație publică cu strigare cele 6.260 de "păcănele". Citește și: NATO, nivel superior de alertă pentru aparatele sale de poliție aeriană după ce un Su-35 rusesc aproape a doborât un avion polonez neînarmat în apropiere de spațiul aerian al României Primul lot este compus din 1.037 de terminale, marca Novomatic, care a fost evaluat la 4,076 milioane lei. Adică 3.930 lei pentru fiecare bucată. Cel de-al doilea lot este format din 3.728 terminale, marca Unidesa, a cărui valoare a fost calculată la 11,638 milioane lei. Costul unui singur terminal Unidesa a fost estimat la 3.121 lei. Ultimul lot este format din 1.495 terminale Williams, cu o valoare de 5,68 milioane lei. Adică în jur de 3.800 lei pe fiecare bucată. În total 21,3 milioane lei, echivalentul a 4,3 milioane euro. Întrebat de către Defapt.ro ce nu au fost folosite aceste terminale în ultimii zece ani, directorul Ionuț Valeriu Andrei a declarat că nu poate răspunde pentru că trebuie să verifice în istoric.

Șeful Anticorupției MAI, "grave suferințe psihologice" (sursa: Inquam Photos/Octav Ganea)
Investigații

Șeful Anticorupției MAI, "grave suferințe psihologice"

Șeful Anticorupției MAI, "grave suferințe psihologice". Chestorul șef de poliție Liviu Vasilescu, șeful Direcției Generale Anticorupție din Ministerul Afacerilor Interne și fostul șef al Poliției Române, a pierdut procesul prin care cerea daune de morale de 20.000 de euro sindicalistului Cosmin Andreică. Pe care Vasilescu l-a acuzat că i-ar fi pricinuit "grave suferințe psihologice, afective, insomnii, stare de stres", dar și pagube prin lezarea cinstei, onoarei, demnității, prestigiului și reputației. Totul i s-ar fi întâmplat din cauza declarațiilor publice făcute de Cosmin Andreică, șeful sindicatului Europol, prin care i-a criticat pe șefii Poliției Române pentru că s-au întâlnit pe ascuns în biserică, în toiul nopții, cu liderii clanului Duduianu, înainte de a fi înmormânat interlopul Florin Mototolea, zis "Emi Pian". Pe ascuns, în biserică, cu interlopii Duduianu Chestorul șef de poliție Liviu Vasilescu și-a dat demisia din funcția de șef al Poliției Române la data de 1 septembrie 2020, în urma scandalului public legat de întânirea pe ascuns, în biserică, cu liderii clanului Duduianu, după moartea interlopului Florin Mototolea, zis "Emi Pian". Ulterior, în mai 2021, ministrul Lucian Bode l-a numit la conducerea Direcției Generale Anticorupție, o structură strategică a Ministerului Afacerilor de Interne. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online La aproape doi ani după ce și-a dat demisia din funcția de șef al Poliției Române, chestorul șef de poliție Liviu Vasilescu l-a dat în judecată pe Cosmin Andreică, liderul sindicatului Europol, și a cerut daune morale de 20.000 de euro. Motivul? Sindicalistul Cosmin Andreică l-a criticat public pentru întâlnirea pe care a avut-o cu membrii clanului Duduianu, înainte de înmormântarea lui Florin Mototolea. În aprilie 2023, Judecătoria Sector 2 a decis să respingă cererea de chemare în judecată pe motiv că nu era întemeiată. Mai mult, instanța l-a obligat pe Liviu Vasilescu "la plata către pârât a sumei de 5.880,54 de lei, valoarea cheltuielilor de judecată, onorariul de avocat. Cu drept de a formula cerere de apel în termen de 30 de zile de la comunicare. Cererea de apel se va depune la Judecătoria Sectorului 2 Bucureşti. Pronunţată în data de 26.04.2023, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor prin mijlocirea grefei instanţei". Șeful Anticorupției MAI, "grave suferințe psihologice" În cererea de chemare în judecată consultată de către Defapt.ro, chestorul șef de poliție (general-locotenent - n.r.) Liviu Vasilescu le-a spus magistraților că în urma declarațiilor făcute de sindicalistului Cosmin Andreică a suferit enorm. Mai mult, a scris negru pe alb că i-au fost cauzate "grave suferințe psihologice, afective, insomnii, stare de stres, dar și pagube prin lezarea cinstei, onoarei, demnității, prestigiului și reputației". "Așadar, daunele morale solicitate, în cuantum de 20.000 euro, echivalentul în lei la data plății au caracter compensatoriu echitabil raportat la suferințele indurate de subsemnatul în ultimii aproximativ doi ani, de când pârâtul îmi aduce în mod public acuzații extrem de grave, astfel cum am arătat mai sus", susține în cerere Liviu Vasilescu. Vasilescu, despre "suferințele" lui (sursa: defapt.ro) Întrebat de către Defapt.ro dacă gravele suferințe psihologice au fost certificate medical, Liviu Vasilescu nu a răspuns direct, dar a dat de înțeles că nu. "Am treabă. Dacă te jignește unul poți să ai cheștii din ăstea. Domnule, haideți, nu discut chestia asta. Am pierdut procesul, asta e! Nu afectează capacitatea mea de muncă, dar poți să ai trăiri. Nu am câștigat și asta este. Puneți niște întrebări… E dreptul meu să dau în judecată", a declarat Liviu Vasilescu, șeful Direcției Generale Anticorupție. Vela: „Din punctul meu de vedere, a fost un erou” Liviu Vasilescu, șeful DGA, i-a propus ca martori la proces pe liberalul Marcel Vela, fost ministru de Interne în perioada în care avut loc scandalul legat de înmormântarea lui Florin Mototolea, dar și pe Aurelian Ciocîrlan, fostul adjunct al Poliției Capitalei. Citește și: VIDEO La Ankara, la o reuniune a Adunării Parlamentare a Cooperării Economice a Mării Negre, un deputat rus a vrut să rupă steagul ucrainean. Cum s-a terminat disputa Senatorul Marcel Vela i-a spus judecătorului că Liviu Vasilescu a suferit pentru că și-a dat demisia. "Din punctul meu de vedere, a fost un erou", a declarat instanței senatorul Marcel Vela. La rândul său, fostul adjunct al Poliției Capitalei, comisarul șef Aurelian Ciocîrlan a declarat în fața instanței că generalul Liviu Vasilescu "era abătut, afectat, necăjit". Întrebat dacă traumele de ordin psihic invocate de Liviu Vasilescu sunt compatibile cu funcția pe care o deține, Aurelian Ciocîrlan a spus că "depinde până unde coboară nivelul de stres. Nu cunosc dacă reclamantul deține acte oficiale în legătură cu starea psihică".

Adjunctul Gărzii de Mediu, la DNA (sursa: Facebook/Garda Națională de Mediu)
Investigații

Adjunctul Gărzii de Mediu, la DNA

Adjunctul Gărzii de Mediu, la DNA. Cristian Valentin Eniță, pus de PSD în funcția de director general adjunct la Garda Națională de Mediu, este cercetat de Direcția Națională Anticorupție pentru că a efectuat controale ilegale la două societății din județul Prahova. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Miza controalelor o reprezintă un contract de peste un milion de euro anual pentru colectarea deșeurilor periculoase și nepericuloase de la fabrica de frigidere a chinezilor de la Haier Tech din județul Prahova. La solicitarea Defapt.ro, șeful Gărzii Naționale de Mediu, comisarul general Aurelian Păduraru, a declarat că subalternul său cu rang de subsecretar de stat nu are atribuții de control, motiv pentru care a sesizat Corpul de Control de la Ministerul Mediului. Fabrică chinezească de frigidere Grupul Haier, condus de chinezul Zhang Ruimin - unul dintre cei mai de vază membri ai Partidului Comunist Chinez și un afacerist recunoscut la nivel mondial, a investit peste 70 de milioane de euro în construcția unei fabrici de frigidere în Parcul Industrial Allianso din Ariceştii Rahtivani, în apropiere de Ploieşti. Producția frigiderelor a început în anul 2021. Deșeurile periculoase și nepericuloase rezultate de la fabrica de frigidere erau preluate în baza unui contract de firma Recop Recycling, patronată în acte de Ana Cătălina Mureșan. De afacerea cu colectarea și tratarea deșeurilor se ocupă și soțul Anei Mureșan, Cătălin Mureșan, un afacerist controversat pe plan local. Peste un milion de euro anual Cătălin Mureșan a declarat pentru Defapt.ro că în vara anului 2022 avea un contract de preluare a deșeurilor de la Haier Tech. "Colectam mai multe tipuri de deșeuri recilabile: plastic, carton, fier și foarte puțin deșeuri periculoase. Contractul este destul de ok dacă îl gestionezi cum trebuie. Noi am investit în jur de un milion de euro ca să gestionăm contractul cum trebuie. Momentan nu mai avem contract de preluare a deșeurilor cu fabrica de frigidere. În 2022 aveam contract cu ei", a precizat afaceristul prahovean. Întrebat care a fost valoarea contractului de colectare a deșeurilor de la fabrica de frigidere, Cătălin Mureșan a spus că "undeva la peste un milion de euro" pe an. Controale, deși nu avea atribuții Afacerea cu deșeuri de un milion de euro i-a făcut cu ochiul comisarului general adjunct Cristian Valentin Eniță, la scurt timp după ce a fost numit în funcție de premierul Nicolae Ciucă la propunerea Partidului Social Democrat, condus de Marcel Ciolacu. Motiv pentru care a decis la data de 27 iunie 2022 să facă inspecții și controale la cele două firme. Complet ilegale. Șeful Gărzii Naționale de Mediu, comisarul general Aurelian Păduraru, a explicat de ce controalele efectuate de subalternul său sunt ilegale. "Nu are atribuții de control! Doar comisarii au atribuții de control. Știu că a fost în control, a fost o plângere depusă la Garda Națională de Mediu. Mai departe, eu am redirecționat-o către Corpul de Control al Ministerului Mediului. Fiind demnitar (subsecretar de stat - n.r.), am considerat că Corpul de Control al Gărzii nu poate chestiona un demnitar. Și mai departe Corpul de Control al ministrului s-a ocupat de soluționarea acelei plângeri. Mai departe s-a ocupat de sesizarea instituțiilor abilitate să facă lumină pe subiect", a declarat comisarul general Aurelian Păduraru. Adjunctul Gărzii de Mediu, la DNA Defapt.ro a obținut un document din care rezultă că Direcția Națională Anticorupție a solicitat Gărzii Naționale de Mediu mai multe informații despre atribuțiile comisarului general adjunct Cristian Valentin Eniță în dosarul de corupție 216/P/2022. Adresa DNA către Garda de Mediu (sursa: defapt.ro) De exemplu, în aprilie 2023, anchetatorii au cerut Ordinul nr. 1910 din 07.07.2022 prin care s-au stabilit atribuțiile de serviciului ale acestuia. Totodată, s-a mai cerut ordinele de serviciu și de deplasare ale comisarului general adjunct Cristian Valentin Eniță din data de 25.07.2022, atunci când a fost în control la cele două firme. Întrebat dacă Cristian Valentin Eniță știa ce atribuții are în fișa postului, comisarul general Aurelian Păduraru a răspuns că ar trebui să rămână o întrebare retorică: "Aici trebuie să răspundă la întrebare în mod direct atunci când va fi întrebat. Da, da, există și un dosar la DNA. Așa este! Au fost solicitate niște precizări și documente. Ne-am conformat. Atâta timp cât este o instituție a statului care face o urmărire penală, trebuie să ne conformăm. Nu este suspendat din funcție. Fiind demnitar, cu rang de subsecretar de stat, noi am sesizat Corpul de Control al ministrului. Nu am luat nici o măsură la momentul respectiv.". Susținut de PSD Defapt.ro l-a întrebat pe comisarul general dacă Cristian Valentin Eniță a fost susținut de PSD pentru a ocupa funcția de comisar general adjunct la Garda Națională de Mediu. Răspuns a fost simplu și direct: "Da!". Cristian Valentin Eniță a refuzat să facă orice comentariu legat de ancheta aflată în lucru DNA cu privire la controalele efectuate la cele două companii. "(...) având în vedere susținerea dumneavoastră , va rog să vă adresați instituției nominalizate. Nu am cunoștințe despre măsurile dispuse de Corp Control al MMAP", a transmis Cristian Valentin Eniță. A lucrat șase ani la "Doi și-un sfert" Cristian Valentin Eniță susține în propriul CV că a intrat în câmpul muncii în anul 2000, direct pe funcția de inspector în cadrul Direcției Generale a Finanțelor Publice Prahova, fără să aibă studii superioare. Surse din cadrul Ministerului de Finanțe au declarat sub protecția anonimatului că, pentru ocuparea funcției de inspector, era obligatoriu să aibă studii superioare finalizate cu diplomă de licență. Eniță a menționat că a început Facultatea de Științe Economice din cadrul Universității Petrol și Gaze de abia în anul 2004. Adică, la patru ani distanță după ce a fost angajat ca inspector. Citește și: Teodosie Tomitanul are credite bancare de 500.000 de lei pe care le ascunde de ANI. Nu se știe în cât timp trebuie să le returneze "Este o eroare de dactilografiere. O să verific acum CV-ul. Mulțumesc pentru că mi-ați atras atenția. O să verific și o să modific cu siguranță", a declarat Cristian Valentin Eniță. Ulterior a transmis printr-un e-mail că nu există nici un document oficial din care să "rezulte aspect legale referitoare la angajarea mea la DGFP Prahova". La finalul anului 2006, Cristian Valentin Eniță a renunțat la funcția de inspector pentru a lucra la Direcția Generală de Protecție Internă, celebrul serviciu secret de informații al Ministerului Afacerilor Interne. A rezistat până în februarie 2012. Întrebat dacă a fost dat afară de la "Doi și-un sfert", Cristian Valentin Eniță a spus că nu l-a dat nimeni afară pentru că a plecat de bună voie. Apoi a lucrat ca administrator al unei firme din Germania și economist la două firme românești. A revenit la stat în aprilie 2021, atunci când a fost angajat pe funcția de consilier achiziții publice la Primăria Băltești, din județul Prahova. De acolo, a fost luat de PSD și pus adjunct la Garda Națională de Mediu.

Arafat, achiziții COVID supradimensionate la IGSU (sursa: Facebook/IGSU)
Investigații

Arafat, achiziții COVID supradimensionate la IGSU

Arafat, achiziții COVID supradimensionate la IGSU. 2,5 milioane de dolari a plătit în avans Inspectoratul General pentru Situații de Urgență, condus de generalul Dan Paul Iamandi, unei companii din Coreea de Sud pentru achiziția a 200 de ventilatoare medicale. Echipamentele nu au mai ajuns, dar nici banii statului nu au fost recuperați până în prezent. Aceasta este una din numeroasele achiziții controversate girate în pandemie de generalul Iamandi. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Nereguli extrem de grave au fost descoperite de Curtea de Conturi și în cazul achizițiilor făcute în pandemie de Departamentul pentru Situații de Urgență, aflat sub conducerea directă a secretarului de stat Raed Arafat. De exemplu, au fost contractate în plus 4,2 milioane de teste rapide față de cele 70 de milioane de teste aprobate de Comitetul Național pentru Situații de Urgență. Arafat, cinci refuzuri să se prezinte la Comisia de anchetă Raed Arafat, secretar de stat la Ministerul Afacerilor Interne și șeful Departamentului pentru Situații de Urgență, a fost chemat de cinci ori de politicienii din Comisia parlamentară de anchetă privind achizițiile publice în sectorul sanitar în timpul stărilor de urgență și de alertă pe teritoriul României pentru a fi audiat cu privire la achizițiile din pandemie. Dar de fiecare dată a refuzat invitația. De ce era importantă audierea secretarului de stat Raed Arafat? Pentru că acesta, în calitatea sa de șef al Departamentului pentru Situații de Urgență (DSU), a solicitat Oficiului Național pentru Achiziții Centralizate (ONAC) să facă achizițiile de echipamente și materiale sanitare, inclusiv cele în care beneficiar era Inspectoratul General pentru Situații de Urgență (IGSU). Potrivit unui raport al Curții de Conturi a României, DSU nu a fundamentat, conform prevederilor OUG 11/2020, valorile estimate transmise ONAC în vederea organizării și derulării procedurilor de achiziții. "Au fost comunicate prețuri de 5 - 6 ori mai mari decât ofertele prezentate și contractate (în cazul festelor nazo-faringiene); au fost comunicate prețuri mai mari decât ofertele contractate prin proceduri anterioare (în cazul cutiilor de transport, produse medicale cu data logger de temperatură și tracker GPS)", se menționează în raportul Curții de Conturi. DSU dădea comenzi ONAC-ului Comitetul Național pentru Situații de Urgență a emis Hotărârea 83 din data de 8 octombrie 2021 prin care se stabileau "noi categorii de produse, stocuri de urgență medicală de strictă necesitate, necesare pentru asigurarea monitorizării permanente și eficiente a riscului epidemiologic la nivelul unităților de învățământ". Practic, urma să se cumpere o cantitate maximă de 70 de milioane de teste rapide din probă de salivă. În urma achiziției, s-a declanșat un scandal public între Ministerul Educației și Departamentul pentru Situații de Urgență legat de sincopele de aprovizionare a unităților școlare, dar și a prețurilor de achiziție mult mai mari. Curtea de Conturi a constatat că DSU a transmis către ONAC o valoare estimată nefundamentată care a "avut drept consecință contractarea prin acord cadru a unei cantități de 4.200.000 buc., peste nivelul aprobat prin HCNSU nr. 83/2021". Legat de această problemă, Curtea de Conturi a cerut Ministerului Afacerilor Interne, condus de liberalul Lucian Bode, să dispună o analiză punctuală. Penalități "uitate" de 22 de milioane de lei Curtea de Conturi a României nu a fost la fel de indulgentă cu Inspectoratul pentru Situații de Urgență, condus de generalul Dan Paul Iamandi. În cazul achiziției de măști de protecție FFP2 și FFP3 de la compania Romwine & Coffe SRL, controlată de afaceristul Cătălin Hideg, Curtea de Conturi a sesizat Direcția Națională Anticorupție. Motivul: IGSU a acceptat nejustificat situația de "forță majoră" invocată de Romwine în livrarea cu mare întârziere a produselor față de termenele de livrare prevăzute în contract. Mai mult, nu a calculat, nu a pretins și nu a urmărit încasarea penalităților aferente. Ulterior controlului, IGSU a calculat, facturat și înregistrat penalități de întârziere de peste 2,72 milioane de lei. Totodată, a fost obligată să ceară penalități și de alți furnizori de echipamente medicale în valoare de peste 19,27 milioane lei. În total 22 de milioane lei, echivalentul a peste 4,5 milioane de euro. Avans de 2,45 milioane USD, nimic în schimb IGSU a plătit firmei Medi Consulting Korea un avans de 2,45 milioane de dolari pentru achiziția a 200 de ventilatoare. Se întâmpla în aprilie 2020, la începutul pandemiei. Nu se știe pe ce filieră a ajuns să fie contractată firma sud-coreeană și nici motivele pentru care IGSU a plătit avansul cu ochii închiși. Cert este că ventilatoarele nu au mai ajuns, iar IGSU a rămas cu banii dați. Curtea de Conturi a constatat că IGSU nici nu a executat garanția de bună execuție, în valoare de 40.800 dolari, nici nu a calculat și pretins penalități. Într-un final, IGSU a fost nevoită să dea firma sud-coreeană în judecată. Tribunalul București a decis în iulie 2022 ca firma Medi Consulting Korea să restituie avansul și să plătească dobânzi de 0,02% pentru fiecare zi de întârziere și penalităț de 0,01% pe zi până la achitarea integrală a debitului. "În cazul nerecuperării avansului de la furnizor, pentru stabilirea răspunderii materiale se va sesiza conducătorul entității verificate pentru dispunerea cercetării administrative în acest sens", se menționează în raport. Adică generalul Dan Paul Iamandi trebuie să demareze o anchetă internă pentru a-i trage la răspundere pe subordonații responsabili de această achiziție. Arafat, achiziții COVID supradimensionate la IGSU IGSU a achiziționat în regim de urgență, prin negociere directă fără publicarea unui anunț prealabil, aparate și echipamente medicale care stau în stoc sau deja au expirat. Departamentul pentru Situații de Urgență, condus de Raed Arafat, a stabilit că termenul de livrare este determinant, fiind principalul factor de evaluare în atribuirea contractelor. Urgența invocată de Raed Arafat a fost atât de mare încât echipamentele medicale achiziționate nici nu au părăsit depozitele. Printre acestea se află ventilatoare, teste nazofaringiene, injectomate și halate impermeabile. Valoarea acestora a fost calculată la suma de 45,86 milioane lei. Adică, în jur de 9,3 milioane de euro. Citește și: Uluitoarele șpăgi de la RAR: cum trec bombe pe roți prin stații ITP – cu numere false și poze trucate De exemplu, în aprilie 2022, IGSU a avea în stoc o cantitate de 252 de ventilatoare medicale în valoare de 28,08 milioane lei, cumpărate în regim de urgență în noiembrie 2020. Ulterior, în stocul IGSU au rămas 143 ventilatoare. Conform certificatelor de garanție, perioada de garanție dată de furnizor a fost de doi ani, adică până în decembrie 2022. Astfel, IGSU a rămas în stoc cu ventilatoare expirate în valoare de aproape 16 milioane lei. În noiembrie 2020, IGSU a mai cumpărat 800 de injectomate în regim de urgență, în valoare de 1,31 milioane lei. Până în aprilie 2022, atunci când a avut loc controlul Curții de Conturi, nu se utilizase nici o bucată. Ulterior, au fost distribuite 238 de bucăți. În stocurile IGSU se mai află peste 1,5 milioane de teste nazofringiene și aproape 470.000 de halate impermeabile. Toate, cumpărate în regim de urgență.

Produse medicale expirate, deteriorate la Unifarm (sursa: Facebook/Compania Nationala "Unifarm" S.A.)
Investigații

Produse medicale expirate, deteriorate la Unifarm

Produse medicale expirate, deteriorate la Unifarm. 105 de milioane de euro. Atât este valoarea echipamentelor medicale expirate și deteriorate aflate în stocurile Unifarm, companie deținută de Ministerului Sănătății. Informațiile apar în raportul Comisiei parlamentare de anchetă privind achizițiile publice în sectorul sanitar în timpul stărilor de urgență și de alertă pe teritoriul României. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Mai mult, statul român urmează să plătească alte milioane de euro pentru a distruge echipamentele medicale achiziționate în mandatul de director general al lui Adrian Ionel, condamnat în primă instanță la șase ani și opt luni de pușcărie pentru mai multe fapte de corupție. Achiziții de un miliard, prejudicii de peste 20% Compania Unifarm, deținută integral de Ministerul Sănătății, a fost în centrul unui scandal referitor la mai multe achiziții ilegale făcute în pandemie, în mandatul de director general al lui Adrian Ionel. Raportul Comisiei parlamentare a scos la iveală că Unifarm a făcut achiziții de 1,076 miliarde de lei, 15,7 milioane euro și puțin peste 2.000 de dolari. În total 235,5 milioane de euro. Culmea, achizițiile făcute din bani publici s-au efectuat fără a se supune niciunei norme referitoare la derularea de achiziții publice, deoarece în accepțiunea reprezentanților companiei "Unifarm nu s-a considerat autoritatea contractantă în accepțiunea Legii 98/2016, aceasta nu a derulat niciodată proceduri de achiziție publică în temeiul Legii 98/2016 privind achizițiile publice". Curtea de Conturi a stabilit că valoarea cumulată a prejudiciilor se ridică la peste 231 milioane de lei. Adrian Marius Dobre, actualul director general al Unifarm, a declarat în fața Comisiei parlamentare că, "urmare a măsurilor dispuse de Curtea de Conturi, s-au demarat demersuri legale pentru recuperarea tuturor prejudiciilor suferite de companie prin neexecutarea sau executarea defectuoasă a contractelor aferente perioadei COVID, într-un număr de 21 de dosare, cu prejudicii totale în sumă de 230.538.215,30 lei și 192.162,34 euro". Produse medicale expirate, deteriorate la Unifarm Dintr-un proces-verbal din data de 24 iunie 2022 rezultă că în depozitele Unifarm se aflau produse medicale expirate în valoare de 449.811.403,63 lei. Tot acolo se aflau produse deteriorate în cuantum de peste 603.000 lei. Dar și minusuri de inventar în valoare de peste 25,6 milioane lei. Ce s-a întâmplat cu produsele dispărute din inventar nimeni nu știe. Ultima inventariere a produselor din depozitele Unifarm a avut loc pe 13 ianuarie 2023. Atunci s-a constatat că valoarea produselor expirate este de peste 435,4 milioane lei, în timp ce valoarea produselor deteriorate a crescut la peste 83,72 milioane lei. În total, peste 105 milioane de euro. Achiziții de la intermediari, plăți ilegale Curtea de Conturi a constatat că Unifarm a cumpărat echipamente și materiale sanitare de la firme intermediare, deși putea să le achiziționeze direct de la producători externi. Astfel, s-au plătit în plus nu mai puțin de 175,2 milioane de lei. Într-un alt caz au fost achiziționate 20 de aparate RT PCR și 300 de ventilatoare în valoare de 80,08 milioane lei. Produsele nu au fost livrate de către furnizor până la data de 15 mai 2020. Mai mult, au fost identificate documente încheiate între Insectoratul pentru Situații de Urgență, aflat sub controlul secretarului de stat Raed Arafat, și Unifarm, cu date nereale de predare a unor medicamente și echipamente medicale. Adrian Ionel, condamnat la puțini ani, nedefinitiv Totul a culminat cu plățile duble făcute de către Unifarm, sub conducerea lui Adrian Ionel. De exemplu, s-a achitat o sumă nedatorată de peste 17,3 milioane de lei unei firme. Într-un alt caz au fost înregistrate nejustificat unele datorii suplimentare în valoare de peste 19,8 milioane lei. S-au efectuat și plăți fără bază legală în cuantum de 107,3 milioane lei. Citește și: În prețul mare al RCA intră și costuri de limuzină cu șofer pe care firmele de daune le solicită companiilor de asigurări Adrian Ionel, fostul director general al Unifarm, a fost condamnat de judecătorii de la Tribunalul București la patru ani de închisoare pentru abuz în serviciu. Alți trei ani i-a primit pentru luare de mită (a acceptat un comision de 760.000 de euro). Tot trei ani a primit pentru complicitate la trafic de influență, plus un an pentru instigare la fals. Din contopirea pedepselor a rezultat o condamnare de șase ani și 8 luni de închisoare. Decizia judecătorilor de la Tribunalul București nu este definitivă.

IntenCity, 20 milioane din bugetul Craiovei (sursa: Facebook/Lia Olguta Vasilescu)
Eveniment

IntenCity, 20 milioane din bugetul Craiovei

IntenCity, 20 milioane din bugetul Craiovei. Lia Olguța Vasilescu, primarul Craiovei, va plăti peste patru milioane de euro din banii municipaliății pentru moftul de a organiza cea de-a doua ediție a festivalului IntenCity, deși prima a fost considerată un eșec. De organizarea evenimentului se va ocupa Opera Română Craiova, condusă de Antoniu Zamfir, unul din protejații primarului. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Promovarea festivalului din acest an va costa aproximativ 500.000 de euro, contract câștigat de firma Nosce Grup, care susține că va folosi inteligența artificială pentru "depistarea celor mai eficiente canale și metode de promovare pentru atragerea audienței țintă". A băgat 22 de milioane, a scos două Primarul Lia Olguța Vasilescu și-a dorit un festival de muzică la Craiova care să concureze cu Untold de la Cluj. Prima ediție a festivalului IntenCity a fost organizată anul trecut de Opera Română Craiova, o instituție de cultură din subordinea Consiliului Local Craiova, cu bani de la municipalitate. Primăria Craiova a alocat atunci peste 22,5 milioane de lei, adică în jur de 4,5 miloane de euro. Antoniu Zamfir, managerul Operei Române Craiova, estima că va încasa din vânzarea biletelor și abonamentelor în jur de cinci milioane de lei. Dar s-a încasat jumătate din suma preconizată. Pentru a acoperi eșecul, primarul Lia Olguța Vasilescu s-a lăudat pe Facebook cu alte câștiguri. "Dacă e să facem un calcul simplu după gradul de ocupare de sută la sută a camerelor de hotel, cu o medie de 100 euro pe zi, deși știu că duminică s-a închiriat și cu 500 de euro apartamentul în unele hoteluri, cazările au fost la peste 1,5 milioane de euro. (…) Apoi, cu o medie de 50 de euro cheltuiți pe zi pentru mâncare, a turiștilor cazați, plus o estimare a celor veniți din împrejurimi doar pentru ziua respectivă la minimum o mie, avem încă cel puțin un milion de euro. La aceștia se adaugă încasările din bilete, sponsorizări și vendori, pe care le estimez la 1 milion de euro. (…) Eu estimez un minimum de 5 milioane de euro care au intrat în oraș, deci suntem pe plus", contabiliza Olguța Vasilescu "din pix". IntenCity, 20 milioane din bugetul Craiovei Anul acesta se va organiza o nouă ediție a festivalului IntenCity pe stadionul "Ion Oblemenco" și la Sala Polivalentă din Craiova. Nu se știe cât va costa în total evenimentul care se va desfășura în perioada 30 iunie – 2 iulie 2023. Însă primăria condusă de Lia Olguța Vasilescu a alocat pentru Opera Română Craiova un buget de 32,21 milioane lei, bani cu care vor fi finanțate mai multe proiecte, inclusiv IntenCity 2023. Defapt.ro l-a întrebat pe managerul Antoniu Zamfir câți bani va costa festivalul IntenCity din acest an, dar acesta a declarat că nu știe exact pentru că până în prezent se discută doar de costuri estimate. "Nu știm cât costă festivalul de anul acesta. Avem niște estimări. Dar tot în jur de 25 de milioane de lei, plus-minus. Banii vin de la primărie, din vânzarea de bilete, din sponsorizări. De la primărie vin în proporție de 70-80%. Toate aceste informații le putem da după ce se termină festivalul. Atunci o să știm câte bilete am vândut, câte sponsorizări au intrat…", a declarat Antoniu Zamfir. Din ce spune Antoniu Zamfir se poate înțelege că Primăria Craiova va subvenționa festivalul acesta cu cam 20 de milioane de lei, echivalentul a peste patru milioane de euro. Numai promovarea, 500.000 de euro Opera Română Craiova va cheltui aproape 500.000 de euro pentru promovarea festivalului IntenCity. Contractul pentru marketing și publicitate a fost adjudecat de firma Nosce Group, patronată și administrată de Georgiana Stoica. Societatea Georgianei Stoica trebuie să facă strategia de promovare care va include printre altele și identificare audienței și publicul țintă target-at din România, Bulgaria și Serbia. Citește și: Kara-Murza, doar vârful piramidei de opozanți ai lui Putin care au sfârșit fie asasinați, fie în închisoare. Lunga istorie de crime comandate de Kremlin Strategia trebuie să mai cuprindă analiza celor mai bune practici de targeting și remarketing, inclusiv "big data" cu ajutorul inteligenței artificiale pentru depistarea celor mai eficiente canale și metode de promovare pentru atragerea audienței țintă. O parte din bani vor ajunge și la televiziuni, radiouri și publicații online. De exemplu, contractul prevede "crearea, producția și difuzarea unui spot TV, cu o durată de aproximativ 30 de secunde, format full HD/4K. Crearea, producția și difuzarea a minim 4 publireportaje TV diferite pentru România care vor fi difuzate înainte de eveniment (nu mai târziu de 29 iunie 2023), format full HD/4K, cu o durată între 40 și 60 de secunde care vor fi difuzate la posturile TV menționate anterior, în prime-time, în intervalul orar 18.00 –23.00".

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră