luni 24 februarie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Autor: Petru Zoltan

509 articole
Petru Zoltan

Petru Zoltan, jurnalist de investigație de aproape 20 de ani, a publicat articole în Jurnalul Național, România Liberă și Newsweek România, dar a colaborat și cu BBC și alte mari trusturi media europene și americane. Este o prezență constantă în echipe transfrontaliere de investigații (Journalismfund.eu).

Eveniment

F-16 olandeze pentru antrenarea piloților ucraineni

F-16 olandeze pentru antrenarea piloților ucraineni. Olanda a trimis cinci avioane de luptă F-16, destinate Centrului European de Instruire, la Baza 86 Aeriană „Locotenent Aviator Gheorghe Mociorniță” din Fetești. Centrul European de Instruire de la Fetești va fi un hub internațional de instruire a piloților de F-16, inclusiv pentru piloții din Ucraina. Citește și: Cea mai importantă misiune a României pentru Kiev: antrenarea piloților ucraineni pe F-16, avioanele de vânătoare care pot crește major șansele împotriva trupelor rusești Consiliul Suprem de Apărare a Țării, condus de președintele Klaus Iohannis, și-a dat acordul pentru înființarea acestui hub regional în România la data de 6 iulie 2023. O săptămână mai târziu, la summit-ul NATO de la Vilnius, a fost semnată „declarația comună privind formalizarea Coaliției de antrenare a forțelor aeriene ale Ucrainei, în vederea operării aeronavelor F-16”. Documentul a fost semnat de 11 state NATO, inclusiv de România, și Ucraina. F-16 olandeze pentru antrenarea piloților ucraineni Ministerul Apărării Naționale (MApN) a anunțat că cinci avioane de luptă F-16 ale Forțelor Aeriene Regale Olandeze au aterizat la Baza 86 Aeriană „Locotenent Aviator Gheorghe Mociorniță” din Fetești. „Aeronavele vor deservi Centrul European de Instruire F-16 (European F-16 training center - EFTC), înființat ca urmare a colaborării dintre Ministerul Apărării Naționale, prin Forțele Aeriene Române, și Ministerul Apărării din Țările de Jos, prin Forțele Aeriene Regale, în parteneriat cu compania Lockheed Martin și cu sprijinul Regatului Danemarcei, stat coordonator alături de Țările de Jos, a Coaliției internaționale F-16”, potrivit MApN. Centrul European de Instruire va fi un hub internațional pentru instruirea piloților de aeronave F-16 și va avea rolul de a facilitate creșterea interoperabilității dintre aliați. Instructori de la Lockheed Martin Totodată, acest centru de antrenament va contribui la crearea unor standarde operaționale comune care au ca scop întărirea capacității NATO de a face față provocărilor din regiunea Mării Negre și din Europa de Est. Conform acordului de colaborare, Ministerul român al Apărării pune la dispoziție Baza 86 Aeriană, facilitățile de instruire și sprijinul națiunii-gazdă, Forțele Aeriene Regale ale Țărilor de Jos pun la dispoziție aeronave F-16, iar compania Lockheed Martin asigură instructorii și mentenanța. „Prin înființarea Centrului European de Instruire F-16, România se angajează să ofere un mediu de pregătire de înaltă calitate, cu acces la resurse tehnice și know-how de ultimă generație, nu doar pentru piloții români, ci și pentru cei din statele aliate și partenere, inclusiv Ucraina”, a mai transmis MApN. Hub operaționalizat de urgență Consiliul Suprem de Apărare a Țării, sub conducerea președintelui Klaus Iohannis, s-a reunit la data de 6 iulie 2023. Președintele Klaus Iohannis declara, conform unui comunicat al Administrației Prezidențiale, că „a fost analizată și implicarea României într-un proiect transatlantic nou, și anume crearea în țara noastră a unei facilități de instruire a piloților pentru operarea avioanelor F-16. Împreună cu alți aliați și cu compania care proiectează acest avion de luptă, va fi creat, în România, un hub regional pentru antrenamentul piloților care vor zbura pe aceste avioane. Aici vor fi pregătiți piloții români care operează aeronave F-16, urmând ca facilitatea să fie deschisă ulterior și participării piloților din statele aliate și partenere NATO, inclusiv din Ucraina”. O săptămână mai târziu, la summit-ul NATO de la Vilnius, a fost semnată „declarația comună privind formalizarea Coaliției de antrenare a forțelor aeriene ale Ucrainei, în vederea operării aeronavelor F-16”. Documentul a fost asumat de 11 state NATO: România, Belgia, Canada, Danemarca, Luxemburg, Norvegia, Polonia, Portugalia, Regatul Țărilor de Jos, Suedia și Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord, plus Ucraina.

F-16 olandeze pentru antrenarea piloților ucraineni (sursa: CNN)
Patronul Nuba, stăpânul stațiilor STB (Firea) (sursa: Facebook/Gabriela Firea)
Investigații

Patronul Nuba, stăpânul stațiilor STB (Firea)

Patronul Nuba, stăpânul stațiilor STB (Firea). 4,9 milioane de euro a încasat până acum un grup de firme condus de Alexandru Ștefan Nanu, celebrul patron al clubului Nuba, dintr-un contract de 18,3 milioane de euro, atribuit în pandemie de Primăria Capitalei, sub conducerea primarului Gabriela Firea. Citește și: Prietenul lui Ciolacu, Omar Hayssam, cere să fie eliberat. El a executat zece ani de închisoare, din cei 24 de ani la care a fost condamnat Documentele obținute în exclusivitate de către DeFapt.ro arată că pesedistul Alexandru Ștefan Nanu și asociatul său din firma Euromedia Group, liberalul George Nicolaie, câștigă de două ori de pe urma contractului cu Primăria Municipiului București. Pe de-o parte, încasează milioane de euro de la Primăria Capitalei pentru a monta în stațiile de autobuz și troilebuz adăposturi modulare, pe de altă parte, vinde separat spațiile publicitare amplasate pe acestea. Adăposturi modulare în stațiile STB Piața spațiilor publicitare stradale din București era în haos la începutul anului 2020. Firmele din domeniu, majoritatea conectate politic la cel mai înalt nivel, își disputau domeniul public pentru a amplasa cât mai multe panouri publicitare stradale. Fie legal, fie ilegal. Nu conta modalitatea, politicienii aveau nevoie de acestea pentru a-și transmite mesajele alegătorilor. În plină criză a spațiilor publicitare, un grup de „băieți deștepți” s-a gândit la modalități inovative de a face rost de noi locuri în care să expună reclamele stradale de pe urma cărora puteau să obțină venituri colosale. Iar Primăria Municipiului București (PMB), condusă în anul 2020 de primarul Gabriela Firea, a sărit în ajutorul lor: a organizat o licitație pentru a achiziționa „elemente constructive pentru mobilier urban, respectiv adăposturi modulare pentru stații de troleibuz și stații de autobuz”. Patronul Nuba, stăpânul stațiilor STB (Firea) La licitația organizată de PMB au fost depuse două oferte, din care una a fost declarată inacceptabilă, conform anunțului publicat în Sistemul Electronic de Achiziții Publice (SEAP). În joc a rămas doar oferta unei asocieri de trei firme conduse de Euromedia Group SA, care a și câștigat contractul pentru suma de 88,73 milioane lei, echivalentul a peste 18 milioane de euro la acea dată. Din asociere mai făceau parte X-tra Best Construct și Electrogrup SA. Contractul a fost semnat în data de 30 martie 2020 și prevedea construcția a minimum 500 și a maximum 2.000 de adăposturi modulare pentru stațiile de autobuz și troleibuz. Firea dă contractul, Nicușor Dan dă banii Primul contract subsecvent, în valoare de 20,4 milioane de lei, a fost semnat la data de 6 iulie 2020. Conform acestui contract, Euromedia Group și asociații săi urma să livreze și să monteze 300 de modulare. Banii s-au plătit în mandatul de primar al lui Nicușor Dan. Ulterior, la data de 27 octombrie 2023, actualul primar general, Nicușor Dan, a semnat un nou contract subsecvent, în valoare de 12,57 milioane lei pentru amplasarea de noi adăposturi modulare. Primăria Capitalei a transmis, la solicitarea DeFapt.ro, că până acum a plătit asocierii de firme conduse de Euromedia Group suma de 24,28 milioane lei pentru livrarea și montajul a 500 de adăposturi modulare. Adică în jur de 4,9 milioane de euro. Costul unui adăpost modular a fost calculat de municipalitate la suma de 40.819 lei. Furnizează modularele, le și umple de reclame Toate cele 500 de adăposturi modulare au fost concesionate de Primăria Municipiului București către Societatea de Transport București (STB), companie a municipalității care și-a asumat că le va întreține. Costul de întreținere a unui astfel de adăpost modular se ridică la aproximativ 1.000 de euro anual. Ceea ce înseamnă că STB cheltuie anual jumătate de milion de euro în acest sens. În schimb, poate valorifica spațiile publicitare amplasate pe adăposturi. Principalul contractor al acestor spații publicitare este chiar Euromedia Group, firma care a câștigat contractul pentru amplasa aceste adăposturi modulare. Care plătește pentru închirierea lunară a spațiului publicitar aferent unui adăpost modular amplasat tot de firmă. Pariurile sportive pe toate modularele Primăria Capitalei a transmis, la solicitarea DeFapt.ro, că suprața de expunere a unei reclame comerciale este de 1,2 m x 1,7m, iar prețurile variază de la 280 de euro până la 182 euro lunar, în funcție de pachetul achiziționat. De exemplu, pentru o reclamă la o companie de pariuri sportive, afișată pe două geamuri în perioada 5 iunie – 31 octombrie 2023, compania Euromedia Group a plătit 2.406 euro către STB. Tot pentru o reclamă la aceleași pariuri, afișată pe șase geamuri în perioada 28 august – 31 octombrie 2023, s-a plătit suma de 3.155 euro. Pesedistul Nanu și liberalul George Firma Euromedia Group SA, cea care este liderul asocierii, are ca acționar majoritar cu aproape 75% o altă societate, Stalex Pr & Media Events SRL, iar restul acțiunilor sunt deținute de liberalul Nicolaie George. La rândul ei, firma care deține pachetul majoritar de acțiuni este deținută integral de Alexandru Ștefan Nanu. Consiliul de Administrație al Euromedia Group este condus de Alexandru Ștefan Nanu, ajutat de Sorin Enache și Ionuț Coldea, care deține și funcția de director general. Alexandru Ștefan Nanu a fost vicepreședinte al organizației de tineret PSD Prahova, fiind un apropiat al lui Vlad Cosma și Sebastian Ghiță. Tatăl său, Cornel Nanu, este primarul localității prahovene Cornu, acolo unde și-au făcut case foștii premieri Adrian Năstase și Victor Ponta. Sinecurile afaceriștilor În anul 2016, primarul Cornel Nanu a câștigat un mandat de deputat de Prahova, dar s-a retras pentru a-i lăsa locul Andreei Cosma, fiica baronului Mircea Cosma. Asociatul lui Alexandru Ștefan Nanu, Nicolaie George, se află în tabăra liberalilor. În anul 2020 a candidat din partea PNL Sector 4 pentru un mandat de consilier general pe lista liberalilor. După ce șeful lui pe linie de partid, Pavel Popescu, l-a trădat pe Ludovic Orban, afaceristul Nicolaie George a fost numit în funcția de secretar de stat la Ministerul Digitalizării de premierul Florin Cîțu. Recent, tot pe filieră liberală, Nicolaie George a fost numit în Consiliul de Administrație al Casei Naționale de Asigurări de Sănătate, instituție condusă de Romică Andrei Baciu. Doi ani de pierderi Din asocierea condusă de Euromedia Group fac parte firmele X-tra Best Construct și Electrogrup SA. Prima este patronată și administrată de teleormăneanul Vali Porojan. În anul 2020, atunci când s-a câștigat contractul de peste 18 milioane de euro, firma lui Porojan avea o cifră de afaceri de 7,53 milioane de lei și un profit de peste patru milioane de lei, totul cu un singur angajat. În ultimii doi ani fiscali, conform datelor publice, firma lui Porojan a declarat o cifră de afaceri zero și pierderi de peste 80.000 lei anual. Cealaltă firmă din asociere, Electrogrup SA, este deținută la rândul ei de societatea Electrogrup Infrastructure SA care îi are ca asociați pe Teofil Ovidiu Mureșean, Simion Adrian Mureșan și Marian Pantazescu. Baronii fibrei optice Frații Teofil și Simion Mureșan sunt în prezent unii dintre cei mai importanți jucători de pe piața telecomunicațiilor și energiei. Printre clienții companiei se află toate marile firmele de telefonie mobilă, UPC, Huawei, Electrica, Transelectrica sau UTI Group, controlată de Tiberiu Urdăreanu. De la cel din urmă, frații Mureșan au cumpărat proiectul Netcity prin firma Direct One. Prin această societate, frații Mureșan controlează rețeaua de fibră optică din București, plus 62.000 de km de fibră optică la care sunt conectate 50 de orașe din țară. În societatea Nova Power & Gas, fostă Amgaz Furnizare, Teofil Mureșan a fost asociat cu Alin Ardelean, fiul lui Virgil Ardelean, fostul șef al serviciului secret din Ministerul de Interne.

Iveco întârzie livrările, Armata premiază compania (sursa: MApN)
Investigații

Iveco întârzie livrările, Armata premiază compania

Iveco întârzie livrările, Armata premiază compania. Compania italiană Iveco Defense a fost sancționată cu 2,5 milioane de dolari pentru că nu a livrat la timp camioanele și remorcile Armatei Române. Dar a primit cadou majorarea contractului cu peste 15 milioane de dolari invocându-se scumpirile generate la nivel internațional de războiul ruso-ucrainean. Contract de 700 de milioane USD Iveco Defense Vehichles Spa, compania italiană care produce camioane militare, a câștigat în primăvara anului 2019 o licitație organizată de Ministerul Apărării Naționale în valoare de peste 700 de milioane de dolari. Potrivit contractului semnat, se obliga să livreze Armatei Române un număr de 2.902 camioane și 363 de remorci până în 2026. Primul contract subsecvent prevedea livrarea a 942 de vehicule în perioada 2020 – 2024. Citește și: România cumpără 32 de avioane F-35 cu 6,5 miliarde de dolari, Polonia dă numai 4,6 miliarde de dolari tot pe 32 de avioane F-35. Diferența ar fi o vagă „cooperare industrială” DeFapt.ro a dezvăluit că, într-o primă fază, în martie 2020, compania Iveco Defense a solicitat suspendarea termenului de livrare din cauza pandemiei. Ministerul Apărării Naționale a acceptat decalarea termenului de livrare cu doar 42 de zile, dar compania italiană nu a respectat noii termeni de livrare. La începutul anului 2022, italienii erau obligați de contract să furnizeze 514 camioane, dar au livrat cu 61 mai puțin. Penalități de 12 milioane de lei Tergiversările repetate au făcut ca Ministerul Apărării Naționale să impună penalități companiei Iveco Defenese. „Având în vedere contextul geo-politic, pandemic și economic actual, graficul de livrare nu a putut fi respectat de compania italiană. În acest sens, au fost percepute penalități pentru întârziere în cuantum de aproximativ 12 milioane de lei la data de 03.06.2022”, se arată în răspunsul Ministerului Apărării transmis către DeFapt.ro. Citește și: EXCLUSIV Cadou de peste șase milioane de euro făcut companiei GDELS Mowag de statul român, deși aceasta are întârzieri foarte mari la livrarea către Armată a blindatelor Piranha V La scurt timp după ce compania italiană a fost sancționată cu 12 milioane de lei, echivalentul a peste 2,5 milioane de dolari, ministrul Economiei de atunci, Florin Spătaru, a inițiat un proiect de Ordonanță de Urgență prin care se permitea majorarea cu până la 50% a contractelor de achiziție publică „de produse/servicii, a contractelor sectoriale și a acordurilor cadru atribuite în domeniile apărării și securității naționale”. Iveco întârzie livrările, Armata premiază compania Creșterea valorii contractelor a fost justificată prin faptul că invadarea Ucrainei de către Rusia a condus la majorarea prețurilor la materiile prime, la energie electrică, gaze naturale și combustibil. Ordonanța lui Spătaru a intrat în vigoare în octombrie 2022. Atunci, compania Iveco Defence a solicitat majorarea contractului aflat în întârziere pentru camioanele pe care era obligată să le livreze Armatei Române înainte de începerea războiului. Adică în perioada în care costurile nu erau afectate de criza prețurilor. La solicitarea DeFapt.ro, Ministerul Apărării Națională a transmis că acordul cadru „nr. 13/1/CFA-C/02.12.2019 Platforme de transport auto multifuncționale pe roți, CS1/2019, prețul contractului s-a majorat cu suma de 71.830.961,31 lei cu TVA”. În cazul contractului pentru remorci, prețul s-a majorat cu 2.302.024 cu TVA. În total, cele două contracte au fost majorate cu peste 74 milioane lei, adică pese 15,1 milioane de dolari.

România, F-35 mai scump decât Polonia (sursa: lockheedmartin.com)
Investigații

România, F-35 mai scump decât Polonia

România, F-35 mai scump decât Polonia. 6,5 miliarde de dolari vrea să plătească Ministerul Apărării Naționale, condus de pesedistul Angel Tîlvâr, pentru achiziția a 32 de avioane F-35 direct de la Guvernul Statelor Unite ale Americii. În cazul în care avioanele de luptă ar fi fost cumpărate direct de la producătorul american Lockheed Martin, acesta ar fi fost obligat să investească minim 80% din valoarea contractului în economia românească (offset). Citește și: EXCLUSIV Cadou de peste șase milioane de euro făcut companiei GDELS Mowag de statul român, deși aceasta are întârzieri foarte mari la livrarea către Armată a blindatelor Piranha V O afacere scumpă pentru România, promovată de președintele Klaus Iohannis și asumată de premierul Marcel Ciolacu, în contextul în care Polonia a cumpărat același număr de avioane, tot fără offset, dar la un preț de doar 4,6 miliarde de dolari. Ce se cumpără cu 6,5 miliarde USD fără TVA Consiliul Suprem de Apărare a Țării, condus de președintele Klaus Iohannis, a aprobat în ședința din data de 11 aprilie 2023 demararea programului de achiziție a avioanelor de luptă F-35. Ulterior, conform legislației, Ministerul Apărării Naționale a cerut acordul prealabil al Parlamentului pentru a putea demara procedura de achiziție pentru că valoarea contractului depășește suma de 100 de milioane de dolari. Solicitarea Ministerului Apărării a fost transmisă ulterior către comisiile pentru apărare, ordine publică și siguranță națională din cele două camere. Din documentele transmise Parlamentului aflăm că programul de înzestrare „Avion multirol de generația a V-a, F-35” a fost aprobat și de prim-ministrul Marcel Ciolacu, cel care urmează să emită o Hotărâre de Guvern pentru parafarea contractului „Guvern la Guvern” cu SUA. „Programul constă în contracte atribuite de un guvern unui alt guvern, prin atribuirea de către Guvernul României Guvernului Statelor Unite ale Americii de contracte de tip , specifice programului Foreign Military Sales având ca obiect 32 de avioane F-35, motoare, suport logistic inițial, servicii de instruire, simulatoare de zbor FMT, muniții aer-aer și sol-aer, respectiv o valoare estimată de 6,5 miliarde USD fără TVA”, se menționează în solicitarea MApN. "Cooperarea industrială", în ceață groasă În solicitarea transmisă de Ministerul Apărării Naționale către Parlamentul României se menționează că va exista și o componentă de „cooperare industrială prin semnarea unui memorandum pentru cooperare industrială în paralel cu semnarea contractului Letter of Offer and Acceptance”. DeFapt.ro l-a întrebat pe deputatul Laurențiu Dan Leoreanu, președintele Comisiei pentru apărare, ordine publică și siguranță națională din Camera Deputaților, ce înseamnă această cooperare industrială și care sunt costurile finale cu programul de achiziție al avioanelor F-35. Deputatul Laurențiu Dan Leoreanu a explicat că după aprobarea de principiu dată la nivelul comisiilor de apărare urmează discuții și negocieri. „Pentru că, aici, în suma asta nu intră doar cele 32 de avioane. Intră piese de schimb, partea militarizată, instruirea, partea de offset. Dar ele nu au fost detaliate. Aprobarea finală se va da printr-un proiect de lege care se va vota în Parlament, în camere. Din ce am discutat eu, partea de mentenanță și întreținere urmează să se facă în România. Ceea ce ar însemna un lucru extraordinar. Eu m-am uitat pe toate lucrurile celelalte. Vreau să vă spun că prețul mi se pare preferențial”, a spus deputatul. Tot el a mai menționat că primele avioane ar putea ajunge în România în minimum șapte-opt ani, adică în jurul anului 2031. România, F-35 mai scump decât Polonia Prin această achiziție de avioane F-35, România se alătură unui club select de 17 state care ar urma să aibă în dotare armatei unele dintre cele mai moderne avioane de luptă. Dar prețul acestora diferă în funcție de foarte multe variabile, inclusiv de puterea de negociere a statului. În timp ce România este pregătită să plătească peste 203 milioane de dolari americani pentru fiecare avion, Polonia a reușit în urma negocierilor să obțină un preț preferențial de 143,75 milioane de dolari. Adică, cu aproape 60 de milioane de dolari față de cât vrea să plătească Guvernul Ciolacu. Datele publice arată că Departamentul de Stat al SUA a aprobat vânzarea a 32 de avioane F-35 către Polonia cu un preț maximal de 6,5 miliarde de dolari. Dar, pentru că Polonia nu a beneficiat de un acord de compensare la acest contract, oficialii polonezi au reușit să reducă costul achiziției de la 6,5 miliarde dolari la 4,6 miliarde de dolari. Ministrul polonez al Apărării, condus de Mariusz Blaszczak, a anunțat că acordul prevede pe lângă livrarea celor 32 de avioane F-35, furnizarea 33 de motoare de rezervă și pregătirea piloților și a personalului de întreținere. Primele șase avioane F-35 vor fi livrate Poloniei în perioada 2024-2025, iar restul, până în 2030. Cehia cumpără F-35 și mai scump decât România Cehia, o altă țară din Uniunea Europeană, a primit undă verde de la Departamentul de Stat al SUA pentru achiziția a 24 de avioane F-35A pentru suma de 5,65 miliarde de dolari. În acest preț intră 25 de motoare, piese de schimb, muniția, inclusiv rachetele AIM-120 AMRAAM și AIM-9X Sidewinder. Afacerea dintre Cehia și SUA nu a fost încă finalizată pentru că negocierile privind pachetul final al achiziție continuă. Departamentul de Stat a spus că pot exista compensații industriale ca parte a vânzării, dar congresul american poate încă obiecta la transferul de tehnologie. Oficialii forțelor aeriene cehe se așteaptă să opereze avioanele F-35 în jurul anului 2050. Răcirea motorului, un dezavantaj major Oficiul de Responsailitate Guvernamentală al SUA (GAO) atrage atenția că Programul F-35 se confruntă cu întârzieri, creșterea costurilor și livrări întârziate. Întârzierile programului în finalizarea simulatorului F-35 continuă să împiedice Departamentul Apărării al SUA să finalizeze testele pentru a demonstra că avionul este pregătit pentru producția completă, chiar dacă se produc peste 125 de aeronave pe an. O altă problemă este legată de costurile pentru modernizarea motorului și a sistemului de management termic, care este utilizat pentru răcirea subsistemelor de aeronave care generează căldură. „Sistemul de răcire este depășit, necesitând ca motorul să funcționeze dincolo de parametrii de proiectare. Căldura suplimentară crește uzura motorului, îi reduce durata de viață și adaugă costuri de întreținere de 38 de miliarde de dolari. Programul a evaluat unele opțiuni de îmbunătățire a motorului și a răcirii, dar nu a definit complet cerințele pentru cât de multă răcire va avea nevoie în viitor aeronava”, se menționează în raportul GAO, în care se mai menționează că Congresul nu are o imagine completă a creșterii costurilor pentru modernizarea avionului. Probleme la sistemul de ejectare și la software Centrul pentru Controlul Armelor și Neproliferare a realizat o fișă informativă pentru avionul F-35 în care se menționează că avantajele avionului sunt temperate de multiple neajunsuri. Testele din iulie și august 2015 au demonstrat o probabilitate de deces de 23% și o probabilitate de 100% de rănire a gâtului la ejectare pentru piloții cu o greutate între 63 și 75 de kilograme și o probabilitate de 98% de deces pentru piloții sub 62 de kilograme. Modificările de proiectare ale scaunului cu ejectare au scăzut riscul de rănire sau deces la aceleași niveluri ca și scaunele ejectabile pentru alte aeronave, dar un raport intern al Forțelor Aeriene SUA din 2017 spunea că defecțiunile nerezolvate ale scaunului cu ejectare F-35 ar putea ucide până la 24 de piloți pe durata de viață a programului. Problemele structurale și de software limitează timpul de zbor al avionului la viteză maximă. Mitralierea de pe varianta F-35A nici măcar nu poate trage drept. De asemenea, avioanele F-35 se strică mai des, iar timpul de reparare durează mai mult decât se aștepta, nereușind să îndeplinească cerintețe de fiabilitate și mentenață ale Departamentului Apărării al SUA. Cost anual de operare al unui aparat, peste șapte milioane USD Prețul unui avion, inclusiv costurile auxiliare, cum ar fi întreținerea depozitului, echipamentele de sprijin la sol și piesele de schimb, este de 110,3 milioane USD pentru F-35A. 135,8 milioane USD în cazul F-35B și 117,3 milioane USD pentru F-35C. Aceste costuri nu includ costurile de din ciclul de viață pentru operarea și susținerea aeronavei pe durata ciclului său de viață de 66 de ani. Forțele Aeriene ale SUA, în anul 2018, au estimat la 4,1 milioane de dolari costul de operare al unui avion F-35A. Rapoartele oficiale arată că în realitate costul de operare este de aproximativ 7,1 milioane de dolari anual pentru un singur avion. Ceea ce înseamnă că România ar putea să cheltuie anual în jur de 227 de milioane de dolari, atunci când va avea toate cele 32 de avioane F-35, pentru operarea acestora.

Piranha V mușcă adânc din buget (sursa: Facebook/Şerban & Musneci Associates)
Investigații

Piranha V mușcă adânc din buget

Piranha V mușcă adânc din buget. 30 de milioane de euro valorează cadoul făcut de pesedistul Florin Spătaru, fost ministru al Economiei și actual consilier al premierului Marcel Ciolacu, companiilor care vând muniție, echipamente și tehnică militară ministerului Apărării Naționale. Citește și: România vrea să plătească în plus pe contractele de armament aflate în derulare, se invocă situația geopolitică. Printre „premianți”, companii penalizate Informațiile oficiale obținute de către DeFapt.ro arată că GDELS Mowag este unul dintre principalii beneficiari ai majorării: compania a primit pentru contractul blindatelor Piranha V o creștere de 6,11 milioane euro fără TVA. Ordonanța lui Spătaru a crescut potul Pesedistul Florin Spătaru a inițiat în august 2022, în timpul mandatului său de ministru al Economiei, un proiect de Ordonanță de Urgență potrivit căruia instituțiile statului român urma să ajusteze cu până la 50% „prețurile contractelor de achiziție publică de produse/servicii, a contractelor sectoriale și a acordurilor cadru atribuite în domeniile apărării și securității”. Citește și: EXCLUSIV Ministrul Economiei, Florin Spătaru, fost angajat al Damen, trimite contractul pentru carcasele Piranha V la șantierul naval Damen în dauna uzinei de la Moreni, a statului român În proiectul de Ordonanță nu a fost menționat impactul bugetar și nici câți bani urmează să primescă în plus fiecare companie care putea să beneficieze de acest cadru legal. Conform Notei de fundamentare, Florin Spătaru a justificat creșterea valorii contractelor prin faptul că invadarea Ucrainei de către Rusia a condus la majorarea prețurilor la materiile prime, la energie electrică, gaze naturale și combustibil. Erau vizate contracte semnate de Ministerul Apărărării Naționale, de Ministerul Afacerilor Interne și de serviciile secrete de informații. DeFapt.ro a dezvăluit în toamna anului trecut că această Ordonanță de Urgență a fost dată cu dedicație în special pentru companiile Iveco Defence Vehicles S.p.A și GDELS Mowag. Cele două companii străine au în derulare contracte de aproape două miliarde de euro cu Ministerul Apărării Naționale. GDELS - Mowag, întârzieri uriașe la livrare Ministerul Apărării Naționale a semnat un contract de 895 de milioane de euro pentru achiziționarea a 227 de transportoare blindate de la compania General Dynamics European Land Systems - Mowag GmbH, filiala elvețiană a americanilor de la General Dynamics. Conform contractului, GDELS se obliga să livreze 36 de transportoare în anul 2018 și 32 în 2019. Citește și: Florin Spătaru, ministrul Economiei, confirmă dezvăluirile Defapt.ro referitoare la blindatele Piranha V, dar dă vina pe compania GDELS – Mowag Însă GDELS nu a respectat contractul cu Ministerul Apărării Naționale, deși primise un avans de peste 114,4 milioane de euro. În martie 2019, MApN a notificat compania GDELS – Mowag că nu livrase la timp primele 36 de transportoare. Motiv pentru care li s-au imputat penalități de 8,5 milioane de euro. Cu toate acestea, GDELS a continuat să tergiverseze realizarea obligațiilor contractuale, poate și pentru că MApN nu mai putea impune noi penalități. Până la finalul anului 2021, GDELS era obligată să livreze 141 de transportoare, dar Ministerul Apărării Naționale recepționase doar 68 de blindate Piranha V. Piranha V mușcă adânc din buget Deși GDELS avea o restanță de 73 de blindate Piranha V la începutul războiului din Ucraina, reprezentanții companiei au cerut Ministerului Apărării Naționale majorarea contractului, așa cum făcea posibil Ordonanța lui Spătaru. Adică au cerut bani în plus invocând scumpirea materiilor prime, a energiei și a combustibilului în anul 2022 pentru producția de blindate Piranha V, inclusiv pentru cele care trebuia să fie livrate anterior începerii războiului ruso-ucrainean. La solicitarea DeFapt.ro, Biroul de Presă al MApN a transmis că primul contract subsecvent al acordului cadru de furnizare „nr. 02/801/2018, CS1/2018 , prețul contractului s-a majorat cu suma de 6.113.179,26 euro fără TVA”. Moreniul a pierdut contractul de sudură Înainte de adoptarea Ordonanței lui Spătaru de către Guvernul României, condus atunci de liberalul Nicolae Ciucă, americano-elvețienii de la GDELS Mowag bătuse palma cu Ministerul Economiei pentru ca sudarea carcaselor aferente transportoarelor Piranha V să se facă la Automecanica Moreni, o companie de stat cu experiență în sudarea blindajelor. Dar, complet surprinzător, Automecanica Moreni a picat auditul făcut de americano-elvețieni. Motiv pentru care reprezentanții GDELS au decis ca blindajele să fie sudate Șantierul Naval Damen Mangalia, fără experiență în astfel de operațiuni. Întâmplător sau nu, înainte de a fi numit ministru al Economiei, Florin Spătaru a fost o lungă perioadă de timp angajatul olandezilor de la Damen. În octombrie 2022, ministrul Florin Spătaru susținea că statul român nu are nicio implicare în luarea acestei decizii surprinzătoare. „Decizia ca acest contract să fie semnat cu Șantierul Naval Damen Mangalia aparține GDELS – Mowag, companie privată, iar statul român nu are nicio implicare în luarea acestei decizii. Automecanica Moreni a informat Ministerul Economiei despre efectuarea unui audit al GDELS-Mowag și despre faptul că societatea nu îndeplinea condițiile cerute. Automecanica lucrează la implementarea planului de măsuri stabilite în urma auditului”, spunea Florin Spătaru.

Rafila, scandal neortodox cu o chiriașă (sursa: Facebook/Alexandru Rafila)
Investigații

Rafila, scandal neortodox cu o chiriașă

Rafila, scandal neortodox cu o chiriașă. Actualul ministrul Sănătății, este acuzat că a avut o relație prea apropiată cu o femeie căsătorită. Soțul acesteia, Iulian Angheluș, și consoarta i-au plătit actualului ministru o chirie de aproximativ 650 de euro lunar timp de câteva luni. În total, 20.800 de lei, bani care se regăsesc în declarația de avere depusă de Alexandru Rafila. Citește și: Judecătorul CCR Deliorga a deschis în 2022 șase conturi bancare în care a depus 657.000 de lei, aproape toți banii câștigați anul trecut Ultima declarație de avere depusă de ministrul Alexandru Rafila arată că acesta face parte din clubul select al milionarilor din România. În conturi are echivalentul a peste 3,7 milioane lei, acțiuni de peste 853.000 de lei, plus alte 435.000 de euro date împrumut unor persoane fizice. Rafila, scandal neortodox cu o chiriașă Pesedistul Alexandru Rafila a fost implicat într-un triunghi relațional care ar fi dus la destrămarea unei căsnicii. Cel puțin potrivit declarațiilor lui Iulian Angheluș, funcționar la Consiliul Județean Ilfov. Citește și: EXCLUSIV Blonda lui Rafila: șefa de cabinet a ministrului îl însoțește pe acesta în cele mai exotice delegații externe. Pentru loialitate, a fost numită șefa CA la Institutul Oncologic Acesta a făcut publică o prezumtivă relație dintre soția sa, Lorena Angheluș, și actualul ministru Alexandru Rafila. Soțul a afirmat că a închiriat împreună cu soția sa unul dintre apartamentele aflate în proprietatea lui Alexandru Rafila. Întrebat cum a ajuns să locuiască într-unul din apartamentele lui Alexandru Rafila, Iulian Angheluș a declarat pentru DeFapt.ro că soția sa, Lorena, i-a propus în anul 2017 să închirieze apartamentul lui Rafila. „Era un apartament în Voluntari, în ansamblul Carina Residence, pentru care plăteam o chirie de aproximativ 650 de euro. Chiria o plătea Lorena dintr-un cont comun”, a precizat Iulian Angheluș. Chiria, în declarația de avere DeFapt.ro a verificat declarațiile de avere depuse în anul 2018 de Alexandru Rafila, documente publice din care a rezultat că a încasat o chirie totală de 20.800 lei în anul 2017, atunci când i-a avut chiriași pe soții Angheluș. Citește și: EXCLUSIV Brigada de epoleți a ministrului Alexandru Rafila: un general SRI, un fost șef al DGA și șeful Poliției Sector 5. Rafila, fiul unui șef al Securității Arad Iulian Angheluș a spus că Alexandru Rafila i-a „aranjat” soției sale examenul de angajare la Institutul Clinic Fundeni. DeFapt.ro a încercat să obțină un punct de vedere de la ministrul Alexandru Rafila, dar acesta a transmis prin biroul de presă că „informațiile solicitate nu au legătură cu funcția publică a Ministrului Sănătății. Informațiile privitoare la toate sursele de venit le regăsiți în declarațiile de avere, conform prevederilor legale”. Multimilionar în cash Ministrul Alexandru Rafila și-a depus ultima declarație de avere în iulie 2023. Acesta a menționat că are în proprietate patru terenuri. Trei terenuri sunt situate în Crevedia, respectiv Otopeni și Râșnov, iar ultimul, în Corbeanca. În plus, mai deține un apartament de 127 mp în București și o vilă de 330 mp la Râșnov. Citește și: Rafila menține un hoț de conserve în fruntea spitalului județean Focșani, deși i-a expirat mandatul din ianuarie. Spitalul, controlat de pesediștii locali Tot din declarația lui de avere mai aflăm că a vândut apartamentul de 140 de metri pătrați din ansamblul Carina Residence, acolo unde au locuit soții Angheluș, cu suma de 250.000 de euro unei persoane fizice. Pe numele lui Alexandru Rafila sunt deschise nu mai puțin de 11 conturi bancare și o casetă de valori în care se află aproape 1,5 milioane lei, 430.000 de euro și 16.000 de dolari. Adică, în jur de 3,7 milioane lei. Totodată, ministrul a mai menționat că a acordat două împrumuturi unor persoane fizice, de 200.000 de euro, respectiv 235.000 euro, dar fără să precizeze când își va primi banii înapoi. În total, ministrul Alexandru Rafila are aproape șase milioane de lei în numerar. Mai deține acțiuni în valoare de 463.000 lei la Transgaz, alți 130.000 lei sunt investiți în acțiuni la Banca Transilvania, plus încă 260.000 lei la Teraplast. Din dividendele de la cele trei companii, a încasat peste 38.000 lei anul trecut. Ministrul Alexandru Rafila a mai încasat un salariu de la ministerul Sănătății de peste 153.000 lei, venituri pe care le cumulează cu salariile primite de la Universitatea de Medicină și Farmacie Carol Davila și Institutul Național de Boli Infecțioase. Cele trei salarii de la stat i-au adus lui Alexandru Rafila venituri de aproximativ 295.000 lei în anul 2022.

Rafila, consilieri din SRI și Interne (sursa: Facebook/Alexandru Rafila)
Investigații

Rafila, consilieri din SRI și Interne

Rafila, consilieri din SRI și Interne. Pesedistul Alexandru Rafila, ministrul Sănătății, s-a înconjurat de o „brigadă de epoleți” formată din foști șefi din Serviciul Român de Informații și din Ministerul Afacerilor Interne. Citește și: EXCLUSIV Blonda lui Rafila: șefa de cabinet a ministrului îl însoțește pe acesta în cele mai exotice delegații externe. Pentru loialitate, a fost numită șefa CA la Institutul Oncologic Cel mai înalt în grad este generalul de brigadă Cristian Georgică Celea, un pensionar special care încasează anual doar din pensie aproximativ 42.000 de euro. Un alt consilier personal al ministrului Rafila este comisarul șef Octavian Melintescu, fostul adjunct al Direcției Generale Anticorupție. Ministrul Alexandru Rafila nu s-a mulțumit doar cu atât. A decis să-l numească în funcția de secretar general al ministerului pe prietenul său, comisarul șef Mihai Alexandru Borcan, fostul șef al Poliției Sectorului 5. Rafila senior, șeful Securității Arad Alexandru Rafila, ministrul Sănătății, pare atras de haina militară, motiv pentru care s-a înconjurat de fostele cadre de nădejde ale statului român. Tatăl său, Alexandru Rafila senior, s-a născut în Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste (URSS), dar a ajuns să conducă serviciul de Securitate în județul Arad. Alexandru Rafila senior a fost trecut în rezervă cu gradul de maior de securitate la data de 1 iunie 1949, conform unui document publicat de Consiliul Naționale pentru Studierea Arhivelor Securității (CNSAS). Citește și: Disperare în rândul judecătorilor: pensia șefului CSM ar putea să scadă de la 45.700 lei net la doar 39.188 de lei, dacă se aplică noua legislație – calcule neoficiale Ministrul Alexandru Rafila a declarat pe la mai multe televiziuni că tatăl său ar fi fost exclus din Securitate și a fost dat afară din Partidul Comunist Român pentru că nu corespundea cerințelor trasate de partid. „Probabil în acea perioadă erau presiuni mari pentru rezolvarea problemelor legate de colectivizare şi faptul că el nu a putut să le pună în practică au condus la excluderea lui şi din Securitate, şi din Partidul Comunist Român. Nu există o scuză pentru apartenenţa la o astfel de organizaţie. (...) El sigur că a avut momente în care a regretat cu siguranţă acel lucru, mai ales că a fost şi el la un moment dat afectat - nu vreau în vreun fel să îl scuz, pentru că nu există o astfel de scuză pentru apartenţa la o astfel de organizaţie”, spunea ministrul Alexandru Rafila. Rafila, consilieri din SRI și Interne Pesedistul Alexandru Rafila a fost numit ministru al Sănătății în noiembrie 2021. La fel ca predecesorii săi, s-a încojurat de consilieri personali, plătiți din banii ministerului, și de consilieri onorifici. Citește și: Rafila, îngrijorat că medicii ar putea fi puși la plată: „Nu trebuie o lege a malpraxisului care să înrobească medicii din punct de vedere financiar” DeFapt.ro a solicitat ministerului Sănătății o listă cu toți consilierii ministrului Alexandru Rafila, dar și atribuțiile acestora. Din documentul transmis de minister rezultă că la cabinetul de ministru al lui Rafila sunt încadrați cinci consilieri personali și 17 consilieri onorifici. În capul listei de consilieri onorifici se află generalul SRI Cristian Georgică Celea, unul dintre pensionarii speciali ai statului român. Totodată, acesta a fost desemnat de ministrul Rafila în două consilii de administrație: Spitalul Clinic de Urgență "Bagdasar Arseni" și Casa Națională de Asigurări de Sănătate. Din documentele oficiale rezultă că Cristian Georgică Celea a fost trecut în rezervă cu gradul de general de brigadă de președintele Traian Băsescu în martie 2006. Generalul Celea, zeci de terenuri și case În ultima declarație de avere depusă de generalul Celea în iunie 2023, rezultă că încasează o pensie militară anuală de 214.000 lei. Adică aproape 18.000 lei lunar, echivalentul a 3.500 de euro. Totodată, a mai menționat încă o pensie, nu se știe dacă privată sau de stat, de 9.480 lei. Din declarația de avere depusă de generalul Cristian Georgică Celea mai aflăm că a cumpărat un teren agricol de 4.200 mp în Ciolpani, un alt teren agricol, de un hectar, în comuna sibiană Șelimbăr, un teren de un hectar și o pădure de 2.000 mp în Dâmbovița, dar și un teren intravilan, de 4.507 mp, în Argeș. În anul 2021 și-a cumpărat o casă de 470 mp în localitatea argeșeană Căteasca. A moștenit în 2022 o altă casă de 191 mp și trei apartamente, plus 18 terenuri. Pe numele generalului se mai află trei mașini, trei șalupe și un scuter. În perioada 1986 -2022, a strâns obiecte de artă în valoare de 30.000 de euro. Dar are și datorii pe măsură. De la o persoană fizică a luat în 2021 o sumă de 560.000 lei, bani pe care trebuie să îi returneze până în 2026. Tot până în 2026, trebuie să restituie 100.000 lei la BRD. O altă sumă de 18.600 de euro urmează să o returneze până în 2025 către Impuls Leasing. Comisarul șef Melintescu, nota 2,65 la concurs Comisarul șef Octavian Melintescu, fostul șef al Direcția Generală Anticorupție, este un alt consilier personal al ministrului Alexandru Rafila. Anterior, Melintescu l-a consiliat pe primarul USR Radu Mihaiu, de la Primăria Sector 2. Practic, Octavian Melintescu a trecut din tabăra USR în cea a PSD, chiar dacă susține că nu s-a înregimentat politic. DeFapt.ro a dezvăluit că ministrul Alexandru Rafila a vrut să-l pună pe Octavian Melintescu în funcția de șef al Corpului de Control, dar acesta a picat concursul pentru ocuparea funcției cu nota 2,65. Pentru ocuparea funcției trebuia să obțină nota 7. Conform declarației sale de avere, Octavian Melintescu a încasat un salariu anual de 55.800 lei de la Ministerul Sănătății. În plus, încasează de la statul român o pensie specială de 172.200 lei. Comisarul șef Borcan, soțul colegei lui Rafila Pesedistul Alexandru Rafila a decis ca cea mai importantă funcție de la Sănătate, cea de secretar general al ministerului, să îi revină comisarului-șef Alexandru Mihai Borcan, fostul șef al Poliției Sector 5. Înainte de a fi uns pe funcția de secretar general, comisarul șef Alexandru Mihai Borcan a făcut parte din echipa de consilieri ai ministrului Rafila. În plus, ministrul l-a plasat și în consiliul de administrație al Companiei Naționale Unifarm SA. Conform ultimei declarații de avere, din mai 2023, comisarul șef Borcan a declarat că a încasat un salariu de 25.975 lei de la Direcția Generală de Poliție a Municipiului București, în jur de 119.000 lei de la Ministerul Sănătății, plus o indemnizație de peste 66.000 lei de la Unifarm. În total, veniturile cumulate în anul 2022 de comsisarul șef Borcan au fost de 211.000 lei. Adică în jur de 17.500 lei lunar, echivalentul a peste 3.500 euro. Cum a ajuns un polițist să dețină cea mai importantă funcție din Ministerul Sănătății? O explicație ar fi că soția comisarului șef Alexandru Mihai Borcan, Alina Maria Borcan, este colegă cu ministrul Alexandru Rafila la Institutul Național de Boli Infecțioase "Matei Balș" și la Universitatea de Medicină și Farmacie "Carol Davila".

Șeful Loteriei, păcănele la Las Vegas (sursa: Digitalio)
Eveniment

Șeful Loteriei, păcănele la Las Vegas

Șeful Loteriei, păcănele la Las Vegas. Premierul Marcel Ciolacu cere reducerea cheltuielilor bugetare, dar pesedistul Ionuț Valeriu Andrei, șeful Loteriei Române, a plecat la o expoziție de păcănele în Las Vegas. În această excursie, plătită din banii unei companii de stat, este însoțit de Claudiu Mîndruț, secretarul Consiliului de Administrație. Citește și: EXCLUSIV Chermeză de 40.000 de euro a Loteriei Române pentru a sărbători cumpărarea unui logo de trei euro cu 50.000 de euro Pentru aventura din Las Vegas a celor doi, Loteria Română a plătit deja peste 7.000 de euro doar pentru biletele de avion. Alți 5.000 de euro vor fi decontați pentru cazare și masă. Șeful Loteriei, păcănele la Las Vegas Ionuț Valeriu Andrei, șeful Loteriei Române, se află în centrul unui scandal legat de achiziția unei sigle cu 50.000 de euro care putea fi achiziționată la trei euro de pe site-urile cu bănci de imagini. Pentru a celebra rebrand-uirea Loteriei Române, Ionuț Valeriu Andrei a mai cheltuit 40.000 de euro pe o petrecere organizată la hotelul de lux Intercontinental Athenee Palace, din București. Ministrul Economiei, pesedistul Ștefan Radu Oprea, în a cărui subordine se află Loteria Română, a trimis Corpul de Control să verifice controversatele achiziții publice. Luni, 9 octombrie a.c., când au ajuns membrii Corpului de Control la sediul Loteriei Române, Ionuț Valeriu Andrei era deja plecat în Las Vegas. În această deplasare peste ocean este însoțit de Claudiu Mîndruț, secretarul Consiliului de Administrație al Loteriei Române. Secretarul nu are nici o atribuție în domeniul jocurilor de noroc sau pe partea de marketing în cadrul Loteriei Române pentru a se justifica deplasarea acestuia în SUA. Acesta este expert în gestiune economică, în cadrul compartimentului Special, Expertiză, Analiză și Îndrumare Unități. Numai biletele de avion, 7.000 de euro Documentele obținute de către DeFapt.ro arată că în data de 3 octombrie 2023 s-a decis achiziționarea a două bilete de avion pe ruta București –Amsterdam - Las Vegas și retur de la Eximtur. Costurile unui bilet dus – întors au fost calculate la suma de 17.425 lei, adică peste 3.500 de euro. În total, cele două bilete au costat 34.850 lei, puțin peste 7.000 de euro. Pentru asigurările medicale s-a mai plătit 96 de lei. „Serviciile de transport aerian oczional și servicii de asigurare medicală pentru Ionuț Valeriu Andrei și Claudiu Mîndruț, în vederea participării la Expoziția Global Gaming Expo în perioada 8-14 octombrie 2023 ce are loc în Statele Unite ale Americii, la Las Vegas. În cadrul expoziției se vor prezenta toate noutățile și evoluțiile viitoare din domeniul jocurilor de noroc”, se menționează într-unul din documentele prin care se justifică achiziția biletelor de avion. Pe lângă banii plătiți pe biletele de avion, vor mai fi cheltuieli cu cazarea și masa directorului Ionuț Valeriu Andrei, afiliat PSD, și a lui Claudiu Mînduț. Primele estimări arată că aceste costuri vor sări de 5.000 de euro.

"Șantajarea" lui Ciolacu, ignorată de DNA (sursa: Facebook/marcel Ciolacu)
Eveniment

"Șantajarea" lui Ciolacu, ignorată de DNA

"Șantajarea" lui Ciolacu, ignorată de DNA. Procurorii Direcției Naționale Anticorupție nu au fost sensibilizați de declarațiile premierului Marcel Ciolacu, actualul șef al PSD, care s-a victimizat anunțând public că este șantajat de reprezentanții industriei jocurilor de noroc. Ciolacu se victimizează ca Dragnea, care era "urmărit de asasini" Premierul Marcel Ciolacu a anunțat într-o conferință de presă organizată recent la Hunedoara că Odeta Nestor, fosta președintă a Oficiului Național pentru Jocuri de Noroc (ONJN) și actuala șefă a Asociației Organizatorilor de Jocuri de Noroc la Distanță, împreună cu Sorin Constantinescu, consultant în industria jocurilor de noroc și fost consilier în Guvernul României, ar încerca prin interpuși să determine guvernanți să nu facă „ordine” în industria jocurilor de noroc. Citește și: Marea miză a legislației referitoare la jocurile de noroc: obligarea companiilor străine să-și mute sediul social în România pentru a plăti TVA 19% Apoi, la Timișoara, în cadrul altei conferințe de presă, a declarat că este șantajat atât el, cât și deputatul PSD Alfred Simonis, președintele interimar al Camerei Deputaților, de reprezentanții industriei jocurilor de noroc. Totodată, Ciolacu a cerut instituțiilor statului român „să vadă dacă vorbim de o încălcare a legii și de un șantaj sau vorbim doar de un fenomen întâmplător că nu știu ce Sorin (Constantinescu – n.r.) stă la masa cu liderul populiștilor, astăzi”. Citește și: EXCLUSIV Acuzat de premier că-l șantajează pentru a nu scoate jocurile de noroc în afara localităților, consultantul Sorin Constantinescu răspunde: Ciolacu vrea bani pentru campania electorală La solicitarea DeFapt.ro, Odeta Nestor și Sorin Constantinescu au negat că l-ar fi șantajat pe premier. Mai mult, Sorin Constantinescu a spus că „domnul Ciolacu, încearcă niște șantaje din astea să ne sperie foarte tare ca să mai sponsorizăm un pic campania electorală”. "Șantajarea" lui Ciolacu, ignorată de DNA DeFapt.ro a cerut Parchetului General și Direcției Generale Anticorupție să comunice dacă s-au autosesizat în urma acuzațiilor de șantaj făcute publice de premierul Marcel Ciolacu. Parchetul General a transmis că nu s-a autosesizat. Citește și: EXCLUSIV Parchetul General nu s-a autosesizat în urma denunțului public al premierului Marcel Ciolacu, care acuză industria jocurilor de noroc de „șantaj” și „amenințări” Nu a făcut-o nici Direcția Națională Anticorupție (DNA). La solicitarea DeFapt.ro, DNA a transmis că „simplele declarații formulate de diverse persoane în spațiul public nu pot sta la baza constituirii unor dosare penale”. Totodată, DNA a precizat că „în situaţia în care o persoană ar deţine date despre săvârşirea vreunei/vreunor infracţiuni, are posibilitatea să ne sesizeze, cu precizarea că, pentru a putea fi luată în considerare, orice sesizare trebuie să cuprindă obligatoriu anumite elemente, așa cum sunt prevăzute în Codul de procedură penală, la articolul 289 și la articolul 290, respectiv: numele și prenumele, datele de identificare (adresă, CNP), indicarea făptuitorului, dacă este cunoscut, descrierea faptei care formează obiectul plângerii, indicarea mijloacelor de probă, data și semnătura”. Răspunsul DNA pentru DeFapt.ro (sursa: DNA) Mai mult, potrivit DNA, nici Marcel Ciolacu și nici deputatul Alfred Simonis nu au depus vreo plângere pentru șantaj.

Rețeaua de heroină a turcului Bozkurt (sursa: Facebook/Fırat Bozkurt)
Investigații

Rețeaua de heroină a turcului Bozkurt

Rețeaua de heroină a turcului Bozkurt. Firat Bozkurt, cu afaceri în România, a importat 186 de kilograme de heroină din Iran care aveau ca destinație finală Ucraina. Drogurile, ascunse într-un container de curmale, urma să fie descărcate inițial în portul Odesa. Citește și: VIDEO Pescobar recunoaște că bucătăria „Tavernei Racilor” era pericol public, a reconstruit integral spațiul de gătit și susține că a cumpărat echipamente noi Pe numele traficantului Firat Bozkurt există o cerere de extrădare din partea Turciei, țară în care mai are de executat o pedeapsă de peste șapte ani de închisoare tot pentru trafic de droguri. Dar, deocamdată, Firat Bozkurt va rămâne în România pentru a fi cercetat pentru trafic internațional de droguri, dar și într-un alt dosar, pentru trecere frauduloasă a frontierei. Captura, făcută în mai 2022 O navă plină de mărfuri urma să ajungă în Portul Odesa, cel mai mare port ucrainean la Marea Neagră, la sfârșitul primăverii anului trecut. Dar, din cauza bombardamentelor lansate de Rusia asupra portului, acesta a fost închis temporar de autoritățile din Ucraina. Din cauza pericolului rusesc, nava a fost nevoită să descarce containerele cu marfă în portul românesc Constanța, iar de aici urma ca acestea să fie transportate cu TIR-urile în Ucraina. Citește și: EXCLUSIV Pescobar, bogat pe credit: Ferrari Roma, Lamborghini Urus și BMW X6, în leasing pe firma la care e angajat pe salariul minim pe economie și care administrează „Taverna Racilor” La data de 26 mai 2022, la scurt timp după ce au fost descărcate containerele, polițiștii români au făcut o analiză de risc a întregului transport. Unul dintre containere, în care se aflau 16 tone de curmale încărcate în Iran, le-a atras atenția în mod special polițiștilor. Așa că au desfăcut containerul și au trecut la verificări. Autoritățile române au descoperit atunci că printre cele 16 tone de curmale se aflau ascunse 186 de kilograme de heroină. Marfa a plecat în Ucraina cu TIR-urile Polițiștii au luat legătura imediat cu procurorii DIICOT și au decis să înceapă o anchetă pentru a prinde cât mai mulți membri ai rețelei internaționale de traficanți de droguri. Ulterior, autoritățile române au cerut omologilor din Ucraina, țara de destinație a drogurilor, să se implice în anchetă. Procurorii români au înlocuit cea mai mare parte a cantității de heroină și au sigilat containerul. Apoi au așteptat ca acesta să fie ridicat și dus în Ucraina. Transportul a fost monitorizat pe teritoriul României, apoi operațiunile de supraveghere au fost preluate de ucraineni. „În urma cooperării judiciare au fost prinși în flagrant, pe teritoriul Ucrainei, doi cetățeni români, care au preluat și deținut transportul supravegheat , aceștia fiind reținuți și ulterior arestați preventiv. Din cercetările efectuate a rezultat că inculpații au fost coordonați de un cetățean străin (turc), aflat pe teritoriul României”, potrivit unui comunicat de presă al DIICOT. Traficanții și heroina (sursa: MAI) Mai multe fotografii ale operațiunii, aici. Rețeaua de heroină a turcului Bozkurt Turcul Firat Bozkurt (39 de ani), coordonatorul rețelei internaționale de traficanți de droguri, a fost capturat de procurorii DIICOT luni dimineața, în județul Argeș. Conform unei decizii anterioare a Curții de Apel Pitești, Firat Bozkurt a fost arestat provizoriu la data de 23 decembrie 2022 în vederea extrădării în Turcia, apoi a fost eliberat după 27 de zile de arest petrecute în Centrul de Reţinere şi Arest Preventiv al I.P.J. Argeş. Decizia Curții de Apel Pitești (sursa: portal.just.ro) Din documentele de la instanță rezultă că Firat Bozkurt era dat în urmărire internațională de Turcia pentru că mai avea de executat un rest de șapte ani, două luni și 24 de zile de închisoare dintr-o condamnare de 15 ani și două luni de închisoare pentru comercializarea sau furnizate de substanțe narcotice, conform mandatului de arestare nr. 2016/I-3373 din 05.07.2022 emis de Parchetul General Ankara. Curtea de Apel Pitești a aprobat extrădarea traficantului de droguri în Turcia, dar a amânat predarea acestuia „până la soluţionarea definitivă a dosarului penal nr. 2404/P/2022 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Giurgiu sau, în caz de condamnare cu executarea în regim de detenţie a pedepsei, până la punerea în libertate ca urmare a liberării condiţionate sau până la executarea pedepsei la termen”. Dosarul vizează o încercare de trecere frauduloasă a frontierei de stat. Între timp a mai fost reținut și în dosarul legat de importul celor 186 de kilograme de heroină din Iran pentru Ucraina. Firmă de transport în România În timp ce coordona rețeaua internațională de traficanți de droguri, turcul Firat Bozkurt patrona societatea Berfin Yusuf Trans SRL, o firmă specializată pe transporturi rutiere de mărfuri. Din datele de la Registrul Comerțului rezultă că această firmă a fost înființată în martie 2019, cu sediul social declarat în clădirea de birouri IPA Tower, din Pitești. Punctul de lucru se afla însă în orașul ilfovean Bragadiru, pe șoseaua Alexandriei nr. 312. Datele financiare ale firmei arată că în anul fiscal 2020 a raportat o cifră de afaceri de peste 1,84 milioane lei și un profit net de aproape 750.000 de lei. Cu toate acestea, avea impozite și taxe neplătite către statul român în cuantum de aproximativ 27.000 de lei. Un an mai târziu, cifra de afaceri netă a sărit de peste 2,11 milioane lei, în timp ce profitul raportat a fost de doar 79.000 de lei. Însă datoriile căre bugetul de stat depășeau în anul 2021 suma de 121.000 de lei. Firma patronată de Firat Bozkurt a scăpat de datoriile către bugetul de stat în anul 2022, atunci când a raportat o cifră de afaceri de doar 439.000 de lei și un profit de peste 60.000 de lei.

Blonda lui Rafila, excursii cu ministrul (sursa: Facebook/Raluca Puiu)
Investigații

Blonda lui Rafila, excursii cu ministrul

Blonda lui Rafila, excursii cu ministrul. Raluca Puiu, șefa de cabinet a ministrului Alexandru Rafila, a fost pusă în funcția de președinte al Consiliului de Administrație al Institutului Oncologic București, cel mai mare spital de oncologie din România. Multiple sinecuri la stat Dar Raluca Puiu este obișnuită cu cumul funcțiilor la stat. De exemplu, în declarația de avere din 2015 a menționat patru surse de venit de la stat: RATB, BTT, Ministerul Sănătății, plus o convenție civilă în baza căreia era plătită de Agenția Națională a Medicamentului și Dispozitivelor Medicale. Citește și: Revoluție în trafic: Internele propun ca filmările făcute de simplii cetățeni să poată fi folosite pentru a pedepsi șoferii care conduc agresiv, trec pe roșu sau nu dau prioritate pietonilor La solicitarea DeFapt.ro, ministerul Sănătății a transmis că Raluca Puiu a fost recomandată pentru ocuparea acestei funcții de „experiența administrativă și studiile juridice absolvite la Universitatea din București”. În realitate, nominalizarea a fost făcută de ministrul Alexandru Rafila, cel care a decis să o trimită pentru trei zile în Las Palmas pentru a-i ține locul la reuniunea informală a miniștrilor Sănătății. Blonda lui Rafila, excursii cu ministrul Raluca Puiu a revenit în Ministerul Sănătății o dată cu instalarea în funcția de ministru a pesedistului Alexandru Rafila. Până atunci, fusese consiliera lui Rafila la Camera Deputaților, dar la minister a fost pusă șefă de cabinet. Citește și: VIDEO Prietena de droguri a lui Vlad Pascu, bătaie în toată regula cu o colegă în curtea liceului. A fost nevoie de SMURD și Poliție. Ambele fete au depus plângeri penale Ministrul Alexandru Rafila a plecat cu șefa lui cabinet în cel puțin cinci delegații oficiale în străinătate. Prima a fost în Italia, în perioada 3-5 februarie 2022. Ministerul Sănătății i-a decontat cheltuieli de aproape 550 de euro. O lună mai târziu, șefa de cabinet l-a însoțit pe ministru în vizita oficială din în Israel. Costurile legate de transport, diurnă și cazare decontate de Ministerul Sănătății pe numele Ralucăi Puiu au fost de 900 de dolar și 3.300 lei. Israel, Spania, Belgia Ministrul Alexandru Rafila a luat-o cu el și la cea de-a 72-a Sesiune a Comitetului Regional pentru Europa al Organizației Mondiale a Sănătății. Eveniment care s-a ținut tot în Israel. De această dată, s-a plătit pentru deplasarea șefei de cabinet în jur de 625 dolari și 3.673 lei. La solicitarea DeFapt.ro, ministerul Sănătății a transmis că, în cursul anului 2023, ministrul Alexandru Rafila a fost însoțit de Raluca Puiu în alte două delegații în străinătate. În Spania și Belgia. Costurile suportate de minister pentru cele două delegații au fost de 770 de euro și 3.328 lei. În Las Palmas, a fost doar Raluca Ultima escapadă a fost însă mult mai interesantă. Ministrul Alexandru Rafila urma să participe la reuniunea informală a miniștrilor Sănătății în Las Palmas, în perioada 26-29 iulie 2023. Dar, din cauza unei ședințe de Guvern, Alexandru Rafila nu a mai putut să plece în delegație. Asta nu a împiedicat-o pe șefa lui de cabinet să plece la reuniunea informală a miniștrilor, culmea, fără ministrul Rafila. Într-o conferință de presă, ministrul Alexandru Rafila a spus și-a trimis șefa de cabinet în Las Palmas pentru că trebuia să ducă acolo „documentația tehnică”. "Conform prevederilor legale" Întrebat de către DeFapt.ro ce documentație tehnică a dus Raluca Puiu și cui i-a predat-o, ministrul Alexandru Rafila a transmis prin Biroul de Presă că „deplasarea reprezentanților României în Las Palmas Gran Canaria, Spania s-a făcut conform prevederilor legale și a fost aprobată prin Memorandum de către Prim-Ministrul României. (...) Din cauza timpului scurt, nu a mai fost posibilă modificarea delegației din considerente logistice și financiare. Documentele și poziția Ministerului Sănătății au fost analizate și prezentate de delegația României”. Toată această excursie a costat în jur de 1.422 de euro. Dacă documentele și poziția României ar fi fost transmise online, statul scăpa de costurile cu vizita în Las Palmas. Numită de Rafila în CA-ul Institutului Oncologic Reîntoarsă din Las Palmas, Raluca Puiu avea să fie surprinsă din nou de ministrul Alexandru Rafila. Plăcut. Acesta a nominalizat-o pentru funcția de membru în Consiliul de Administrație al Institutului Oncologic București, cel mai mare spital de oncologie din România. Ulterior, membrii Consiliului de Administrație au decis ca Raluca Puiu să fie președintele Consiliului de Administrație. DeFapt.ro a solicitat Ministerului Sănătății să comunice ce o recomandă pe Raluca Puiu pentru a ocupa funcția cea mai înaltă de la Institutul Oncologic. Ministerul a transmis că „având în vedere experiența administrativă și studiile juridice absolvite la Universitatea din București, această nominalizare respectă cadrul legal privind numirea membrilor Consiliului de Administrație. Alegerea în funcția de președinte este rezultatul votului membrilor Consiliului de Administrație”. În declarația de avere depusă în calitate de președinte al Consiliului de Administrație, Raluca Puiu a menționat că, pentru funcția de șef de cabinet a lui Alexandru Rafila, a primit un salariu de peste 92.000 de lei. A mai menționat alte două salarii, încasate de la Camera Deputaților și Autoritatea Electorală Permanentă. 20.000 de euro, împrumut firmei cu pierderi Șefa de cabinet a lui Alexandru Rafila, pe lângă experiența administrativă, are și o declarație de avere interesantă. În ultima, din iunie 2023, Raluca Puiu a menționat că a împrumutat în nume personal cu 20.000 de euro firma Tyca Food Concept SRL, patronată și administrată în prezent de Camelia Magdalena Puiu. Această societate a fost înființată chiar de Raluca Puiu în februarie 2021, care câteva luni mai târziu a trecut-o pe numele rudei sale. Firma Tyca Food Concept are ca obiect principal de activitate comerțul cu amănuntul în magazine nespecializate, cu vânzare predominantă de produse alimentare, băuturi și tutun. Datele financiare ale firmei arată că în 2021 a avut o cifră de afaceri netă de peste 241.000 lei și o pierdere de aproape 38.000 de lei. În anul fiscal 2022, cifra de afaceri netă a scăzut la aproape 176.000 de lei, în timp ce pierderea declarată a fost de peste 140.000 lei. Donație de la soră: 51.300 de euro Tot din ultima declarație de avere a Ralucăi Puiu mai aflăm că aceasta primit două donații, de 51.300 de euro, în total, de la sora ei, Alexandra Nadina Puiu. Prima donație a fost de 7.315 lei, echivalentul a 1.500 de euro. Cea de-a donație a fost de 49.800 euro. Nu se știe cum a primit această donație pentru că Raluca Puiu nu a menționat nici un cont deschis pe numele ei. Contactată de către DeFapt.ro, Raluca Puiu nu a vrut să comenteze. „Mă sunați duminica? Vi se pare normal? O zi bună! La revedere!”, a spus Raluca Puiu. Însă fusese sunată și în cursul zilei de vineri, dar nu a răspuns la telefon. De 11 ani, pe la diverși miniștri PSD Cea mai veche declarație de avere depusă de Raluca Puiu datează din iulie 2012. Atunci, figura ca angajată pe postul de consilier la ministrul Educației Liviu Pop. De la Pop, a ajuns consiliera ministrului Ecaterina Andronescu, tot la ministerul Educației. În decembrie 2014, o regăsim angajată pe funcția de consilier al ministrului Sănătății Nicolae Bănicioiu. Conform declarației de avere din acel an, Raluca Puiu mai lucra drept consilier și referent de specialitate la RATB. Dar, în paralel, figura ca specialist în relații publice la Hybrid Publicitate și Tutunaru Valentin Lucian Întreprindere Individuală. În declarația de avere depusă în noiembrie 2015, Raluca Puiu menționa că are patru surse de venit de stat: RATB, BTT, Ministerul Sănătății, plus o convenție civilă în baza căreia era plătită de Agenția Națională a Medicamentului și Dispozitivelor Medicale. Pe lângă cele patru venituri de la stat, mai încasa și un salariu de la Hybrid Publicitate. La începutul anului 2017, Raluca Puiu, angajată consilier personal a unui secretar de stat la Sănătate, figura tot cu patru surse de venituri. Două de la stat și două de la privat. Atunci o plăteau Ministerul Sănătății și Agenția Națională de Administrare Fiscală și firmele LT Cont și Tutunaru Expert.

Chermeză exorbitantă a Loteriei pentru logo (sursa: Facebook/Loteria Română)
Eveniment

Chermeză exorbitantă a Loteriei pentru logo

Chermeză exorbitantă a Loteriei pentru logo. Ionuț Valeriu Andrei, directorul Loteriei Române și „afiliat PSD”, a organizat o chermeză de 40.000 de euro pentru a celebra 117 ani de la înființarea companiei de jocuri de noroc a statului român. Ocazie cu care a prezentat noul logo al Loteriei Române, pentru care s-a plătit 50.000 de euro, deși o imagine asemănătoare putea fi cumpărată de pe un site cu doar trei euro. Citește și: Controversata pensionară specială Viorica Costiniu cere „organelor abilitate” să ancheteze de unde a obținut DeFapt.ro documentul privind pretențiile salariale uriașe ale magistraților Dezmățul pe bani publici de la Loteria Română vine în contextul în care premierul Marcel Ciolacu a anunțat că reducerea cheltuielilor bugetare este o prioritate națională. 50.000 de euro pentru trei euro Loteria Română, o companie de stat controlată puternic de PSD, partidul premierului Marcel Ciolacu, este condusă din iulie 2022 de directorul general Ionuț Valeriu Andrei care se declară „afiliat PSD”. Acesta a decis ca Loteria Română să treacă printr-un proces amplu de rebranduire pentru care a plătit 50.000 de euro. Schimbarea vechii și celebrei imagini cu una nouă a stârnit controverse serioase. Mai mult, este foarte asemănătoare cu siglele altor companii. Mai mult, o imagine extrem de asemănătore poate fi achiziționată cu doar trei euro de la Shutterstock, o bancă de imagini. Trifoiul, bilele și tricolorul Agenția Rusu-Borțun, cea care a câștigat contractul și a realizat noul logo, consideră „false cu caracter tendențios” informațiile potrivit cărora noua imagine a Loteriei Române este inspirată dintr-una care se regăsește într-o bază de date publică. „Sigla (logo-ul) a fost un element punctual, parte din manualul de identitate, iar ea a fost creată de la zero, pe baza strategiei, de un designer cu experiență si premii (Alex Macsoda) care a trecut prin mai multe etape ale procesului de desenare, în încercarea de a îmbina mai multe însemne de referință și solicitate explicit de către Loteria Română – trifoiul, bilele folosite în extrageri și tricolorul”, potrivit comunicatului de presă emis de agenție. Chermeză exorbitantă a Loteriei pentru logo Rebranduirea Loteriei Române a fost prezentată cu mare fast la hotelul de lux Intercontinental Athenee Palace, din București, sub pretextul celebrării a 117 de la înființarea Loteriei Române. Documentele obținute de către DeFapt.ro arată că fastuosul eveniment a costat nu mai puțin de 198.600 lei, plus TVA. Echivalentul a 40.000 de euro. Contractul pentru organizarea evenimentului a fost atribuit firmei Godmother SRL și a fost semnat la data de 7 septembrie 2023. DeFapt.ro a încercat să obțină un punct de vedere de la Ionuț Valeriu Andrei, directorul general al Loteriei Române, dar fără succes. Radu Oprea, ministrul PSD al Economiei, Antreprenoriatului și Turismului, a anunțat în cursul zilei de ieri că va trimite Corpul de Control la Loteria Română, după ce în spaţiul public au apărut controverse privind achiziţia noului logo, potrivit Agerpres.

Familia specială Melintescu, reangajați la stat. Aici, Octavian Melintescu, când conducea DGA (sursa: Inquam Photos/Octav Ganea)
Investigații

Familia specială Melintescu: reangajați la stat

Familia specială Melintescu: reangajați la stat. Octavian Melintescu, consilier personal al ministrului Sănătății, Alexandru Rafila, cumulează salariul de la stat cu o pensie specială de aproape 3.000 de euro pe lună. Fost adjunct al Direcției Generale Anticorupție, Octavian Melintescu a dat concurs pentru funcția de director al Corpului de Control al ministrului Sănătății, dar a picat cu brio după ce a obținut nota de 2,65. Citește și: DOCUMENT Lista uriașă a privilegiilor unui magistrat: pensii speciale, sporuri nenumărate, chirii subvenționate, călătorii în vacanță și asistență medicală extinsă Drept răsplată, ministrul Alexandru Rafila vrea să înființeze pentru consilierul său de încredere o nouă autoritate care să verifice cum sunt tratați pacienții. Bonus: soția lui Octavian Melintescu, Maria Melintescu, fosta adjunctă a Inspectoratului General pentru Imigrări, a fost angajată ca șef de cabinet al ministrului liberal Daniel Cadariu, în timp ce încasa o pensie specială de peste 2.000 euro. Așadar, pensionarii speciali Melintescu încasează împreună o pensie de 5.000 de euro lunar. Familia specială Melintescu: reangajați la stat Familia Melintescu a lucrat până la finalul anului 2020 în Ministerul Afacerilor Interne. El, Octavian Melintescu, a fost adjunct al Direcției Generale Anticorupție (DGA), din mai 2014 până când s-a pensionat. Conform unei declarații de avere din vara anului 2020, Octavian Melintescu încasa un salariu anual de 165.027 lei. Acum are o pensie specială de 172.200 lei anual, adică mai mare decât salariul pe care îl avea ca adjunct al DGA. La scurt timp după ce a devenit unul dintre pensionarii de lux ai României, Octavian Melintescu și-a găsit un nou loc de muncă, tot la stat. Mai exact, la Primăria Sectorului 2, acolo unde a fost angajat de primarul Radu Mihaiu, de la USR. „Vreau să îi mulțumesc domnului Melintescu Octavian care s-a alăturat echipei noastre. Cu o experiență de peste 20 de ani în domeniul anti-corupției este fix omul de care aveam nevoie pentru a lămuri multe aspecte încurcate din Primăria Sectorului 2. (...) Timpul petrecut de Octavian ca director general adjunct al Direcției Generale Anticorupție ne va ajuta acum să scoatem la lumină toate greșelile trecutului. Și să facem în sfârșit ordine”, preciza într-o postare primarul Radu Mihaiu, în decembrie 2020. Nota lui Melintescu: 2,65 Chiar dacă primarul Radu Mihaiu și-a pus mari speranțe în Octavian Melintescu, acesta a renunțat la tabăra USR pentru a trece în cea a PSD. Se întâmpla în primăvara anului 2022, atunci când i s-a găsit rapid un loc călduț pe funcția de consilier personal al ministrului Sănătății, Alexandru Rafila, unul dintre politicienii care aspiră să preia conducerea organizației PSD București. De atunci Octavian Melintescu a devenit umbra ministrului Alexandru Rafila. La scurt timp, în septembrie 2022, Octavian Melintescu a dat concurs pentru funcția de director al Corpului de Control al ministrului Sănătății, una dintre cele mai importante funcții din minister. Surpriză: a obținut în urma concursului nota de 2,65. Nu a fost cea mai mică notă pentru că un alt candidat a obținut nota 2 "curat". În urma acestui rezultat catastrofal, ministrul Alexandru Rafila a ordonat ca toate rapoartele de control să treacă, totuși, pe la consilierul său personal, pe care le marchează cu „văzut”. Atribuțiile fostului polițist, secrete La solicitarea DeFapt.ro, Ministerul Sănătății a transmis că Octavian Melintescu este angajat cu normă întreagă de opt ore. Conform ultimei declarații de avere, salariul anual al lui Octavian Melintescu este 55.580 lei, echivalentul a aproape 1.000 de euro pe lună. Pe lângă, acesta încasează și pensia specială, care este de aproape trei ori mai mare decât salariul primit acum de la stat. Însă Ministerul Sănătății nu a vrut să transmită care sunt atribuțiile consilierului personal Octavian Melintescu. „Atribuțiile persoanelor numite în funcția de director de cabinet, consilier personal la cabinetul ministrului Sănătății, respectiv, cabinetul secretarilor de stat, sunt stabilite prin fișa postului, anexă la contractual individual de muncă”, potrivit ministerului Sănătății. "Nu mă consider un pensionar special" Contactat de către Defapt.ro, Octavian Melintescu a spus că atribuțiile sale sunt prevăzute de Codul Administrativ. „Codul Administrativ spune că eu îl spijin pe dumnealui, adică chestiuni legate de modul de desfășurare a activităților administrative. Dânsul îmi trasează sarcini legate de activitatea mea, conform fișei postului”, a declarat Octavian Melintescu. Întrebat la ce vârstă a ieșit la pensie și dacă se consideră un pensionar special, Octavian Melintescu a declarat că s-a pensionat la vârsta legală. „Nu mă consider un pensionar special, mă consider un om care am muncit conform atribuțiilor pe care le-am avut în fișa postului și când am putut să ies la pensie, am ieșit conform prevederilor legale”, a mai spus consilierul lui Rafila. Comisăreasa șefă contabilă la Imigrări Octavian Melintescu are o declarație de avere incompletă. De exemplu, nu a menționat terenurile și casa primite ca donație de către soția sa, Maria Melintescu. Bunuri pe care soția sa le-a menționat în ultima declarație de avere depusă în calitate de șefă de cabinet al ministrului liberal Daniel Cadariu. Din documentul citat rezultă că și Maria Melintescu a fost până în iunie 2023 unul dintre pensionarii care cumulează pensia specială cu salariul de la stat. Pensionara Maria Melintescu, cu gradul de comisar șef, a fost contabila șefă la Oficiul Român pentru Imigrări (ORI), instituție care a fost transformată în Inspectoratul General pentru Imigrări (IGI). De pe funcția de contabil șef a fost promovată direct pe funcția de inspector general adjunct la IGI. Consilieră la Turism Funcție din care s-a și pensionat în anul 2020. Pensia anuală este de 120.000 lei, echivalentul a peste 2.000 de euro pe lună. Dar Maria Melintescu nu a stat mult timp fără loc de muncă pentru că liberalul Traian Berbeceanu, după ce a fost numit prefect al Bucureștiului, a angajat-o pe funcția de consilier. Adică tot la stat. De la Prefectura Municipiului București, Maria Melintescu a fost angajată inițial, la începutul anului 2022, pe funcția de consilier al ministrului Antreprenoriatului și Turismului, liberalul Daniel Cadariu. Ulterior a fost numită director de cabinet al ministrului liberal. Pentru munca prestată în anul 2022, a fost plătită de către statul român cu suma de 60.242 lei. Între timp pensia i-a crescut la 121.320 lei.

Parchetul General îl ignoră pe Ciolacu (sursa: Facebook/Marcel Ciolacu)
Eveniment

Parchetul General îl ignoră pe Ciolacu

Parchetul General îl ignoră pe Ciolacu. Instituția condusă de procurorul general Alex Florin Florența nu s-a autosesizat în urma declarațiilor făcute de premierul Marcel Ciolacu. Șeful PSD a susținut public că reprezentanții industriei jocurilor de noroc l-ar șantaja pe el și pe alți demnitari români. Mai mut, Ciolacu a solicitat tot public ca instituțiile statului să „vadă dacă vorbim de o încălcare a legii și de un șantaj sau vorbim doar de un fenomen întâmplător”. Adică să se autosesizeze. Azi la Hunedoara, mâine la Timișoara Premierul Marcel Ciolacu i-a acuzat pe reprezentanții industriei jocurilor de noroc că ar fi început să îl șantajeze. Prima dată a făcut-o vineri la Hunedoara, apoi sâmbătă, la Timișoara. Citește și: EXCLUSIV Acuzat de premier că-l șantajează pentru a nu scoate jocurile de noroc în afara localităților, consultantul Sorin Constantinescu răspunde: Ciolacu vrea bani pentru campania electorală La începutul ședinței de guvern, de luni, Marcel Ciolacu a anunțat din nou că nu va ceda "șantajului" și va merge înainte cu reglementările pentru industria jocurilor de noroc. „Nu am nicio problemă cu ameninţările din industria păcănelelor şi vom da ordonanţă de urgenţă prin care toţi operatorii să fie obligaţi să aibă sediul fiscal în România. Legea aflată în Parlament prin care scoatem toate păcănelele în afara localităţilor va intra într-un regim de adoptare rapidă”, a anunțat Marcel Ciolacu. Marcel face pe durul Totodată, de la Palatul Victoria, a spus că este convins că autorităţile statului vor face lumină în legătură cu felul în care aceşti intermediari i-ar presa pe politicieni să ia decizii în favoarea industriei jocurilor de noroc. Citește și: Marea miză a legislației referitoare la jocurile de noroc: obligarea companiilor străine să-și mute sediul social în România pentru a plăti TVA 19% „Aşa cum au făcut şi în pandemie! Atunci când mafia jocurilor de noroc a fost la masa Guvernului, păcănelele erau deschise, în timp ce bisericile erau închise! Eu le transmit, foarte clar: nu au nici o şansă! S-a terminat!”, a precizat Marcel Ciolacu. Parchetul General îl ignoră pe Ciolacu DeFapt.ro i-a solicitat Parchetului General, condus de procurorul general Alex Florin Florența, să comunice dacă s-a autosesizat în urma declarațiilor făcute de prim-ministrul României. Dar și dacă Marcel Ciolacu, respectiv deputatul Alfred Simonis, au depus plângeri cu privire la presupusul șantaj guvernamental. „Cu privire la cererea adresată instituției noastre, înregistrată la Biroul de informare și relații publice cu numărul de mai sus, vă comunicăm că pe rolul Secției de urmărire penală și criminalistică nu este înregistrat nici un dosar având obiectul la care faceți referire”, a transmis Parchetul General la solicitarea DeFapt.ro. Răspunsul Parchetului General pentru DeFapt.ro (sursa: PÎCCJ)

Dănuț Lupu, condamnat definitiv cu executare (sursa: Digi Sport)
Eveniment

Dănuț Lupu, condamnat definitiv cu executare

Dănuț Lupu, condamnat definitiv cu executare. Fostul mijlocaș de la echipele de fotbal Dinamo și Rapid va ajunge la închisoare după ce a fost prins conducând fără permis în repetate rânduri. Magistrații de la Judecătoria Cornetu l-au condamnat pe Lupu la o pedeapsă de șapte luni și zece zile de închisoare, decizie rămasă definitivă după ce Curtea de Apel București a respins apelul. Fostul fotbalist are la dispoziție 24 de ore pentru a se preda autorităților. Citește și: EXCLUSIV Pescobar, țeapă ordinară dată ANAF și partenerilor de afaceri: a trecut activele firmei cu datorii de peste un milion de lei Premium Raci SRL pe altă firmă, „curată”. Obligat să plătească din propriul buzunar datoriile, se ascunde Fostul fotbalist este angajat al Ministerului Afacerilor Interne la Clubul Sportiv Dinamo București, acolo unde coordonează echipa de fotbal. La meciul de fotbal dintre România și Kosovo, din 12 septembrie, Dănuț Lupu s-a întreținut la tribuna oficială cu prietenul său, liberalul Lucian Bode, fostul ministru de Interne. Dănuț Lupu, condamnat definitiv cu executare Danuț Lupu, unul dintre cei mai buni și teribiliști fotbaliști ai anilor '90, a dat din nou de bucluc după ce a fost condamnat de două ori pentru conducere fără permis. Dar problemele nu s-au sfârșit. Pe numele fostbalistului mai este deschis un al treilea dosar penal, culmea, tot pentru conducere fără permis. Prima condamnare a fost dată de Judecătoria Focșani în februarie 2020. Atunci, judecătorii au decis să îl condamne la șase luni cu suspendare. Decizia a rămas definitivă în iulie 2020 printr-o decizie a Curții de Apel Galați. Cea de-a doua condamnare a fost dată de Judecătoria Cornetu la data de 16 februarie 2023. Atunci, instanța a decis să îl condamne la patru luni de închisoare pentru conducerea unui vehicul fără permis de conducere. Totodată, magistratul a decis, în baza art. 88 alin. 3 Cod Penal, să revoce amânarea aplicării pedepsei de șase luni închisoare rămasă definitivă la Curtea de Apel Galați și a cerut executarea pedepsei. Două pedepse contopite „În baza art. 88 alin. 3 ultima teză Cod penal și art. 38 alin.1 Cod penal rap. la art. 39 alin.1 lit. b Cod penal, aplică inculpatului pedeapsa cea mai grea, aceea de 6 luni închisoare, la care se adaugă sporul obligatoriu de o lună și 10 zile închisoare (o treime din pedeapsa aplicată prin prezenta), pedeapsa rezultantă pe care o va executa inculpatul LUPU DĂNUȚ fiind de 7 luni și 10 zile închisoare. În baza art. 60 Cod penal, pedeapsa urmează a fi executată în regim de detenţie”, se menționează în decizia instanței. Curtea de Apel București a decis în cursul acestei zile să respingă apelul formulat de Dănuț Lupu, motiv pentru care decizia Judecătoriei Cornetu a rămas definitivă. Conform deciziei instanței, Dănuț Lupu are la dispoziție 24 de ore pentru a se preda autorităților pentru a-și executa pedeapsa. „În baza art. 275 alin.2 Cod procedură penală obligă pe apelantul inculpat la plata sumei de 500 lei, reprezentând cheltuieli judiciare avansate de stat. Definitivă. Pronunţată prin punerea soluţiei la dispoziţia inculpatului şi a procurorului prin mijlocirea grefei instanţei, azi, 2 octombrie 2023”, potrivit deciziei Curții de Apel București. "Mă întorc sâmbătă sau duminică" Dănuț Lupu a declarat că nu se află în țară, dar că va reveni în cursul zilei de sâmbătă sau duminică. „Pe mine mă întrebi ce s-a întâmplat? Dacă justiția română m-a considerat vinovat, atunci sunt vinovat. Asta e viața. Ce vrei să facem? Pot să fac ceva? Dacă atât au considerat ei… Dacă mă prindeau beat, drogat sau ceva, poate îmi dădeau mai puțin, dar așa... Ce vrei să facem? Nu am omorât pe nimeni, nu am furat niciun ban de la bancă, nu m-au prins drogat sau băut... Doar m-am dus la spital. Nu s-a ținut cont de lucrul ăsta, chiar dacă au controlat și au văzut că am fost la spital. Dar nu mai contează. (…) Eu trebuie să mă predau în șase ore. Eu sunt plecat de o săptămână din țară. Mă întorc sâmbătă sau duminică. Și după, mă voi preda. Am plecat să fac niște analize. Nu fug”, a declarat Dănuț Lupu pentru Gazeta Sporturilor.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră