marți 25 februarie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Autor: Petru Zoltan

509 articole
Petru Zoltan

Petru Zoltan, jurnalist de investigație de aproape 20 de ani, a publicat articole în Jurnalul Național, România Liberă și Newsweek România, dar a colaborat și cu BBC și alte mari trusturi media europene și americane. Este o prezență constantă în echipe transfrontaliere de investigații (Journalismfund.eu).

Investigații

Țiriac, SMURD și Tăriceanu, la DNA

Țiriac, SMURD și Tăriceanu, la DNA. George Barbu, directorul Școlii Superioare de Aviație Civilă, a fost schimbat din funcție de ministrul Transporturilor, Sorin Grindeanu. Țiriac, SMURD și Tăriceanu, la DNA Decizia a fost luată după ce procurorii DNA l-au acuzat pe Barbu de complicitate la abuz în serviciu pentru că a decontat lucrări fictive de reparații la două avioane, inclusiv la avionul donat de magnatul Ion Țiriac pentru SMURD. Prejudiciul stabilit de procurori a fost de 4,73 milioane de euro. În locul lui Barbu a fost numit Ștefan Martinescu, directorul Direcției de Investigații și Analiză a accidentelor aviatice. Defapt.ro a dezvăluit în exclusivitate, încă din ianuarie 2022, cum sunt "sifonați" banii publici de directorul George Barbu, afaceristul Peter Alexandru Vasile și generalul de flotilă aeriană Cătălin Dache, șeful Inspectoratului General de Aviație din Ministerul de Interne. Citește și: EXCLUSIV Avionul donat de Țiriac SMURD-ului, reparații umflate cu milioane EUR. Aeronava, folosită de Gabriel Oprea la „zboruri speciale”. Investigația DNA, după o dezvăluire Defapt.ro Dosarul DNA, după dezvăluirile Defapt.ro Direcția Națională Anticorupție (DNA) a anunțat pe 22 iunie că a dechis un dosar amplu de corupție în care sunt implicați capii Inspectoratului General de Aviație (IGAv) și cei ai Școlii Superioare de Aviație Civilă. Procurorii l-au acuzat de abuz în serviciu pe generalul de flotilă aeriană Cătălin Dache, în timp ce subalternii săi, locotenentul – comandor Andrei Bădulescu și a comandorului (r) Florin Vasile, sunt urmăriți penal pentru complicitate. În același dosar a început urmărirea penală împotriva lui George Barbu, șeful Școlii Superioare de Aviație Civilă, și a directorului tehnic, Mihai Popa. Citește și: EXCLUSIV Zboruri private ale lui Tăriceanu și Cășuneanu jr, investigate de DNA. Decolări și aterizări pe un aerodrom închis Pe scurt, procurorii susțin că, în perioada 2019-2023, IGAv a semnat mai multe contracte de reparații și mentenanță pentru aeronavele Piper Pa-42 Cheyenne III A și Cessna C-560 Citation V cu asocierea formată din Școala Superioară de Aviație Civilă și Arpiem Aviation. În calitate de șef al IGAv, generalul de flotilă aeriană Cătălin Dache "ar fi aprobat, cu încălcarea dispozițiilor legale, documentația necesară efectuării plăților pentru lucrările menționate mai sus, cunoscând că acestea nu au fost recepționate, executate sau au fost executate necorespunzător". Paguba în acest dosar a fost estimată la aproximativ 23,2 milioane lei, echivalentul a 4,73 milioane de euro. Curtea de Conturi verifică achizițiile În urma deschiderii acestui dosar de corupție, ministrul Transporturilor, Sorin Grindeanu, l-a demis din funcție pe George Barbu. În locul său a fost numit Ștefan Martinescu, care anterior a deținut anterior funcția de director al Direcției de Investigații și Analiză în cadrul Autorității de Investigații și Analiză pentru Siguranța Aviației Civile, instituția care investighează accidentele aviatice. "Am fost numit pe funcție începând de vineri. Domnul Barbu nu va mai fi în instituție. Experiența mea este pe partea de siguranță. Ce pot să fac este să fac școala să funcționeze mai departe. Trebuie să înțeleg toată organigrama, sistemul, nu am venit să fac schimbări. La noi este venită deja Curtea de Conturi care verifică achizițiile", a declarat Ștefan Marinescu.

Țiriac, SMURD și Tăriceanu, la DNA. La mijloc sunt niște avioane (sursa: Facebook/Scoala Superioara de Aviatie Civila)
Un miliard euro lunar în sănătate (sursa: Inquam Photos/Cornel Putan)
Eveniment

Un miliard euro lunar în sănătate

Un miliard euro lunar în sănătate. Românii au beneficiat de peste 113 milioane de consultații și servicii medicale primare în anul 2022, cu 10 milioane mai mult față de anul precedent. Informațiile apar în raportul de activitate pe anul 2022 al Casei Naționale de Asigurări de Sănătate din care mai aflăm că au fost acordate și 36.863.825 consultații și servicii medicale, inclusiv servicii conexe, în ambulatoriul clinic de specialitate. Datele oficiale mai arată că la nivel național sunt 10.144 medici de familie care au contracte cu casele de asigurări. Pe listele acestora se află înscrise 16.355.740 de persoane asigurate. Alarmant este numărul de persoane neasigurate care a ajuns la 3.748.592, dar care beneficiază de servicii medicale din pachetul minimal. Un miliard euro lunar în sănătate Casa Națională de Asigurări de Sănătate a făcut public raportul de activitate pe anul 2022, din care aflăm că serviciile medicale decontate integral sau parțial pentru români au costat peste 55 de miliarde de lei. Din documentul citat aflăm că, la nivelul anului 2022, românii au beneficiat de 113.048.871 consultații și servicii medicale primare. Dintre acestea 10.109.971 s-au făcut în București. Județul Dâmbovița se află pe locul secund cu peste 4,54 milioane de consultații și servicii medicale. Județul Iași se află pe locul trei cu peste 4,36 milioane de consultații și servicii medicale oferite cetățenilor. Pachetul minimal de servicii medicale primare cuprinde mai multe tipuri de consultații la cabinet sau la domiciliu făcute de către medicul de familie, administrarea de medicamente, prevenție, servicii medicale curative, activități de suport. În ultima categorie se află eliberare de documente pentru concedii medicale, bilete de trimitere, prescripții și adeverințe medicale. Extremele: Bacăul și Harghita Românii au beneficiat anul trecut de 36.863.825 consultații și servicii medicale, inclusiv servicii conexe, în ambulatoriu de specialitate. Pe primul loc în topul județelor se află Bacăul, cu peste 7,7 milioane de astfel de servicii medicale. Județul Galați se află pe locul secund, cu peste două milioane de consultații și servicii medicale în ambulatoriu, urmat de Călărași, Tulcea și Maramureș. În București au fost doar 377.790 de astfel de situații. Cele mai puține consultații și servicii în ambulatoriu au fost acordate în județul Harghita: 168.476 de cazuri. Citește și: Adolescentul ucigaș cu sânge rece din Craiova trecuse toate examinările psihologice la liceul militar din oraș, deși apropiații susțin că era de multe ori agresiv. Cine răspunde "Pachetul de servicii medicale de bază acordat în asistenţa medicală ambulatorie de specialitate pentru specialitățile clinice cuprinde şi consultațiile și serviciile acordate de medicii de specialitate cu specialitatea clinică medicină fizică şi de reabilitare în cabinetului medical. În acest pachet nu sunt cuprinse procedurile din bazele de tratament acordate de către furnizorii de medicină fizică și reabilitare în bazele de tratament", se menționează în raport. În lista serviciilor conexe au fost introduse și cele care pot fi recomandate de medicii de specialitate medicină fizică și de reabilitare, cum ar fi evaluarea și consilierea psihologică clinică, exerciții pentru tulburări de vorbire, kinetoterapie și servicii furnizate de fizioterapeut.

Ministrul Internelor și Patriarhul, rânduiala interlopilor (sursa: Facebook/Basilica & Marcel Vela)
Investigații

Ministrul Internelor și Patriarhul, rânduiala interlopilor

Ministrul Internelor și Patriarhul, rânduiala interlopilor. Liberalul Marcel Vela, fostul ministru al Afacerilor Interne, a declarat în fața judecătorilor că a cerut personal Patriarhiei Române, conduse de Patriarhul Daniel, să schimbe ora înmormântării interlopului Emi Pian și să treacă peste cutumele bisericești care interziceau intrarea în Biserică cu decedatul înainte de Sfânta Liturghie. Defapt.ro a obținut în exclusivitate declarația liberalului Marcel Vela. Aceasta a fost dată într-un dosar civil al generalului Liviu Vasilescu, actualul șef al DGA, care îi cerea daune de morale de 20.000 de euro sindicalistului Cosmin Andreică. Pe baza declarațiilor din acest dosar, Defapt.ro a reconstituit filmul evenimentului în care șefii Poliției Române au ajuns să negocieze noaptea, în biserică, cu clanul Pian cum să se desfășoare procesiunea de înmormântare. Încăierarea cămătarilor la barbut În noaptea de 2 spre 3 august 2020, într-un imobil din cartierul Giulești s-a organizat o partidă de barbut la care au participat mai mulți interlopi din București. Florin Mototolea, zis Emi Pian, a ajuns la locul cu pricina după miezul nopții, în jurul orei 2:00, pentru a da bani cu camătă împătimiților de jocuri de noroc ilegale. Acolo a avut o dispută cu Richard Emanuel Gheorghe, care la rândul lui îl împrumuta pe unul dintre jucători, client fidel al lui Emi Pian. Spiritele s-au inflamat iar Emi Pian a fost înjunghiat în artera femurală de Richard Emanuel Gheorghe. Interlopul Emi Pian a murit la Spitalul Universitar din cauza mai multor plăgi înjunghiate. La finalul lunii mai a.c., Richard Emanuel Gheorghe a fost condamnat la 13 ani de închisoare pentru infracțiunea de omor. În același dosar au fost condamnați frații lui Emi Pian, Vasile și Laurențiu Duduianu, pentru tentativă de omor, după ce au încercat să își răzbune fratele. Totodată, a fost condamnat și Ionuţ Gheorghe Drăghici, vărul lui Emi Pian, tot pentru tentativă de omor. Celulă de criză la MAI pentru fierberea interlopilor Lumea interlopă din România a fost pusă pe jar după ce s-a aflat că Emi Pian a fost omorât, în noaptea de 2 spre 3 august 2020. La scurt timp s-au făcut și desfăcut alianțe pentru a răzbuna moarte interlopului. La nivelul ministerului Afacerilor Interne, condus atunci de ministrul liberal Marcel Vela, s-a constituit o celulă de criză care monitoriza evoluția evenimentelor. Totul a culminat cu o întâlnire de taină la miez de noapte, în biserică, între șefii Poliției Române și membri ai clanului Duduianu, înainte de a fi înmormântat Emi Pian. Întâlnirea secretă a fost devoalată inițial de Elvis Pian, fratele lui Emi Pian, care a povestit cum a fost convocat noapte de polițiști pentru a avea o întâlnire în biserică cu Liviu Vasilescu, șeful Poliției Române de atunci. Declarațiile lui Elvis Pian au fost puse la îndoială până când au apărut imaginile video. În urma acestui scandal public, președintele României, Klaus Iohannis, le-a cerut oficialilor din Ministerul Afacerilor Interne să ofere explicații clare și publice cu privire la întâlnire secretă. Generalul de poliție Liviu Vasilescu a spus într-o conferință de presă că întâlnirea cu pricina a fost "o operațiune oficială a Poliției Române pentru a asigura prin toate mijloacele legale siguranța cetățeanului". Vasilescu a mai invocat buna-credință, imaginea Poliției Române, sănătatea și liniștea bucureștenilor. Generalul Vasilescu, "grave suferințe psihologice" Întâlnirea de taină dintre șefii Poliției și interlopi a fost criticată de sindicalistul din Poliție Cosmin Andreică. Acesta a fost dat în judecată de generalul Liviu Vasilescu, care nu a recepționat bine criticile. Defapt.ro a dezvăluit că generalul Liviu Vasilescu, actualul șef al Direcție Generale Anticorupție din Ministerul de Interne, a cerut daune morale de 20.000 de euro pentru că declarațiile sindicalistului i-ar fi pricinuit "grave suferințe psihologice, afective, insomnii, stare de stres", dar și pagube, prin lezarea cinstei, onoarei, demnității, prestigiului și reputației. Citește și: EXCLUSIV Șeful Anticorupției din MAI, chestorul șef Vasilescu, susține că are „grave suferințe psihologice” din cauză că a fost acuzat că a aranjat în biserică funeraliile interlopului „Emi Pian” În apărarea sa, generalul Liviu Vasilescu i-a chemat ca martori pe Aurelian Ciocârlan, fost director general adjunct al Poliției Capitalei, și pe liberalul Marcel Vela, fost ministru al Afacerilor Interne. Defapt.ro a solicitat Ministerului Afacerilor Interne să comunice dacă psihologii din cadrul Direcției Medicale au constat într-adevăr "gravele suferințe psihologice" ale generalului Liviu Vasilescu. Dar și dacă, în acest context, Vasilescu mai poate conduce Direcția Generală Anticorupție. Ministerul Afacerilor Interne a evitat să răspună: "Confidențialitatea actului psihologic este protejată prin lege și este o obligație a oricărui psiholog(...), sens în care informațiile solicitate de dumneavoastră privind aceste aspecte sunt exceptate de la liberul acces al cetățenilor". Șefi din Poliție, aduși din concediu pentru funeralii Comisarul șef de poliție Aurelian Ciocârlan, fost adjunct al Poliției Capitalei, a declarat în instanță că, în data de 7 august 2020, a fost chemat din concediu pentru a gestiona înmormântarea interlopului Emi Pian. Acesta a mai explicat că o zi mai târziu, în jurul orei 21:30, a fost contactat de generalul Liviu Vasilescu pentru a se întâlni, astfel încât să stabilească măsurile ce urma să fie luate în ziua înmormântării. "I-am transmis domnului Liviu Vasilescu aspectele pe care le discutasem și le stabilisem cu membrii familiei defunctului. În sensul ca aceștia să se deplaseze în cortegiul funerar în mașini pe care noi să le cunoaștem, însă aveam o serie de informații conform căreia oponenții grupării Pian urmau să întreprindă o serie de acte care să afecteze grav ordinea publică", a spus Aurelian Cârlan. Noaptea, ca negociatorii, în biserică În acest context, Liviu Vasilescu a venit cu ideea de a devansa ora înmormântării, care era planificată în jurul orei 13:00. Aurelian Ciocârlan s-a întâlnit la ora 22:00 cu Liviu Vasilescu în apropierea bisericii, acolo unde urma să aibă loc întâlnirea cu preotul și interlopii pentru a devansa ora înmormântării. "Pe membrii familiei i-a adus la întâlnire șeful Sectorului 5, dl. Păștin, iar prezența preotului era necesară pentru că, prin devansarea orei înmormântării, acesta urma să renunțe la ținerea slujbei. Am ales ca loc al întâlnirii biserica pentru că era la îndemână pentru toți, dar în mod special pentru că am vrut să părem umani și să nu ne lovim de refuzul membrilor familiei.", a adăugat fostul adjunct. Aurelian Ciocârlan le-a mai spus judecătorilor că întâlnirea cu cei trei frați ai lui Pian a avut loc datorită lui: "A fost inițiativa mea, eu deja discutasem cu membrii familiei". Vela, șeful MAI, susținătorul planului Senatorul liberal Marcel Vela, fost ministru al Afacerilor Interne, respectiv fost șef generalului Liviu Vasilescu, a dat o declarație halucinantă în fața judecătorilor. Acesta le-a spus judecătorilor că, în acea perioadă, generalul Liviu Vasilescu se afla în concediu, dar a fost chemat în regim de urgență pentru a gestiona evenimentul legat de înmormântarea interlopului Emi Pian. "În mod concret, oficial, s-a luat decizia de a încerca schimbarea orei înmormântării, iar pentru a obține acest lucru a fost nevoie de o întâlnire între reprezentanții bisericii, reprezentanții poliției și reprezentantul familiei defunctului", a început să povestească Marcel Vela. Apoi a spus că generalul Liviu Vasilescu a participat la întâlnirea de taină pentru că "avea autoritatea necesară astfel încât să obțină schimbarea orei înmormântării. Nu cunosc exact unde a avut loc întâlnirea. Prin schimbarea orei înmormântării, s-a reușit respectarea măsurilor dispuse în pandemie și evitarea unor conflicte între susținătorii celor două clanuri". Ministrul Internelor și Patriarhul, rânduiala interlopilor Cu toate acestea, liberalul recunoaște că nu a dat nici o dispoziție pentru organizarea întâlnirii. O astfel de decizie s-ar fi luat în celula de criză constituită la nivelul MAI. Ulterior, senatorul Marcel Vela, a recunoscut că a intervenit la Patriarhie pentru a schimba cutuma și orânduiala bisericească. Citește și: Adolescentul ucigaș cu sânge rece din Craiova trecuse toate examinările psihologice la liceul militar din oraș, deși apropiații susțin că era de multe ori agresiv. Cine răspunde "Da, eu personal am discutat la Patriarhie să se schimbe ora înmormântării și să se treacă peste cutumele bisericești, care interziceau intrarea în Biserică cu decedatul înainte de Sfânta Liturghie", a spus Vela în instanță. Mai mult, fostul ministru Marcel Vela le-a spus judecătorilor că a insistat ca generalul Liviu Vasilescu să nu demisioneze de la șefia Poliție Române "pentru că activitatea sa a salvat România".

BMW-urile electrice scumpe ale PMB, abandonate (sursa: G4Media)
Investigații

BMW-urile electrice scumpe ale PMB, abandonate

BMW-urile electrice scumpe ale PMB, abandonate. Situație halucinantă la Primăria Municipiului București: din cele 15 mașini electrice BMW I3, cumpărate cu aproape 500.000 de euro de Compania Municipală Managementul Transporturilor în mandatul de primar al Gabrielei Firea, 11 au fost abandonate în București și Ilfov. Celelalte patru au fost vândute la licitație publică de un executor pentru a fi plătite drepturile salariale ale unor angajați. Culmea, fostul administrator special Alexandru Anghelina nu a reușit timp de șase luni să dea de urma patrimoniului și a documentelor de la Compania Municipală Managementul Transporturilor, motiv pentru care și-a dat demisia în primăvara acestui an. Ulterior, s-au găsit mașinile și documente, unele distruse în urma unei inundații. Pierderi de 15 milioane în trei ani Compania Municipală Managementul Transportului (CMMT), una dintre companiile municipale înființate în anul 2017 la cererea primarului Gabriela Firea, a avut în primii trei ani de funcționare pierderi cumulate de aproape 15 milioane de lei, echivalentul a trei milioane de euro. Șefii companiei au făcut o serie de achiziții controversate și ineficiente pentru funcționarea societății. De exemplu, la 1 septembrie 2019, s-a cumpărat șase mașini Iveco, cu dispozitiv de ridicare rapidă produs în Turcia, cu 490.000 lei bucata. Valoarea contractului a fost de 2,94 milioane lei. Primăria Municipiului București a transmis la solicitarea Defapt.ro că dispozitivele au fost cumpărate fără contract de service. În aceeași perioadă au mai fost cumpărate o Dacia Dokker cu 52.740 lei și o Dacia Logan cu 41.300 lei. O lună mai târziu, pe 1 octombrie 2019, s-au cumpărat 15 mașini BMW I3 cu un preț de 160.000 lei pe bucată. Cele 15 mașini au costat în total nu mai puțin de 2,4 milioane de lei. Pentru toate cele 23 de mașini, CMMT a plătit 5,34 milioane de lei, echivalentul a peste 1,1 milioane euro. Totul, din taxele și impozitelor bucureștenilor. Car-sharing, apoi testare COVID Ce s-a întâmplat cu cele 15 mașini BMW I3? Primăria Municipiului București a transmis că "după achiziție, autoturismele au fost folosite de angajații companiei, apoi, o parte dintre acestea au fost închiriate pentru activități car-sharing inițial către BCR eGO, iar apoi către Teleport Technologies". Ultima societate îl are ca acționar majoritar pe un cetățean pe nume Grigore Danciu. Acesta a spus că a predat către CMMT toate mașinile. "Noi nu am închiriat efectiv mașinile. Aveam doar o aplicație prin care clienții puteau să închirieze mașinile. Noi primeam un comision pentru aplicație", a spus Grigore Danciu pentru Defapt.ro. Însă, la începutul pandemiei de COVID, primarul de atunci Gabriela Firea a anunțat că 13 mașini BMW I3 vor fi puse la dispoziția Institutului de Boli Infecțioase "Matei Balș" pentru a fi folosite pentru testarea în masa a bucureștenilor din grupele de risc. Compania, părăsită, apoi în insolvență Tot atunci, primarul Gabriela Firea se lăuda cu aceste mașini electrice care "au o autonomie de 250 km/zi și ZERO emisii CO2". Nu se știe dacă au fost folosite sau nu. Mai mult, deși pare incredibil, municipalitatea le-a pierdut urma. "CMMT a intrat în insolvență în septembrie 2022. Până la data intrării în insolvență, ca urmare a demisiei anterior cu 6 luni a directorului general și a imposibilității plății salariilor, nimeni nu s-a mai ocupat de gestionarea companiei", potrivit PMB. Nu au mai fost depuse bilanțuri sau declarații fiscale, nu s-au mai plătit salarii, angajații nu au mai venit la muncă. Mai mult, nu s-a mai ocupat nimeni de urmărirea contractelor în general și de cele de închiriere în special. Nici măcar nu s-au mai facturat prestațiile. BMW-urile electrice scumpe ale PMB, abandonate De la Primăria Capitalei mai aflăm că "patrimoniul și documentele companiei au fost abandonate" în patru sedii diferite, fără ca nimeni să le predea sau să răspundă de ele. Din septembrie 2022 până în martie 2023, administratorul special numit de Consiliul General, Alexandru Anghelina, nu a găsit nici documentele, nici patrimoniul. Adică mașinile. Motiv pentru care și-a dat demisia. A urmat numirea un nou administrator special care a găsit o parte din documente în trei din cele patru sedii. Noul administrator a constatat și că documentele de la sediul social de pe bd. Regina Maria 86-88 au fost distruse în urma unei inundații din 2022. "Până în acest moment nu am găsit printre documentele recuperate contractele de închiriere pentru cele 15 mașini BMW, însă mai avem de citit, de inventariat și arhivat mai mult de jumătate dintre documente găsite", potrivit PMB. Șapte BMW-uri, recuperate Tot municipalitate a mai transmis, la solicitarea Defapt.ro, că până în acest moment au fost localizate 22 de autovehicule ale CMMT. Citește și: EXCLUSIV Avionul donat de Țiriac SMURD-ului, reparații umflate cu milioane EUR. Aeronava, folosită de Gabriel Oprea la „zboruri speciale”. Investigația DNA, după o dezvăluire Defapt.ro "Am recuperat până azi 7 dintre autoturismele BMW I3 pe care le-am depozitat fără taxe într-o parcare administrată de Compania Municipală de Parking. Restul de 4 autoturisme BMW sunt în curs de recuperare. Majoritatea celor 11 autoturisme electrice au fost abandonate în diferite locuri din București și Ilfov, cu baterii complet descărcate, cu daune estetice", susține oficial PMB. Dar mai sunt încă patru din cele 15 cumpărate care nu vor mai ajunge la companie. Pentru că au fost vândute la licitație de către un executor judecătoresc înainte de intrarea în insolvență, la cererea unor angajați care și-au recuperat pe această cale o parte din creanțele salariale.

Ministrul Oprea (PSD), cazier pentru evaziune (sursa: gov.ro)
Investigații

Ministrul Oprea (PSD), cazier pentru evaziune

Ministrul Oprea (PSD), cazier pentru evaziune. Senatorul Radu Oprea, noul ministru PSD al Economiei, a fost trimis în judecată în ianuarie 2016 pentru evaziune fiscală și spălarea banilor alături de Mihai Ștefănescu, partenerul său de afaceri. Judecătorii de la Înalta Curte de Casație și Justiție au trimis dosarul înapoi, la scurt timp, pentru ca procurorul de caz să remedieze neregularitățile din rechizitoriu. Defapt.ro a obținut un document exclusiv din care rezultă că Parchetul General a reluat urmărirea penală a senatorului Radu Oprea în anul 2017 pentru clarificarea acuzațiilor penale și a completării materialului probator. Dosarul a fost clasat definitiv un an mai târziu, dar nu înainte ca senatorul să plătească prejudiciul și să primească o amendă administrativă. "Operaţiuni comerciale fictive" În septembrie 2014, procurorii au percheziționat sediile firmelor din grupul Urban, al cărui fondator a fost senatorul Radu Oprea, de la PSD Prahova, într-un dosar de evaziune fiscală și spălare a banilor. După aproape un an și patru luni de anchetă, în ianuarie 2016, senatorul Radu Oprea a fost trimis în judecată pentru evaziune fiscală și complicitate la spălare de bani. Alături de el au mai fost trimiși în judecată afaceristul Mihai Ștefănescu, zis "Treflă", dar și firmele Urban Electric și ICIM. Parchetul General a emis pe 8 ianuarie 2016 un comunicat de presă din care aflăm că "inculpaţii Oprea Radu Ştefan (în prezent senator) şi Ştefănescu Mihail, în calitate de administratori de drept ai inculpatelor S.C. URBAN ELECTRIC S.R.L. şi S.C. ICIM S.A., au ajutat societăţile comerciale S.C. M. S.R.L. şi S.C. SSWA S.R.L. şi pe reprezentanţii legali şi/sau de fapt ai acestora să deruleze şi să înregistreze operaţiuni comerciale nereale, prin punerea la dispoziţie de contracte de prestări servicii şi lucrări fictive şi emiterea de facturi, în baza cărora s-au înregistrat în contabilitate operaţiuni comerciale fictive, ce au avut ca rezultat denaturarea obligaţiilor fiscale către stat". "Societăţi cu comportament tip " Din același comunicat mai aflăm că senatorul Radu Oprea și Mihai Ștefănescu "au dispus şi dirijat transferul de sume de bani, cunoscând că ele provin din săvârşirea infracţiunii de evaziune fiscală, rezultat al încheierii unor contracte de lucrări şi prestări servicii care au permis înregistrarea în contabilitate a unor operaţiuni comerciale fictive, sume transferate din conturile societăţilor comerciale pe care le administrau în conturile unor societăţi cu comportament tip cu care doar au simulat operaţiuni comerciale, în scopul ascunderii sau disimulării originii ilicite a acestora". Conform raportului de constatare tehnico – ştiinţifică din dosar, a rezultat o "țeapă" dată statului în valoare de 223.631 lei. Rechizitoriu cu iregularități, întors la procurori Rechizitoriul procurorilor a ajuns în camera preliminară a Înaltei Curți de Casație și Justiție. Judecătorul desemnat a constatat ma multe neregularități în document, motiv pentru care a trimis rechizitoriul înapoi la Parchetul General. Se întâmpla la data de 26 februarie 2016. De atunci, dosarul de evaziune a intrat într-un con de umbră. Defapt.ro a solicitat Parchetului General să comunice ce s-a întâmplat cu dosarul de evaziune fiscală și spălare de bani al senatorului Radu Oprea, actualul ministru PSD al Economiei. În răspunsul oficial al Parchetului General se menționează că "la data de 01.08.2017 s-a dispus reluarea urmării penale în vederea clarificării acuzațiilor penale și a completării materialului probator, pentru lămurirea cauzei sub toate aspectele". După aproape un an de zile, printr-o ordonanță din 25.07.2018 s-a dispus clasarea cauzei față de senatorul Radu Oprea și Mihai Ștefănescu pentru infracțiunile de evaziune fiscală în formă continuată. Însă cei doi au fost sancționați cu amendă administrativă în baza articolului 10 din Legea 241/2005. Răspunsul Parchetului General pentru Defapt.ro (sursa: PÎCCJ) Ministrul Oprea (PSD), cazier pentru evaziune Acest articol prevede că "în cazul săvârşirii unei infracţiuni de evaziune fiscală prevăzute de prezenta lege, dacă în cursul urmăririi penale sau al judecăţii, până la primul termen de judecată, învinuitul ori inculpatul acoperă integral prejudiciul cauzat, limitele pedepsei prevăzute de lege pentru fapta săvârşită se reduc la jumătate. Citește și: Noul ministru PSD al Economiei, Radu Oprea, avea zece case, șapte terenuri și 13 firme. După ce i s-a deschis dosar pentru evaziune fiscală și spălare de bani, a scăpat de toate Dacă prejudiciul cauzat şi recuperat în aceleaşi condiţii este de până la 100.000 euro, în echivalentul monedei naţionale, se poate aplica pedeapsa cu amendă. Dacă prejudiciul cauzat şi recuperat în aceleaşi condiţii este de până la 50.000 euro, în echivalentul monedei naţionale, se aplică o sancţiune administrativă, care se înregistrează în cazierul judiciar". Ceea ce înseamnă că ministrul a recunoscut și a plătit prejudiciul stabilit în urma raportului de constatare tehnico – ştiinţifică aflat la dosar. Clasare pentru spălare de bani În cazul acuzațiilor de spălare a banilor, senatorul Radu Oprea și partenerul său de afaceri Mihai Ștefănescu au scăpat basma curată. Prin ordonanța din iulie 2018, procurorul a decis a decis "clasarea cauzei față de doi suspecți pentru săvârșirea a 2 infracțiuni de spălarea banilor în formă continuată". Totodată, s-a decis și clasarea acuzației de delapidare. Mai mult, procurorul a decis și "clasarea cauzei față de două societăți comerciale inculpate (Urban Electric și ICIM SA - n.r.), sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de evaziune fiscală (...) și complicitate la spălarea banilor".

Avionul donat de Țiriac SMURD-ului, la DNA (sursa: Facebook/MAI)
Investigații

Avionul donat de Țiriac SMURD-ului, la DNA

Avionul donat de Țiriac SMURD-ului, la DNA. Generalul de flotilă aeriană Cătălin Dache, șeful Inspectoratului General de Aviație (IGAv) din Ministerul de Interne, și subalternii săi sunt anchetați de procurorii militari de la DNA pentru că au girat lucrări de reparații fictive estimate la peste 4,73 milioane de euro în cazul a două avioane. Inclusiv pentru cel donat de magnatul Ion Țiriac pentru SMURD. Lucrările fictive au fost facturate de asocierea dintre Școala Superioară de Aviație Civilă, condusă de George Barbu, și Arpiem Aviation, controlată de Peter Alexandru Vasile. Defapt.ro a dezvăluit în exclusivitate, încă din ianuarie 2022, cum sunt sifonați banii publici de la Ministerul de Interne, alocați pentru repararea și mentenanța avioanelor, de către cuplul George Barbu și Peter Alexandru Vasile cu ajutorul șefilor de la Inspectoratul General de Aviație. Mai mult, firma Arpiem Aviation era abonată la contractele publice de la Școala Superioară de Aviație Civilă, în baza cărora încasase cel puțin 1,6 milioane de euro. Avionul donat de Țiriac SMURD-ului, la DNA O dezvăluire publicată de către Defapt.ro a fost preluată de procurorii militari din cadrul Direcției Naționale Anticorupție (DNA). La începutului anului trecut, Defapt.ro a dezvăluit că Inspectoratul General de Aviație a atribuit mai multe contracte asocierii dintre Școala Superioară de Aviație Civilă, o instituție din subordinea Ministerului Transporturilor condusă de director George Barbu, și firma Arpiem Aviation, controlată de Peter Alexandru Vasile, pentru repararea avionului Cessna Citation V. Citește și: EXCLUSIV Avionul donat de Țiriac SMURD-ului, reparat cu 3.000.000 EURO Acesta este avionul SMURD donat pentru salvarea de vieți omenești de către miliardarul Ion Țiriac. De exemplu, în noiembrie 2018, IGAv a dat asocierii un contract de 4,74 milioane de lei pentru reparația capitală a motoarelor. Câteva luni mai târziu, pe 9 mai 2019, s-a semnat un act adițional prin care valoarea contractului a fost majorată cu 2,21 milioane de lei. Adică cu 49%. Ulterior, s-au semnat mai multe contracte pentru lucrări suplimentare. Valoarea acestora depășea trei milioane de euro în august 2021. În paralel, firma Arpiem Aviation este abonată la contractele Școlii Superioare de Aviație Civilă, condusă de același director George Barbu. Valoarea contractelor la începutul anului 2022 erau de aproximativ 7,9 milioane de lei, echivalentul a peste 1,6 milioane de euro. 30 de percheziții La data de 21 iunie 2023, procurorii militari din cadrul DNA au făcut 30 de percheziții în București și Ilfov într-un dosar de corupție ce vizează contractele publice de la IGAv. Atunci au fost luate la puricat sediile a trei instituții publice, sediile unor societăți și domiciliile unor persone fizice. O zi mai târziu, procurorii militari au anunțat că s-a început urmărirea penală împotriva generalului de flotilă Cătălin Dache, șeful Inspectoratului General al Aviație din Ministerul de Interne, pentru infracțiunea de abuz în serviciu, dacă funcționarul a obținut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, în formă continuată. În același dosar de corupție mai sunt urmăriți penal locotenentul comandor Andrei Bădulescu, șeful Serviciului Dezvoltare, Reglementări Tehnice și Coordonare Mentenanță Aeronave, și comandorul (r) Florin Vasile, adjunctul lui Cătălin Dache și inginerul șef al IGAv. Tot atunci, procurorii au transmis că s-a început urmărirea penală împotriva lui George Barbu și Mihai Popa, directorul general, respectiv directorul tehnic al Școlii Superioare de Aviație Civilă. Nu a scăpat nici Peter Alexandru Vasile, potrivit unor surse din cadrul DNA. Toți pentru complicitate la abuz în serviciu. Lucrări fictive sau proaste Conform ordonanței procurorilor militari, în perioada 2019-2023, IGAv a semnat mai multe contracte de reparații și mentenanță pentru aeronavele Piper Pa-42 Cheyenne III A și Cessna C-560 Citation V cu asocierea formată din Școala Superioară de Aviație Civilă și Arpiem Aviation. În calitate de șef al IGAv, generalul de flotilă aeriană Cătălin Dache "ar fi aprobat, cu încălcarea dispozițiilor legale, documentația necesară efectuării plăților pentru lucrările menționate mai sus, cunoscând că acestea nu au fost recepționate, executate sau au fost executate necorespunzător". Citește și: EXCLUSIV Avionul donat de Țiriac pentru SMURD, folosit de Gabriel Oprea pentru „zboruri speciale” Subalternii săi i-ar fi dat o mână de ajutor și "ar fi întocmit și aprobat diverse documente necesare efectuării plăților pentru lucrările amintite". Procurorii militari din cadrul DNA susțin că "în contextul menționat mai sus, ar fi fost produs Inspectoratului General de Aviație din cadrul M.A.I. un prejudiciu în sumă totală de 23.199.049 lei concomitent cu obținerea unui folos necuvenit, în același cuantum, pentru asocierea respectivă". Practic, paguba adusă Ministerului Afacerilor de Interne, adică statului român, este de peste 4,73 milioane de euro.

Liberalul Mircea Abrudean, dare de mită (sursa: Facebook/Mircea Abrudean)
Investigații

Liberalul Mircea Abrudean, dare de mită

Liberalul Mircea Abrudean, dare de mită. Politicianul se află în centrul primului scandal din coaliția de guvernare, după ce premierul Marcel Ciolacu, șeful PSD, a refuzat să-l numească în funcția de secretar general al Guvernului. Numele liberalului apare în dosarul de corupție al lui Horea Uioreanu, fostul președinte al Consiliului Județean Cluj, condamnat în ianuarie 2018 la cinci ani și zece luni de închisoare. Procurorii DNA l-au suspectat pe Mircea Abrudean de dare de mită, după ce i-a promis lui Horea Uioreanu 10% din valoarea contractelor publice de proiectare și consultanță pe care urma să le primească de la Consiliul Județean Cluj. Dosarul a fost clasat după trei ani și jumătate de anchetă, ocazie cu care liberalul Abrudean a scăpat de problemele cu legea. Numai slujbe politice încă din facultate Liberalul Mircea Abrudean (39 de ani) a intrat în câmpul muncii în anul 2004, la vârsta de 20 de ani, direct de pe băncile facultății. Era în anul doi la facultate, atunci când a prins primul post la stat, direct la cabinetul președintelui Consilului Județean Cluj de atunci, Marius Nicoară. Patru ani mai târziu, liberalul Marius Nicoară a ajuns senator de Cluj, iar Mircea Abrudean i-a devenit șef de cabinet. Dar tânărul liberal a înțeles rapid cum merg lucrurile în politică. Așa că, în paralel, s-a ocupat și de firma Siab Development la care era administrator și asociat alături de Alexandru Gabriel Simu. Începând cu anul 2014, cariera sa politică a intrat într-un con de umbră, dar tânărul liberal a continuat să se ocupe de afaceri. Cu statul, ca orice liberal care se respectă. Din referatul de arestare al liberalului Horea Uioreanu aflăm modul în care a înțeles Mircea Abrudean să facă afaceri pe bani publici. Zece milioane de euro, 10% șpaga Procurorii susțin că, în anul 2014, la nivelul Consiliului Județean Cluj se afla în derulare "proiectul de modernizare a unor drumuri judeţene" în valoare de 10.000.000 euro, finanţat prin Programul Operaţional Regional. Acest proiect viza reabilitarea a nouă drumuri județene. "Proiectul a fost iniţiat urmare a propunerii făcute de suspectul Abrudean Mircea, asociat şi administrator la SC Siab Development SRL Cluj Napoca, apropiat al preşedintelui CJ Cluj. Astfel, în cursul lunii octombrie 2013 acesta a propus suspectului Uioreanu Horea Dorin demararea proiectului, oferindu-se să realizeze prin intermediul societăţilor comerciale pe care le deţine lucrările de proiectare şi studii de fezabilitate. Interesul legat de demararea acestui proiect viza obţinerea contractelor şi supraevaluarea costurilor legate de întocmirea proiectelor tehnice şi a studiilor de fezabilitate, sens în care, Abrudean Mircea a propus preşedintelui CJ Cluj remiterea unui procent de 10% din valoarea contractelor la încasarea lor", susțin procurorii anticorupție. Contractele, trucate și umflate Ancheta procurorilor DNA arată că Horea Uioreanu, președintele CJ Cluj, s-a înțeles cu mai mulți subalterni, inclusiv cu colegul său de partid, Mircea Abrudean, cărora le-a trasat sarcini pentru a stabili cele nouă drumuri care urmau să fie modernizate. Ulterior, după ce sau fost selectate cele nouă drumuri, s-a decis ca lucrările de "proiectarea, consultanţa şi execuţia lucrărilor urma să se realizeze cu implicarea societăţilor Siab Development SRL, Napotech SRL aparţinând lui Abrudean Mircea şi Eurodrum Com SRL aparţinând lui Lola Liviu Laurenţiu, societate la care Bota Iosif Liviu are calitatea de angajat". Pentru a crește valoarea contractelor, respectiv a șpăgii care urma să fie încasată de Uioreanu, s-a decis ca realizarea studiilor și a proiectelor tehnice să fie contractate separat. "Dacă iniţial costurile pentru aceste lucrări erau estimate la 105.000 euro, după divizare, când au decis încheierea separată de contracte, suma ce urma a fi încasată a crescut la 240.000 euro pentru aceeaşi activitate realizată, ceea ce însemna că suma ce urma a fi remisă preşedintelui CJ Cluj Uioreanu Horea pentru alocarea preferenţială şi în acest condiţii a contractelor se ridica la 24.000 de euro, reprezentând procentul de 10% anterior negociat cu Abrudean Mircea", au arătat procurorii. Liberalul Mircea Abrudean, dare de mită Un alt aspect interesant scos în evidență de procurori este faptul că, deşi proiectul a fost demarat la începutul anului 2014, Mircea Abrudean, Gavrilă Iuga și Laurențiu Lola au început întocmirea proiectelor tehnice şi a studiilor de fezabilitate încă din noiembrie 2013, având asigurată obţinerea contractelor chiar anterior declanşării procedurii de atribuire. Speța în care a fost implicat liberalul Mircea Abrudean a fost disjunsă din dosarul lui Horea Uioreanu pentru a fi anchetată separat. Astfel, Mircea Abrudean a fost cercetat pentru dare de mită. Dar după trei ani și jumătate de investigații, procurorii anticorupție au decis să claseze dosarul din lipsă de probe. Nu la fel de norocos a fost colegul său de partid, Horea Uioreanu. În ianuarie 2018, Uioreanu a fost condamnat la cinci ani și zece luni de închisoare de judecătorii de la Curtea de Apel Cluj pentru luare de mită, fals în înscrisuri sub semnătură privată şi tentativă la spălare de bani. El a fost încarcerat atunci în Penitenciarul Gherla, iar în 5 aprilie 2019 a fost transferat la Penitenciarul Baia Mare. În aprilie 2020, Uioreanu a fost eliberat condiționat din penitenciar. De la prefectura Cluj, în Guvern Mircea Abrudean a revenit pe scena politică din Cluj în anul 2017, atunci când a fost numit președinte al Consiliului de Administrație al Tetarom SA, companie care deținea Parcul Industrial Cluj. Apoi, în decembrie 2019, a fost angajat pentru o scurtă perioadă de timp pe funcția de consilier superior la Serviciului de Informare și Relații Publice al Primăriei Câmpia Turzii. Din această funcție a fost numit prefect al Județului Cluj de premierul Ludovic Orban. Citește și: Lista ridicolă la care Ciolacu va impune prețuri plafonate. Plus, laptele este mai ieftin în unele magazine decât prețul la care va fi plafonat În ianuarie 2021, a fost adus la București pentru a ocupa funcția de secretar general adjunct al Guvernului. Apoi, din decembrie 2021, a fost numit șeful Cancelariei Prim-ministrului Nicolae Ciucă. Totodată, a deținut și funcția de președinte al Comisiei de examinare a investițiilor străine directe, organism care autorizează sau respinge investițiile străine din punct de vedere al impactului la adresa securității naționale. Pentru a ocupa aceste ultime funcții publice, Mircea Abrudean avea nevoie obligatoriu de aviz ORNISS pentru a putea avea acces la documentele secrete. Ciolacu invocă note de la servicii În urma negocierilor politice privind împărțirea funcțiilor în cadrul coaliției de guvernare, liberalii au obținut pentru Mircea Abrudean funcția de secretar general al Guvernului. Adică cea mai importantă funcție din guvern. De ce este cea mai importantă? Pentru că Secretariatul General al Guvernului asigură derularea operaţiunilor tehnice şi de strategie aferente actelor de guvernare, rezolvarea problemelor organizatorice, juridice, economice şi tehnice. Mai mult, transmite toate actele normative emise de Guvern spre publicare în Monitorul Oficial. Însă premierul Marcel Ciolacu refuză să îl numească în funcție. Motiv pentru care a fost declanșat primul scandal în coaliție. În urma scandalului public, social – democrații au anunțat pe surse că serviciile secrete de informații nu recomandă numirea liberalului Abrudean în această funcție importantă, mai ales că nu ar deține certificat ORNISS pentru a avea acces la documente secrete. Ceea ce poate fi doar un pretext pentru a refuza numirea.

Ministrul Economiei a "pierdut" zece case (sursa: Facebook/Stefan Radu Oprea)
Investigații

Ministrul Economiei a "pierdut" zece case

Ministrul Economiei a "pierdut" zece case. Senatorul Radu Oprea, noul ministru al Economiei, este unul dintre politicienii milionari din curtea PSD care a avut probleme cu legea. A fost acuzat de evaziune fiscală și complicitate la spălare de bani în 2016, dar ancheta a fost îngropată la Parchetul General. Cu cinci ani înainte de a fi pus sub acuzare, senatorul Radu Oprea avea zece case în Prahova, șapte terenuri și părți sociale la 13 societăți comerciale. O parte dintre aceste societăți primiseră împrumuturi de peste 900.000 de euro de la Oprea. După ce a avut probleme cu legea, senatorul Radu Oprea a început să scape de mai toate bunurile aflate pe numele său. Ministrul milionar nu a menționat cui și sub ce formă a înstrăinat părțile sociale deținute la 11 societăți și o parte din imobilele sale. Culmea, ministrul Economiei românești nu mai are nici conturi bancare. De la ApR, la PSD, după zece ani Radu Ștefan Oprea a cochetat cu afacerile și politica imediat după Revoluție. În anul 1990, administra o mică firmă din Ploiești. Câțiva ani mai târziu, în 1997, și-a început cariera politică la Alianța pentru România (ApR), partid politic înființat în acel an de Teodor Meleșcanu. Pe atunci era vicepreședinte ApR și președinte al organizației naționale de tineret. Un an mai târziu avea să ajungă director la SF BAU SRL, o companie membră a grupului austriac Strabag. De acolo, a ajuns administrator la grupul de firme Urban ICIM Ploiești. În anul 2007 a devenit membru al PSD Prahova, filială condusă pe atunci de controversatul Mircea Cosma, implicat în mai multe dosare de corupție în calitate de președinte al Consiliului Județean Prahova. Apoi, după alți doi ani, organizația lui Mircea Cosma l-a susținut pentru a ocupa funcția de prefect al județului Prahova. Pentru a putea fi numit prefect, pesedistul Mircea Cosma l-a angajat pe funcția de director adjunct la Direcția de Integrare Europeană a Consiliului Județean Prahova. Funcție care nu a fost menționată în CV-ul său. Zece case, șapte terenuri O dată angajat ca director adjunct, Radu Oprea a fost obligat să depună prima declarație de avere în februarie 2009. În acest document a menționat că deține singur sau în comun șapte terenuri și zece locuințe în Prahova. Mai mult, cu un an înainte, adică în 2008, vânduse un alt teren cu suma de 175.000 de euro firmei Urban Electric, una dintre societățile la care era asociat. Pe atunci avea părți sociale la Urban Electric (50%), Urban Office (45%), Urban Servicii (30%), Urban Hoteluri și Restaurante (50%), RPM Development (50%), MBTT Development (35%), SAR Imobiliar (25%), City Imobiliar (28,4%), Betonmyx Serv (33,4%), Urban Consult (50%), Eco Burn (25%), Agrozootehnica Vlădeni (50%), Urban Property Development (50%). Prin firma Urban Electric deținea și societatea ICIM SA. Împrumut dat de un milion de euro Tot în 2009 a menționat că a împrumutat cinci dintre aceste societăți și pe Corneliu Navolman. A declarat că împrumutase firmele RPM Development, Urban Consult, Urban Servicii, Urban Electric și City Imobiliare cu aproape 460.000 de lei și peste 791.000 de euro. Lui Corneliu Navolman i-a dat împrumut 35.000 de euro. În total: 926.000 de euro. Tot atunci, avea datorii de peste 301.000 lei și 256.000 de euro la bănci. Însă avea o asigurare de viață de 216.000 de euro, în timp ce în conturi avea 5.000 de euro și 4.000 de dolari. La capitolul venituri a menționat salariul de aproape 8.000 lei anual pentru funcția de director general la Urban Electric, societatea la care era angajată și soția sa pe funcția de inginer. În plus, a încasat 21.000 de lei din închirierea unui apartament și dividende de 347.000 de lei de la RPM Development și Urban Office. Primul mandat de senator, o nouă vilă Radu Oprea a depus o nouă declarație de avere în 2012, an în care a candidat din partea PSD Prahova pentru primul său mandat de senator. Atunci mai avea cinci locuințe și trei terenuri. O altă locuință a fost cedată prin partaj voluntar lui Nicolae Cătălin Avram. Alta i-a fost vândută lui Marius Costin Georgescu, cu 93.000 de euro. Din declarațiile de avere a dispărut compania Agrozootehnica, dar a apărut firma Emal SRL. Totodată, a menționat că și-a cedat părțile sociale de la Urban Electric unei anume Valentina Harpău pentru suma de 265.000 lei. După ce a ajuns senator, în anul 2013, și-a mai cumpărat o vilă de 156 mp. În plus a devenit asociat la Teatrul de Bere SRL. În anul 2014, a menționat că a vândut o garsonieră cu 19.000 de euro Marilenei Chiva. Totodată, i-a fost restituit un împrumut de peste 31.000 de lei dat firmei Principal Property Development. Din declarația de avere depusă în 2014 îi dispare firma RPM Development, dar apar altele două, noi: Cordi Instal Servicii și Estate Aricești Imob. Dosar îngropat de peste șapte ani Sediile firmelor care făceau parte din grupul Urban, al cărui fondator a fost senatorul PSD Radu Oprea, au fost percheziționate de procurori în septembrie 2014. În declarația de avere din anul 2015, Oprea nu mai avea nici un teren. Însă a menționat că două dintre acestea fuseseră vândute tatălui său, Nicolae Oprea, cu 31.400 euro. Totodată, îi cedase soției sale, în urma unui partaj voluntar, vila de 156 mp. Din declarația de avere a dispărut și firma Berăria Teatrului. Dar mai avea alte 11 societăți În ianurie 2016, senatorul Radu Oprea a fost trimis în judecată pentru evaziune fiscală și complicitate la spălare de bani. El a fost trimis în judecată alături de partenerul său de afaceri, Mihai Ștefănescu, și firmele Urban Electric și ICIM. Procurorii au estimat prejudiciul la 220.000 de lei. Citește și: Lista ridicolă la care Ciolacu va impune prețuri plafonate. Plus, laptele este mai ieftin în unele magazine decât prețul la care va fi plafonat Potrivit rechizitoriului procurorilor, citat de mediafax.ro, Radu Oprea şi Mihail Ştefănescu, administratori ai firmelor Urban Electric şi ICIM, au ajutat societăţile comerciale M. SRL şi SSWA SRL, precum şi pe reprezentanţii legali sau de fapt ai acestora să deruleze şi să înregistreze operaţiuni comerciale nereale, prin punerea la dispoziţie de contracte de prestări servicii şi lucrări fictive şi emiterea de facturi, în baza cărora s-au înregistrat în contabilitate operaţiuni comerciale fictive. Dosarul a ajuns în camera preliminară a Înaltei Curți de Casație și Justiție. La data de 26 februarie 2016, judecătorii au constatat o serie de neregularități în rechizitoriu. Motiv pentru care a trimis dosarul înapoi la procuror. De atunci dosarul a fost îngropat la Parchetul General. Ministrul Economiei a "pierdut" zece case O dată cu apariția problemelor cu justiția, Radu Oprea a început să își înstrăineze averea. De exemplu, în declarația de avere depusă în 2016 mai avea doar un apartament pe care îl deținea împreună cu soția sa. Cu partenerul său, Mihai Ștefănescu, mai avea la comun două imobile. Casa cedată soției sale a fost vândută cu 620.200 familiei Răileanu. De la firmele pe care le împrumutase avea de recuperat în jur de 3,2 milioane lei. Din declarația de avere i-au dispărut cinci societăți. Nu a menționat cui și cu cât a cedat părțile sociale. În 2017 a mai scăpat de societatea Urban Fine Food, i s-a redus și suma pe care o avea împrumutată la firme. Atunci nu mai avea conturi bancare. Doi ani mai târziu, s-a evaporat și firma Estate Aricești Imob. Nu a menționat de la cine și ce sumă a încasat pe părțile sociale. În prezent, firma dispărută este deținută în mod egal de Daniela Anca Țurcanu și Anca Maria Georgescu. De administarea firmei se ocupă Cornelia Anghelache. Firma a avut în ultimii trei ani fiscali un profit cumulat de peste 862.000 lei. A ajuns "sărac" Radu Oprea și partenerul său de afaceri au vândut în 2019 unul dintre imobile cu suma de 927.000 lei lui Marius Alexandru Soare. A scăpat de creditul de aproape 300.000 lei și a mai rămas doar cu cel în euro. Ultima declarație de avere depusă în anul 2022 de Radu Oprea arată că mai deținea un apartament împreună cu soția și o vilă împreună cu partenerul său. Tot cu Mihai Ștefănescu mai are un la comun un teren de 440 mp. Oficial, mai deține doar 42,5% din firma City Imobiliar de la care avea de recuperat un împrumut de 2,94 milioane lei. Totodată, trebuie să returneze un credit de 256.000 de euro până în 2031. Defapt.ro a încercat să obțină un punct de vedere de la ministrul Radu Oprea, dar acesta nu a răspuns.

Directorul Poștei, studii la Sankt Petersburg. Aici, Valentin Ștefan și protectorul său, Sebastian Burduja (dreapta) (sursa: Facebook/Valentin Ștefan)
Investigații

Directorul Poștei, studii la Sankt Petersburg

Directorul Poștei, studii la Sankt Petersburg. Poșta Română, compania de stat deținută de Ministerul Digitalizării, a devenit refugiu al sinecurilor politice. Liberalul Valentin Ștefan, directorul general provizoriu cu studii în Rusia, vrea să fie selectat pentru o perioadă de patru ani la conducerea companiei. CA-ul lui Burduja, numit în ultima zi Directorul provizoriu a demarat procedurile pentru selectarea companiei care va alege directorul general. Sursele Defapt.ro arată că Valentin Ștefan este un candidat pentru permanentizarea poziției pe care o deține acum. Procedura de selecție a fost lansată după ce ministrul Sebastian Burduja, în ultima zi de mandat la Digitalizare, a numit ilegal Consiliul de Administrație pe o perioadă de patru ani la Poșta Română. De ce ilegal? Pentru că nu a respectat termenul limită de finalizare a selecției membrilor pentru Consiliul de Administrație. Printre cei care și-au găsit un loc călduț la Poșta Română, dar și în noul CA, se află și Alexandru Butiseacă, fostul consilier al premierului Florin Cîțu, care făcea lobby pentru a obține articole favorabile pentru șeful său. Calendarul nerespectat pentru Consiliu Ministerul Digitalizării, condus de Sebastian Burduja, în calitate de acționar principal al companiei Poșta Română, a cerut demararea procedurii de selecție a membrilor Consiliului de Administrație în baza Ordonanței 109. Care prevede selectarea unor specialiști pe o perioadă de patru ani. Conform planului de selecție publicat pe site-ul ministerului Dezvoltării, în primele 30 de zile de la data publicării anunțului trebuia să se depună candidaturile. Un expert independent trebuia să întocmească lista cu toți candidații la data de 26 iunie 2023. Apoi, patru zile mai târziu, urma să fie aprobată lista scurtă. Tot de către un expert independent. Selecția finală pe bază de interviu urma să aibă loc la data de 21 iulie 2023. Ulterior, cei selectați urma să fie numiți în funcție la data de 28 iulie. Ministrul Sebastian Burduja nu a mai ținut cont de planul de selecție și a decis numirea membrilor, chipurile selectați, pe o perioadă de patru ani în Consiliul de Administrație. Astfel, au ajuns în Consiliul de Administrație: Mihai Călin Precup, Alexandru Butiseacă, Ioan Dragoș Moraru, Alina Prahoveanu, Daniel Cațeliu, Mădălin Mihai Bondalici și Florin Zaharia. Toată tărășenia s-a petrecut la data de 14 iunie, cu șase săptămâni în avans față de cum prevedea planul de selecție. Tot atunci s-a decis ca fiecare membru de CA să primească o indemnizație de 9.604 lei brut. Adică în jur de 1.500 de euro net pe lună. Oamenii lui Ponta și Cîțu, selectați pe Ordonanța 109 Mihai Cătălin Precup a devenit cunoscut în anul 2020, atunci când a candidat la Senat din partea Partidului Pro România, condus de Victor Ponta. Fără viitor politic la Pro România, Mihai Cătălin Precup a ajuns la Platforma Acțiunea Civică a Tinerilor, organizație controlată de ministrul Sebastian Burduja. În primăvara anului trecut, premierul Nicolae Ciucă l-a numit secretar de stat la Finanțe. Pe site-ul său de prezentare se laudă că "pentru 5 ani, am fost cadru didactic la Universitatea Sorbona, în Paris, unde am predat un curs de Politici Monetare şi un curs de private equity" și consilier al vicepreședintelui Băncii Europene de Investiții. Nu înainte de a declara "patriot" și "creștin ortodox". Tot de la PACT provine și Daniel Cațeliu, un alt membru selectat în CA. Citește și: Salt spectaculos al Bucureștiului în Topul 100 al celor mai bune orașe de locuit: capitala României a avansat 21 de poziții și a ajuns pe locul 99 Liberalii au venit în CA cu Alexandru Butiseacă, fostul consilier al premierului Florin Cîțu. El a devenit cunoscut opiniei publice după ce a făcut lobby pentru a obține opinii favorabile de la experți internaționali pentru șeful său, pe care partidul l-a tras pe linie moartă. De exemplu, profesorul universitar Deirdre McCloskey a declarat pentru Libertatea că Alexandru Butiseacă s-a prezentat drept ziarist la Digi24. Dar acesta a negat. Ca orice liberal care se respectă, după ce a plecat de la Guvern a ajuns consilier la Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, iar de acolo partidul l-a plasat pe funcția de director economic interimar la Poșta Română. Un alt membru liberal plasat în Consiliul de Administrație este ialomițeanul Ioan Dragoș Moraru, fost candidat PNL la consiliul local Fetești. Pe lista membrilor CA și-a făcut loc și Alina Prahoveanu, pusă la SALROM în anul 2021 de ministrul Economiei de atunci, Claudiu Năsui. Directorul Poștei, studii la Sankt Petersburg Liberalul Valentin Ștefan a fost uns pe funcția de director general provizoriu al Poștei Române. Din CV-ul său aflăm că și-a luat licența în istorie la Universitatea București în anul 2008, apoi a plecat în Rusia. Tocmai la Universitatea din Sankt Petersburg, pentru a desprinde tainele limbii ruse. După ce s-a școlit aproape un an în Rusia a revenit în România, unde s-a angajat la HP ca specialist în achiziții. Apoi a ajuns stagiar la Națiunile Unite, acolo unde ar fi făcut parte dintr-o echipă de monitorizare a organizațiilor teroriste: Al Qaida și Talibani. El susține ca din poziția de stagiar era responsabil cu pregătirea rapoartelor pentru misiunile echipei de monitorizare. Însă specialiștii în domeniu nu menționează astfel de informații în CV pentru a nu se pune în pericol și a nu vulnerabiliza echipa. Investigator financiar cu studii de istorie Tot în anul 2011, a început un masterat în "Studii Ruse" la Universitatea Carolinei de Nord din Chapel Hill. Apoi, dintr-o dată a ajuns investigator la Kroll Compliance, în Washington. Se întâmpla în 2013, la scurt timp după finalizarea masteratului. Fără experiență în domeniu, spune el, a desfășurat investigații internaționale de prevenire a spălării banilor, ba chiar a investigat frauda de un miliard de dolari din sistemul bancar din Moldova. Dar nu spune cine a contractat firma pentru aceste investigații. În anul 2015, menționează Valentin Ștefan, a devenit manager la Exiger Dilligence, o altă companie care se ocupa de investigații internaționale. Acolo pregătea investigatori juniori. Începând cu anul 2017 a devenit partener la Rise Consortium, unde avea ca misiune identificarea de posibili investitori în România și sprijinirea companiilor românești în SUA. După alți doi ani a ajuns la Morgan Stanley, unde a fost angajat pe anti-fraudă. Valentin Ștefan a precizat în CV că a fost responsabil de formarea și coagularea echipei de prevenire a fraudei digitale și crearea și implementarea procedurilor de lucru. A rezistat până în octombrie 2019, apoi a revenit în România. Din iunie 2021, conduce Poșta Română.

Șerdean (Dinamo), firme românești de fațadă (sursa: Digi 24)
Investigații

Șerdean (Dinamo), firme românești de fațadă

Șerdean (Dinamo), firme românești de fațadă. Dorin Șerdean, fostul acționar majoritar al clubului de fotbal Dinamo și ex-candidat din partea PP-DD la Primăria Alba Iulia, a fost arestat preventiv într-un dosar în care s-a estimat o fraudă de 30 de milioane de euro prin emiterea și folosirea de scrisori de garanție bancară false. Ancheta este coordonată de Parchetul European, condus de Laura Codruța Kovesi, care a efectuat 40 de percheziții domiciliare în România și Franța. Numele lui Dorin Șerdean apare în zece societăți înregistrate în România, dar pentru opt dintre ele nu au fost depuse situațiile financiare în ultimii trei ani. Firmele controversatului Dorin Șerdean au ca obiect principal de activitate de la consultanță în afaceri până la reciclarea deșeurilor. 40 de percheziții Parchetul European a anunțat la data de 16 mai că a efectuat 40 de percheziții domiciliare în România și Franța în cadrul unei anchete privind o fraudă de aproximativ 30 de milioane de euro. Bani care provin din fonduri europene și naționale. Frauda constă în furnizarea de scrisori de garanție bancară false cu care se garantau proiectele europene împotriva potențialelor daune. Conform comunicatului de presă emis de Parchetul European, în perioada 2020 – 2023, mai multe proiecte cu finanțare UE au fost asigurate cu scrisori de garanție de către bănci fictive sau entități financiare dubioase care nu dispuneau de banii necesari pentru acoperirea daunelor. "În special, o bancă fictivă care se pare că operează în Insulele Comore a emis scrisori de garanție prin care a asigurat autoritățile publice din România plata unor sume în valoare totală de aproape 20 de milioane de euro. În mod similar, instituțiile financiare care aparent își desfășoară activitatea în Cehia, Letonia și Spania au emis scrisori de garanție pentru a fi utilizate în România, fără a avea dreptul de a face acest lucru, și fără a avea fondurile necesare pentru acoperirea daunelor asigurate", a anunțat Parchetul European. Garanții fictive Oficialii europeni au explicat și cum funcționează schema infracțională. Pentru proiectele care beneficiază de finanțare UE, câștigătorul contractului finanțat de UE trebuie să depună o scrisoare de garanție de bună execuție, emisă de o instituție financiară care se obligă să plătească anumite sume de bani (valoarea garanției), în cazul în care serviciile nu sunt executate corect. În plus, în cazul în care beneficiarul fondurilor primește un avans, acesta trebuie să depună și o scrisoare de garanție către autoritatea contractantă, asigurând recuperarea avansului. "Se presupune că suspecții au emis scrisori de garanție în numele unor entități financiare fictive sau cu resurse financiare fictive. În schimbul eliberării scrisorilor de garanție, suspecții au încasat sume importante de bani, pe care le-au folosit în propriul interes", spun procurorii. În această schemă infracțională a fost prins și Dorin Șerdean, fostul președinte executiv și acționar majoritar al clubului de fotbal Dinamo. Afaceristul a fost arestat preventiv săptămâna trecută pentru o perioadă de 30 de zile. Avocatul acestuia, Vlad Dan Oancea, a declarat pentru gsp.ro că urmează ca decizia de arestare preventivă să fie contestată la Curtea de Apel București. Șerdean (Dinamo), firme românești de fațadă Defapt.ro a verificat firmele deținute în România de afaceristul Dorin Șerdean. Datele de la Registrul Comerțului arată că numele lui Dorin Șerdean apare în zece societăți comerciale. Majoritatea firmelor deținute și administrate integral de Dorin Șerdean nu au depuse situațiile financiare pe ultimii trei ani fiscali. De exemplu, firma Blue System Development are ca obiect principal de activitate prelucrarea datelor, administrarea paginilor web şi activităţi conexe. Nu are depuse situațiile financiare din ultimii trei ani. În aceeași situație se află și firma de asigurări Fininvest Agent de Asigurare. Koala Expres, firmă înființată în anul 2018, cu obiectul principal de activitate "baruri şi alte activităţi de servire a băuturilor", nu apare cu situațiile financiare depuse. Lotus Perfect Products, înființată tot în 2018, are ca obiect de activitate comerţul cu amănuntul în magazine nespecializate, cu vânzare predominantă de produse nealimentare. Nici aceasta nu are depuse situațiile financiare. În aceeași situație se află și societățile White & Black Galaxy și White & Red Dynamic, patronate și administrate de Dorin Șerdean, au ca obiect principal de activitate "activităţi de editare a altor produse software" și "activităţi de consultanţă pentru afaceri şi management". Fininvest Management Marketing, firmă înființată în anul 2008, are ca obiect principal de activitate "intermedieri în comerţul specializat în vânzarea produselor cu caracter specific". Această societate controlată de Dorin Șerdean a raportat în anul fiscal 2021 o cifră de afaceri de 281.176 lei și un profit net de peste 181.000 lei. Deșeurile au făcut ceva profit Dorin Șerdean a cochetat și cu afacerile în domeniul deșeurilor și "alte transporturi terestre de călători". Firma Carento SRL, înființată în anul 2017, este deținută în mod egal de Dorin Șerdean și Marius Mihai Farcaș. Nici această societate nu are depuse situațiile financiare pe ultimii trei ani fiscali. Citește și: Încă o măgărie Wizz Air, considerată cea mai proastă companie aeriană din Marea Britanie: perioada de check-in gratuit se reduce la 21 de ore, dacă nu ați achiziționat loc Afacerile cu deșeuri reciclabile le-a deruta pe firma Chim Element Tehnologie. În această societatate controlată de Dorin Șerdean, acesta este asociat cu Iulian Ion Nedelcu. Ultimul deține doar 10% din firmă. Datele financiare arată că în anul fiscal 2020 a avut o cifră de afaceri de 180.905 lei și un profit de 135.720. În ultimii doi ani fiscali nu au mai fost depuse alte date financiare. O altă firmă prin care Șerdean a vrut să facă afaceri cu deșeuri este Cyclic Mineral, înființată în 2019. În această firmă este asociat tot cu Iulian Ion Nedelcu. Nici pentru această ultimă societate nu au fost depuse situațiile financiare în ultimii trei ani fiscali.

Chetă pentru paranghelia DGA cu lăutari, recunoaște generalul Vasilescu (sursa: Inquam Photos/Octav Ganea)
Investigații

Chetă pentru paranghelia DGA cu lăutari

Chetă pentru paranghelia DGA cu lăutari. Generalul Liviu Vasilescu, șeful Direcției Generale Anticorupție (DGA), recunoaște că a făcut chetă printre angajați pentru a organiza chermeza din parcarea instituției cu preparate din carne de vânat, grătare, băuturi fine și lăutari. Paza evenimentului organizat pentru a celebra 18 ani de la înființarea DGA a a fost asigurată de Jandarmeria Română. La petrecerea DGA a participat inclusiv ministrul Afacerilor Interne, Lucian Bode, secretarul general al PNL, cu tot alaiul de consilieri și șefi de arme. Sindicatul Europol atrage atenția directorului general al DGA care a "girat astfel de practice neortodoxe" că polițistului îi este interzis, în orice împrejurare, să colecteze bani de la persoane fizice și juridice. Vasilescu, din biserică în parcare Direcția Generală Anticorupție, structura anticorupție a Ministerului Afacerilor Interne, a împlinit 18 ani de la înființare sub conducerea generalului Liviu Vasilescu. Acesta a devenit celebru în toată România după ce s-a întâlnit noaptea în biserică, pe ascuns, cu membri ai clanului "Pian" pentru a stabili cum să se desfășoare funeraliile interlopului Florin Mototolea, zis "Emi Pian". Generalul Liviu Vasilescu s-a pregătit din timp pentru aniversarea DGA. Mai întâi, a golit parcarea instituției de autospeciale pe care le-a mutat peste drum de sediu, în parcarea unei unități militare. Apoi a întins mesele pentru invitații care urmau să participe la festivități. Sindicatul Europol a anunțat că la paranghelie au fost aduse preparate din carne de vânat, sarmale, mici, băuturi fine, chiar și lăutari. Doi lăutari: Marcel Pavel și Bode Invitații pentru participarea la eveniment au fost transmise către toate structurile Ministerului Afacerilor Interne, inclusiv ministrului Lucian Bode. Printre participanți s-a aflat și artistul Marcel Pavel. „Din păcate însă, această ceremonie nu a fost pentru toată lumea. Angajaților DGA li s-a să nu iasă din birouri pe parcursul vizitei . Chiar și pentru folosirea toaletelor de la etajul 1 și 2 a existat interdicție de acces pentru angajați, ca nu cumva să dea nas în nas cu invitații. Doar în partea a doua, la ceea ce a mai rămas din mâncare, au avut acces și angajații, care evident au refuzat. Această umilință pentru propriii subalterni a fost probabil în semn de mulțumire pentru rezultatele pe care aceștia le generează și cu care conducerea DGA se laudă", a anunțat sindicatul Europol. Chetă pentru paranghelia DGA cu lăutari Defapt.ro a transmis mai multe întrebări Ministerului Afacerilor Interne pentru a afla cine și din ce bani a plătit chermeza. Dar, mai ales, cine a colectat câte 200 de lei de la fiecare șef de serviciu din cadrul DGA pentru a plăti masa și dansul invitaților. Ministerul Afacerilor Interne nu a vrut să răspundă, dar a redirecționat solicitarea către Direcția Generală Anticorupție. În răspunsul transmit de către DGA se recunoaște că s-a făcut chetă pentru organizarea ceremoniei. Citește și: La un spital aflat în prag de faliment, directorul financiar are 28.000 lei pe lună. Rafila, acum 15 zile: „Un director financiar într-un mare spital are în jur de 3.000 de lei salariu” "Vă comunicăm faptul că activitatea la care faceți referire a fost achitată din fondurile proprii ale personalului cu funcții de conducere din DGA, la aceasta fiind invitat să participe și personalul cu funcții de execuție", a transmis DGA. Răspunsul DGA în chestiunea parangheliei (sursa: DGA) Generalul Liviu Vasilescu nu a vrut să răspundă la toate întrebările pentru că "având în vedere că nu au fost angajate fonduri financiare bugetare, informațiile solicitate de dumneavoastră nu se încadrează în categoria informațiilor de interes public". Sindicatul Europol atrage atenția că, conform Legii 360/2002 privind Statutul polițistului, polițistului îi este interzis, în orice împrejurare "să colecteze sume de bani de la persoane fizice sau juridice".

România, "cimitirul" autobuzelor vechi din Europa (sursa: ebihoreanul.ro)
Mediu

România, "cimitirul" autobuzelor vechi din Europa

România, "cimitirul" autobuzelor vechi din Europa. Aradul tocmai a cumpărat autobuze second-hand olandeze. Compania de Transport Public Arad, deținută de Primăria și Consiliul Județean Arad, a cumpărat un nou lot de zece autobuze second-hand, vechi de aproape 17 de ani, de la o firmă specializată în lucrări de construcții din Urziceni. Firma Riviera Install, patronată de familia Vlădărău, este abonată la contractele publice ale administrațiilor locale cărora le vinde autobuze second-hand exploatate în Olanda. Zece autobuze, 1,24 milioane lei România și-a asumat reducerea poluării aerului pentru a combate efectele schimbărilor climatice. Autoritățile locale din Arad, însă, au altă viziune asupra problemei: vor să transforme orașul într-un "cimitir" al autobuzelor. Compania de Transport Public Local, deținută de Consiliul Local Arad și Consiliul Județean Arad, și-a făcut un obicei din a cumpăra autobuze second-hand pentru a asigura transportul local. La data de 7 iunie 2023, Compania de Transport Public Arad a anunțat în Sistemul Electronic de Achiziții Publice că a cumpărat zece autobuze second-hand pentru a asigura transportul public local. Conform anunțului de atribuire, au fost achiziționate cinci autobuze urbane tip standard și cinci autobuze articulate de capacitate mare. Pentru prima categorie de autobuze s-a plătit 545.000 lei. Celelalte cinci autobuze au costat 695.000 lei. În total 1,24 milioane lei. Intermediarul: Să dea 300.000 de euro pe un autobuz Toate cele zece autobuze second-hand au fost cumpărate de la firma Riviera Install, o firmă specializată în construcții din Urziceni. Datele de la Registrul Comerțului arată că societate este deținută în mod egal de Raul Florian Vlădărău și Ecaterina Vlădărău. La solicitarea Defapt.ro, Raul Florian Vlădărău a declarat că "autobuzele sunt aduse din Olanda. Au fost în exploatare în mare parte acolo, în Olanda. Sunt din anul 2006. Au normă de poluare Euro 4 și Euro 5. Mai pot fi folosite minim zece ani”. Întrebat dacă nu i se pare ciudat faptul că se cumpără autobuze second-hand, Raul Florian Vlădărău a spus: "Atunci, să dea 300.000 de euro pe un autobuz nou și s-a rezolvat problema.". Am încercat să obținem un punct de vedere de la primarul municipiului Arad, liberalul Călin Bibarț, dar acesta a refuzat să răspundă. În schimb, viceprimarul pesedist Ilie Cheșa a spus că se va interesa despre acest contract și va reveni cu un punct de vedere. Nu a revenit. Firma din Urziceni a mai vândut autobuze Aradului Compania de Transport Public Arad, condusă în prezent de juristul Claudiu Petru Godja, nu este la prima achiziție de autobuze second-hand. Culmea, chiar de la aceeași firmă din Urziceni. De exemplu, la data de 17 septembrie 2021, au fost cumpărate patru autobuze de tip urban cu suma de 325.000 lei. Tot atunci au mai fost cumpărate două autobuze articulate de capacitate mare în valoare de 200.000 lei. Valoarea cumulată a contractului a fost 525.000 lei. În octombrie 2022, au mai fost cumpărate alte două autobuze de tip urban cu suma de 199.800 lei. Plus patru autobuze articulate cu 480.000 lei. Contractul a fost atribuit în urma unei licitații cu un singur ofertant firmei Riviera Install. Un România, "cimitirul" autobuzelor vechi din Europa Firma lui Vlădărău a mai vândut autobuze second-hand autorităților locale din Oradea, Slobozia, Buzău și Târgu Jiu. Sport Club Municipal Buzău a cumpărat două autobuze second-hand cu aproape 700.000 de lei în urma unei licitații cu un singur ofertant. Serviciul Public de Transport Local Slobozia a achiziționat, tot în urma unei licitații cu un singur ofertant, cinci autobuze urbane cu podea joasă pentru care a plătit 485.000 lei. Oradea Transport Local, condusă în prezent de Adrian Revnic, a cumpărat două autobuze second hand de capacitate mare cu puțin peste 353.000 lei. Contractul a fost atribuit în februarie 2020. Ulterior, în decembrie 2020, au mai fost cumpărate alte trei trei autobuze second-hand cu o sumă totală de 99.000 de euro. Citește și: PSD dă României al doilea premier cu studii superioare absolvite la 28 de ani, la o universitate privată. Biografia oficială a lui Ciolacu, de pe site-ul Parlamentului: fără slujbă până la 38 de ani La Târgu Jiu, la fel ca și în celelalte localități, a fost organizată o licitație pentru achiziția a zece autobuze second-hand. Condițiile impuse în caietul de sarcini prevedeau ca autobuzele să nu fie mai vechi de 2002, normă de poluare minim Euro 3, rulaj maxim 800.000 km și o capacitate de 85 de locuri. Într-un final, au fost cumpărate doar opt autobuze second-hand cu suma de 400.000 lei. Contractul a fost atribuit firmei Womy Equipment Supply România, deținută de Mobilift International B.V. (75%) și Raul Florian Vlădărău (25%). Întrebat despre această achiziție, Vlădărău a spus că autobuzele second-hand sunt din 2006 și au normă de poluare euro 4. La Voluntari, au fost luate autobuze vechi și din 2002.

Ciucă a cerut transportoare MApN neflotabile (sursa: captură video Pro TV)
Investigații

Ciucă a cerut transportoare MApN neflotabile

Ciucă a cerut transportoare MApN neflotabile. Armata Română s-a "înecat" în Dunăre cu blindatul Piranha IIIC în timpul unui exercițiu militar NATO. Ministerul Apărării Naționale a anunțat că militarii care se aflau în blindat nu au suferit răni și au fost extrași după "aplicarea procedurilor standard de salvare și evacuare". Mașina de luptă a fost recuperată a doua zi după "înec" cu ajutorul unor echipamente de intervenție și evacuare de mare capacitate. Un miliard de euro pentru transportoare În dotarea Armatei Române se află 31 de transportoare blindate Piranha IIIC, pe care Ministerul Apărării Naționale le-a cumpărat cu aproape 59 de milioane de euro de la compania GDELS Mowag. Această achiziție a fost pretextul pentru ca Ministerul Apărării, la cererea actualului premier, Nicolae Ciucă, să cumpere alte 227 de transportoare. Dar e vorba de modelul Piranha V. Neflotabile. Totul, cu 895 de milioane de euro. Defapt.ro a dezvăluit că afacerea "Piranha V" a ridicat suspiciuni de corupție ofițerilor din Direcția de Prevenire și Investigare a Corupției din cadrul MApN care au sesizat DNA. Ulterior, premierul Nicolae Ciucă, a suplimentat comanda cu încă 150 de transportoare. Nici un militar nu a fost rănit în timpul filmării scufundării Ministerul Apărării Naționale (MApN) a anunțat că aproximativ 10.000 de militari din România și din 13 state aliate și partenere participă la exercițiul militar SABER GUARDIAN 23, desfășurat în perioada 29 mai – 9 iunie. În timpul antrenamenutului de sâmbătă, 3 iunie, în jurul orei nouă dimineața, un transportor blindat Piranha IIIC a încercat să traverseze Brațul Borcea. Citește și: FOTO Un transportor blindat al Armatei române s-a scufundat în Dunăre în timpul exercițiilor Saber Guardian Potrivit Ministerului Apărării Naționale, în timpul executării manevrelor de traversare a cursului de apă, echipajul unui transportor blindat de tip Piranha IIIC, din înzestrarea Brigăzii Multinaționale Sud-Est, a raportat infiltrarea apei în interiorul mașinii de luptă. "În urma aplicării în regim de urgență a procedurilor standard de salvare și evacuare a personalului, toți membrii echipajului au fost aduși la mal în siguranță. Niciun membru al echipajului nu a fost rănit în urma acestui eveniment", a transmis MApN. Comisie la Forțele Terestre Transportorul s-a scufundat la o distanță de aproximativ 15 m față de mal, la o adâncime de aproximativ opt metri. Ulterior, în data de 4 iunie, mașina de luptă a fost recuperată cu ajutorul unor echipamente de intervenție și evacuare de mare capacitate din dotarea structurilor de sprijin logistic și evacuată către o bază de reparații a Statului Major al Forțelor Terestre. În urma acestui incident au fost demarate procedurile de evaluare a stării tehnice a transportorului, care a intrat deja în lucrări de întreținere, în vederea repunerii în stare de operativitate. La nivelul Statului Major al Forțelor Terestre a fost constituită o comisie administrativă pentru cercetarea împrejurărilor producerii acestui eveniment de instruire. Totul a mers ca uns, dar dezastruos România a cumpărat în anul 2007 nu mai puțin de 31 de transportoare blindate Piranha IIIC și 12 derivate de la filiala elvețiană GDELS Mowag, deținută de americanii de General Dynamics. Ministerul Apărării Naționale a plătit oficial pentru cele 31 de blindate standard nu mai puțin de 58.859.410 euro, fără TVA. Primele trei derivate ale acestor mașini de luptă au costat aproape opt milioane de euro fără TVA. Ultimele nouă derivate au fost livrate în perioada 2019 - 2020 și au costat în jur de 24 de milioane de euro. În total, 91 de milioane de euro. "La recepţia transportoarelor, nu au fost înregistrate defecţiuni, iar defecţiunile înregistrate pe timpul exploatării au fost remediate de către furnizor", potrivit MApN. Ciucă a cerut transportoare MApN neflotabile Această achiziție de transportoare blindate a fost pretextul pentru a pune bazele contractului pentru Piranha V, o afacere cu iz de corupție la nivel guvernamental de peste 1,5 miliarde de euro. Defapt.ro a dezvăluit că la începutul anului 2017, general Nicolae Ciucă, actualul premier al României din partea PNL, se afla la comanda Statului Major al Apărării. În subordinea lui se afla atunci Consiliul de Supraveghere a Cerințelor, organ deliberativ al Statului Major, care a aprobat înzestrarea a două batalioane a Brigăzii 2 Infanterie cu transportoare 8x8 neflotabile. Nu se știe de ce generalul Nicolae Ciucă a vrut transportoare neflotabile, în contextul în care militarii români au nevoie de transportoare flotabile pentru că pe întreg teritoriu al României se află foarte multe cursuri de apă. Afacere de 895 de milioane de euro, suspectă de corupție Ulterior, pe 4 decembrie 2017, a fost emisă Hotărârea de Guvern 852 prin care contractul pentru achiziția a 227 de transportoare neeflotabile în valoare de 895 milioane de euro a fost atribuit "în regim de urgență" direct firmei General Dynamic European Land Systems (GDELS) – Mowag Gmbh. La finalul anului 2018, ofițerii specialiști din cadrul Direcției de Prevenire și Investigare a Corupției din cadrul MApN au sesizat Direcția Națională Anticorupție cu privire la "posibilitatea săvârșirii unor infracțiuni asimilate infracțiunilor de corupție" de către cadre militare și personal civil din cadrul Departamentului pentru Armamente cu privire la achiziția de transportoare 8x8. Sesizarea ofițerilor a clasată suspect de colonelul magistrat Mihai Gheorghe, procuror militar în cadrul DNA. MApN a suplimentat comanda cu 150 de blindate La începutul acestui an, Ministerul Apărării Naționale a solicitat Parlamentului o nouă aprobare pentru inițierea procedurii de achiziție a altor 150 de blindate Piranha V. Valoarea estimată a contractului a fost de 674 milioane de dolari. "Costurile, pentru care se estimează un plafon financiar de 674 milioane de dolari, sunt calculate pe baza datelor de fundamentare disponibile la acest moment, actualizate în condiţiile OUG 126/2022, preţurile reale putând varia funcţie de condiţiile economice existente la momentul semnării contractului de achiziţie", a menţionat MApN. Însă, înainte de a obține acordul Parlamentului, premierul Nicolae Ciucă a abordat de mai multe ori subiectul legat de contractul pentru Piranha V. De exemplu, în martie 2022, a participat la ceremonia de semnare a acordului de joint-venture între Uzina Mecanică București și filiala românească a General Dynamics European Land Systems. "Este cât se poate de evident faptul că, prin acest demers, putem să constatăm un grad ridicat de încredere, pe care partenerii noștri strategici o acordă țării noastre, într-un context de securitate deosebit, și care se concretizează în transfer de tehnologie și know-how în industria românească, în economia românească", spunea atunci premierul Nicolae Ciucă. Ulterior, în iulie 2022, o delegație a companiei GDELS a fost primită de Nicolae Ciucă la Palatul Victoria.

Primarul Fritz, "Henț" pe "Arena Lego" (sursa: Facebook/Dominic Fritz)
Investigații

Primarul Fritz, "Henț" pe "Arena Lego"

Primarul Fritz, "Henț" pe "Arena Lego". Virgil Sorin Henț și Gheorghe Maxinan, patronii firmei Tehnodomus, au scăpat de dosarul de corupție în care erau acuzați de dare de mită. Bonus, au câștigat licitația de aproape 20 de milioane de euro pentru construcția Arenei Lego din Timișoara. Contractul a fost atribuit de Primăria Timișoara, condusă de Dominic Fritz. Cei doi asociați au fost trimiși în judecată de procurorii DNA în iunie 2016 sub acuzația de dare de mită în dosarul de corupție al lui Teodor Giurgea, fostul director al Administrației Bazinale de Apă Mureș. Banii au fost dați pentru a nu avea probleme în derularea contractelor publice. Primarul Fritz, "Henț" pe "Arena Lego" Primăria Municipiului Timișoara, condusă de Dominic Fritz, a anunțat câștigătorul licitației pentru proiectarea și execuția lucrărilor pentru obiectivul "amenajare terenuri sport – construire stadion pe structură metalică". Contractul în valoare de 97 de milioane de lei, echivalentul a aproape 20 de milioane de euro, a fost atribuit firmei arădene Tehnodomus. Proiectul cunoscut ca "Arena Lego" va avea o capacitate de minimum 9.500 de locuri, din care 508, locuri VIP, și 102, locuri la loje. Lângă viitorul stadion din Calea Buziașului vor fi amenjate un parc cu loc de joacă și o parcare. Termenul de proiectare și execuție a lucrărilor este de 30 de luni. "Este o zi specială pentru Timișoara! Am ajuns în ziua în care s-a semnat contractul cu societatea desemnată în urma licitației organizate pentru construcția stadionului de minim 9.500 locuri, cunoscut drept stadionul . Contractul va fi înaintat spre dl primar, urmând ca în scurt timp să fie dat Ordinul de începere a lucrărilor de proiectare în prima fază, apoi de execuție. (…) Acest stadion se adresează sportului, dar deopotrivă este destinat și tinerilor. Pe lângă evenimente sportive aici se vor organiza concerte, spectacole și alte evenimente pentru timișoreni. Este un prim pas în realizarea unui stadion, după 60 ani în Timișoara", a anunțat viceprimarul liberal Cosmin Tabără pe contul său de Facebook. Șpaga, descoperită de DNA Compania Tehnodomus este deținută în mod egal de controversații afaceriști Virgil Sorin Henț și Gheorghe Maxinan. Ultimele date fiscale aferente anului 2021 arată că firma celor doi a avut o cifră de afaceri netă de peste 47,42 milioane de lei, un profit de aproape un milion de lei și un număr mediu de 133 de angajați. Direcția Națională Anticorupție i-a acuzat pe cei doi de dare de mită în iunie 2016. În același dosar au mai fost acuzați de dare de mită și Laurențiu Manuel Huja și Iulian Zaharia. Conform rechizitoriului, "în cursul lunii octombrie 2010, inculpatul Giurgea Teodor, în calitate de director al Administrației Bazinale de Apă Mureș, prin intermediul inculpatului Popa Ioan, le-a pretins celorlalți patru inculpați să îi vireze suma totale de 37.200 lei în contul unei societăți indicate de primul inculpat, lucru care s-a și întâmplat în perioada 02 noiembrie 2010 – 23 decembrie 2010.". Procurorii DNA susțin că banii au fost primiți de Teodor Giurgea pentru ca, în exercițiul atribuțiilor sale de serviciu, să asigure derularea în condiții optime a contractelor încheiate de societățile comerciale administrate de cei patru oameni de afaceri cu Administrația Bazinală de Apă Mureș. Henț, salvat de prescripția specială Patronii firmei Tehnodomus au scăpat de brațul nu așa de lung al legii în aprilie 2020. Atunci, Curtea de Apel București a decis să-l achite pe Gheorghe Maxinan întrucât fapta sa nu era prevăzută de legea penală. În cazul lui Virgil Sorin Henț, a intervenit prescripția specială: "Încetează procesul penal pornit împotriva inculpaților Huja Laurențiu Manuel, Zaharia Iulian și Henț Virgil Sorin, pentru infracțiunile reținute în sarcina lor, ca urmare a intervenției prescripției speciale a răspunderii penale.". Citește și: În unul din cele mai sărace județe ale României, Teleorman, un magistrat are pensie specială de aproape 30.000 de lei, de 14 ori peste pensia medie pentru limită de vârstă A fost condamnat doar Ioan Popa, fostul șef birou investiții de la Administrația Bazinală Mureș, la o pedepsă de trei ani de închisoare cu suspendare. Totodată, instanța a decis ca Virgil Sorin Henț, Ioan Popa și Laurențiu Huja să plătească cheltuieli de judecată în cuantum de 3.300 lei fiecare.

Curățenia grădiniței lunar, aproape 100.000 euro (sursa: Facebook/Marian Ivan)
Investigații

Curățenia grădiniței lunar, aproape 100.000 euro

Curățenia grădiniței lunar, aproape 100.000 euro. Liberalul Marian Ivan, primarul orașului Pantelimon, pregătește un "tun" incredibil: între 2,3 și 4,7 milioane de euro pentru curățenia unei singure grădinițe în următorii patru ani. În cazul în care contractul cadru va fi adjudecat la valoarea minimă, serviciile de curățenie vor costa în jur de 48.000 de euro în fiecare lună. Numele primarului Marian Ivan apare în mai multe afaceri controversate din orașul Pantelimon. De exemplu, a restituit unui coleg de partid un teren de aproape patru hectare, care a fost cumpărat ulterior de apropiații primarului. Culmea, în final, terenul a fost răscumpărat de primărie cu peste un milion de euro. Grădiniță (și) din bani europeni Primăria Orașului Pantelimon, condusă de controversatul primar Marian Ivan, se lăuda în prima parte a anului 2019 că obținuse o finanțare europeană pentru construirea unei grădinițe pe strada George Călinescu, la numărul 51. Valoarea totală a proiectului a fost de peste 27,6 milioane de lei, din care 7,1 milioane lei a fost finanțarea nerambursabilă. Construcția grădiniței, formată din trei clădiri cu parter și etaj, a fost finalizată în vara anului 2022. Acum, primăria Orașului Pantelimon a anunțat că vrea să cumpere "servicii de curățenie" pentru noua grădiniță. Conform anunțului publicat în Sistemul Electronic de Achiziții Publice (SEAP), valoarea serviciilor a fost estimată la o sumă cuprinsă între 11,5 și 23,07 milioane lei, pe o perioadă de patru ani (în euro, între 2,3 și 4,7 milioane). "Pe parcursul perioadei de derulare a acordului-cadru, autoritatea contractantă intentionează să atribuire contracte subsecvente pentru servicii de curățenie pentru gradinița situată în strada George Calinescu, nr. 51, Oras Pantelimon, județ Ilfov. Acordul cadru fiind de complexitate mică se va semna cu 1 operator economic, oferta câştigătoare fiind cea de pe primul loc", se menționeză în anunțul primăriei. Curățenia grădiniței lunar, aproape 100.000 euro Licitația organizată sub patronajul primarului Marian Ivan a ridicat suspiciuni din cauza sumei colosale care urmează să fie cheltuită doar pentru servicii de curățenie. De exemplu, în cazul în care contractul va fi adjudecat la valoarea minimă estimată, primăria Pantelimon va cheltui în jur 2,875 milioane de lei pe an doar pentru curățenia grădiniței. Ceea ce înseamnă că, în fiecare lună, inclusiv în perioada de vacanță, vor fi cheltuiți minim 240.000 lei, echivalentul a peste 48.000 de euro. În situația în care contractul se va adjudeca la valoarea maximă, costurile lunare vor ajunge la peste 96.000 de euro. Primarul Marian Ivan, președintele licitației Pentru a câștiga această licitație suspectă, firmele care vor depune oferte trebuie să îndeplinească cumulativ mai multe condiții. De exemplu, media cifrei de afaceri anuale specifică în domeniul obiectului acordului cadrul, a ofertantului pe ultimii trei ani (2020, 2021, 2022), trebuie să fie în valoare de cel puțin 1,5 milioane lei. Curățenie de 23 de milioane de lei la grădiniță (sursa: SEAP) În plus, ofertanții trebuie să demonstreze că în ultimii trei ani (calculați până la data limită de depunere a ofertelor) au prestat servicii similare în valoare cumulată de cel putin 4.610.000 lei fără TVA, în cadrul unuia sau a maximum trei contracte. Primăria Pantelimon a publicat și lista persoanelor cu funcții de decizie cu privire la organizarea licitației. În capul listei se află primarul Marian Ivan, secondat de viceprimarul Florin Viorel Cecate și de directorul ecnomic, Liviu Florin Țînțăreanu. Președintele comisiei de evaluarea a ofertelor este Daniela Alexandra Dan, consilier pe achiziții publice la primărie. Afacerea terenului cu dejecții animale Edilul Marian Ivan și subalterna sa, Daniela Alexandra Dan, au fost implicați într-o afacere cu multe semne de întrebare în urma căreia primăria Primăria Pantelimon a plătit peste un milion de euro. Totul a început în anul 2014, atunci când primarul Marian Ivan l-a pus în posesia unui teren extravilan de 39.000 mp pe pesedistul Valentin Condu. Potrivit cetateanul.net, terenul era infestat cu dejecții de animale provenite de la o fermă din zonă. Valentin Condu, coleg de partid în acea perioadă cu Marian Ivan și primar al comunei Dobroiești, a vândut terenul imediat cu 5 euro pe metrul pătrat. O parcelă de 10.000 mp a fost cumpărată de Daniela Alexandra Dan și de soțul acesteia, Alexandru Dan, cunoscut ca șoferul primarului Marian Ivan. Restul suprafeței a fost cumpărat de soții Violeta și Cosmin Predică. Ce au făcut soții Dan cu banii Patru ani mai târziu, primarul Marian Ivan a decis să răscumpere terenul cu pricina cu banii primăriei. În acest context, Consiliul Local Pantelimon a decis să cumpere cei 10.000 mp de la soții Dan cu 283.300 de euro. Adică, 28,3 euro/ mp. Pentru terenul soților Predică, primăria a plătit 795.500 de euro. Aproximativ, 27,5 euro/mp. Banii încasați de Daniela Alexandra Dan au fost menționați în declarația de avere depusă în anul 2019. În același document, aceasta a menționat că a avea deschis un cont curent la ING în care se afla suma de 828.465 lei. Un an mai târziu, soții Dan și-au cumpărat un teren de 469 mp și o casă de 168 mp. Liberalul Marian Ivan, finul soților Firea și Pandele Primarul Marian Ivan este unul dintre cei mai cunoscuți traseiști politici din județul Ilfov. În anul 2008 a câștigat primul mandat de primar, sub umbrela PDL. După scindarea democrat-liberalilor, a trecut în PNL. Apoi a jurat credință social-democraților ilfoveni. Soții Gabriela Firea și Florin Pandele i-au fost nași de cununie în anul 2015. În anul 2020, a trecut în tabăra liberalilor ilfoveni, conduși de Hubert Thuma, actualul președinte al Consiliului Județean Ilfov și președinte interimar la PNL București. Citește și: EXCLUSIV Pensionar special care are și patru salarii de la stat, plus bonus de 30.000 de euro pe an de la o companie anchetată de DIICOT: Ionel Georgescu, șeful Corpului de control la Economie. A fost polițist la Strehaia Considerat unul dintre cei mai bogați primari din Ilfov, primarul Marian Ivan are o declarație de avere goală. Nu are casă, nu are masă, mașini, bijuterii. Are menționate doar indemnizația de primar, salariul soției sale și alocațiile copiilor. În 2016, a declarat că primise cadou de părinți o mașină Dacia Logan, dar și aceea a dispărut din declarațiile de avere. Defapt.ro a încercat să obțină un punct de vedere de la primarul Marian Ivan, dar fără succes. DREPT LA REPLICĂ Joi, 8 iunie a.c., primarul Marian Ivan a trimis un drept la replică, pe care-l publicăm integral mai jos. "Doresc să clarific știrea apărută recent în presă, intitulată: "Curățenia grădiniței din Pantelimon va costa între 48000 și 96000 euro lunar, pe patru ani". Este important să înțelegem corect această informație care a fost răspândită în comunitatea online a orașului nostru, căutând sezaționalul, dezinformarea și denigrarea mea. Recent, departamentul de Achiziții al primăriei Pantelimon, a emis o solicitare prin Sistemul Electronic de Achiziții Publice (SEAP) pentru achiziționarea serviciilor complete de curățenie. Aceste servicii cuprind furnizarea de aparatură, produse și soluții de curățenie, precum și personal specializat, care să efectueze curățenia cu o frecvență între 20 și 40 de ori pe lună, pentru servicii de curățenie ce curpind: aspirare, spălare pardoseli și mochete, igienizare toalete și săli, etc. Doresc să menționez că bugetul alocat pentru aceste servicii nu trebuie să depășească suma de 0,6 lei pe metru pătrat pentru fiecare acțiune de curățenie propusă, operatorii fiind nevoiți să ofere un cost sub acest nivel, fiind mult sub media costului obișnuit pentru astfel de servicii. De asemenea, doresc să subliniez că această grădiniță este cea mai mare din oraș, suprafața ei care necesită mentenanță în curățenie, de 17561 mp, acoperind peste 70% din suprafețele de curățat ale tuturor celorlalte unități de învățământ din orașul Pantelimon și sălile de sport. Este esențial să asigurăm un mediu curat pentru copiii noștri și precizez faptul că bugetul stabilit pentru curățenia grădiniței este cel puțin la jumătate față de al altor instituții publice sau private. Vă îndemn să verificați informațiile din surse credibile și să nu vă lăsați influențați de știri false sau cu titlu senzațional, care sunt comandate să denigreze încrederea în administrația locală. Sunt mereu deschis dialogului și vă asigur că, din prima zi a mandatului meu, investiția în sistemul educațional al orașului Pantelimon este prioritară. Dacă la începutul mandatului meu, în Grădinița nr. 1 Pantelimon erau înscriși aproximativ 200 de elevi, în toamna acestui an, aproximativ 800 de copii își vor începe viața preșcolară în grădinițele din orașul nostru."

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră