luni 24 februarie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Autor: Petru Zoltan

509 articole
Petru Zoltan

Petru Zoltan, jurnalist de investigație de aproape 20 de ani, a publicat articole în Jurnalul Național, România Liberă și Newsweek România, dar a colaborat și cu BBC și alte mari trusturi media europene și americane. Este o prezență constantă în echipe transfrontaliere de investigații (Journalismfund.eu).

Economie

Jocurile de noroc, TVA în România

Jocurile de noroc, TVA în România. Scandal și acuzații fără precedent de șantaj între premierul Marcel Ciolacu și reprezentanții industriei jocurilor de noroc. Pe de-o parte, premierul Marcel Ciolacu susține că șefii din industria jocurilor de noroc au început șantajul la adresa sa și a altor demnitari români. De cealaltă parte, unii dintre reprezentanții industriei, Odeta Nestor și Sorin Constantinescu, resping acuzațiile. Citește și: EXCLUSIV Acuzat de premier că-l șantajează pentru a nu scoate jocurile de noroc în afara localităților, consultantul Sorin Constantinescu răspunde: Ciolacu vrea bani pentru campania electorală La solicitarea DeFapt.ro, Cristian Pascu, președintele executiv al Asociației Organizatorilor și Producătorilor de Jocuri de Noroc din România (AOPJNR), a declarat că miza scandalului din industria jocurilor de noroc este TVA-ul de 19%. Multinaționalele, avantajate Cristian Pascu critică măsurile fiscale, susținând că acestea ar avantaja companiile multinaționale din industria jocurilor de noroc, dar ar dezavantaja firmele mici și mijlocii pe care acesta le reprezintă. Citește și: EXCLUSIV Afacerea lui Pescobar, care a dat țeapă ANAF, a primit ajutor de stat: credite garantate 90% de Finanțe. Firma controlată de Pescobar plătește leasing la Ferrari, Lamborghini și BMW X6 De exemplu, spune Cristian Pascu, sub justificarea nevoii de a identifica noi resurse financiare pentru buget sau, unde este convenabil, sub cea a combaterii dependenței de jocurile de noroc, Ministerul Finanțelor vizează să impună mai multe măsuri cel puțin contestabile, dacă nu „cu dedicație”. Una dintre aceste măsuri prevede mărirea la un milion de euro a garanției pentru acoperirea riscului de neplată a taxelor, pe care organizatorul licențiat pentru jocuri de noroc tradiționale trebuie să o constituie în avans pentru a avea dreptul să deruleze această afacere. Citește și: EXCLUSIV Pescobar, țeapă ordinară dată ANAF și partenerilor de afaceri: a trecut activele firmei cu datorii de peste un milion de lei Premium Raci SRL pe altă firmă, „curată”. Obligat să plătească din propriul buzunar datoriile, se ascunde „O astfel de reglementare va funcționa în mod clar ca instrument de suprimare din piață a companiilor mici și mijlocii, autohtone în marea lor majoritate. Fie și doar această reglementare va determina rămânerea pe piață a doar maximum 15 companii multinaționale mari, pentru care dimensiunea afacerii și a veniturilor realizate face ca un astfel de nivel al garanției să fie permisiv, dintre cele circa 300 de companii cu licențe active în acest moment”, a spus Cristian Pascu. Să fie taxată toată lumea Ministerul de Finanțe mai vrea ca toate companiile de jocuri de noroc online care activează pe piața românească să își mute serverele și sediul social în România. În plus, la Camera Deputaților mai există o inițiativă legislativă adoptată tacit de Senatul României prin care jocurile de noroc fizice să fie mutate în afara localităților. Citește și: EXCLUSIV Pescobar, bogat pe credit: Ferrari Roma, Lamborghini Urus și BMW X6, în leasing pe firma la care e angajat pe salariul minim pe economie și care administrează „Taverna Racilor” Cristian Pascu consideră că această campanie împotriva jocurilor de noroc se duce pe mai multe fronturi, dar recunoaște și că industria jocurilor de noroc trebuie să îndrepte foarte multe lucruri, inclusiv cele legate de publicitate. „Una din campanii este cea cu Ordonanța de Guvern, acolo unde sunt aceste bariere discriminatorii pe care le-am prezentat în comunicatul de presă. Dacă dânsul (Marcel Ciolacu - n.r.) se referea la legea cu scoaterea jocurilor în afara localităților, aici este o problemă. Guvernul cere, pe de-o parte, bani în plus de la o industrie, dar cere după un mod greșit. Cere mai mult de la puțini, puținii fiind multinaționalele, în loc să ceară puțin de la mulți. Ăia mulți ar fi toți românii care sunt în piață”, a spus Cristian Pascu. "Discriminarea este maximă" În spatele ușilor închise se duce o luptă acerbă pentru supremația pe piața jocurilor de noroc și a profiturilor uriașe. „Discuțiile aprige au fost pe această Ordonanță, unde discriminarea este maximă. În acest moment, singura încordare pe care a avut-o este de la asociația online care susține că aducerea pe teritoriul românesc a serverelor lor și a sediilor sociale nu ar fi decât un cost în plus și Uniunea Europeană nu ar prevedea așa ceva”, potrivit lui Cristian Pascu. Citește și: EXCLUSIV Pescobar nu vrea să plătească nici măcar 500 de lei lunar dintr-o datorie bancară de 102.000 de lei, a fost dat în judecată de un executor judecătoresc În realitate, spune Cristian Pascu, companiile cu jocuri de noroc online insită ca această clauză de aducere în România a sediului lor să nu fie implementată în lege. Jocurile de noroc, TVA în România „A menționat și niște nume, nu ne-am băgat în lupta asta. Trebuie aduse în România aceste firme. Dacă se referă la niște intervenții ale online-ului pe care le-a spus cu nume și prenume, este adevărat. Vă spun direct, e vorba de un 19% TVA, acolo e costul mare, nu la faptul că ar plăti impozit în România sau în Malta. Imediat cum aduce sediul în țară, TVA-ul care până acum nu l-au plătit intracomunitar, este mare pentru ei”, a mai declarat Cristian Pascu. Asociația Organizatorilor de Jocuri de Noroc la Distanță, adică a jocurilor de noroc online, este condusă de Odeta Nestor, fosta președintă a Oficiului Național pentru Jocuri de Noroc.

Jocurile de noroc, TVA în România (sursa: Facebook/Asociația Organizatorilor și Producătorilor de Jocuri de Noroc din România)
Acuzații reciproce de șantaj Ciolacu - Constantinescu (sursa: Facebook/Sorin Constantinescu, Marcel Ciolacu)
Investigații

Acuzații reciproce de șantaj Ciolacu - Constantinescu

Acuzații reciproce de șantaj Ciolacu - Constantinescu. Marcel Ciolacu, premierul României și șeful PSD, îi acuză pe reprezentanții industriei jocurilor de noroc că au început să îl șantajeze pentru a renunța la proiectul de lege care prevede scoaterea jocurilor de noroc în afara localităților. Citește și: EXCLUSIV Afacerea lui Pescobar, care a dat țeapă ANAF, a primit ajutor de stat: credite garantate 90% de Finanțe. Firma controlată de Pescobar plătește leasing la Ferrari, Lamborghini și BMW X6 Printre cei arătați cu degetul se află consultatul Sorin Constantinescu, fostul consilier pe probleme de jocuri de noroc al premierului liberal Ludovic Orban, și Odeta Nestor, fosta președintă a Oficiului Național pentru Jocuri de Noroc și actuala șefă a Asociației Organizatorilor de Jocuri de Noroc la Distanță. La solicitarea DeFapt.ro, Sorin Constantinescu a negat acuzațiile și a acuzat, la rândul lui, că premierul pune presiune pe industria jocurilor de noroc pentru a primi sponsorizări în campania electorală. Jocurile de noroc, afară din localități Jocurile de noroc ar urma să fie mutate în afara orașelor dacă deputații vor vota proiectul legislativ adoptat recent de Senatul României. Forma adoptată tacit de Senatul României prevede ca sălile de jocuri de noroc, celebrele păcănele, să fie scoase în afara localităților la minim 50 de metri de limita teritorială a acestora și la minim 300 de metri de școli, spitale și instituții de cultură. Inițiativa legislativă a fost contestată puternic de industria jocurilor de noroc. Citește și: EXCLUSIV Pescobar, țeapă ordinară dată ANAF și partenerilor de afaceri: a trecut activele firmei cu datorii de peste un milion de lei Premium Raci SRL pe altă firmă, „curată”. Obligat să plătească din propriul buzunar datoriile, se ascunde Premierul Marcel Ciolacu a declarat într-o conferință de presă, organizată vineri la Hunedoara, că Odeta Nestor, fosta președintă a Oficiului Național pentru Jocuri de Noroc (ONJN) și actuala șefă a Asociației Organizatorilor de Jocuri de Noroc la Distanță, împreună cu Sorin Constantinescu, consultant în industria jocurilor de noroc și fost consilier în Guvernul României, ar încerca prin interpuși să determine guvernanți să nu facă „ordine” în industria jocurilor de noroc. „Cred că pachetul privind sistemul de funcționare al jocurilor de noroc, cred că acolo am deranjat cel mai mult șmecheria. Este unul Sorin, una Odeta, tot ne caută prin interpuși și nu știu cum să ajungă la noi să nu cumva să facem ordine și serverele acestor jocuri de noroc să fie în instituția Jocurile de Noroc și nu în alte țări sau în offshore-uri. S-a dus perioada schimbării sistemului fiscal în Parlament după anumite interese”, a declarat premierul Marcel Ciolacu. Ciolacu vede "o formă de șantaj" La o zi după ce le-a declarat război lui Sorin Constantinescu și Odeta Nestor, premierul Marcel Ciolacu a anunțat că este șantajat de reprezentanții industriei jocurilor de noroc. Și de această dată a făcut referire la Sorin Constantinescu. În plus, susține premierul Ciolacu, ar fi șantajați mai mulți demnitari ai statului român. Citește și: EXCLUSIV Pescobar, bogat pe credit: Ferrari Roma, Lamborghini Urus și BMW X6, în leasing pe firma la care e angajat pe salariul minim pe economie și care administrează „Taverna Racilor” „Am văzut și reacții și atacurile și la mine și la Freddy (deputatul Alfred Simonis - n.r.). Vor mai fi! Vor mai fi în continuare, cum sunt și la Sorin Grindeanu. (…) Dar să știți că ei nu se opresc aici! Să îți fie frică de ceea ce pot inventa despre dumeavoastră… De aceea eu consider că deja am ajuns într-o formă de șantaj. Și în calitatea mea de prim-minsitru solicit statului român să vadă dacă vorbim de o încălcare a legii și de un șantaj sau vorbim doar de un fenomen întâmplător că nu știu ce Sorin (Sorin Constantinescu - n.r.) stă la masa cu liderul populiștilor, astăzi. Purtătorul de cuvânt al Guvernului nu știe ce spune premierul Fiindcă sunt foarte determinat să duc ceea ce am început la capăt. Dar dacă statul român nu observă că este nevoie de o determinare concentrată când vorbim de infracțiuni de evaziune fiscală, atunci nu vom câștiga acest război”, a declarat Marcel Ciolacu. Citește și: EXCLUSIV Pescobar nu vrea să plătească nici măcar 500 de lei lunar dintr-o datorie bancară de 102.000 de lei, a fost dat în judecată de un executor judecătoresc Pactic, premierul României a solicitat procurorilor să se autosesizeze și să verifice acuzațiile de șantaj. Totodată, a cerut ANAF să verifice dacă nu cumva companiile din industria jocurilor de noroc sunt implicate în evaziune fiscală. DeFapt.ro a încercat să obțină un punct de vedere de la Mihai Constantin, purtătorul de cuvânt al Guvernului, în legătură cu acuzațiile de șantaj făcute de premier, dar acesta a spus că nu este la curent cu ceea ce a afirmat premierul la Timișoara. Odeta nu se bagă Odeta Nestor, actuala șefă Asociației Organizatorilor de Jocuri de Noroc la Distanță, adică organizație care se ocupă de jocurile de noroc online, a declarat pentru DeFapt.ro că nu este implicată în vreo operațiune de șantajare a premierului. Citește și: Pescobar nu doar că nu are nici o firmă pe numele lui, dar de operațiunile restaurantelor „Taverna Racilor” se ocupă mâna lui dreaptă „Eu nu am comentarii de făcut pe persoană fizică. La Asociație o să analizăm dacă o să dăm un comunicat. Eu nu șantajez pe nimeni și văd că e vehiculat altcineva de șantaj”, a spus sec Odeta Nestor. Sorin Constantinescu, specialistul în jocuri de noroc și fost consilier guveramental al premierului liberal Ludovic Orban, a negat la rândul lui că l-ar fi șantajat pe premierul Marcel Ciolacu. Însă acesta consideră că premierul Ciolacu se comportă ca un dictator care își inventează dușmani și prieteni. Cum a ajuns Marcel "dictator" „Toți dictatorii din lume își inventează dușmani și prieteni imaginari. Văzând omul că pierde teren după ce a pus niște aberații în lege care nu pot fi trecute pentru că la Camera Deputaților au o comisie de Buget – Finanțe, în momentul ăsta cică are dușmani imaginari. Citește și: Pescobar de la „Taverna Racilor” se ascunde după mămica: firma este pe numele mamei din Onești. În combinație, și un vietnamez din Pitești, membru PSD Eu nu am făcut absolut nimica pentru că dacă voiam să ajung la el nu foloseam intermediari, vă dați seama sunt de 30 de ani pe piață și am un milion de oameni care mă urmăresc pe rețelele de socializare. Nu îmi era greu să ajung la el dacă voiam, dar nu am făcut nici un fel de presiune. Dar asociațiile din domeniu încearcă să facă presiuni pentru că sunt niște aberații uriașe, puse acolo în lege, făcute de niște oameni care nu sunt specialiști”, a declarat Sorin Constantinescu pentru DeFapt.ro 1,6 miliarde de lei la buget din jocuri? Sorin Constantinescu are, însă, și o explicație la acuzațiile de șantaj aruncate în spațiul public de premierul Marcel Ciolacu, pentru care șeful PSD nu a prezentat încă nici o dovadă. Acesta consideră că atacul premierului are rolul de a distrage „atenția opiniei publice de la scandalurile astea din PSD, cu toate scandalurile de corupție, cu ăsta de la Crevedia care este în top 10 sponsori PSD, că ăla de la Vaslui și cu alții, și cu alții, încearcă să manipuleze opinia publică la modul rușinos și ordinar”. Fostul consilier al lui Ludovic Orban a menționat că problemele nu sunt numai cu jocurile de noroc, ci și cu măsurile fiscale, pe care le consideră niște măsuri aberante care omoară economia. Citește și: Pescobar de la „Taverna Racilor” a încasat câte 10.000 de euro pe zi în 2022. Profit curat: peste cinci milioane de lei anul trecut, din alimente expirate, rugină și lipsă de igienă la fițe în Herăstrău „Și așa, ei, au dus țara de râpă și s-au împrumutat enorm de mult, dacă mai fac și chestia asta o pun pe butuci de tot. Ei nu își permit, în condițiile în care industria de jocuri le aduce 1,6 miliarde la buget, să aplice măsurile fiscale. Măsuri care, dacă s-ar aplica, ar aduce la buget 1,3 miliarde. Omoară patronii ăștia mici, firmele mici și mijlocii. Aduc 1,3 miliarde și pierd de la jocuri 1,6 miliarde”, a ținut să spună Sorin Constantinescu. Acuzații reciproce de șantaj Ciolacu - Constantinescu Totodată, spune Sorin Constantinescu, Marcel Ciolacu este „un mic dictator care spune că este șantajat de cei din industrie și vrea ca autoritățile să ia măsuri. Bă, dacă nu mă lăsați în pace trimit ANAF-ul peste voi, cam așa sună tradusă declarația respectivă. Eu chiar rog, și Parchetul și toate instituțiile să facă investigații. Mă gândesc să îl dau în judecată pentru calomnie pentru că nu se poate, din moment ce nu am încercat să intervin prin interpuși și prin nimeni. Este o minciună și este un atac la imaginea mea”. O altă explicație a lui Sorin Constantinescu la acuzațiile lansate de Marcel Ciolacu este faptul că pune presiune pe companiile din industria jocurilor de noroc pentru a sponsoriza partidele în campanie electorală. „Eu bănuiesc că asta face, de fapt, domnul Ciolacu, încearcă niște șantaje din astea să ne sperie foarte tare ca să mai sponsorizăm un pic campania electorală. La fiecare patru ani s-au sponsorizat partidele, dar nu apar pentru că sunt alte firme, alte asociații, se sponsorizează prin intermediari. Vin alegerile și vor să arate pisica pentru că vor din nou bani”, conform lui Constantinescu.

Ponta, milioane din consultanță (2021-2022) (sursa: Facebook/Victor Ponta)
Eveniment

Ponta, milioane din consultanță (2021-2022)

Ponta, milioane din consultanță (2021-2022). În prima zi lucrătoare a anului 2021, 5 ianuarie, Victor Ponta a depus actele pentru a-și înființa o firmă, ca unic asociat: VP Projects Advisers SRL. Ponta, milioane din consultanță (2021-2022) În primul an de funcționare, firma a avut încasări de 2,9 milioane de lei și un profit net de peste 2,15 milioane de lei cu trei angajați. Citește și: EXCLUSIV Daciana Sârbu s-a asociat cu fosta nevastă a lui Sebastian Ghiță. Alte două soții, în firmele Dacianei: cea a unui ex-secretar de stat și cea a unui cercetat de DNA pentru despăgubiri ANRP În 2022, veniturile au fost de 3,8 milioane de lei și profitul net, de puțin peste trei milioane de lei, cu șapte angajați. Citește și: EXCLUSIV Pescobar, bogat pe credit: Ferrari Roma, Lamborghini Urus și BMW X6, în leasing pe firma la care e angajat pe salariul minim pe economie și care administrează „Taverna Racilor” Geanina Cristina Pușcașu, parteneră de afaceri a Dacianei Sârbu, este și administratorul firmei VP Projects Advisers SRL. Citește și: EXCLUSIV Pescobar nu vrea să plătească nici măcar 500 de lei lunar dintr-o datorie bancară de 102.000 de lei, a fost dat în judecată de un executor judecătoresc Anterior, Geanina Cristina Pușcașu a fost unul dintre asistenții Dacianei Sârbu la Bruxelles, apoi Victor Ponta, ca premier, a numit-o în funcția de consilier de stat în aparatul său de lucru de la Palatul Victoria. Considerată unul dintre oamenii de încredere al fostului premier, Geanina Cristina Pușcașu a participat alături de Victor Ponta la unele dintre cele mai importante întâlniri pe care acesta le-a avut în calitate de premier.

Daciana Sârbu, cu fosta lui Ghiță (sursa: Facebook/Daciana Sârbu)
Investigații

Daciana Sârbu, cu fosta lui Ghiță

Daciana Sârbu, cu fosta lui Ghiță. Soția lui Victor Ponta (actualul consilier onorific al premierului Marcel Ciolacu) este asociată în cinci firme. Într-una dintre acestea, este parteneră de afaceri cu Mădălina Ghiță, fosta soție a lui Sebastian Ghiță. Citește și: EXCLUSIV În timp ce Guvernul crește taxele și taie cheltuieli, judecătorii își măresc salariile, retroactiv. Statul va fi pus să plătească și dobânzi penalizatoare Într-o altă societate, Daciana Sârbu este asociată cu Miruna Tohăneanu, soția fostului secretar de stat din Ministerul de Interne Bogdan Tohăneanu, dar și cu Maria Luciana Manole, soția unui afacerist care a recunoscut că a dat mită pentru a primit despăgubiri de milioane de la ANRP. Maramura, brandul Dacianei Daciana Octavia Sârbu, fiica fostului ministru Ilie Sârbu, este soția lui Victor Ponta, fost premier PSD. Cu cariera politică în plan secund, Daciana Sârbu pare că își construiește un imperiu al prăjiturilor sub brandul Maramura. Citește și: EXCLUSIV Pescobar, bogat pe credit: Ferrari Roma, Lamborghini Urus și BMW X6, în leasing pe firma la care e angajat pe salariul minim pe economie și care administrează „Taverna Racilor” Prima firmă, Maramura Dulciuri SRL, a fost înființată de Daciana Sârbu în anul 2014. De administrarea acestei afaceri se ocupă Cristina Sburlan, o fostă angajată în sistemul bancar. Afacerea cu prăjituri a Dacianei Sârbu a înregistrat o cifră de afaceri de peste 2,4 milioane lei și un profit de peste 260.000 de lei în primul an de pandemie. Citește și: EXCLUSIV Pescobar nu vrea să plătească nici măcar 500 de lei lunar dintr-o datorie bancară de 102.000 de lei, a fost dat în judecată de un executor judecătoresc Datele financiare pe anul 2021 arată că cifra de afaceri a crescut în anul 2021 la peste 3,16 milioane lie, iar profitul s-a învârtit în jurul sumei de 270.000 lei. În ultimul an fiscal încheiat, afacerea cu prăjituri a cunoscut o ușoară scădere. Cifra de afaceri a fost de 2,95 milioane lei, cu pierderi de aproximativ 26.000 de lei. Daciana Sârbu, cu fosta lui Ghiță Daciana Sârbu a mai deschis încă două societăți în anul 2018: Maramura Cakes și Maramura Sweets. Datele din "Monitorul Oficial" arată că, la un an după ce a înființat Maramura Cakes, Daciana Sârbu l-a cooptat în firmă pe Dumitru Cârstea, socrul lui Sebastian Ghiță, fostul parlamentar PSD care a fugit în Serbia pentru a nu fi arestat în dosarele de corupție instrumentate de DNA. Citește și: Pescobar nu doar că nu are nici o firmă pe numele lui, dar de operațiunile restaurantelor „Taverna Racilor” se ocupă mâna lui dreaptă Socrul lui Sebastian Ghiță a primit 45% din firmă. Alte cinci procente se aflau pe numele Aureliei Cătălina Petrache Gheorghe, în timp ce Daciana Sârbu își păstrase 50% din părțile sociale. Prin Hotărârea nr. 1 din 5.10.2021, Dumitru Cârstea și-a cedat părțile sociale Mădălinei Ghiță, fosta soție a lui Sebastian Ghiță. „Cesionarea celor 54 de parti sociale(cincizecisipatru) a cate 10 lei fiecare, în total 540 lei, reprezentand 45% din capitalul social total de 1.200 lei, deținute de către asociatul existent, dl Cârstea Dumitru, către dna. Ghiță Mădălina (…) și retragerea dlui. Cârstea Dumitru din societate”, se menționează în "Monitorul Oficial". Citește și: Pescobar de la „Taverna Racilor” a încasat câte 10.000 de euro pe zi în 2022. Profit curat: peste cinci milioane de lei anul trecut, din alimente expirate, rugină și lipsă de igienă la fițe în Herăstrău Datele financiare ale firmei arată că și această afacere cu prăjituri este profitabilă. De exemplu, cifra de afaceri a crescut de 2,2 milioane lei în anul 2020 la aproape 3,8 milioane lei în anul 2022. Profitul net al firmei a crescut de la 232.000 de lei în 2020 la aproximativ 565.000 de lei în 2022. Mai sunt și pierderi În cealaltă firmă, Maramura Sweets, Daciana Sârbu este parteneră de afaceri cu Aurel Iancu. De administrarea societății se ocupă tot Cristina Sburlan. Se pare că această afacere îi cam dă bătăi de cap Dacianei Sârbu pentru că nu este la fel de profitabilă ca Maramura Cakes. Informațiile financiare ale Maramura Sweets arată că în anul 2020 a avut o cifră de afaceri de peste 1,2 milioane lei și o pierdere de peste 56.000 lei. Cifra de afaceri a crescut în anul 2021 la 2,23 milioane lei și a raportat un profit de peste 137.000 de lei. Însă, în anul fiscal 2022, chiar dacă cifra de afaceri a crescut la peste 2,93 milioane lei, a raportat din nou o pierdere, de peste 752.000 de lei. O altă societate deținută integral de Daciana Sârbu este Maramura Events, înființată în anul 2019. În ultimii doi ani fiscali a raportat pierderi: aproape 126.000 de le în 2021, respectiv peste 81.000 de lei în 2022. Asociere cu nevasta unui candidat Pro România Daciana Sârbu mai apare ca asociată în firma Cireșe SRL, înființată în anul 2021. Obiectul principal de activitate al firmei este „comerțul cu amănuntul prin intermediul caselor de comenzi sau prin internet”. Asociații Dacianei Sârbu din această afacere sunt Maria Luciana Manole, Miruna Tohăneanu și Geanina Cristina Pușcașu. Miruna Tohăneanu este soția lui Bogdan Tohăneanu, fost secretar de stat la Ministerul Afacerilor Interne. Victor Ponta și Bogdan Tohăneanu au o relația strânsă: la alegerile parlamentare din 2020, Bogdan Tohăneanu a candidat pentru un loc de deputat din partea Partidului Pro România, partid condus atunci de Victor Ponta. Hop și soția unui cercetat de DNA Cealaltă asociată a Dacianei Sârbu, Maria Luciana Manole, este soția afaceristului Gheorge Adrian Manole. Afaceristul Gheorghe Adrian Manole împreună cu Valentin Vișoiu și Florin Șerban Barbu au reușit să obțină ilegal, în anul 2008, o despăgubire de 375 milioane lei de la Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților (ANRP). Direcția Națională Anticorupție a deschis un dosar în acest caz, dar Manole și Vișoiu au beneficiat de clemența procurorilor anticorupție după ce au recunoscut că l-au mituit cu 6,2 milioane lei pe Theodor Cătălin Nicolescu, unul din cei opt membri ai Comisiei care a aprobat despăgubirea.

Ex-șef IGPR, bloc uriaș, avere nejustificată (sursa: Inquam Photos/Octav Ganea)
Eveniment

Ex-șef IGPR, bloc uriaș, avere nejustificată

Ex-șef IGPR, bloc uriaș, avere nejustificată. Generalul Cătălin Ioniță, fostul șef al Direcției Generale Anticorupție și al Poliției Române, nu poate justifica o avere de peste 1,15 milioane de lei, echivalentul a 230.000 de euro. Constatarea a fost făcută de Agenția Națională de Integritate, care a sesizat în acest caz comisia de cercetare a averilor din cadrul Curții de Apel București. Citește și: EXCLUSIV În timp ce Guvernul crește taxele și taie cheltuieli, judecătorii și-au mărit, azi, salariile, retroactiv. Statul va fi pus să plătească și dobânzi penalizatoare Implicat în jocuri politice la cel mai înalt nivel, cariera controversată a generalului (r) Cătălin Ioniță în Ministerul Afacerilor Interne a fost stopată în vara anului 2020, atunci când i s-a retras avizul ORNISS, document care îi permitea accesul la documente secrete. Un an mai târziu, generalul Ioniță a rămas și fără titlul de doctor, în urma unei decizii a Consiliul Naţional de Atestare a Titlurilor, Diplomelor şi Certificatelor Universitare, instituție care a constatat că lucrarea de doctorat a fost plagiată. "Diferențe nejustificate" de 1.157.736 lei Agenția Națională de Integritate (ANI) a constatat că generalul (r) Cătălin Ioniță, fostul șef al Direcției Generale Anticorupție din Ministerul Afacerilor Interne, nu poate justifica o avere de peste 1,15 milioane lei, echivalentul a 230.000 de euro. Citește și: EXCLUSIV Pescobar nu vrea să plătească nici măcar 500 de lei lunar dintr-o datorie bancară de 102.000 de lei, a fost dat în judecată de un executor judecătoresc Potrivit comunicatului de presă al ANI, s-a constatat „existența unei diferențe nejustificate în cuantum de 1.157.736 Lei între averea dobândită și veniturile realizate împreună cu familia de către Ionița Alexandru Cătălin, fost Director General al Direcției Generale Anticorupție – Ministerul Afacerilor Interne, în perioada exercitării funcției publice”. Totodată, ANI a sesizat Comisia de cercetare a averilor din cadrul Curții de Apel București, comisie care trebuie să verifice întreaga avere a familiei Ioniță. În acest context, generalul (r) Cătălin Ioniță a depus la dosarul de evaluare un punct de vedere, în exercitarea dreptului la apărare. Avansări fulgerătoare Cătălin Ioniță și-a început cariera în anul 1998, imediat după ce a absolvit Academia de Poliție, ca ofițer specialist la Serviciul de Investigare a Fraudelor din cadrul Poliției Sector 1. În anul 2000 a fost avansat pe funcția de șef compartiment, iar în 2007 a ajuns șef serviciu. Citește și: EXCLUSIV Pescobar, bogat pe credit: Ferrari Roma, Lamborghini Urus și BMW X6, în leasing pe firma la care e angajat pe salariul minim pe economie și care administrează „Taverna Racilor” Începând cu anul 2012, Cătălin Ioniță a fost avansat pe repede înainte în funcții cheie din Poliția Română. De exemplu, în acel an a fost promovat pe funcția de șef serviciu de combatere a corupției și a infracțiunilor comise în sfera instituțiilor bugetare. De acolo a fost luat în același an și pus director adjunct al Direcției de Investigare a Fraudelor. Pe această funcție a stat până în anul 2014, atunci când a fost numit director al Direcției de Investigare a Criminalității Economice la nivel național. Spune că a fost șef al Poliției fără să vrea Începând cu anul 2016, a fost numit la conducerea Direcției Generale Anticorupție din Ministerul Afacerilor Interne, structură care se ocupă cu prevenirea și combaterea corupției la nivelul ministerului. Dar, la începutul anului 2018, generalul Cătălin Ioniță a aprins fitilul unui scandal în interiorul PSD. Premierul de atunci, pesedistul Mihai Tudose, îl voia la șefia Poliției Române, dar ministrul Carmen Dan nu voia să îl numească pe funcție. Scandalul a culminat cu demisia lui Mihai Tudose din funcția de premier. Citește și: Pescobar nu doar că nu are nici o firmă pe numele lui, dar de operațiunile restaurantelor „Taverna Racilor” se ocupă mâna lui dreaptă Următorul premier, interimarul Mihai Fifor, a decis să îl numească în funcția de șef al Poliției Române pe Cătălin Ioniță pentru o perioadă de șase luni. Ulterior, Ioniță a ieșit public cu o scrisoare deschisă în care susținea că nu și-a dorit funcția de șef al Poliției Române, dar a cedat în urma presiunilor politice. Dosar clasat la DNA Cătălin Ioniță a renunțat la funcția de șef al Poliției Române la data de 26 iunie 2018, sub pretextul unor motive personale. O zi mai târziu avea să fie chemat la Direcția Națională Anticorupție, acolo unde i s-a comunicat că este urmărit penal pentru trafic de influență și fals în declarații în formă continuată. Citește și: Pescobar de la „Taverna Racilor” a încasat câte 10.000 de euro pe zi în 2022. Profit curat: peste cinci milioane de lei anul trecut, din alimente expirate, rugină și lipsă de igienă la fițe în Herăstrău Dosarul a fost clasat în anul 2019, pe motiv că fapta nu există. Dar, în anul 2020, i s-a retras avizul ORNISS, așa că nu mai avea acces la informații secrete. Președintele Klaus Iohannis a decis în septembrie 2020 să semneze un decret prin care generalul Cătălin Ioniță a fost trimis la pensie la doar 44 de ani. Tânărul pensionar special are o pensie de aproximativ 3.000 de euro. Ex-șef IGPR, bloc uriaș, avere nejustificată Cătălin Ioniță a depus o serie de declarații de avere interesante în care jonglează cu terenurile și vilele. Ultima declarație de avere a generalul Cătălin Ioniță datează din 29 septembrie 2020. Acesta menționa atunci că deține 25% dintr-un teren de 18,17 hectare, situat în județul Ilfov. Restul terenului era deținut de mama sa, Eugenia Ioniță, și de soția sa, Irina Ioniță. Pe numele său se mai aflau un apartament moștenit, de 55 mp, dar și o vilă. Anterior, în declarația de avere din 2018, menționase că deține o cotă de 25% dintr-un teren de 217 mp în București. Restul cotei era deținută de mama și de soția acestuia. Când a revenit pe funcția de director al DGA, Ioniță a donat cota parte din teren mamei sale. Acum, pe acest teren aflat lângă Pasajul Muncii, familia Ioniță a construit un bloc cu șapte etaje.

Cloud guvernamental - contract STS cu dedicație (sursa: Facebook/STS - Serviciul de Telecomunicaţii Speciale)
Investigații

Cloud guvernamental - contract STS cu dedicație

Cloud guvernamental - contract STS cu dedicație. România a prevăzut în Planul Național de Redresare și Reziliență alocarea unei finanțări de peste 561 de milioane de euro, bani europeni, pentru realizarea cloud-ului guvernamental. Citește și: EXCLUSIV Contract STS pentru firma-paravan a lui Claudiu Florică, omul cu spălarea banilor din afacerea de corupție a licențelor Microsoft. Firma-paravan, autorizată de CSAT Această platformă informatică va fi gestionată de Autoritatea pentru Digitalizarea României în colaborare cu două servicii de informații secrete: Serviciul de Telecomunicații Speciale și Serviciul Român de Informații. De la 45 de milioane de euro, la peste 500 Ideea realizării unui "cloud guvernamental" a apărut în primăvara anului 2017. Augustin Jianu, ministrul Comunicațiilor din acea perioadă, voia ca acest sistem să fie construit printr-un parteneriat public - privat. Un an mai târziu, Guvernul condus de Viorica Dăncilă a decis ca proiectul să fie integral al statului, pentru a reduce costurile cu zona IT. Atunci, costurile totale au fost estimate la 45 de milioane de euro, bani asigurați din fonduri europene și bugetul de stat. Trei ani mai târziu, în vara anului 2021, același proiect avea să fie estimat la minimum 500 de milioane de euro. Citește și: O fostă casieră de la Autobaza București, cu facultate făcută după 30 de ani, plasată de Grindeanu să conducă un spital cu 318 paturi. Managerul spitalului are un salariu consistent A fost momentul în care premierul Florin Cîțu spunea că finanțarea proiectului a fost inclusă în Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), dar că suma a fost stabilită de specialiști. Tot niște specialiști, însă, estimaseră inițial costurile la doar 45 de milioane de euro. Ciucă a semnat certificatul de naștere Premierul Florin Cîțu a fost tras pe linie moartă de către liberali, dar proiectul de cloud guvernamental a continuat. Astfel, următorul premier liberal, Nicolae Ciucă, a emis câteva acte normative pentru a stabili cadru legal. În ianuarie 2023, ministrul Cercetării, Inovării și Digitalizării, liberalul Sebastian Burduja, a anunțat că Guvernul a aprobat Ghidul de Guvernanță a platformei de cloud guvernamental. „Cu un buget alocat total de 561.780.000 Euro fără TVA, cloud-ul guvernamental este o componentă esențială a procesului de transformare digitală și va facilita trecerea României către o economie digitală sigură, dinamică și aliniată cu direcțiile strategice de acțiune ale Uniunii Europene în ceea ce privește guvernanța datelor”, spunea atunci ministrul Sebastian Burduja. Cloud guvernamental - contract STS cu dedicație Serviciul de Telecomunicații Speciale (STS) este unul dintre serviciile secrete de informații ale României care va gestiona cloud-ul guvernamental. Acest serviciu secret, condus de generalul Ionel Sorin Bălan, a demarat primele achiziții de echipamente IT pentru sistem. În urma unei licitații cu un singur ofertant, STS a decis să atribuie un contract de 103,09 milioane lei, echivalentul a 21 de milioane de euro, grupului de firme Universal Card Systems și Ingenio Software SA. „Procedura de achiziție are ca obiect furnizarea de echipamente și module pentru rețeaua de transport optic DWDM (echipamente și module DWDM, module monitorizare fibră optică, echipamente de diagnosticare, management și proiectare rețele DWDM), inclusiv servicii de instalare, configurare, punere în funcţiune, operaționalizare și instruire”, se menționează în anunțtul de atribuire al licitației publicat în SEAP. În total, vor fi achiziționate 41 de tipuri de echipamente IT. STS susține că în cursul anului 2023 va semna două contracte subsecvente, și câte unul în 2024, respectiv 2025. Firmele câștigătoare își dublează cifra de afaceri Firma Universal Card Systems este compania fanion a grupului UCS, controlat de Victor Cristian Văcaru. De pe site-ul grupului aflăm că firma a implementat echipamente de rețea optică în toată Europa pentru marii transportatori. Totodată, compania oferă soluții dedicate corporațiilor internaționale, cu accent pe industriile bancare, telecom și energie în următoarele sectoare: dezvoltare și integrare de software, soluții mobile, implementare rețele de telecomunicații și servicii de infrastructură. Datele de la Registrul Comerțului arată că Universal Card Systems îl are ca asociat majoritar pe Victor Cristian Văcaru, care deține peste 99,98% din societate. Restul părților sociale sunt deținute de Alexie Pestroiu Călescu, Georgeta Văcaru și George Călescu. Președintele firmei este Corneliu Ion. În anul fiscal 2022, societatea Universal Card Systems a avut o cifră de afaceri de 18,42 milioane lei și un profit net de peste 754.000 lei. Cealaltă firmă, Ingenio Software, parte a grupului UCS, îl are ca asociat majoritar, cu 78% din părțile sociale, tot pe Victor Cristian Văcaru. Rodica Păvăloaia și Mihai Vlad Marina dețin fiecare câte 10% din societate, restul părților sociale fiind deținute de Alexie Pestroiu Călescu și Georgeta Văcaru. Datele financiare ale firmei arată că Ingenio Software a avut o cifră de afaceri netă de peste 26,26 milioane lei și un profit de peste șapte milioane lei în anul 2022.

Firmă controlată de Florică, contract STS (sursa: Inquam Photos/Liviu Florin Albei)
Investigații

Firmă controlată de Florică, contract STS

Firmă controlată de Florică, contract STS. Serviciul de Telecomunicații Speciale, condus de generalul Ionel Sorin Bălan, va plăti 2,7 milioane de euro firmei Synotech Global Services România. O companie bântuită de umbra afaceristului Claudiu Florică, celebrul denunțător, martor și inculpat din dosarele de corupție Microsoft. Citește și: Considerată iubita lui Dumitru Buzatu, șefa de cabinet cu 31 de ani mai tânără îi administrează președintelui CJ Vaslui firma de prășit și fân Întâmplător sau nu, Consiliul Suprem de Apărare al Țării, condus de președintele Klaus Iohannis, și-a dat acordul pentru ca firma controlată de Claudiu Florică să fie autorizată de Guvern pentru a utilliza tehnologii, echipamente și programe software în cadrul infrastructurilor informatice și de comunicații de interes național, precum și în rețelele 5G. Switch-uri de 13,5 milioane de lei Serviciul de Telecomunicații Speciale (STS), condus de generalul Ionel Sorin Bălan, unul din oamenii președintelui Klaus Iohannis, a organizat o licitație pentru achiziția de „echipamente pentru dezvoltarea și extinderea distribuției de servicii Internet la nivel național”. Echipamentele sunt switch-uri pentru implementarea investiției „Creșterea rezilienței și a securității cibernetice a serviciilor de infrastructură ale furnizorilor de servicii de Internet pentru autoritățile publice din România”. Citește și: Omul de afaceri Adrian Porumboiu către Dumitru Buzatu: „Ori dai spăgile, ori te ia DNA-ul” Conform anunțului publicat în SEAP, licitația a fost împărțită în trei loturi. Primul viza achiziția a 50 de switch-uri de agregare. Lotul 2 prevedea achiziția unui laborator de testare soluții, compus din două switch-uri de distribuție și două de agregare. Iar ultimul lot era pentru cumpărarea a patru switch-uri șasiu. Toate cele trei loturi au fost atribuite în urma unei licitații cu un singur ofertant firmei Synotech Global Services România. Valoarea cumulată a contractelor a fost de aproximativ 13,5 milioane lei, echivalentul a 2,7 milioane euro. Bani europeni, alocați prin Planul Național de Redresare și Reziliență. Synotech, autorizată de CSAT și Digitalizare Compania Synotech Global Services România a solicitat în 2022 de la Consiliul Suprem de Apărare a Țării, condus de președintele Klaus Iohannis, autorizarea pentru a utiliza echipamentele de infrastructură 5G. Dar și acordul Ministerului Cercetării, Inovării și Digitalizării (MCID), condus în acea perioadă de liberalul Sebastian Burduja. Citește și: Fiul baronului arestat Buzatu e în continuare plătit de stat, deși și-a dat demisia din Guvern: este membru în CA al SMART SA, companie care se ocupă de mentenanța rețelelor electrice Consiliul Suprem de Apărare al Țării a răspuns pozitiv cererii prin Hotărârea nr. 127 din 29 iulie 2022. La fel a procedat și MCID, la 10 august 2022. În urma celor două avize favorabile, premierul de atunci, liberalul Nicolae Ciucă, a emis Decizia 439 din data de 23 august 2022 „privind acordarea autorizării Societății Synotech Global Services România S.R.L. în vederea utilizării de tehnologii, echipamente și programe software în cadrul infrastructurilor informatice și de comunicații de interes național, precum și în rețelele 5G”. Documentul a fost contrasemnat de pesedistul Marian Neacșu, în calitate secretar general al Guvernului. Firmă controlată de Florică, contract STS Firma Synotech Global Services România este deținută în prezent de Manuela Carolina Popescu (70%) și de Walter Cor Hagigalins Haralambie (30%). Dar, în anul 2021 asociatul majoritar al Synotech Global Services a fost offshore-ul cipriot Lisaos Ventures LTD. Claudiu Florică le-a spus magistraților la data 10 octombrie 2014 că acest offshore îi aparține în integralitate. Pare foarte probabil, deci, ca și acum, Synotech Global Services România să fie controlată tot de Claudiu Florică iar actualii acționari, persoane fizice, să fie doar paravane. Toate indiciile duc la Florică „Cunosc faptul că firma Lisaos Ventures LTD deţine firmele Synotech Global Services SRL şi Luxoffice Center SRL, aceasta din urmă având în proprietate un imobil situat în Bucureşti, strada Ştirbei Vodă, nr. 104 – 106. Această firmă Lisaos Ventures LTD a preluat o parte din bunurile şi banii D.Con.Net.Ag şi îmi aparţine mie”, declara Claudiu Florică la DNA. D.Con.Net.Ag este una dintre societățile prin care Claudiu Florică vindea licențe Microsoft statului român. Mai mult, firma Synotech Global Services, chiar dacă aparent nu mai are nici o legătură cu Claudiu Florică, funcționează și azi în imobilul din Știrbei Vodă, nr. 104-106. Numele lui Claudiu Florică apare ca denunțător, martor și inculpat în dosarele de corupție Microsoft, care au dus la condamnarea mai multor politicieni și afaceriști celebri. Printre aceștia se află fostul primar Ștefan Gheorghe, ministrul Gabriel Sandu, dar și a afaceriștilor Dorin Cocoș și Nicolae Dumitru, zis Niro. Șpagă de 22,7 milioane USD Claudiu Florică și Dinu Pescariu au fost trimiși la pachet în judecată de către procurorii DNA, în februarie 2018, pentru infracțiunea de spălare a banilor. Cei doi au fost acuzați că și-au tras partea leului din afacerea de corupție „Microsoft” sub paravanul unor contracte de consultanță. „Concret, în vederea disimulării originii ilicite a sumei de 22.787.515 de dolari, a fost încheiat un contract de consultanță fictiv între Fujitsu Siemens Computers și Profinet AG. În baza acestui contract, au fost transferate în contul Profinet AG, suma de 15.553.878,86 de dolari la data de 11 mai 2004 și suma de 7.233.510,86 de dolari la data de 30 noiembrie 2004”, potrivit procurorilor DNA. Pe 24 martie 2020, Tribunalul București a decis încetarea procesului împotriva celor doi afaceriști corupți ca urmare a intervenirii prescripției faptelor. Totodată, judecătorii au decis confiscarea sume de 10.858.479 de dolari de la Claudiu Florică, 10.858.479 de dolari de la Dinu Pescariu și 1.070.557 de dolari de la afaceristul Dragoș Șerban Stan.

Castelul Corvinilor, restaurat cu banii PNRR (sursa: Facebook/Muzeul Castelul Corvinilor)
Investigații

Castelul Corvinilor, restaurat cu banii PNRR

Castelul Corvinilor, restaurat cu banii PNRR. Milionarul Constantin Cornel Georgescu, patronul firmei Coral, a câștigat un contract de 5,1 milioane de euro finanțat prin PNRR pentru restaurarea Ansamblului Arhitectural Castelul Corvinilor. În 2019, Georgescu a mai câștigat un contract de 3,3 milioane de euro pentru a începe lucrările de restaurare la Castelul Corvinilor. Citește și: Omul de afaceri Adrian Porumboiu către Dumitru Buzatu: „Ori dai spăgile, ori te ia DNA-ul” Afaceristul a fost trimis în judecată într-un dosar de corupție în vara anului 2015 pentru că ar fi dat șpagă un apartament fostului primar al municipiului Tulcea Constantin Hogea. Cu un an înainte ca milionarul Constantin Georgescu să aibă probleme cu legea, fiul acestuia, Victor Georgescu, apărea pe afișele electorale pentru alegerile europarlamentare alături de Monica Macovei și Teodor Stolojan. Castelul Corvinilor, restaurat cu banii PNRR Dan Bobouțanu, primarul municipiului Hunedoara și șeful filialei locale a PSD, a organizat o licitație în valoare de 25,27 milioane lei, echivalentul a 5,1 milioane euro, pentru achiziția de „proiectare, asistență tehnică din partea proiectantului și execuția lucrării pentru Ansamblul Arhitectural Castelul Corvinilor”. Citește și: Fiul lui Dumitru Buzatu compara familia sa cu Brătienii: „Sunt copilul părinților mei și eu sunt foarte mândru de acest lucru. Am văzut că toată lumea elogiază familia Brătianu” Banii au fost alocați prin Programul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), componenta Turism, Cultură. Licitația a fost câștigată de firma Coral SRL, din localitatea tulceană Babadag. Subcontractorii Abral Art Construct și Remon Proiect vor primi fiecare câte 1% din valoarea totală a contractului pentru servicii de proiectare tehnică pe durata de execuție a lucrărilor. Conform anunțului de licitație publicat în Sistemul Electronic de Achiziții Publice, lucrările la Castelul Corvinilor, monument istoric clasa A, constau în restaurarea și refacerea a 27 de obiective. Printre acestea se află restaurarea frescelor interioare și exterioare, înlocuirea pardoselii din Sala Cavalerilor, refacerea podurilor, refacerea etajului Aripa Zolyomi. Tot pentru restaurarea Castelului Corvinilor, firma Coral a mai câștigat un contract de 16,2 milioane lei, echivalentul a 3,3 milioane de euro, în anul 2019. 2007-2015: 106 milioane de euro Firma Coral, abonată la contractele cu statul, este patronată și administrată de Constantin Cornel Georgescu, unul dintre cei mai bogați afaceriști din Tulcea. În perioada 2007-2015, aceasta a câștigat licitații de peste 106 de milioane de euro. De exemplu, în toamna anului 2014, a câștigat o licitație de peste 11 milioane de euro de la Compania de Apă Buzău, bani cu care urma să facă „stația de tratare apă potabilă în localitățile Buzău și Sapoca”. Citește și: Pe cine a trimis Buzatu în Parlament: necuvântătoarea Stativă, zisă „Gogoșică”, cu o biografie secretă, avere consistentă, de bugetar, și cu soția judecătoare la o instanță locală Un alt contract, de peste zece milioane de euro, a fost câștigat de la Aquaserv SA pentru stația nouă de epurare din Tulcea. Primăria Tulcea, în mandatul primarului Constantin Hogea, i-a atribuit în anul 2014 un contract de 10,7 milioane de euro pentru „reconstrucția ecologică în polderul Zaghen din Rezervația Biosferei”. 2015-2023: 150 de milioane de euro Din 2015 până în prezent, firma lui Georgescu a mai câștigat singură sau în asociere cu alte societăți contracte de peste 150 de milioane de euro. De exemplu, compania RAJA i-a atribuit două contracte în 2021, respectiv 2022. Valoarea cumulată a acestora a fost 14,5 milioane euro pentru lucrări în incinta stației de epurare Medgidia, respectiv reabilitarea complexului de înmagazinare Palas. Citește și: VIDEO Buzatu a luat personal geanta cu bani și a pus-o în portbagaj. La instanță, pesedistul a spus că este vorba de „banii familiei” Societatea Coral în asociere cu Erbașu Construcții a câștigat un contract de peste 183 milioane lei, echivalentul a peste 37 de milioane de euro, de la Apă - Canal Ilfov. Datele financiare ale firmei arată că, în anul 2020, aceasta a avut o cifră de afaceri de peste 62 de milioane lei. În anul 2021, cifra de afaceri a crescut la peste 66 milioane lei, iar în utimul an fiscal, a depășit 105 milioane lei. Tot în anul fiscal 2022, firma a avut un profit net de peste 8,5 milioane lei cu un număr mediu de 203 angajați. Reținut de DNA în 2015 Pe lângă contractele publice, milionarul Constantin Cornel Georgescu a avut probleme și cu Direcția Națională Anticorupție. La data de 29 mai 2015, procurorii anticorupție l-au reținut pentru 24 de ore într-un dosar de corupție în care erau implicați primarul municipiului Tulcea Constantin Hogea, arhitectul primăriei Valer Constantin Pop și secretara primăriei Maria Brudiu. Ancheta a vizat-o și pe Valeria Hogea, soția edilului Constantin Hogea. Procurorii anticorupție l-au acuzat atunci pe afaceristul Constantin Cornel Georgescu de dare de mită pentru că, la data de 26 octombrie 2007, a primit o autorizație de construcție a unui bloc de locuințe în imediata apropiere a unor obiective cu regim special, fără să fi obținut în prealabil avizele de la Ministerul Justiției și Ministerul Apărării Naționale. Dosar clasat în 2018 „Urmare a înțelegerii avută cu inculpatul Georgescu Constantin Cornel dar și în scopul protejării intereselor financiare ale acestuia din urmă, a cărui societate avea încheiate mai multe contracte de prestări servicii și execuție lucrări cu Primăria municipiului Tulcea, la finalizarea lucrărilor, respectiv la data de 21 ianuarie 2009, inculpatul Hogea Constantin a primit, cu titlu de mită, un apartament cu trei camere situat în acel imobil, ocupat în prezent de fiica acestuia din urmă”, potrivit comunicatului emis de DNA. Anchetatorii susțineau atunci că „pentru a disimula primirea apartamentului respectiv și pentru a crea aparența că respectivul imobil intră în mod legal în proprietatea inculpatului Hogea Constantin, la aceeași dată, fiica și soția sa, au încheiat cu omul de afaceri un contract de vânzare cumpărare, în care au atestat în mod mincinos faptul că contravaloarea locuinței fusese achitată anterior”. Trei luni mai târziu, la data de 24 august 2015, DNA anunța că toți cei implicați în afacerea de corupție au fost trimiși în judecată. DeFapt.ro a încercat să obțină un punct de vedere de la afaceristul Constantin Cornel Georgescu contactând firma acestuia. Fără succes. Potrivit DNA, dosarul a fost clasat în 2018 întrucât "nu au rezultat probe certe și suficiente pentru a dovedi dincolo de orice îndoială rezonabilă că faptele pretins a fi săvârșite întrunesc condițiile de tipicitate ale infracțiunilor reținute inițial în sarcina inculpaților".

Dealer-ul Catena, biroul plin de droguri (sursa: LinkedIn/Constantin Sonea)
Eveniment

Dealer-ul Catena, biroul plin de droguri

Dealer-ul Catena, biroul plin de droguri. Constantin Șonea, șef pentru management-ul calității la Catena/Fildas, vindea cu lejeritate și în orice cantitate Fentanil și Oxicodonă. Dealer-ul Catena, biroul plin de droguri Așa a și fost prins de procurorii DIICOT: în urma unei operațiuni sub acoperire a polițiștilor care au cumpărat de la Șonea. Astfel, angajatul Catena a fost prins în flagrant vânzând o cutie de Fentanil pe strada Icoanei din București. Citește și: Unul din cei mai mari dealer-i de Fentanil și Oxicodonă din București lucrează la lanțul de farmacii Catena. DIICOT l-a prins în flagrant Potrivit surselor DeFapt.ro, au avut loc percheziții și la depozitul central al Catena/Fildas de pe Șoseaua Chitilei nr. 60-62. Polițiștii și procurorii au descoperit că în biroul lui Șonea de la adresa respectivă se aflau cantități mari de Fentanil, Oxicodonă și morfină pe care acesta nu avea dreptul să le dețină. „La data de 21.09.2023, procurorii Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism – Structura Centrală împreună cu polițiștii Brigăzii de Combatere a Criminalității Organizate București – Serviciul Antidrog , ai Direcției de Combatere a Criminalității Organizate – Serviciul de Investigare Financiară a Grupurilor de Criminalitate Organizată și Direcției de Investigare a Criminalității Economice din cadrul Poliției Române, pun în aplicare 3 mandate de percheziție domiciliară în municipiul București, într-o cauză având ca obiect săvârșirea infracțiunii de trafic de droguri de mare risc. DIICOT verifică și activitatea Catena În cadrul acțiunii cu numele de cod ”Himera”, s-a reținut faptul că în perioada 2022 -2023 suspectul, angajat al unui operator economic de profil, a comercializat în mod repetat droguri de mare risc, respectiv peste 10.000 de comprimate ce conțin ca substanță activă Fentanil, aproximativ 700 comprimate Oxycodonă, 1200 de fiole de morfină, 380 plasturi ce conțin ca substanță activă Fentanil și comprimate de codeină. Citește și: Cine este prietena „oxicomană” a șoferului drogat care a ucis doi tineri la 2 Mai. Mama sa, funcționar public și „creator digital” În cursul acestei zile, suspectul a fost prins în flagrant, în timp ce deținea în vederea comercializării, mai multe cutii (de ordinul zecilor) cu comprimate, a căror substanță activă este Fentanilul. Mai multe persoane vor fi conduse la sediul DIICOT Structura Centrală pentru audieri. De asemenea, se efectuează verificări cu privire la modul în care operatorul economic aplică și respectă normele legale specifice activității desfășurate.", se arată în comunicatul DIICOT de joi.

Hărțuire sexuală la Loteria Română, mușamalizată (sursa: botosaneanul.ro)
Investigații

Hărțuire sexuală la Loteria Română, mușamalizată

Hărțuire sexuală la Loteria Română, mușamalizată. Corneliu Popescu, manager zonal la Loteria Română și fost senator PPDD, este acuzat de o subalternă de hărțuire sexuală și hărțuire la locul de muncă. Femeia a reclamat întreaga tărășenie la conducerea Loteriei Române, companie de stat condusă de Ionuț Valeriu Andrei – afiliat PSD. Dar acesta din urmă a preferat să mușamalizeze cazul, deși era obligat să dispună începerea cercetării disciplinare împotriva managerului zonal Corneliu Popescu. Citește și: Pescobar de la „Taverna Racilor” a încasat câte 10.000 de euro pe zi în 2022. Profit curat: peste cinci milioane de lei anul trecut, din alimente expirate, rugină și lipsă de igienă la fițe în Herăstrău DeFapt.ro a solicitat oficial șefului Loteriei Române să comunice câte cazuri de hărțuire sexuală și hărțuire la locul de muncă au fost înregistrate la nivelul companiei, dar acesta a refuzat să răspundă, invocând informațiile cu caracter personal, deși nu i s-au cerut date despre cazuri concrete, ci doar statistici. Hărțuire sexuală la Loteria Română, mușamalizată Petronela Humă, specialist în Resurse Umane în cadrul Sucursalei Zonale (SZ) Iași a Loteriei Române, a declarat pentru DeFapt.ro că ar fi fost hărțuită sexual de șeful ei, Corneliu Popescu, fost senator din partea Partidului Poporului – Dan Diaconescu (PPDD). Pentru că nu a cedat avansurilor, Corneliu Popescu ar fi început să o hărțuiască la locul de muncă. Citește și: Pescobar de la „Taverna Racilor” se ascunde după mămica: firma este pe numele mamei din Onești. În combinație, și un vietnamez din Pitești, membru PSD Mobbing-ul - sau hărțuirea la locul de muncă - poate fi definit ca orice conduită abuzivă, prin gesturi, cuvinte, atitudini care aduc atingere prin caracterul lor sistematic sau prin repetare, demnității ori integrității fizice ori psihice a unei persoane, punând în pericol munca sa ori degradând climatul de muncă. Ieșeanca Petronela Humă a reclamat cazul de hărțuire direct conducerii Loteriei Române, companie deținută integral de Ministerul Economiei. Dar șeful Loteriei Române, directorul Ionuț Valeriu Andrei, nu a luat nici o măsură în acest caz. Adică a mușamalizat totul, în loc să convoace comisia de disciplină pentru a verifica reclamația femeii. Citește și: EXCLUSIV Prietena de droguri a lui Vlad Pascu, inculpată pentru lipsire de libertate alături de fiul unui fost șef din Primăria 5, cercetat de DNA în dosarul lui Vanghelie. Alt complice al tinerilor fura din magazine Văzând că este ignorată de conducerea Loteriei Române, femeia a decis să își caute dreptatea în instanța de judecată. Tribunalul Iași a stabilit un prim termen în data de 2 octombrie 2023, proces în care Corneliu Popescu are calitate de pârât. Popescu zice că nu a apelat la prostituție Corneliu Popescu a declarat pentru DeFapt.ro că nu a plecat în nicio delegație cu Petronela Humă, nici măcar la București. Acesta susține că nu a făcut avansuri nici unei femei, niciodată, în toată cariera sa. „Înțeleg ca doi oameni sa se iubească doar dacă sunt îndrăgostiți. Nu am apelat niciodată la serviciile oferite de prostituție. Citește și: STENOGRAME Planul mamei șoferului drogat ucigaș: „O să pleci vreun an de zile din România cu siguranță, oriunde”. Deocamdată, și mama a fost arestată, pentru șantaj Dânsa susține tot felul de chestii dar, în esență, este o angajată care este în conflict de muncă cu majoritatea colegilor din SZ Iași, provocând, făcând interpretări de neimaginat într-o companie atât de bine organizată cu sarcini individualizate și clare, dar mai ales acuzând pe toată lumea de câte ceva”, a declarat Corneliu Popescu. "Nu are nici cea mai mica dovadă" Arogant, Corneliu Popescu o acuză pe Petronela Humă că are un comportament și un limbaj violent și tendențios. „În speță, în exercitarea atribuțiilor de serviciu, panica vine dintr-o slabă pregătire profesională, având lacune mari de înțelegere. Postul fiind unic, privește RU și relațiile cu oamenii, în timp ce procedurile Loteriei Române necesită o foarte bună pregătire, doamna arătând un dezinteres în a se instrui, cu toate ca a beneficiat de condiții și sprijin asigurate de companie. Toate recomandările mele au fost spre a studia, pentru o pregătire profesională adecvată și necesară postului. Nu are nici cea mai mica dovadă pentru nici un fel de hărțuire, pentru nici cea mai mica suferință. Dimpotrivă, majoritatea colegilor se simt amenințați, terorizați. Toate reclamațiile scrise sunt un amalgam de acuzații, injurii... fără dovezi sau logică”, susține fostul subaltern pe linie politică al lui Dan Diaconescu. Statistici cerute de la Loterie DeFapt.ro i-a solicitat directorului Loteriei Române, Ionuț Valeriu Andrei, să comunice câți angajați l-au sesizat sau au depus plângeri pentru hărțuire sexuală sau hărțuire la locul de muncă, dar și ce măsuri a luat. Totodată, a fost întrebat câte decizii a emis pentru constituirea comisiilor de disciplină pentru a analiza astfel de plângeri. A mai fost întrebat ce măsuri a luat împotriva managerului zonal Corneliu Popescu în urma plângerii depuse de Petronela Humă. Răspunsul primit din partea Loteriei Române, aprobat de directorul Ionuț Valeriu Andrei, este halucinant. Directorul "afiliat PSD" invocă informații personale „În conformitate cu Legea 544/2001 privind liberul acces la informațiile de interes public, Art. 12 lit. (d) și (e), se exceptează de la prevederile legii informațiile cu privire la datele personale, potrivit legii și informațiile privind procedura în timpul anchetei penale sau disciplinare, dacă se periclitează rezultatul anchetei, se dezvăluie surse confidențiale ori se pun în pericol viața, integritatea corporală, sănătatea unei persoane în urma anchetei efectuate sau în curs de desfășurare”, a transmis Loteria Română. Evident, solicitarea DeFapt.ro nu viza cererea de informații cu caracter personal. Însă răspunsul Loteriei Române, asumat de directorul Ionuț Valeriu Andrei, arată pe de-o parte mușamalizarea cazurilor de hărțuire și, pe de altă parte, necunoașterea legii. Ministerul Economiei citează din regulamente Cum Loteria Română nu a dat dovadă de transparență, am transmis aceleași întrebări ministrului Economiei, Antreprenoriatului și Turismului, condus de pesedistul Ștefan Radu Oprea. Nici această instituție nu a vrut să comunice câte cazuri de hărțuire s-au înregistrat la compania Loteria Română. Însă a transmis că „în situația unor sesizări de hărțuire la locul de muncă, în conformitate cu Codul muncii și cu Regulamentul de cercetare disciplinară, conducerea C.N. „Loteria Română” S.A (C.N.L.R. S.A.) dispune începerea cercetării disciplinare”. Totodată, ministrul Oprea a ținut să transmită că „atât în relațiile interne cât și în relațiile cu partenerii externi, trebuie evitată orice formă de hărțuire morală ce poate duce la discreditarea, izolarea, umilirea, bârfirea, intimidarea, amenințarea unei persoane, deteriorarea condițiilor de muncă, a respectului de sine sau față de alții. Prin hărțuire morală la locul de muncă se înțelege și exercitarea greșită a unei funcții sau abuzul de funcție, față de care persoanele vizate pot întâmpina dificultăți în a se apăra”.

Interlopul Genică Boenică, adus în România (sursa: defapt.ro)
Eveniment

Interlopul Genică Boenică, adus în România

Interlopul Genică Boenică, adus în România. Celebrul infractor, pe numele său real Romeo Ursu, a fost încătușat pe Aeroportul Otopeni de polițiștii Direcției Investigații Criminale și dus la penitenciarul Rahova. Pe numele interlopului existau două mandate de arestare în urma condamnărilor de doi ani și zece luni în 2014, respectiv de opt ani, în 2015. Citește și: Șoferul drogat care a ucis la 2 Mai a fost eliberat de polițiști în noaptea tragediei pentru că petrecea cu odrasle de oameni importanți din Constanța, susține șeful sindicatului polițiștilor Europol Autoritățile de la București țin secret modul prin care l-au convins pe interlopul Genică Boenică să se suie în avion și să părăsească Iordania. Cert este că ministrul Justiției, liberala Alina Gorghiu, a mulțumit „tuturor autorităților care au contribuit la aducerea în țară a condamnatului Romeo Ursu.” Două condamnări la activ Interlopul Genică Boenică a fugit în Iordania în urmă cu 15 ani pentru a scăpa de executarea pedepselor din România. Pe numele său, în anul 2008, a fost emis un mandat de urmărire generală în urma mai multor înșelăciuni în domeniul imobiliar. Ulterior au urmat condamnările. Prima condamnare, de doi ani și zece luni, a fost dată în 2014. Citește și: Nici o captură de droguri în portul Constanța în ultimii doi ani, deși România e inundată de stupefiante și numărul consumatorilor tot crește Un an mai târziu, pe numele lui Romeo Ursu a fost dată încă o condamnare, de opt ani cu executare. În urma acestor condamnări au fost emise două mandate de arestare. Nici unul dintre mandatele de arestare nu a fost pus în aplicare pentru că Genică Boenică se afla în Iordania, țară cu care România nu avea semnat un tratat privind extrădarea. Râdea de Poliția Română pe Facebook și la România TV În vara anului 2020, Genică Boenică se lăuda pe contul său de Facebook că a reușit să scape de una dintre condamnări pentru că faptele pentru care a fost condamnat s-ar fi prescris. Citește și: Mama lui Vlad Pascu, către fiul ei, în arest: Eu vreau să-ți fac dosar medical, să te trimită pe aici, pe Rahova. Este centru de tratare de dependențe „Nu au ce să facă, sunt rezident. Au încercat de trei ori, degeaba. Au încercat cu mult timp în urmă, dar nu au nici o șansă. Sunt rezident, am tot ce necesită ca un personaj ca mine să se integreze în societatea lor, așa că sunt binevenit în societatea asta”, explica interlopul la România TV. Aroganțele la adresa justiției făcute de Genică Boenică au dus în aprilie 2021 la semnarea de către România și Iordania a unui tratat privind extrădarea. Interlopul Genică Boenică, adus în România Poliția Română a anunțat în cursul acestei dimineți că a pus în aplicare două mandate de arestare emise pe numele interlopului cunoscut ca Genică Boenică, în vârstă de 55 de ani, din Municipiul București. Citește și: Prietena de droguri a șoferului ucigaș de la 2 Mai, cercetată penal pentru lipsire de libertate în mod ilegal. Împreună cu gașca, ar fi vrut să fure un „portofel” cu Bitcoin de la un tânăr sechestrat „Acesta a fost condamnat de Tribunalul București la o pedeapsă de doi ani și zece luni de închisoare, pentru săvârșirea infracțiunilor de complicitate la tentativă de înșelăciune și instigare la folosirea de informații ce nu sunt destinate publicității”, potrivit comunicatului de presă al Poliției Române. Totodată, Poliția Română a mai transmis că „cel în cauză se sustragea de la punerea în aplicare a unui mandat de executare a pedepsei cu închisoarea, emis de Tribunalul Constanța, fiind condamnat la o pedeapsă de opt ani de închisoare, pentru săvârșirea infracțiunilor de consituirea unui grup infracțional organizat, falsificarea instrumentelor de plată electronică și efectuarea de operațiuni financiare în mod fraudulos. Bărbatul urmează să fie încarcerat într-un penintenciar”. Gorghiu se laudă cu Boenică Ministra Justiției, liberala Alina Gorghiu, a anunțat în cursul acestei dimineți că „un avion l-a adus, în această dimineață, din Iordania în România, pe Romeo Ursu, în vederea executării unei pedepse privative de libertate”. Nu se știe deocamdată dacă a fost un avion de linie sau un avion privat. Cum nu se știe nici ce l-a determinat pe interlopul Genică Boenică să se suie în avion, pentru că autoritățile din Iordania nu l-au reținut în vederea extrădării în România și nici un a existat un proces în acest sens. „Romeo Ursu a fost preluat de pe aeroportul Otopeni de organele de poliție și va fi transportat la penitenciarul Rahova. Este un gest de normalitate într-un stat de drept. Nimeni nu este mai presus de lege. Ca ministră a justiţiei, voi face tot ce ţine de atribuţiile mele pentru a nu permite nimănui să se sustragă justiţiei naţionale. Mulțumesc tuturor autorităților care au contribuit la aducerea în țară a condamnatului Romeo Ursu”, a mai spus Alina Gorghiu, dar fără a nominaliza autorităților implicate în capturarea lui Genică Boerică.

Prietena oxicomană a șoferului drogat, declarație (sursa: Click)
Eveniment

Prietena "oxicomană" a lui Vlad Pascu a povestit cu lux de amănunte la DIICOT cum arătau petrecerile cu droguri de acasă de la acesta: cannabis, cocaină, cocktail-uri de droguri

Prietena "oxicomană" a șoferului drogat, declarație. Rebecca L., celebră după ce s-a lăudat cu mesajul „noi nu suntem toxicomani, ci oxicomani”, a povestit la DIICOT cu lux de amănunte cum decurgeau petrecerile cu droguri organizate în casa lui Vlad Pascu, șoferul drogat care a ucis doi tineri în stațiunea 2 Mai. Citește și: Cine este prietena „oxicomană” a șoferului drogat care a ucis doi tineri la 2 Mai. Mama sa, funcționar public și „creator digital” DeFapt.ro a dezvăluit că Rebecca L. împreună cu alți șase tineri au atacat și sechestrat un tânăr pentru a-i fura portofelul cu Bitcoin. Dosarul pentru infracțiunea de „lipsirea de libertate în mod ilegal” se află pe rolul Tribunalului București. Prietena "oxicomană" a șoferului drogat, declarație Rebecca L. le-a declarat procurorilor DIICOT că l-a cunoscut pe Vlad Pascu în vara anului 2020, imediat după ridicarea restricțiilor generate de pandemie. Din anturajul lor făcea parte dealer-ul Tudor Duma, zis "Maru", Ion Rareș și mai multe alte odrasle de bani gata din Capitală. Citește și: Prietena de droguri a șoferului ucigaș de la 2 Mai, cercetată penal pentru lipsire de libertate în mod ilegal. Împreună cu gașca, ar fi vrut să fure un portofel cu Bitcoin de la un tânăr sechestrat „Știu că la acel moment Vlad Pascu se droga cu mai multe feluri de droguri, respectiv fuma cannabis, trăgea pe nas cocaină”, a spus tânăra. Totul se întâmpla în casa în care locuia Vlad Pascu, acolo unde a locuit până la un moment dat împreună cu tatăl său, mama și sora vitregă. Din primăvara acestui an, Vlad Pascu a locuit mai mult singur în casa părinților. Însă a transformat locuința într-un loc de petreceri la care consumul de droguri era obligatoriu. Droguri pe care le procura Vlad Pascu din banii părinților. Vlad Pascu, specializat în cocktail-uri de droguri „Referitor la videoclipul în care apar împreună cu Vlad Pascu spunând , arăt că acesta a fost filmat în noaptea de 13-14 aprilie 2023, în adresa din București, (...) la o petrecere organizată de Pascu, la care am participat eu, Tudor zis , Rareș Ion, o fată pe care nu o cunoșteam și doi băieți pe care îi știam vag”, le-a spus anchetatorilor Rebecca L. Citește și: Mama lui Vlad Pascu, către fiul ei, în arest: Eu vreau să-ți fac dosar medical, să te trimită pe aici, pe Rahova. Este centru de tratare de dependențe În aceea noapte, spune tânăra, Vlad Pascu i-a dat oxicodonă și o pastilă de metamfetamină. Pe masa din camera lui era pisată mai multă oxicodonă pe care au prizat-o toți invitații. „De altfel, toate foliile care apar în videoclip sunt folii de oxicodonă de 80 Mg, pe care el le desfăcea, le pisa și ni le punea la dispoziție să le prizăm. De asemenea, a luat mai multe capsule din niște vitamine, le-a golit conținutul, în ele a pus oxicodonă pisată amestecată cu pulbere de metamfetamină cristal și încă ceva, dar nu știu ce, apoi mi-a oferit o astfel de capsulă și a luat și el una. Vlad considera aceste capsule formate din amestec drept ceva special și de aceea mi-a oferit numai mie și a luat și el, fără să mai dea și altora”, potrivit declarației date de Rebecca L. Drogat, cu mașinuța pe liniile de tramvai La scurt timp după ce s-au drogat, Vlad Pascu a luat-o pe Rebecca L., a scos buggy car-ul din curtea casei și au ieșit în oraș. În zona Universității Româno-Americane, potrivit Rebeccăi L., Vlad Pascu s-a suit cu vehiculul pe șinele de tramvai. „Cu această ocazie, m-am julit foarte tare la genunchi, așa încât, când a trebuit să merg de Paște la bunicii mei, la Urziceni, nu am putut urca cele patru etaje de la bloc”, s-a văitat fata. Ulterior, în luna mai, Rebecca L., a fost la tratament pentru dezintoxicare la Spitalul Obregia și nu a mai consumat oxicodonă. „Arăt că, atunci când era drogat, Vlad Pascu era foarte creativ sau se urca pe acoperiș și plângea (când lua oxicodonă). Cred că ultima dată l-am văzut pe Vlad la sfârșitul lunii iulie, când ne-am plimbat cu mașina”, a mai menționat tânăra.

Maru, prea drogat să fure medicamente (sursa: Instagram/Tudor Duma)
Eveniment

"Maru", prea drogat să fure medicamente

"Maru", prea drogat să fure medicamente. Dealer-ul de droguri Tudor Duma, zis "Maru", este suspectat de procurori DIICOT că i-a vândut droguri lui Vlad Pascu, șoferul drogat care a ucis doi tineri în stațiunea 2 Mai. Cu câteva ore înainte de a fi săltat de anchetatori în cursul acestei dimineți, Tudor Duma a dat o spargere la depozitul farmaceutic al Spitalului Floreasca, de unde a furat două pungi cu ser fiziologic. Citește și: Puștiul „Maru”, dealer-ul șoferului drogat ucigaș Vlad Pascu, își amenința și bătea tatăl, a fost încătușat repetat de polițiști și prins cu droguri și arme albe, inclusiv o sabie Întreaga operațiunea a fost filmată live chiar de autorul jafului, Tudor Duma, și postată în mediul online. Acesta recunoaște că era beat și drogat și întreba: "Ce medicamente fur și eu de aici?". Procurorii de pe lângă Judecătoria Sector 1 îl cercetează acum pentru infracțiunile de furt calificat și distrugere. "Maru", prea drogat să fure medicamente Procurorii DIICOT au declanșat în această dimineață operațiunea "Hidra", în urma căreia au fost săltați mai mulți dealer-i și traficanți de droguri din anturajul lui Vlad Pascu, șoferul drogat care a omorât doi tineri la 2 Mai. În anturajul lui Pascu se află și Tudor Duma, unul din dealer-ii lui. Citește și: GALERIE FOTO Șoferul drogat ucigaș și părinții, la DIICOT. Tatăl tânărului, comportament bizar: râsete cu gura până la urechi. Vlad Pascu: Îmi pare rău pentru tot, nu pot să dau timpul înapoi Cu câteva ore înainte de a fi săltat de anchetatori, la ora patru dimineața, Tudor Duma a dat o spargere la depozitul cu medicamente al Spitalului Floreasca, din București. Acesta s-a filmat în timp ce se afla în depozitul cu medicamente și îi întreba pe internauți ce medicamente să fure. Anterior a recunoscut că era drogat și beat. Citește și: Mama șoferului drogat care a ucis doi studenți, reținută de DIICOT. Ea ar fi încercat să șantajeze martorii "Băi, sunt rupt în gură deja. Sunt şi beat. M-am strecurat în Spitalul Floreasca. Aţi înteles? Ce medicamente fur şi eu de aici? Ia, ce-i asta oare? (...) Sunt aici ca la mine acasă. Fur tot ce vreau eu", spunea Tudor Duma pe Instagram. După ce a devastat magazia a plecat cu două pungi de ser fiziologic. La final, și-a scris numele cu marker pe unde a apucat. Furt calificat și distrugere În timp ce Tudor Duma se afla la audieri, în incinta DIICOT, Poliția Capitalei a anunțat că "în această dimineață, Direcția Generală de Poliție a Municipiului București – Secția 1 Poliție a fost sesizată, prin SNUAU 112, de către reprezentanți ai unei unități medicale din Sectorul 1, cu privire la săvârșirea unei infracțiuni de distrugere. Citește și: Șoferul ucigaș de la 2 Mai se droga acasă, cu știința mamei. Aceasta ar fi încercat să-i șantajeze cu asta pe prietenii fiului ei La fața locului, s-au deplasat polițiști din cadrul Biroului de Ordine Publică, care au relaționat cu apelantul, acesta sesizând faptul că, în cursul nopții, un bărbat ar fi pătruns în incinta instituției, în zona administrativă (depozitul farmaceutic) unde s-a semnat cu un marker pe fișete, uși, precum și pe alte bunuri din incintă. Ulterior, la plecare, ar fi sustras două pungi cu ser fiziologic, dintr-o cutie aflată pe hol.". După câteva ore de audieri, Poliția Capitalei a anunțat că Tudor Duma este cercetat de procurorii Parchetului de pe lângă Judecătoria Sectorului 1 pentru infracțiunile de furt calificat și distrugere.

MApN, obuziere de un miliard euro. Aici, primele 24 de obuziere cumpărate de Polonia (sursa: Facebook/Hanwha Aerospace - 한화에어로스페이스)
Investigații

MApN, obuziere de un miliard euro

MApN, obuziere de un miliard euro. De fapt, în acest moment, este vorba de 850 de milioane de euro. Atât a estimat Ministerul Apărării Naționale că va plăti pentru achiziția a trei sisteme de obuziere (fiecare cu câte 18 obuziere, deci 54 de obuziere, în total) pe șenile și muniția aferentă. Sud-coreeni și nemți la licitație Defapt.ro a aflat în exclusivitate că la procedura de licitație restrânsă s-au încris sud-coreenii de la Hanwha Aerospace și nemții de la Krauss Maffei Wegmann în asociere cu Rheinmetall. Citește și: EXCLUSIV MApN pune la bătaie aproape un miliard de euro pentru 1.059 de blindate 4×4. Favoriții, americanii de la Oshkosh, nu au primit acceptul Congresului SUA să transfere tehnologie în România și nu vor participa Primii oferă obuzierele autopropulsate K9 Thunder, în timp ce nemții pun la bătaie PzH 2000. Contractul pare cu dedicație pentru compania sud-coreeană Hanwha Aerospace deoarece, cu cinci luni înainte ca licitația să fie anunțată public, ministrul Economiei de atunci Florin Spătaru, actualul consilier al premierului Marcel Ciolacu, susținea că are discuții cu ministrul Apărării pentru construcția obuzierelor autopropulsate K9 în România. Ciucă și Ciolacu, Moși Crăciun în Coreea de Sud Afacerea privind achiziția de obuziere autopropulsate a început cu mult timp înainte de a fi făcută publică de către Ministerul Apărării Naționale. Bazele afacerii s-au pus în decembrie 2022, atunci când premierul Nicolae Ciucă și Marcel Ciolacu, pe atunci șeful Camerei Deputaților, au efectuat o vizită fulger în Coreea de Sud, chiar în ajunul Crăciunului. Cei doi oficiali, însoțiți de mai mulți demnitari ai statului român, au ajuns oficial în Coreea de Sud în data de 21 decembrie 2022 pentru a consolida cooperarea bilaterală româno – coreeană. În cadrul vizitei oficiale s-a discutat despre cooperare economică, cu accent pe zonele de energie, investiții, educație și industria de apărare. Pasul doi: memorandu cu Hanwha Două luni mai târziu, la data de 6 februarie 2023, la sediul Ministerului Economiei s-a semnat un memorandum între compania Romarm și Hanwha Aerospace din Coreea de Sud. "Memorandumul semnat astăzi între Romarm și Hanwha Aerospace aduce o perspectivă reală pentru industria românească de apărare, care trebuie să performeze și să aducă plus valoare în economie de pe urma investițiilor si a transferului de tehnologie", declara atunci Florin Spătaru. Practic, compania Hanwha și-a arătat disponibilitatea de a transfera tehnologie în România ca obligație de offset, doar în cazul în care ar fi primit contracte de la Ministerul Apărării Naționale. Pasul trei: aprobarea Parlamentului pentru achiziție La finalul lunii februarie a.c., ministrul Florin Spătaru spunea că, "în acest moment, în baza memorandumurilor încheiate cu partenerii din Coreea de Sud, se fac evaluări în privinţa locaţiilor, a echipamentelor şi domeniilor în care putem să investim, dar aceste investiţii trebuie să aibă la bază interesul Ministerului Apărării Naţionale de a realiza achiziţii de produse ce vor fi făcute la noi în ţară. Avem discuţii în continuare cu MApN privind construcţia obuzierelor autopropulsate K9, dar procesul decizional la MApN durează. Mă voi întâlni cu domnul ministru şi vom vedea care este stadiul evaluărilor efectuate.". Ulterior, pe 21 martie, Ministerul Apărării Naționale a solicitat Parlamentului aprobarea pentru achiziționarea mai multor echipamente militare pentru Forțele Aeriene și cele Terestre. Printre acestea se afla și programul de înzestrare "Sistem obuzier cal. 155 mm de nivel Batalion". Premierul sud-coreean, la București Programul prevede achiziția a cinci sisteme de obuziere autopropulsate cu o valoare estimată de 1,923 miliarde USD. În primă etapă era prevăzută achiziția a trei sisteme autopropulsate pe șenile, etapă care ar urma să se deruleze până în 2028. Apoi, urma să mai fie achiziționate alte două sisteme. Pe 9 mai 2023, premierul Nicolae Ciucă a anunțat că în ședința de Guvern s-a aprobat un memorandum pentru aprobarea negocierii şi semnării Acordului între Guvernul României şi Guvernul Republicii Coreea privind cooperarea în domeniul apărării. Chiar în aceea zi se afla la București, în vizită oficială, premierul sud-coreean Han Duck-Soo. Aruncarea buzduganului: conferința de presă După alte două luni, Ambasada Republicii Coreea împreună cu partenerul ei strategic de la București, Șerban & Musneci Associates, au organizat o conferință privind cooperarea în industria de apărare între cele două state. Conform comunicatului de presă emis de Ambasada Republicii Coreea, la conferință au participat 120 de factori de decizie din Coreea și România, inclusiv generalul – locotenent Teodor Incicaș, șeful Direcției Generale pentru Armamente din Ministerul Apărării Naționale. Nu întâmplător: direcția condusă de generalul – locotenent Teodor Incicaș este cea care elaborează și coordonează politicile de achiziții de armament, stabilește detaliile tehnice pentru sistemele de armamente, elaborează și coordonează strategiile de achiziții. Tot din comunicatul de presă mai aflăm că Hanwha Aerospace a prezentat oficialilor, inclusiv generalului-locotenent Teodor Incicaș, celebrul obuzier autopropulsat K9 Thunder. MApN, obuziere de un miliard euro La data de 28 iulie a.c., compania Ministerului Apărării, Romtehnica, a anunțat organizarea unei licitații restrânse pentru achiziționarea a trei sisteme de obuziere autopropulsate, cal. 155 mm, și a muniției aferente. În total, 54 de obuziere pe șenile (fiecare sistem are 18 obuziere). Valoarea contractului a fost estimată de oficialii MApN la 4,18 miliarde lei, echivalentul a 850 de milioane de euro. Fiecare sistem obuzier cal. 155 mm de nivel Batalion este compus din 18 obuziere pe șenile cal. 155 mm, nouă bucăți de țeavă de rezervă cal. 155 mm, 12 mașini specializate de transport și încărcat muniții, nouă posturi de observare artilerie autopropulsat, o autostație meteorologică, trei mijloace tehnice de evacuare a echipamentelor avariate și trei sisteme de cercetare acustică. Peste 18.000 de proiectile pentru fiecare sistem Pentru fiecare sistem se va asigura muniția aferentă. Adică: lovitură 155 mm cu proiectil exploziv – 17.352 bucăți, lovitură 155 mm cu proiectil fumigen – 324 bucăți, lovitură 155 mm cu proiectil iluminare – 324 bucăți, lovitură 155 mm cu proiectil inert pentru instruire – 720 de bucăți. Conform anunțului din Sistemul Electronic de Achiziții Publice (SEAP), termenul de livrare pentru cele trei sisteme de obuziere este curpins între 30 și 60 de luni de la semnarea contractului. Surse din cadrul Ministerului Apărării Naționale au declarat sub protecția anonimatului că procedura de înscriere la licitație s-a finalizat. "Au depus oferte companiile Hanwha Aerospace și asocierea dintre Krauss Maffei Wegmann – Rheinmetall. Compania din Coreea de Sud va participa la licitație cu obuzierul K9 Thunder, iar nemții, cu PzH 2000", potrivit surselor citate. Polonia, contract gigant: 672 de obuziere Polonia a semnat în vara anului trecut un acord cadru cu Hanwha Aerospace în baza căruia va cumpăra 672 de obuziere pe șasiu cu șenile K9 Thunder. Primele 24 de obuziere au fost deja livrate Poloniei la data de 19 octombrie 2022. Ministrul polonez al Apărării, Mariusz Błaszczak, spunea anul trecut că oferta Coreei de Sud are câteva avantaje: letalitatea armelor, momentul livrării şi beneficiile industriei naţionale de apărare. "Trebuie să restartăm industria de apărare din cauza pericolului care se vede la est. Contractele guvern la guvern cu ţările vestice nu au adus mereu beneficii industriei poloneze de apărare. După discuţiile cu partea coreeană, vom construi, vom asigura mentenanţa şi vom avea dreptul la modernizări şi export pentru echipamentele construite în Polonia", a declarat oficialul polonez.

Un miliard de euro pentru blindate (sursa: Facebook/Oshkosh Defense)
Investigații

Un miliard de euro pentru blindate

Un miliard de euro pentru blindate. Ministerul Apărării Naționale a anunțat că vrea să cumpere 1.059 blindate 4x4 cu o sumă estimată la 4,58 miliarde lei fără TVA, echivalentul a 923 milioane de euro. În prima etapă a licitației s-au încris cinci firme: francezii de la Arquus, americanii de la AM General, turcii de la NUROL și Otokar, dar și compania URO în asociere cu Rafael. Surpriza a fost furnizată însă de americanii de Oshkosh care, deși erau favoriți la câștigarea licitației, nu au obținut acordul Congresului SUA pentru transferul de tehnologie în România, în cazul în care ar fi câștigat licitația. Un miliard de euro pentru blindate Ministerul Apărării Naționale (MApN) vrea să cumpere 1.059 de "autovehicule tactice blindate de tip ușor", cunoscute ca blindatele 4X4, cu o sumă estimată la 4,58 miliarde lei fără TVA. O treime vor fi cumpărate direct de la câștigătorul licitației, restul urmând să fie asamblate în România. Citește și: Fabrica de avioane Craiova, condusă de un fost muncitor de la linia de montaj, cu facultate după 40 de ani. Circa 300 de angajați nu au reușit să modernizeze nici un avion IAR Conform Notei de Fundamentare, se vor achiziționa varianta de bază și opt derivate ale blindatului 4X4. De exemplu, vor fi achiziționate blindate pentru transportul de personal, unele cu turelă telecomandată, altele pentru cercetare și blindatele pentru evacuare răniților. Aceste blindate vor avea o durată de serviciu de minim 15 ani. În același document se mai precizează că "interesul esențial de securitate pentru statul român îl constituie realizarea prin transfer tehnologic pe teritoriul României a unei/unor capacități de asamblare, integrare, testare și asigurarea mentenanței exclusiv în domeniul militar a ATBTU". Transferul de tehnologie în România, esential Dar și fabricarea cel puțin a următoarelor subsisteme esențiale militare din compunerea ATBTU: sistemul de protecţie balistică şi anti-mină, sistemul de armament, sistemul de comunicaţii şi informatică și suita de aplicații software de comandă control, aparatura de ochire şi observare, sistemul de avertizare și reacție împotriva dispozitivelor de vizare/dirijare asociate sistemelor de lovire ale inamicului, pentru asigurarea securității aprovizionării pe timp de pace, criză și război. Citește și: Ucraina ar putea primi rachete americane ATACMS cu rază lungă de acțiune (cel puțin 300 de kilometri) foarte curând Tot din Nota de Fundamentare aflăm că transferul de tehnologie în România este esential pentru că "în situații de criză, la război sau într-un context geo-politic nefavorabil, prin existența acestor capacități pe teritoriul național, se poate asigura o creștere a rezilienței și a capacității de producție, adaptate la cerințele câmpului de luptă. În cazul inexistenței acestor facilități sunt implicații majore privind capacitatea de reacție și asigurarea integrității teritoriului național". Condiția experienței, scoasă la presiunea producătorilor Licitația părea cu dedicație pentru compania americană Oshkosh, de la care statul român cumpărase printr-un acord "Guvern la Guvern" blindatele JLTV pentru dotarea Forțelor pentru Operații Speciale. De exemplu, una dintre condițiile de participare prevedea că ofertantul "trebuie să depună declarații și documente justificative care să demonstreze că a livrat (…) cel puțin 278 de produse similare ATBTU într-un interval de 12 luni". Condiție pe care o îndeplinea doar Oshkosh. Ulterior, la presiunea marilor companii din industria militară, această cerință obligatorie a fost scoasă în etapa de întrebări și clarificări. Amânare pentru Oshkosh. Fără succes Chiar și fără această condiție, compania Oshkosh era favorită la câștigarea licitație. Doar că americanii de Oshkosh nu au primit acordul Congresului SUA pentru a transfera tehnologie militară în România în cazul în care câștiga licitație. Prima etapă a licitației trebuia să aibă loc în data de 10 iulie 2023. Atunci, fiecare companie care voia să participe la licitație trebuia să depună documentele din care să rezulte că îndeplinește criteriile de calificare în etapa următoare. Adică documente referitoare la cifra de afaceri și experiență, inclusiv un document din care să rezulte disponibilitatea de transfer a tehnologiei în România. Însă prima etapă a fost amânată de Romtehnica, respectiv Ministerul Apărării Naționale, cu aproape două luni pentru ca Oshkosh să obțină acordul Congresului SUA. Nu l-a obținut, motiv pentru care nu s-a înscris la licitație. Favoriții au devenit francezii cu Sherpa Light Ministerul Apărării a fost nevoit să declare deschisă procedura de licitație la începutul lunii septembrie. Surse din cadrul Ministerul Apărării Naționale au declarat pentru DeFapt.ro că, în prima etapă, la sediul Romtehnica, au fost depuse cinci oferte. "Au depus oferte francezii de la Arquus, americanii de la AM General, spaniolii de la URO în asociere cu Rafael. Turcia participă la licitație cu firmele Nurol și Otokar, fiecare cu oferta ei", potrivit surselor. Compania franceză Arquus, unul din principalii favoriți la câștigarea licitației după retragerea companiei americane Oshkosh, participă la licitație cu blindatele 4X4 Sherpa Light. În final, blindatele franceze ar fi produse la Moreni Edouard Penning Reef, managerul pe Europa Centrală și de Est al companiei Arquus, a declarat la o întâlnire cu jurnaliștii că, în cazul în care firma pe care o reprezintă va câștiga licitația, se vor semna mai multe parteneriate cu companiile din industria de apărare românească din care ar rezulta "un grad crescut de cooperare între industriile europene de apărare, prin crearea de parteneriate reciproc avantajoase, pe noi piețe". Francezii vor ca într-o primă fază să livreze un număr mic de blindate 4×4 produse în Franța, acolo unde partenerii din industria de apărare românească ar urma să fie pregătiți. Apoi ar urma transferul de tehnologie în România. În cea de-a doua fază, blindatul 4x4 Sherpa ar urma să fie asamblat în România cu componente produse pe plan local. Într-un final, blindatele francezilor ar urma să fie produse integral la Uzina Automecanica Moreni. NSM 4x4, prezentat la BSDA Companiile turcești Nurol și Otokar au depus fiecare câte o ofertă pentru contractul de 4,58 miliarde de lei. Turcii de la Nurol ar putea intra în licitație cu blindatul NSM 4X4 prezentat la târgul de armament "Black Sea Defense and Aerospace" de la București. Grupul Nurol, cu afaceri în construcții, minerit, imobiliare, servicii financiare și industria de apărare, este condus de familia Carmikli. În anul 2010, familia Carmikli a deschis oficial hotelul Sheraton Batumi din orașul georgian Batumi, eveniment la care a participat și premierul Recep Tayyip Erdogan, actualul președinte al Turciei. După autobuze Otokar, și blindate Cealaltă companie turcească, Otokar, este deja prezentă pe piața românească. Primăria Capitalei a cumpărat 400 de autobuze de la Otokar cu suma de 458 milioane de lei. Firma Otokar face pare din grupul Koç, deținut de familia Koç, considerată cea mai bogată familie din Turcia. La licitația din România, turcii de la Otokar ar putea să participe cu blindatele 4x4 Cobra II. Vehiculele blindate Cobra II au fost văzute în România, în gara din Bacău, în timp ce erau transportate pe calea ferată spre Ucraina. Deocamdată nu se știe cu ce blindate 4X4 vor veni la licitație americanii de la AM General și spaniolii de la URO. Însă se vehiculează că americanii vor veni cu blindatul Humvee NXT360. Spaniolii ar putea licita cu URO Vamtac LTV, asemănător cu vehiculul HMMWV din dotarea armatei americane.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră