luni 24 februarie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Autor: Petru Zoltan

508 articole
Petru Zoltan

Petru Zoltan, jurnalist de investigație de aproape 20 de ani, a publicat articole în Jurnalul Național, România Liberă și Newsweek România, dar a colaborat și cu BBC și alte mari trusturi media europene și americane. Este o prezență constantă în echipe transfrontaliere de investigații (Journalismfund.eu).

Investigații

Prietenul lui Sebastian Ghiță, în MAI

Prietenul lui Sebastian Ghiță, în MAI. Alexandru Iacobescu, prietenul luI Sebastian Ghiță căruia fostul deputat PSD i-a acordat împrumuturi de aproape 100 de milioane de euro, încasează lunar de la stat un salariu net de 4.000 de euro. Ce faci de acești bani: este manager al echipei de baschet a Clubului Sportiv Dinamo, deținut de Ministerul de Interne. Citește și: Cum ajungi general (chestor) la doar 34 de ani: te naști în Buzău! Georgian Drăgan a fost promovat din funcția de purtător de cuvânt al Poliției Române, fără nici un dosar greu la activ Echipa de baschet a CS Dinamo, condus de comisarul Ionuț Popa, reprezintă una din găurile negre prin care se pierd sute de mii de euro anual din banii publici alocați de statul român Ministerului de Interne. Ponta - Ghiță - Iacobescu Sebastian Ghiță, celebrul parlamentar PSD care a fugit din țară de la o chermeză organizată de Serviciul Român de Informații, a menționat în declarația de avere din octombrie 2012 că l-a împrumutat pe Alexandru Iacobescu cu suma de 68 de milioane de euro. Un an mai târziu, valoarea împrumutului a ajuns la 90,3 milioane de euro. Până în iunie 2015, Sebastian Ghiță i-ar mai fi dat împrumuturi de încă nouă milioane de dolari americani. În total, aproape 100 de milioane de euro ar fi fost primiți ca împrumut de Alexandru Iacobescu de la Sebastian Ghiță. În timp ce primea împrumuturile de la Sebastian Ghiță, Alexandru Iacobescu era directorul general al România TV. Iacobescu făcea parte și din anturajul premierului României de atunci, pesedistul Victor Ponta, prietenul lui Sebastian Ghiță. Potrivit Antena 3, Iacobescu a fost unul dintre puținii oameni de afaceri români care l-au însoțit pe premierul Victor Ponta în vizita sa din China în anul 2013. Candidat PRO România, cu Ponta pe afișe Victor Ponta a păstrat relația cu Alexandru Iacobescu și după fuga din țară a lui Sebastian Ghiță. Motiv pentru care, în anul 2020, Alexandru Iacobescu a candidat pentru funcția de senator de Prahova din partea Pro – România, partid condus de Victor Ponta. Afiș electoral al PRO România (sursa: ziare.com) Iacobescu a fost obligat atunci, conform legii electorale, să își depună primele declarații de avere și interese. Din declarația de interese rezultă că Alexandru Iacobescu era atunci președinte al filialei Prahova a Pro-România și secretar general adjunct la nivel național al partidului. Dar în declarația de avere nu figura nici o urmă a împrumuturilor primite de la Sebastian Ghiță. Potrivit documentului, Iacobescu a declarat un apartament primit ca donație în anul 2020, în Ploiești. Pe numele soției sale, Cristina Iacobescu, erau menționate un apartament și un spațiu comercial, ambele în București. Bijuteriile și ceasurile declarate erau evaluate atunci la 200.000 de euro. Iar în conturile bancare, Iacobescu avea 200.000 lei și aproape 2.000 de euro. Iacobescu, amnezic în privința împrumutului La capitolul datorii, prietenul lui Sebastian Ghiță a menționat un credit de la BCR în cuantum de 110.000 lei și o datorie scadentă în 2021 de aproape 20.000 de euro către Asesoft Tehnologies SRL, societate aflată în faliment. DeFapt.ro l-a întrebat pe Alexandru Iacobescu care este relația sa cu Sebastian Ghiță, dar și dacă a returnat împrumuturile primite de la acesta. "Relația mea cu dl. Ghiță este una colegială, ca a doi oameni care au avut proiecte comune în trecut. În această speță (referitoare la împrumuturi – n.r.), cred că trebuie să-l întrebați pe dl. Ghiță din următorul considerent: dânsul era persoană publică la acel moment și tot dânsul vă poate da toate detaliile referitoare la această speță”, a declarat Alexandru Iacobescu. Prietenul lui Sebastian Ghiță, în MAI Alexandru Iacobescu, după ce a cochetat cu politica, a fost angajat pe funcția de manager al echipei de baschet a Clubului Sportiv Dinamo București, deținut și finanțat din bani publici de Ministerul Afacerilor Interne. Cel care l-a angajat pe Iacobescu la CS Dinamo este președintele Ionuț Popa, comisar de poliție care a activat ca ofițer de informații în cadrul Direcției Generale de Protecție Internă, controversatul serviciu secret al Ministerului de Interne. DeFapt.ro a obținut în exclusivitate mai multe documente din cadrul CS Dinamo București din care rezultă că Alexandru Iacobescu a semnat în octombrie a.c. un Contract de Activitate Sportivă în bază căruia primește un salariu brut de 24.378 lei pe lună, echivalentul a 5.000 de euro. După plata taxelor, Iacobescu rămâne cu aproape 4.000 de euro net. "Vi se pare mult pentru un om cu 12 titluri la Asesoft? Pentru baschetul românesc?", a declarat președintele Ionuț Popa. Varianta unui fost antrenor de la Asesoft Managerul Alexandru Iacobescu împreună cu comisarul Ionuț Popa, președintele CS Dinamo, au vrut să-i rezilieze contractul grecului Sotiris Manolopoulos, antrenorul echipei de baschet. Surse din cadrul clubului au declarat sub protecția anonimatului că "rezilierea contractului ar fi costat CS Dinamo nu mai puțin de 80.000 de euro". Totul, pentru a fi adus la echipă antrenorul sârb Sasa Ocokoljic, fostul jucător emblematic și antrenor al CSU Asesoft Ploiești, prietenul managerului Alexandru Iacobescu. "Nu există așa ceva. Toate datele mi se par complet eronate. Îți spun 100% că nu vine nimeni", i-a spus sec Ionuț Popa reporterului DeFapt.ro. La solicitarea DeFapt.ro, managerul Alexandru Iacobescu a recunocut că a discutat cu Sasa Ocokoljic despre o posibilă venire a acestuia la clubul Dinamo. "Vă pot spune ca am fost refuzat de dânsul și acest lucru spune multe despre relația mea cu el…", a declarat managerul Iacobescu. Filiera sârbă Întrebat dacă are în vedere să transfere pentru sezonul următor mai muți jucători de baschet din Serbia, managerul Alexandru Iacobescu a explicat că are în vedere să facă tot ce îi stă în putință pentru a face performanță la clubul Dinamo. "Dacă asta presupune să transfer jucători din Serbia sau orice altă țară, nu am să evit să o fac. Totuși, doresc să menționez că politica de transferuri este făcută de antrenorii clubului și nu de manager. Dacă jucătorii propuși de antrenori se vor ridica la standardele de performanță cerute de ei cât și de clubul Dinamo - aceștia sigur vor intra într-un proces de selecție pentru a putea fi transferați", a spus Iacobescu.

Alexandru Iacobescu (lângă Ponta), prietenul lui Sebastian Ghiță, în MAI (sursa: comisarul.ro)
Cătălin Cherecheș a fost prins în Germania Foto: Facebook
Eveniment

Cătălin Cherecheș a fost prins în Germania

Cătălin Cherecheş, primarul care a umilit Poliția de Frontieră, a fost prins în Germania, la Augsburg, în urma unei colaborări între Poliţia Română şi poliţia germană. El a fost reținut de autoritățile din Bavaria. Citește și: Cătălin Cherecheș și-a pregătit plecarea din țară de ani de zile: a cărat sute de mii de euro cu sacoșa în Germania, împreună cu mama sa. Sume imense avea și într-un seif din Baia Mare Poliția Română a anunțat că în prezent „se derulează activități procedurale specifice” pentru aducerea acestuia în țară. Primarul Cherecheș, capturat de autoritățile germane, la solicitarea statului român Edilul-șef al reședinței de județ a Maramureșului a fost condamnat, la 24 noiembrie, la cinci ani de închisoare cu executare pentru corupție. Însă, cu câteva ore înainte de sentință, el a părăsit România pe la punctul de frontieră Petea, deși era sub control judiciar. În aceeași zi, împotriva lui Cherecheș a fost emis un mandat european de arestare. Cătălin Cherecheș a fost prins în Germania Poliția Română a anunțat că primarul Cătălin Cherecheș, cel care a fugit din țară cu câteva ore înainte de a fi condamnat la cinci de închisoare cu executare, a fost prins de polițiștii bavarezi în orașul Augsburg. „În seara de 28 noiembrie, în urma cooperării polițienești internaționale și a schimbului de date și informații, dintre Poliția Română și autoritățile din Germania, Ungaria, Austria și Italia, a fost localizat, depistat și reținut, de către polițiștii bavarezi și BKA, în Augsburg, un bărbat, de 45 de ani, din Baia Mare, urmărit internațional. Acesta a fost depistat de partenerii externi, pe baza informațiilor oferite de Poliția Română”, a anunțat victorioasă Poliția Română. Cum a fugit din țară primarul Cătălin Cherecheș Poliția de Frontieră a anunțat că primarul Cătălin Cherecheș a ieșit din țară cu ajutorul documentelor de identitate ale unui văr de-al său. „Cherecheș Cătălin a ieșit din țară prin frontiera cu Ungaria prin punctul de trecere Petea, la ora 7:49, folosind o altă identitate, aparținând unei rude, o personă de sex masculin. La ora menționată, la controlul de frontieră s-a prezentat un autovehicul înmatriculat în România, în care se aflau două persoane, conducătorul auto care figura în regim de taxi și un pasager pe scaunul din dreapta față. Cele două persoane s-au legitimat cu cărți de identitate românești dintre care una, cea a pasagerului, aparținea unei rude a lui Cherecheș Cătălin, persoană care locuiește într-un stat din Europa, rudă a acestuia”, a anunțat Victor Ștefan Ivașcu, șeful Poliției de Frontieră, înainte de a fi demis din funcție. Fostul șef al Poliției de Frontieră mai spunea: „În momentul solicitării documentelor la control, agentul de poliție de frontieră se afla în fața tonetei, pe artera de circulație și a procedat la identificarea persoanelor din autovehicul prin confruntarea identității din documente cu cei prezenți. Conform atribuțiilor de serviciu, polițistul de frontieră a implementat trecerea în baza de date, apoi a înmânat documentele polițistului de frontieră maghiar aflat la rândul lui în afara tonetei, care a verificat de asemenea identitatea persoanelor și a consemnat acest aspect în bazele de date maghiare, ulterior permițând intrarea acestora pe teritoriul Ungariei”.

Interlopul „Rechinu”, trimis în judecată de DIICOT Foto: Reporter24.com
Eveniment

Interlopul „Rechinu”, trimis în judecată de DIICOT

Interlopul Florian Tudor, zis „Rechinu”, care a fost arestat în Mexic pentru a putea fi extrădat în România, a fost trimis în judecată de DIICOT pentru că a comandat uciderea bodyguardului său. Citește și: Cine este necunoscutul medic de la unul din cele mai jalnice spitale din România care câștigă, lunar, 11.000 de euro de la stat. Cum a explodat salariul său, în doar doi ani „Rechinu” este unul dintre cei mai puternici interlopi din Craiova și ar fi comandat uciderea bodyguardului său, Sorin Constantin Marcu, după ce a aflat că acesta ar vrea să colaboreze cu agenții FBI. Procurorii DIICOT l-au trimis acum în judecată pentru infracțiunile de constituire a unui grup infracțional organizat, instigare la tentativă de omor calificat, șantaj și instigare la șantaj. „Rechinu” Foto: Facebook/ Pro TV Cei trei „locotenenți” ai lui Rechinu au fost condamnați definitiv de judecătorii de la Curtea de Apel București la câte 12 sau13 ani de închisoare pentru tentativă de omor și constituirea unui grup infracțional organizat. Interlopul Florin Tudor a fost arestat în Mexic în mai 2021, după ce autoritățile române au cerut arestarea și extrădarea acestuia în România. În prezent se află în închisoarea de maximă siguranță Altiplano, din Mexico City, acolo de unde a reușit să evadeze celebrul „El Chapo”. Interlopul „Rechinu”, trimis în judecată de DIICOT Procurorii DIICOT au anunțat că l-au trimis în judecată pe interlopul Florian Tudor, zis Rechinu, pentru patru infracțiuni: constituirea unui grup infracțional organizat, instigare la tentativă la omor calificat, șantaj și instigare la șantaj. Acesta se află în prezent arestat în Mexic, țară de unde conducea unul dintre cele mai mari imperii ale crimei organizate cu rădăcini românești. „S-a reținut că, în cursul anului 2015, pe teritoriul Mexicului, sub conducerea inculpatului s-a constituit și a acționat un grup infracțional organizat format din 4 membri (3 condamnați definitiv prin decizia penală nr. 573 din 17.03.2023 pronunțată de Curtea de Apel București și un inculpat), la care pe parcursul anilor 2015 – 2019, au aderat alți trei membri (condamnați definitiv prin decizia penală menționată), al cărui scop a fost comiterea de infracțiuni cu violență, respectiv șantaj și omor calificat”, potrivit procurorilor DIICOT. Cei trei condamnați definitiv în aprilie 2023 de Curtea de Apel București sunt: Răzvan Alin Ghiță (12 ani de închisoare), Mihai Adrian Mincă (12 ani de închisoare) și Alin Gabi Poenaru, zis Patrian (13 ani de închisoare). Cum a fost ucis bodyguardul Sorin Constantin Marcu? Interlopul Sorin Constantin Marcu a fugit din Craiova, de sub nasul anchetatorilor, înainte de a fi condamnat la opt ani de închisoare pentru tentativă de omor. S-a refugiat în Cancun, acolo unde avea stabilit cartierul general prietenul său, Florian Tudor. Așa a ajuns Sorin Constantin Marcu să lucreze ca bodyguard pentru Florian Tudor, care controla o rețea vastă de carderi. În primăvara anului 2018 au început tensiunile între Marcu și Rechinu. Pe de-o parte Marcu îl amenința cu FBI-ul pe Rechinu de la care încerca să stoarcă cât mai mulți bani. De cealaltă parte Rechinu voia să scape de Marcu pentru că îl sabota „în teren”. Așa se face că, în data de 2 aprilie 2018, Sorin Marcu s-a dus la sediul DHL din Cancun pentru a ridica un colet. Pe urmele lui se aflau mai mulți bodyguarzi de-ai lui Florian Tudor: Alin Poenaru, zis Patrian, Răzvan Alin Ghiță și Mihai Mincă. Aceștia au intrat cu mașina în parcare, apoi au sărit să-l bată pe Sorin Marcu. Norocul l-a ținut câteva luni Răzvan Ghiță l-a pus la pământ, timp în care Alin Poenaru l-a lovit de câteva ori cu cuțitul, spun procurorii. Marcu a fost lăsat într-o baltă de sânge, dar un mexican i-a aplicat un garou cu ajutorul tricoului pentru a opri sângerearea. În urma conflictului Marcu a fost înjunghiat în spate, pe partea stângă, în zona rinichiului, în zona claviculei, și în zona degetelor. Câteva luni mai târziu, în noaptea 11 iunie 2018, Sorin Marcu a fost găsit împușcat într-o mașină foarte aproape de casa lui Florian Tudor. Oficial, Sorin Marcu a fost împușcat de un agentul de securitate privat, Sergio Cabrera Ramón Ruiz. Acesta a declarat polițiștilor care anchetau crima că l-a împușcat pe Marcu pentru că voia să îl asasineze pe șeful lui, Gabriel Stroe Alin - adică, pe bodyguardul lui Florian Tudor „Rechinu”.

România, rachete Patriot: un miliard EUR (sursa: Inquam Photos/George Călin)
Investigații

România, rachete Patriot: un miliard EUR

România, rachete Patriot: un miliard EUR. Ministerul Apărării Naționale, condus de Angel Tîlvăr, va plăti peste 1,08 miliarde euro pentru achiziția a 200 de rachete necesare sistemului de apărare anti-rachetă PATRIOT. Memorandumul privind această achiziție urmează să fie aprobat de premierul Marcel Ciolacu, care în paralel își pregătește vizita oficială în SUA, acolo unde speră să fie primit de secretarul de stat Anthony Blinken și de vicepreședintele Kamala Harris. Citește și: VIDEO Prezența piloților ucraineni pentru F-16 în România va duce la creșterea acțiunilor de spionaj și sabotaj rusești, potrivit unor surse militare. Însă Bucureștiul își consolidează rolul în NATO Armata Română are în dotare un singur sistem de rachete PATRIOT din cele șapte cumpărate de la Guvernul SUA cu nu mai puțin de 3,9 miliarde de dolari. La testarea primului sistem de rachete cu muniție reală de către Armata Română, una din cele trei rachete trase a ratat lansarea. România, rachete Patriot: un miliard EUR Angel Tîlvâr, ministrul Apărării Naționale, a solicitat printr-un memorandum acordul premierului Marcel Ciolacu, actualul șef al PSD, pentru a trimite Parlamentului României o solicitare prin care să ceară aprobarea prealabilă pentru inițierea procedurii de achiziție a 200 de rachete PAC-2 GEM-T pentru sistemul de rachete PATRIOT. Citește și: EXCLUSIV Armata română se dotează mai repede cu avioane F-16 decât cu camioane: vehiculele Iveco vin cu întârzieri mari. Penalizările au ajuns la 29 de milioane de lei Valoarea celor 200 de rachete a fost estimată de către oficialii MApN la suma de 1.088.950.000 euro fără TVA, bani în care intră piese de schimb, servicii conexe și costuri FMS. În cererea ministrului Angel Tîlvăr se menționează că, la data 27 martie 2017, s-a solicitat Guvernului SUA achiziționarea și livrare a șapte sisteme PATRIOT și a unui număr de 56 de rachete PAC-2 GEM-T. Nu sunt suficiente Cantitatea de rachete comandată din SUA reprezintă o încărcare completă a jumătate dintre lansatoare. Acesta este motivul oficial pentru care MApN vrea să cumpere cele 200 de rachete prin Agenția NATO pentru Sprijin și Achiziții (NSPA). Dar nici acestea nu sunt suficiente. Pentru a avea un stoc complet de rachete, MApN urmează să facă alte achiziții. „Prezenta solicitare nu face obiectul completării stocurilor cu rachete PAC-3 MSE. Aceasta se va face printr-o procedură separată”, se menționează în memorandumul trimis Guvernul de ministrul Angel Tîlvăr. 5,4 milioane de euro fără TVA pe bucată Din memorandum mai aflăm că, în anul 2022, România, alături de Olanda, Germania, Spania și Suedia și-au exprimat disponibilitatea de a cumpăra fiecare câte 200 de rachete sol-aer PAC-2 GEM-T prin mecanismul European Sky Shield Initiative (ESSI). Achiziția va fi făcută prin Agenția NATO pentru Sprijin și Achiziții, care la rândul ei va atribui contractul companiei COMLOG din Germania pentru fabricarea rachetelor. Totodată, se va semna un acord Foreign Military Sales (FMS) cu Departamentul Apărării al SUA pentru omologarea rachetelor fabricate în Europa. În perioada 17-22 septembrie 2023 a avut loc reuniunea PSPC (PATRIOT Support Partnership Committee) din cadrul NSPA, ocazie cu care au fost prezentate prețurile maximale pentru achiziția consolidată a celor 1.000 de rachete. „Conform celor comunicate de reprezentanții NSPA, prețul maxim unitar este de cca. 5.444.750 mil. EUR, fără TVA, iar costul total estimat pentru întregul pachet de 200 de rachete este de 1.088.950.000 EUR, fără TVA (include piese de schimb, servicii conexe și costuri FMS)”, se menționează în memorandum. Avans de 35% până în primăvara 2024 Ministerul Apărării Naționale, după ce va plasa comanda fermă, urmează să primească gradual cele 200 de rachete pentru sistemul PATRIOT. Cu toate acestea, ministerul condus de Angel Tîlvăr și-a arătat disponibilitatea de a plăti un avans de aproximativ 35% din valoarea totală estimată a întregului pachet până la sfârșitul anului 2023 sau în primul trimestru al anului 2024. Adică în jur de 350 de milioane de euro fără TVA. Compania COMLOG din Germania, cea care va produce rachetele pentru sistemul PATRIOT, este o societate mixtă înființată de francezii de la MBDA Germania și americanii de la Raytheon Missile and Defense, companie de la care MApN a achiziționat indirect cele șapte sisteme de rachete PATRIOT. DeFapt.ro a dezvăluit că această achiziție mamut de 3,9 miliarde de dolari a fost gestionată de Florin Lazăr Vlădică, în mandatul său de secretar de stat la Apărare. Florin Lazăr Vlădică a fost angajat ulterior de americanii de la Raytheon pentru a le reprezenta interesele în România. O afacere clasică de conflict de interese. Citește și: EXCLUSIV Florin Lazăr Vlădică, ex-Departamentul pentru Armamente cu girul lui Grindeanu, gestionează afacerile lui Frank Timiș din Africa Tragerile de la Capu Midia, semi-eșec Primele rachete PAC - 2 ATM au fost trase de Regimentul 74 PATRIOT în poligonul de la Capu Midia, la data de 15 noiembrie 2023, atunci când a fost testat cu muniție reală primul sistem de rarchete PATRIOT aflat în dotarea Armatei Române. Testul a fost un semi-eșec în contextul în care una din cele trei rachete a ratat lansarea. Oficialii Armatei au încercat să minimalizeze eșecul, în timp ce politicienii se lăudau cu achiziția. O explicație plauzibilă pentru eșecul testării de la Capu Midia a fost dată de generalul – locotenent dr. Viorel Pană, șeful Statului Major al Forțelor Aeriene, în timpul unui interviu acordat Televiziunii Române. „Rachetele trase (...) au costat mai puțin de 10% din prețul unei rachete noi din dotarea sistemului Patriot. Este o rachetă de luptă, numai că este o rachetă aflată la sfârșitul ciclului de viață, pregătită special pentru antrenamente și exerciții. Este maniera de a se antrena a tuturor armatelor lumii. Ele au fost achiziționate încă de la început cu gândul acestui test al turnesolului. Va trebui să facem cu fiecare din cele patru, respectiv șapte sisteme, astfel de trageri reale. (...) O rachetă costă câteva milioane. De la trei, patru milioane până la șase milioane, în funcție de tipul rachetei”, a precizat generalul Viorel Pană.

Vlad Voiculescu, cercetat în dosar DNA (sursa: Facebook/Vlad Voiculescu)
Eveniment

Vlad Voiculescu, cercetat în dosar DNA

Vlad Voiculescu, cercetat în dosar DNA. România a fost păgubită cu peste un miliard de euro în urma achiziției în plus a 52.805.690 de doze de vaccin Pfizer și Moderna. Vlad Voiculescu, cercetat în dosar DNA Principalii vinovați indicați de Direcția Națională Anticorupție sunt fostul premier liberal Florin Cîțu, împreună cu foștii miniștri USR Vlad Voiculescu și Ioana Mihăilă. Procurorii anticorupție au cerut încuviințarea Senatului și Președintelui României pentru începerea urmăririi penale împotriva celor trei politicieni. Citește și: Un judecător de la Târgu Mureș are sute de dosare pe care nu le-a închis, unele au zăcut peste doi ani. Câștiga 20.000 de lei pe lună, iar CSM nu i-a făcut, practic, nimic Anchetatorii l-au scăpat printre degete pe deputatul liberal Nelu Tătaru, fostul ministru al Sănătății, care nu a activat clauza „opt-out” prin care statele membre ale Uniunii Europene aveau posibilitatea să decidă ce cantitate de vaccinuri să cumpere. "Abuz în serviciu, cu consecințe deosebit de grave" Direcția Națională Anticorupție (DNA) a anunțat că a cerut încuviințarea Senatului și Președintelui României pentru a începe urmărirea penală împotriva senatorului liberal și fost prim-ministru Florin Cîțu și a foștilor miniștri USR Vlad Voiculescu și Ioana Mihăilă. Citește și: Sute de ventilatoare, sute de mii de halate și milioane de teste COVID, în stocurile IGSU, după achiziții exagerate decise de Arafat. Avansuri de milioane de euro, produse nerecepționate Cei trei politicieni vor fi cercetați pentru „abuz în serviciu, cu consecințe deosebit de grave, forma participației penale fiind autoratul și, respectiv complicitatea”. Procurorii susțin că, la data de 17 iunie 2020, Comisia Europeană a lansat Strategia europeană privind accelerarea dezvoltării, fabricării și distribuției vaccinurilor împotriva COVID-19 prin care propunea o abordare centralizată pentru achiziția unor opțiuni viabile de vaccinuri și care a presupus negocierea de către Comisia Europeană a unor acorduri de achiziție anticipată cu producătorii de vaccinuri în numele statelor membre. Buba: clauza de opt-out Vaccinurile urmau să fie distribuite statelor membre UE în funcție de numărul populației, iar decizia cu privire la vaccinarea prioritară a anumitor categorii de populație revenea statelor membre. „De precizat este faptul că statele membre aveau posibilitatea să utilizeze, într-un termen de 5 zile de la notificare, o clauză de "opt-out", astfel că nu erau obligate să suporte niciun fel de contribuție pentru vaccinurile pe care decideau să nu le solicite”, potrivit DNA. Ce nu spune DNA este faptul că, la data de 17 iunie 2020, ministerul Sănătății era condus de liberalul Nelu Tătaru, cel care avea atunci obligația să activeze clauza. Dacă ministrul Nelu Tătaru activa clauza „opt-out” până la data de 22 iunie 2020, România nu mai era obligată să cumpere mai multe vaccinuri decât avea nevoie. Paguba: 1.005.498.687 euro + TVA Din comunicatul de presă al DNA rezultă că se fac cercetări cu privire doar la modalitatea în care, în perioada ianuarie - mai 2021, cei trei politicieni au contractat un număr mai mare de doze de vaccin Pfizer și Moderna „cu încălcarea dispozițiilor legale și în lipsa oricăror documente/analize care să ateste necesitatea achiziției”. „Concret, deși dozele de vaccin contractate anterior datei de 01 ianuarie 2021 (37.588.366 doze) ar fi fost suficiente pentru vaccinarea unui număr de peste 23 milioane persoane, două dintre cele trei persoane față de care se solicită formularea cererilor de efectuare a urmăririi penale, beneficiind de ajutorul celei de a treia, ar fi tranzacționat și ordonanțat la plată achiziția în plus a cantității de 52.805.690 doze de vaccin, în valoare totală de 1.005.498.687 euro, la care se adaugă TVA, sumă care constituie un prejudiciu adus bugetului statului”, precizează DNA. Voiculescu: Era decizia comitetului de vaccinare Vlad Voiculescu, fostul ministru al Sănătății, susține într-o postare pe Facebook că este nevinovat pentru că „vaccinarea anti-COVID a fost în subordinea premierului în perioada pandemiei, nu a ministrului Sănătății: e vorba de faimosul comitet de vaccinare condus de dl. Gheorghiță care îi raporta ministrului Apărării Ciucă și premierului Cîțu”. În plus, spune Vlad Voiculescu, alocările de cantități pentru statele membre au fost stabilite în cadrul unui contract comun de achiziție al Comisiei Europene cu furnizorii, în principal pe criteriul populației. Voiculescu acuză "ingerințele politicului în Justiție" „Deciziile privind achiziția de vaccinuri au fost luate exclusiv de premierul de la acea vreme. Există înregistrări ale ședințelor de guvern și documente care probează că premierul și-a asumat aceste decizii. Cu toate că nu am fost de acord cu toate deciziile luate de cei care aveau în coordonare vaccinarea (ex: prioritizarea “specialilor”, centrele secrete pentru “speciali”, falsificarea indicatorilor, comunicarea campaniei de vaccinare etc.) și este de notorietate că am fost și dat afară din guvern pentru asta, trebuie spus că cantitatea de doze achiziționate a constituit o decizie de oportunitate în condiții de incertitudine privind disponibilitatea producției, evoluția tulpinilor, necesitatea re-vaccinării”, potrivit lui Voiculescu. Acesta atrage atenția asupra faptului că ancheta DNA a fost declanșată înainte de începerea campaniei electorale. „Deși sunt semne îngrijorătoare în ultima vreme privind ingerințele politicului în Justiție, am convingerea că există resursele de profesionalism și onestitate în acest sistem, pentru a ajunge la concluzia corectă: aceea că am acționat în cele trei luni ca ministru cu cinste, punând mereu pe primul loc viața și sănătatea oamenilor”, se apără Vlad Voiculescu. 7.270.445 de doze de vaccin expirate La solicitarea DeFapt.ro, Ministerul Sănătății a transmis că, de la începutul pandemiei până în august 2023, au fost „livrate și contractate de către Comisia Europeană, pentru România un număr de 35.455.180 de doze” de vaccin. Suma achitată de România pentru dozele de vaccin este de peste 2,378 miliarde lei. Întrebat ce sumă de bani mai trebuie să plătească România pentru vaccinurile contractate, ministrul Alexandru Rafila a transmis că „ministerul Sănătății își menține decizia de a nu achiziționa dozele aferente anului 2023 și este în proces de negociere cu producătorii de vaccinuri și Comisia Europeană”. Mai mult, potrivit răspunsului transmis de MS, România avea 7.270.445 doze de vaccin expirate în septembrie 2023. „Dozele de vaccin expirate se casează și se distrug de către Direcțiile de Sănătate Publică, în conformitate cu procedurile și legislația în vigoare”, a mai transmis ministerul.

Dobânzile la creditele externe sărăcesc românii (sursa: Facebook/Marcel Ciolacu)
Economie

Dobânzile la creditele externe sărăcesc românii

Dobânzile la creditele externe sărăcesc românii. Fiecare cetățean va plăti anul viitor câte 400 de euro pentru a achita, atenție, doar dobânzile la împrumuturile făcute de statul român. Valoarea dobânzilor pe care trebuie să o plătească statul este de 39,6 miliarde lei, echivalentul a opt miliarde de euro. Citește și: Ucigașii din Sibiu ar fi putut scăpa, după ce au fost reținuți, vineri, în Marea Britanie: judecătoarea a dat termen miercuri pentru mandatul de arestare și a închis telefonul Pentru dezastrul din finanțele României, premierul Marcel Ciolacu a dat vina exclusiv pe liberalul Florin Cîțu, despre care a spus că „a amanetat viitorul țării”. La fel de mult a îndatorat țara și pesedistul Adrian Câciu, fost ministru de Finanțe, dar la dobânzi mult mai mari. DeFapt.ro a dezvăluit în exclusivitate că liberalul Florin Cîțu a îndatorat România cu 167,3 miliarde lei de-a lungul anului 2020, în timp ce ministrul Adrian Câciu a luat împrumuturi de peste 146,5 miliarde lei în anul 2022. Dobânzile la creditele externe sărăcesc românii România trebuie să plătească dobânzi în valoare de 39,6 miliarde lei, adică în jur de opt miliarde de euro, în cursul anului 2024. Ceea ce înseamnă că fiecare cetățean al statului, indiferent că e copil sau adult, va contribui cu peste 400 de euro la plata dobânzilor (calculat la o populație de 20 de milioane). În cursul anului 2025, statul român trebuie să plătească alte dobânzi, în cuantum de 44,4 miliarde lei. Statul român va plăti dobânzi de 49,2 miliarde lei în anul 2026, iar în 2027, valoarea dobânzilor vor depăși 54 de miliarde lei. Întrebat dacă România are bani ca să plătească dobânzile de aproape 40 de miliarde lei în anul 2024, premierul Marcel Ciolacu a răbufnit public, în stilul său caracteristic. Ciolacu dă vina pe Cîțu „De ce nu-l întrebaţi pe Cîţu? De ce nu aţi ţipat când a făcut datorii de 9,2% din PIB? Cumva consideraţi că acele datorii nu le plăteşte? Va veni vreun prim-ministru sau vreun preşedinte al României care să spună: nu vă supăraţi, eu nu am nicio treabă cu ce-au făcut ei. De ce n-a văzut România când un inconştient a dus ţara în această zonă? Iertaţi-mă că întreb şi eu. N-am nicio problemă, răspund la orice întrebare, dar ăsta este adevărul”, a declarat vizibil iritat Marcel Ciolacu. După ce a certat presa, Ciolacu a spus că acele datorii trebuiesc plătite. „Ne-am pregătit şi vom bugeta ca să nu intrăm, Doamne-fereşte, în incapacitate de plată, la buffer-ul care este acum şi la Banca Naţională şi la Ministerul de Finanţe, pentru că avem cel mai mare buffer”, a concluzionat șeful PSD. Dar Ciolacu uită de Câciu DeFapt.ro a dezvăluit că liberalul Florin Cîțu, în mandatul său de ministru al Finanțelor, a îndatorat România în anul 2020 cu suma de 167,3 miliarde lei. Cîțu a fost succedat în funcția de ministru al Finanțelor de Alexandru Nazare, respectiv de Dan Vîlceanu. Citește și: ANALIZĂ Performanța lui Adrian Câciu: este ministrul de Finanțe care s-a împrumutat cel mai mult pe banii statului, de la guvernarea Tăriceanu până azi Cei doi liberali, în perioada 23 decembrie 2020 – 25 noiembrie 2021, au contractat împrumuturi în numele statului român în valoare de 118,4 miliarde lei. Ulterior, în fruntea Ministerului de Finanțe a fost numit pesedistul Adrian Câciu, unul dintre subalternii pe linie de partid ai lui Marcel Ciolacu. În primele 90 de zile ale anului 2022, Adrian Câciu a reușit să îndatoreze România cu aproape 49 de miliarde lei. La finalul anului 2022 valoarea împrumuturilor contractate de ministrul Câciu depășeau suma de 146,5 miliarde lei. Dobânzi foarte mari, spre deosebire de alte țări Mai mult, împrumuturile făcute de ministrul Adrian Câciu sunt purtătoare de dobânzi extrem de mari. De exemplu, în ianuarie 2022, România se împrumuta în medie cu o dobândă 5,37%, în timp ce Bulgaria, cu doar 0,57%. Cehia, Ungaria și Polonia se îndatorau cu dobânzi cuprinse între 3,12% și 4,71, conform datelor de la Banca Centrală Europeană. În octombrie 2022 statul român se împrumuta la o dobândă şi de 9,3% pe an pentru împrumuturi pe zece ani. În timp ce Rusia, stat agresor aflat în război, se împrumuta la dobânzi de 9,9%. Tot în anul 2022, atunci când ministru de Finanțe era pesedistul Adrian Câciu, statul român a plătit dobânzi în cuantum de 30 de miliarde lei, în creștere cu aproximativ 60% față de anul 2021.

Iveco livrează camioane Armatei cu țârâita (sursa: Iveco)
Investigații

Iveco livrează camioane Armatei cu țârâita

Iveco livrează camioane Armatei cu țârâita. 5,7 milioane euro. La atât se ridică valoarea cumulată a penalităților plătite de compania italiană Iveco Defence Vehicles Spa pentru că nu a livrat la termen camioanele militare contractate de Ministerul Apărării Naționale. DeFapt.ro a dezvăluit că Ministerul Apărării Naționale a penalizat inițial compania Iveco, în iunie 2022, cu suma de 12 milioane lei, echivalentul a peste 2,4 milioane euro. De atunci, cuantumul penalităților a mai crescut cu peste 3,3 milioane euro. Citește și: EXCLUSIV Ministerul Apărării a penalizat Iveco cu 12 milioane de lei: compania italiană a „uitat” să livreze 61 de camioane și remorci Culmea, contractul italienilor a fost majorat ulterior cu aproximativ 14,4 milioane de euro motivându-se că s-au scumpit materiile prime, gazul și energia pentru camioanele nelivrate la termen. Ministerul Apărării Naționale a semnat cu italienii de la Iveco două contracte subsecvente a căror valoare depășește suma de 2,3 miliarde lei fără TVA, echivalentul a peste 460 de milioane de euro, pentru achiziția a 2.049 de camioane. Potul total: 3,63 miliarde lei Compania italiană Iveco Defence Vehicles Spa a dat lovitura pe piața de armament românească în decembrie 2019. Ministerul Apărării Naționale (MApN) i-a atribuit atunci un contract-cadru în valoare de 3,63 miliarde lei în baza căruia urma să se furnizeze 2.902 camioane militare în diverse configurații. Primul contract subsecvent, semnat pe 31 decembrie 2019, prevedea ca Iveco Defence Vehicles Spa să livreze 942 de camioane Armatei Române contra sumei de 1,015 miliarde lei fără TVA, în perioada 2020-2024. Dar contractul a mers prost încă de la început. În martie 2020, compania Iveco a invocat în repetate rânduri forța majoră din cauza pandemiei, motiv pentru care a cerut decalarea termenului de livrare a camioanelor militare. Într-un final, a primit o dispensă de 42 de zile. Cu toate acestea, italienii de la Iveco nu au reușit să respecte graficul de livrare a camioanelor, motiv pentru care au fost penalizați cu 12 milioane de lei, echivalentul a 2,4 milioane de dolari, în iunie 2022. Cadou de la pesedistul Florin Spătaru Câteva luni mai târziu, mai multe companii care aveau contracte în derulare cu MApN au primit un ajutor nesperat din partea pesedistului Florin Spătaru, pe atunci ministru al Economiei. Acesta a promovat o Ordonanță de Urgență controversată prin care „prețurile contractelor de achiziție publică de produse/servicii, a contractelor sectoriale și a acordurilor cadru atribuite în domeniile apărării și securității” urma să se ajusteze cu până la 50%. Deși, culmea, ministerul lui Spătaru nu era parte a acestor contracte. Citește și: EXCLUSIV Armata a premiat Iveco cu 15 milioane de dolari, deși compania se află în întârziere majoră cu livrările de camioane militare Astfel, în baza Ordonanței lui Spătaru, MApN a fost nevoit să majoreze primul contract subsecvent semnat cu suma de 71,83 milioane lei, echivalentul a 14,4 milioane euro. Iveco livrează camioane Armatei cu țârâita Penalitățile impuse de MApN companiei Iveco au crescut de la 12 milioane lei în iunie 2022, la peste 28,87 milioane lei în octombrie 2023. „Până în prezent compania IVECO a plătit penalități aferente tuturor întârzierilor în livrarea produselor aferente contractului subsecvent nr. 1 în valoare de 28.874.000 lei”, potrivit MApN. Practic, valoarea cumulată a penalităților plătite a ajuns la peste 5,7 milioane euro. Bogdan Iuliade, directorul general al Iveco Defence Vehicle România, consideră aceste penalități îndreptățite. Dar, spune el, întârzierile au fost generate de pandemie și de criza componentelor de pe piața auto. „Cu criza asta nu se confruntă doar Iveco, se confruntă orice producător de autovehicule și camioane. Nu e o chestiune nici de rea credință din partea noastră, nici de rea credință din partea MApN. E pur și simplu o penurie de componente care întârzie procesul de producție. Și atunci nu avem alte căi de a le combate. Întârzierile sunt… acum nu am o situație la îndemână. Dar sunt întârzieri. Noi plătim penalități pentru fiecare zi de calendar de întârziere. Adică, sâmbătă, duminică, sărbători legale. Deci, plătim în fiecare zi. E un procent care se aplică la valoarea produsului nelivrat. Procentul acesta are un impact major asupra penalităților pe care trebuie să le plătim”, a declarat directorul Bogdan Iuliade pentru DeFapt.ro. Livrate - 806 camioane, întârziate - 136 Primele camioane au început să fie livrate MApN în noiembrie 2020. Procesul de omologare a acestora începuse cu două luni mai devreme. „Omologarea camioanelor a început în luna septembrie a anului 2020. Având în vedere că în contract sunt prevăzute livrări pentru 16 configurații diferite de camioane, omologările au continuat să fie finalizate pe parcursul derulării contractului, înainte de livrarea primului produs din fiecare configurație. Până în prezent au fost omologate 15 din cele 16 configurații de camioane. Ultima configurație va fi omologată înainte de livrarea primului produs aferent acestei configurații”, conform răspunsului transmis de MApN. Iveco a livrat până acum 806 camioane din primul contract subsecvent pentru care ministerul a plătit deja peste 1,074 miliarde lei. Mai are însă de livrat alte 136 de camioane până la finalizarea primului contract subsecvent. Noul contract, pentru 1.107 vehicule Directorul Bogdan Iuliade crede că firma pe care o reprezintă își va onora primul contract subsecvent până la data limită. „Nu mai suntem în întârziere în momentul de față. Chiar putem spune că livrăm anticipat. Suntem în grafic. Primul contract subsecvent va fi finalizat în ianuarie 2024, în grafic sau chiar înainte”, a declarat Bogdan Iuliade. Între timp, Ministerul Apărării și Iveco Defence Vehicle au semnat cel de-al doilea contract subsecvent. Informațiile oficiale obținute de către DeFapt.ro arată că contractul s-a semnat pentru un nou lot, de 1.107 vechicule, și are o valoare de peste 1,286 miliarde lei, la care se adaugă TVA în valoare de 244,35 milioane lei. Valoarea cumulate a celor două contracte subsevente depășește 2,3 miliarde lei, echivalentul a peste 460 de milioane euro, la care se adaugă un TVA de peste 437 milioane lei. Iveco invocă scumpiri la componente de 2-300% Directorul Bodan Iuliade a mai explicat pentru DeFapt.ro că firma Iveco Defence Vehicle s-a confruntat cu întârzieri cronice, în timp ce industria auto se confruntă în continuare cu o criză a componentelor. „Noi am fi putut să facem un stoc de piese care să ne ajungă pentru tot contractul. Dar avem o altă clauză cu MApN prin care nu putem să livrăm componente mai vechi de un an. Și atunci nu avem cum să ne aprovizionăm anticipat”, a menționat Bogdan Iuliade. Cât despre majorarea contractului cu peste 14,4 milioane de euro, sumă care acoperă cu mult valoarea penalităților impuse de MApN, Bogdan Iuliade consideră că este bine venită, dar nu suficientă. „Contractul s-a majorat pentru că toate prețurile s-au majorat pe piață. Nu se recuperează pentru că pe mine mă costă mult mai mult să fac camionul. Costul oțelului s-a mărit de patru ori. 90% din camion este oțel și fontă. Ca să nu mai vorbim de componentele electronice, care s-au mărit și cu 200 - 300%. Totul e un haos în piață. Prețurile s-au mărit cu minimum 25% față de 2020”, a mai declarat directorul general al Iveco Defence Vehicle România.

Autostrada Moldovei - facturi neplătite, buget lipsă. În imagine, Dorinel Umbrărescu (sursa: Inquam Photos/George Călin)
Investigații

Autostrada Moldovei - facturi neplătite, buget lipsă

Autostrada Moldovei - facturi neplătite, buget lipsă. Ministerul Transporturilor, condus de pesedistul Sorin Grindeanu, nu mai are bani pentru a deconta lucrările la Autostrada Moldovei. DeFapt.ro a obținut în exclusivitate un document prin care Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) a refuzat să-i plătească firmei SA&PE Construct, controlată de afaceristul Dorinel Umbrărescu, două facturi în valoare de peste 28,4 milioane lei. Motivul: "LIPSĂ CREDIT BUGETAR". Adică CNAIR nu mai are bani pentru plata lucrărilor. Citește și: Vodafone, dezastru în toată Europa: creșteri abuzive de prețuri, procese cu consumatorii, 11.000 de concediați, scăderea acțiunilor. Compania, desființată de presa europeană Cele două facturi parțiale au fost emise de firma lui Dorin Umbrărescu pentru obiectivul de investiții "Autostrada Buzău – Focșani", cunoscută publicului drept Autostrada Moldovei. Umbrărescu: patru tronsoane, 4,22 miliarde lei Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) a atribuit în septembrie 2022 contractele pentru construirea loturilor 1 și 4 aferente autostrăzii Buzău – Focșani asocierii de firme SA&PE Construct, Spedition UMB și Tehnostrade SRL. Pentru primul tronson, între Buzău și Vadu Pașii, s-a semnat un contract de 689,28 milioane lei. În cazul tronsonului 4, cuprins între Mândrești Munteni și Focșani Nord, s-a semnat un contract de peste 763,72 milioane lei. Citește și: Cu două luni înainte de explozia de pe Autostrada Moldovei, firma lui Umbrărescu mai găurise o conductă Transgaz Ulterior, în decembrie 2022, asocierea dintre cele trei firme a câștigat și licitațiile pentru loturile 2 și 3. Tronsonul 2, între Vadu Pașii și Râmnicul Sărat, a fost câștigat pentru suma de 1,31 miliarde lei. Celălalt tronson, de la Râmnicul Sărat până la Mândrești Munteni, a fost câștigat pentru suma de 1,46 miliarde lei. Toate cele patru tronsoane ale Autostrăzii Buzău – Focșani, câștigate de afaceristul Dorinel Umbrărescu, vor avea o lungime totală de 82,44 km și vor costa peste 4,22 miliarde lei. Autostrada Moldovei - facturi neplătite, buget lipsă Firma SA&PE Construct, patronată de Petru Răzvan Umbrărescu și Alexandru Teodor Umbrărescu, a solicitat CNAIR să plătească două facuturi, emise pe 23, respectiv 25 octombrie 2023. Însă persoana desemnată să efectueze controlul financiar preventiv, Victor Oțelea, și șeful de serviciu Cătălin Țicu au refuzat să dea viza de control finciar pentru că CNAIR nu mai avea bani în buget pentru plata facturilor. "În conformitate cu prevederile art. 20 alin. (2) din Ordonanța Guvernului nr.119/1999, cu modificările și completările ulterioare, vă aducem la cunoștință refuzul de viză de control financiar preventiv pentru: suma de 23.525.992,66 lei din valoarea totală de 36.126.037,76 lei a facturii 78/25.10.2023 și suma de 4.910.138,05 lei din valoarea totală de 11.366.418,17 lei a facturii 77/23.10.2023 emise de SA&PE Construct pentru obiectivul de investiții Autostrada Buzău – Focșani. Motivul refuzului de viză este următorul: LIPSĂ CREDIT BUGETAR". Pistol: Nu am avut toată suma de bani Cristian Pistol, șeful CNAIR, a declarat pentru DeFapt.ro că nu ar fi nici o problemă cu banii. "Vorbiți de documente interne din companie? Nu e o problemă că le aveți, deși nu ar trebui să le aveți. Facturile domnului Umbrărescu, ca și celelalte facturi care sunt în companie, sunt plătite în termenele de plată. Mult mai repede decât termenele de plată care sunt de 60 de zile de la data emiterii facturii. Noi, dacă am făcut plăți parțiale, nu am avut toată suma de bani pentru că suntem la final de buget și se reașează valorile de bugete pe proiecte. Nici o factură de-a domnului Umbrărescu nu este scadentă și neachitată. Nu suntem în situația asta cu nici o factură. Pentru fiecare proiect de investiții îl avem pe câte o linie bugetară. Linia bugetară se alimentează în funcție de facturi, cum vin ele la plată. Toată această operațiune durează. Când s-a emis factura, se duce la controlul financiar preventiv. Ei identifică că pe linia bugetară respectivă nu este întreaga sumă de bani și dau refuz de viză CFP. Atunci, colegii de la financiar se duc și reașează creditele bugetare pe linia respectivă. În momentul în care este reașezat bugetul, i se plătește diferența sau integral. Facturile pe care le avem la plată sunt plătite în termenele contractuale. Termenul contractual este respectat. Dacă vă uitați la data facturii, vedeți că nu este trecut de 60 de zile", a explicat Pistol. "Am avut probleme pe cofinanțări" Întrebat dacă CNAIR a fost afectată de faptul că premierul Marcel Ciolacu nu a făcut rectificarea bugetară, directorul Cristian Pistol a confirmat că au existat dificultăți. "Am avut probleme pe cofinanțări. Dar Guvernul României a emis fonduri de rezervă bugetară și ne-au dat banii", a adăugat șeful CNAIR. Alexandru Șerbănescu, consilierului ministrului Sorin Grindeanu și purtătorul de cuvânt al CNAIR, a sugerat într-o primă fază că documentul ar fi fals. "Nu avem nici un fel de întârziere pe nici un fel de contract. Nici un constructor nu ne-a sesizat că ar fi întârzieri contractuale. Nu avem probleme de insolvabilitate", a spus Șerbănescu.

Semi-eșec pentru tragerile cu rachete Patriot (sursa: Inquam Photos/George Călin)
Eveniment

Semi-eșec pentru tragerile cu rachete Patriot

Semi-eșec pentru tragerile cu rachete Patriot. Testarea cu muniție reală a primului sistem de rachete Patriot din dotarea Armatei române a fost un semi-eșec. În poligonul de la Capu Midia, una din cele trei rachete folosite a ratat lansarea. Oficialii Apărării au invocat "o problemă tehnică minoră". Anunțul lui Angel, ministrul de război Ministerul Apărării Naționale (MApN), condus de Angel Tîlvăr, anunațat că, în perioada 2-17 noiembrie, se va desfășura în poligonul de la Capu Midia un exercițiu militar în cadrul căruia se vor efectua primele trageri reale cu sistemul Patriot. Citește și: Vodafone, dezastru în toată Europa: creșteri abuzive de prețuri, procese cu consumatorii, 11.000 de concediați, scăderea acțiunilor. Compania, desființată de presa europeană "Sistemul de rachete sol-aer Patriot este utilizat pentru combaterea ameninţărilor, prin identificarea, urmărirea şi neutralizarea ţintelor aeriene. În cadrul exerciţiului ţintele aeriene sunt simulate de tipuri diferite de drone şi vor fi combătute cu rachete tip PAC-2 ATM", a anunțat MApN. Totodată, ministerul a transmis că exercițiul are ca scop "validarea şi verificarea funcţionării primului sistem de rachete sol-aer PATRIOT intrat în dotarea Forţelor Aeriene Române în anul 2020, precum şi pregătirea în vederea creşterii capacităţii operaţionale". Semi-eșec pentru tragerile cu rachete Patriot În cadrul acestui exercițiu militar, Regimentul 74 PATRIOT urma să lanseze trei rachete de tip PAC-2 ATM pe ținte aeriene simulate de drone MQM 178 Firejet și ULTRA 20. Însă una din cele trei rachete a ratat lansarea. Politicenii s-au făcut rapid nevăzuți, dar au fost scoși la rampă militarii. "Am fost mulțumiți de cum s-a desfășurat. A fost o problemă la racheta numărul 3, dar se va remedia, o problemă tehnică minoră, la elementul de control", a spus colonelul Virgil Toșa din cadrul Regimentului 74 PATRIOT, citat de Ziua de Constanța. O tentativă de minimalizare a incidentului a avut și șeful Statului Major General, generalul Daniel Petrescu, care a spus că "prin acest exercițiu, sistemele de rachete sol-aer PATRIOT, din dotarea Forțelor Aeriene, au fost validate în terenul național de instrucție. Cerul țării și al NATO este apărat și de către această capabilitate modernă și de mare eficacitate defensivă". Șapte sisteme Patriot, 3,9 miliarde USD România a comandat șapte sisteme de rachete Patriot în anul 2017, produse de compania americană Raytheon, de la Guvernul SUA. Valoarea achiziției a fost estimată la 3,9 miliarde de dolari, fără TVA. De această afacere s-a ocupat atunci secretarul de stat Florin Lazăr Vlădică, în calitate de șef al Departamentului pentru Armamente, organism care aprobă toate achizițiile de armament pentru Armata Română. Ulterior Florin Lazăr Vlădică avea să fie angajat de compania Raytheon pe post de consultant, așa cum a dezvăluit DeFapt.ro. Citește și: EXCLUSIV Florin Lazăr Vlădică, ex-Departamentul pentru Armamente cu girul lui Grindeanu, gestionează afacerile lui Frank Timiș din Africa Primul sistem de rachete Patriot, cel care a tras rachetele la Capu Midia, a ajuns în România în anul 2020. Încă mai sunt trei sisteme de primit La solicitarea DeFapt.ro, ministerul Apărării a transmis că "sistemul PATRIOT livrat în anul 2020 este operațional şi execută misiuni specifice în cadrul Sistemului Integrat de Apărare Aeriană al României". Însă, acum la primul test, a reușit să tragă doar două din cele trei rachete. Armata Română mai are încă trei sisteme de rachete Patriot, care i-au fost livrate în perioada octombrie 2022 - aprilie 2023. Acestea sunt în curs de "operaționalizare prin parcurgerea programelor de instruire colectivă cu participarea instructorilor Guvernului SUA". "Ministerul Apărării Naţionale a operaţionalizat primul sistem PATRIOT, iar în 2023 a încheiat etapa de testare de acceptanţă şi recepţie a sistemelor 2-4 şi a parcurs etapele necesare iniţierii achiziţiei sistemelor 5-7", a mai transmis MApN la solicitarea DeFapt.ro.

Centrul F-16 pentru piloți ucraineni, inaugurat (sursa: Inquam Photos/George Călin)
Eveniment

Centrul F-16 pentru piloți ucraineni, inaugurat

Centrul F-16 pentru piloți ucraineni, inaugurat. Centrul European de Instruire F-16 de la Baza 86 Aeriană Fetești, locul în care piloții din țările NATO, dar și din Ucraina, vor fi instruiți să piloteze avionul de luptă F-16, a fost inaugurat oficial. Prima grupă care va fi instruită la Centrul European este formată din șapte piloți români. Tot aici urmează să fie instruiți și piloții ucraineni, după ce vor dobândi la un nivel operativ abilitățile de limbă engleză necesare pilotării avioanelor de luptă F-16. Ulterior Olanda, Danemarca și Norvegia vor demara procedurile de furnizare a avioanelor F-16 către Ucraina, țară aflată în război cu Rusia. Centrul F-16 pentru piloți ucraineni, inaugurat Baza 86 Aeriană Fetești se află într-un proces amplu de modernizare. Se construiesc clădiri și hangare noi. Câteva containere modulare au fost transformate în săli de curs pentru primul lot de șapte piloți români care a început oficial pregătirea teoretică la Centrul European de Instruire F-16. Citește și: EXCLUSIV Dronele Watchkeeper X de la Elbit pentru Ministerul Apărării nu au autorizație de export de la statul Israel. România a plătit deja un avans de 300 de milioane de lei După câteva săptămâni de pregătire teoretică, vor trece la pregătirea pe simulator. Abia după această fază, pe avioane. Șeful Centrului European de Instruire F-16, comandorul Pișta, a explicat că unicitatea hub-ului internațional de instruire a piloților de F-16 constă în faptul că sunt implicate cel puțin trei țări în acest proiect. Olanda, 18 aparate de luptă „Mă refer la România, SUA (prin Lockheed Martin - n.r.) și partenerul olandez care pune navele la dispoziţie. În acelaşi timp, între instructori este posibil să fie alte naţii, toate membre NATO, foşti piloţi militari care vor fi parte a acestui centru. Este important în contextul actual pentru că dăm un semnal că suntem uniţi”, a declarat comandorul Pişta într-o conferință de presă. Ministrul român al Apărării, Angel Tîlvăr, a declarat că „noi contribuim cu infrastructura de aici, Lockheed Martin va asigura partea de instruire, inclusiv pe partea de mentenanță. Olanda va asigura aparatele”. Până acum, la Centrul European de Instruire F-16 au ajuns instructorii de la compania americană Lockheed Martin, producătorul avionului F-16, și cinci avioane de luptă furnizate de Olanda. Țară care urmează să mai trimită alte 13 avioane F-16. Ministrul olandez al Apărării, declarații complezente Kajsa Ollongren, ministrul olandez al Apărării, prezentă la inaugurarea hub-ului, a declarat că Centrul European de Instruire F-16 de la Baza 86 Aeriană Fetești este important în contextul în care Olanda, Danemarca și Norvegia se pregătesc să livreze avioane F-16 Ucrainei. „Vom începe, bineînţeles, cu antrenamentul piloţilor români, dar vrem de asemenea să antrenăm piloţi ucraineni. (..) E nevoie să urgentăm întărirea forţelor aeriene, iar antrenamentele au început în Danemarca, în SUA şi mă bucur foarte mult că acum avem acest centru european”, a declarat, la finalul inaugurării ministrul Apărării Kajsa Ollongren. Nu e clar când vor veni ucrainenii Aceasta a fost completată de ministrul român Tîlvăr, care a menționat că lucrurile legate de înființarea centrului s-au derulat foarte repede. „Există un tempo, o cadenţă a sosirii echipamentelor, a aparatelor F-16. Totul e planificat. Piloţii ucraineni vor începe de îndată ce au satisfăcute cerinţele de pre-antrenament care se referă la deprinderea elementelor de abilităţi lingvistice şi, în funcţie de fiecare pilot, pregătirea va fi adaptată”, a declarat ministrul Angel Tîlvăr. Prezentă la inaugurarea centrului, Kathleen Kavalec, ambasadoarea SUA în România, a precizat că „este un pas înainte pentru ceea ce vedem în ultima perioadă cu agresiunea Rusiei. Am văzut ce s-a întâmplat în Ucraina. Nu aducem doar antrenamente pentru F-16, dar și sprijin militar de mai multe tipuri”.

Bătaie generalizată la mall în Craiova (sursa: defapt.ro)
Eveniment

Bătaie generalizată la mall în Craiova

Bătaie generalizată la mall în Craiova. Două grupuri de bărbați s-au luat la bătaie sâmbătă în Mall Promenada, cel mai nou centru comercial din Craiova. Polițiștii susțin că au fost implicate în scandal șase persoane, dar din imagini rezultă că sunt șapte. Adică Poliția Craiova a pierdut din vedere unul dintre scandalagii. DeFapt.ro a intrat în posesia unei înregistrări video în care se poate observa cum șapte tineri își impart pumni și picioare în Mall Promenada. Sub privirile speriate ale clienților, unul dintre bătăuși, îmbrăcat cu o geacă albă, scoate un cuțit lung, tip baionetă. Polițiștii din Craiova au anunțat sâmbătă că doi dintre bătăuși au fost reținuți. Bătaie generalizată la mall în Craiova Mall Promenada din Craiova, ultimul centru comercial din Craiova, a fost inaugurat la data de 6 octombrie. La ceremonia de deschidere a participat primarul Craiovei, Lia Olguța Vasilescu, cel mai influent politician din Oltenia după Paul Stănescu. Citește și: Soacra lui Cherecheș era falită: casa ei din Reghin era executată silit. De unde a avut 50.000 de euro pentru șpăguirea unei judecătoare? „Mulţumesc pentru această investiţie pe care aţi ales să o faceţi în Craiova. Este al doilea cel mai mare mall din România, după capitală, pe care Promenada îl construieşte în ţara noastră. Acest lucru nu poate decât să ne bucure”, spunea atunci primarul Lia Olguța Vasilescu. Și vizitatorii mall-ului s-au bucurat. Unii, excesiv, precum cei șapte bărbați care s-au bătut sâmbătă.. Pe de-o parte se aflau, spun polițiștii, patru tineri din Craiova cu vârste cuprinde între 21 și 26. În cealaltă tabără se aflau doi tineri din Filiași. Dar din imaginile aflate în posesia DeFapt.ro se poate observa că în conflict au fost implicate șapte persoane. "Străinii" din Filiași, reținuți la Craiova La scurt timp după scandal au ajuns la mall și polițiștii. Acolo i-a găsit pe cei doi tineri din orașul Filiași, pe care i-a dus la audieri. În urma anchetei preliminare s-a dispus reținerea celor doi pentru 24 de ore pentru săvârșirea infracțiunilor de tulburarea ordinii și liniștii publice și lovirea sau alte violențe. „Din cercetările efectuate până în acest moment s-a stabilit faptul că, pe fondul unui conflict preexistent, doi tineri cu vârstele de 22 şi 33 de ani, din oraşul Filiaşi, s-ar fi agresat reciproc cu alţi patru tineri cu vârste cuprinse între 21 şi 26 de ani, toţi din municipiul Craiova”, potrivit unui comunicat de presă al Inspecoratului de Poliție al Județului Dolj. Magistrații de la Judecătoria Craiova urmează să decidă dacă aceștia vor fi arestați preventiv. Până atunci, tinerii bătăuși vor sta la Centrul de Reţinere şi Arestare Preventivă din cadrul Inspectoratului de Poliţie Judeţean Dolj.

Podul Brăila, structura de rezistență afectată (sursa: Facebook/Irinel Ionel Scrioșteanu)
Investigații

Podul Brăila, structura de rezistență afectată

Podul Brăila, structura de rezistență afectată. 700 de milioane de euro au investit România (prin Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere) și Uniunea Europeană pentru construcția podului suspendat peste Dunăre de la Brăila. O lucrare care se dovedește putredă și roasă de rugină. Grave probleme de durabilitate și stabilitate structurală Dar care a fost inaugurată cu mare fast de președintele României, Klaus Iohannis, însoțit de premier și alți demnitari, deși lucrarea nu a fost recepționată. Citește și: Fost director adjunct al CNAIR desființează lucrările de la podul de la Brăila: tot asfaltul și hidroizolația trebuie înlocuite DeFapt.ro a obținut în exclusivitate un raport ținut la secret de liberalul Cristian Pistol, șeful Companiei Naționale de Administrare a Infrastructurii Rutiere, care arată că blocurile de ancoraj ale podului de Brăila sunt pline de fisuri și infiltrații care vor genera grave probleme de durabilitate și stabilitate structurală. Mai mult, inaugurarea și deschiderea traficului pe podul suspendat înainte de recepția lucrării poate duce la plata unor daune de zeci de milioane de euro către constructorul italian Webuild, așa cum s-a întâmplat în cazul altor lucrări inaugurate de foștii premieri Victor Ponta și Emil Boc. 700 de milioane de euro, în final Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR), condusă în prezent de liberalul Cristian Pistol, a atribuit constructorului italian Webuild, fosta Astaldi, și firmei japoneze IHI Infrastructure un contract de aproape 500 de milioane de euro pentru construcția podului peste Dunăre de la Brăila. 85% din valoarea acestei lucrări, adică în jur de 340 de milioane de euro, a fost asigurată Uniunea Europeană din Fondul European de Dezvoltare Regionala prin Programul Operational Infrastructura Mare 2014-2020. Citește și: Guvernul a dat cea mai valoroasă și profitabilă companie de stat pe mâna unui politruc UDMR, cu studii dubioase, dar căsătorit cu fiica unui afacerist conexat la PSD, din Buzău Contractul a fost majorat ulterior la aproape 700 de milioane de euro, diferență plătită din banii românilor. Însă proiectul a fost întârziat atât din cauza mobilizării insuficiente a italienilor WeBuild, cât și a statului român, care nu a făcut la timp exproprierile. Motiv pentru care italienii au profitat în instanță de fiecare eroare a CNAIR. Iohannis, Ciolacu, Ciucă, Grindeanu, Tudose La data de 6 iulie 2023, podul de la Brăila a fost inaugurat în prezența președintelui României, Klaus Iohannis, a șefului liberarilor, Nicolae Ciucă, a premierului, Marcel Ciolacu, a ministrului Transporturilor, Sorin Grindeanu, a europarlamentarului Miha Tudose și a altor demnitari de rang. Din poză nu a lipsit nici Cristian Pistol, șeful CNAIR, care se pregătește să candideze din partea liberalilor pentru un post de senator de Argeș. Președintele Klaus Iohannis declara la inaugurarea podului că lucrarea „este una dintre cele mai ambițioase inițiative de modernizare a infrastructurii de transport din România”. Șeful Senatului, Nicolae Ciucă, a spus la evenimentul cu pricina că podul este „un motiv de mândrie națională”. Ministrul Transporturilor Sorin Grindeanu a profitat de ocazie să se laude și el cu această lucrarea de anvergură" „Astăzi trăim un moment special pentru infrastructura din România. În 2014 puţini credeau în reuşita acestui proiect. Iată că la șase ani distanţă suntem aici împreună să deschidem circulaţia pe acest pod care leagă cele trei regiuni istorice. Este un pod pe care l-aş numi un pod al speranţei, un pod al unirii, al speranţelor pentru toţii românii, pe care şi le-au pus locuitorii în această lucrare de infrastructură unică în România şi în sud estul Europei”. Asfaltul, turnat greșit. Peste 400 de șuruburi, nestrânse De la aplauze și laude până la dezastru nu a fost decât un singur pas. După ce podul a fost deschis traficului, au început să iasă la iveală mai multe nereguli. Într-o primă fază, asfaltul de pe pod s-a ondulat, de parcă erau valurile Dunării. În timp ce șoferii erau nemulțumiți din cauza lucrării prost făcute, director Cristian Pistol dădea vina pe aceștia pentru că nu respectă restricțiile de tonaj. La scurt timp după problemele cu asfaltul s-a constatat că nu mai puțin de 401 șuruburi de la pod sunt slăbite. Ghinionul constructorului WeBuild a continuat: asfaltul proaspăt turnat s-a fisurat din nou, motiv pentru care a necesitat alte lucrări de reparații. De abia după a doua asfaltare, directorul Cristian Pistol a recunoscut că asfaltul este de proastă calitate și a fost turnat greșit. „Concluziile raportului sunt clare: nu au fost respectate rețeta și tehnologia. E clar că rețeta folosită de ei la mixturile bituminoase nu a fost una corectă”, a declarat Cristian Pistol, citat de Digi24. Un raport secret al CNAIR dă verdictul: dezastru DeFapt.ro a intrat în posesia unui raport realizat în perioada 3 – 6 noiembrie 2023 de către Direcția Regională de Drumuri și Poduri Buzău, document care a fost transmis șefilor CNAIR. Date și imagini din raportul secret al CNAIR (sursa: defapt.ro) Raportul arată că inspecția tehnică s-a făcut doar pe tronsonul de drum DN 2S Km 6 + 640 – Km 7+300 și în tablierul podului. Din acest document rezultă că inginerii au constatat că „rigolele executate pentru asigurarea scurgerii apelor din zona drumului nu sunt finalizate, existând discontinuități de turnare ce au condus la eroziuni ale taluzului”. În plus, rigolele prezintă „colmatări accentuate datorate eroziunilor locale a (sic) taluzului, cu încercări locale de curățare, materialul aluvional (sic) fiind depozitat la marginea rigolei”. Podul Brăila, structura de rezistență afectată S-au mai constatat discontinuități de betonare a șanțului de la bazinul de retenție, erodări accentuate ale casiurilor de pe taluz și erodări sub rigola triunghiulară situată sub bermă. Mai mult, erodările casiurilor au dus la dizlocări și prăbușiri din taluzul drumului formând gropi cu adâncime de trei metri. Cea mai gravă neregulă constatată de ingineri este legată de rețeau pluvială principală, din țeava corugată, care prezintă discontinuități în zona lirei orizontale din segmentul de tablier SJ14. „Discontinuitatea a condus la acumularea de apă în tablier, segment SJ01 – mal Jijila și segmentul MB-21 – zon turn Brăila”, potrivit raportului ținut secret de directorul Cristian Pistol. Un inginer specialist din cadrul CNAIR a spus sub protecția anonimatului că din pozele atașate la raport rezultă că „în interiorul tablierului metalic, există și la această oră, estimăm noi din pozele analizate undeva între 200 – 600 de mc de apă, echivalentul a 200 - 600 de tone încărcare din apa de ploaie evacuată de partea carosabila a podului direct în casetă”. Apă care generează probleme grave de durabilitate și stabilitate structurală.

Tancuri Abrams pentru România, preț incert (sursa: army.mil)
Eveniment

Tancuri Abrams pentru România, preț incert

Tancuri Abrams pentru România, preț incert. Departamentul de Stat al SUA a aprobat vânzarea a 54 de tancuri Abrams, muniție și simulatoare către România la un cost estimat de 2,53 miliarde de dolari. Ministerul Apărării Naționale susține într-un comunicat de presă că, în realitate, valoarea estimată a contractului va fi de 1,07 miliarde de dolari, în concordanță cu aprobarea prealabilă a Parlamentului României. 54 de tancuri Abrams M1A2 SEPv3 Agenția de Cooperare pentru Securitate și Apărare a SUA a emis un comunicat de presă prin care a anunțat că Departamentul de Stat a aprobat posibila vânzare către Guvernul României a tancurilor de luptă Abrams M1A2 și a echipamentelor aferene pentru un cost estimate de 2,53 miliarde dolari. Citește și: EXCLUSIV Dronele Watchkeeper X de la Elbit pentru Ministerul Apărării nu au autorizație de export de la statul Israel. România a plătit deja un avans de 300 de milioane de lei În acest sens, Agenția de Cooperare pentru Securitate și Apărare a emis certificare și a notificat Congresul american despre această poibilă vânzare. Din documentul agenției aflăm că Guvernul României a solicitat cumpărarea a 54 de tancuri de luptă Abrams M1A2 SEPv3, 54 de structuri M1A1, patru vehicule de recuperare Hercules M88A2, patru poduri de asalt M1110, patru vehicule M1150 Assault Breacher, patru poduri HASB, 54 de mitraliere M240C de 7,62 mm, zece motoare cu turbină cu gaz, muniție și trasoare. Cost estimat de americani: 2,53 miliarde USD Pachetul cerut de partea română mai conține tractoare M1300 pentru transportul echipamentelor grele și remorci M1302, camioane tactice cu mobilitate extinsă, stație comună de arme acționate la distanță, mitraliere M2A1 și echipamente de comunicații. Dar și instructor pentru tanchiști și mecanici. „Costul total estimat al programului este de 2,53 miliarde USD. (…) Valoarea reală în dolari va fi mai mică, în funcție de cerințele finale, de autoritatea bugetară și de acordurile de vânzare semnate, dacă și când sunt încheiate (…) Nu sunt cunoscute acorduri de compensare propuse în legătură cu această potențială vânzare”, potrivit Agenției de Cooperare pentru Securitate și Apărare a SUA. Tancuri Abrams pentru România, preț incert Ministerul Apărării Naționale (MApN) a anunțat la rândul său că tancurile Abrams care vor intra în înzestrarea Forțelor Terestre Române vor fi livrate în cea mai modernă versiune a acestui model, ce se află și în dotarea armatei SUA. „Valoarea estimată a contractului se situează în jurul sumei de 1,07 miliarde de dolari, în concordanță cu aprobarea prealabilă a Parlamentului României. Conform legislației americane, Congresul SUA a fost notificat cu o valoare inițială mai mare, de aproximativ 2,5 miliarde de dolari. După aprobarea de către Congres, guvernele României și Statelor Unite vor semna contractul de tip LoA (Letter of Acceptance), achiziția de către partea română urmând a se realiza la valoarea estimată și aprobată de Parlamentul României”, potrivit MApN. Totodată, susține Ministerul Apărării, pentru siguranța aprovizionării va fi implicată industria națională de profil pentru furnizarea suportului logistic integrat.

România așteaptă autorizația Israelului pentru drone (sursa: elbitsystems.com)
Investigații

România așteaptă autorizația Israelului pentru drone

România așteaptă autorizația Israelului pentru drone. 294,4 milioane lei a plătit în avans Ministerul Apărării Naționale pentru achiziționarea primelor trei sisteme de drone Watchkepeer X de la compania israeliană Elbit Systems, evaluate la 824,69 milioane lei. Cele trei sisteme Watchkepeer X ar urma să intre în dotarea Armatei Române până în iunie 2025, dacă vor fi omologate și recepționate în timp util. Citește și: EXCLUSIV Dronele cumpărate de MApN s-au scumpit în doi ani cu peste 100 de milioane de euro, până la 384 de milioane de euro fără TVA Pentru a putea începe livrarea de componente aferente sistemului de drone Watchkepeer X în România, compania Elbit System trebuie să obțină licența de export pentru produsele militare din partea statului Israel, țară care se află de 33 de zile în război cu organizația Hamas. La solicitarea DeFapt.ro, Elbit System nu a vrut să comunice dacă a obținut sau nu licența de export. Șapte sisteme de drone pentru 1,9 miliarde de lei La finalul anului trecut, Ministerul Apărării Naționale, prin intermediul companiei Romtehnica, a semnat un acord cadru în valoare de 1,891 miliarde lei pentru achiziționarea a șapte sisteme de drone Watchkepeer X de la compania israeliană Elbit Systems. În timp ce la București se puneau la punct ultimele detalii ale contractului dintre Ministerul Apărării Naționale și Elbit Systems, ziarul israelian Haaretz titra că oficiali din Ministerul Apărării din Zambia au fost arestați sub suspiciunea de corupție în urma unor achiziții de armament de la firma israeliană Elbit Systems. Citește și: Care vor fi primele tronsoane finalizate (54 km) din autostrada A8. Intră în proiectare şi al doilea segment din autostrada spre vest Comisia Anticorupție din Zambia a postat un comunicat de presă pe rețeaua X prin care a anunțat că, la data de 15 decembrie 2022, l-a arestat pe fostul secretar permanent al Ministerului Apărării, Stardy Mwale, pentru fapte de corupție în legătură cu achiziții de peste 573,9 milioane de dolari, inclusiv achiziționarea avionului prezidenția Gulfstream G650. Acuzații de corupție în Zambia În calitatea sa de președinte al comitetului de achiziții al Ministerului Apărării, Stardy Mwale nu a respectat procedura corespunzătoare și a fost acuzat de fraudă și alte încălcări ale legii privind trei contracte cu Elbit Systems Ltd. Primul contract se referă la o achiziție de 400 de milioane de dolari pentru modernizare forțelor armate ale Zambiei. Un alt contract, de 124 de milioane de dolari, a fost semnat de Elbit cu o companie locală din industria de apărare. Ultimul contract, de 50 de milioane de dolari, se referă la „bunuri și servicii nefurnizate integral”, conform Comisiei Anticorupție. Elbit s-a delimitat de scandalul de corupție, potrivit mai multor publicații, spunând că informațiile publicate în Zambia „nu corespund realității. Elbit are un sistem de conformitate și de aplicare în acest domeniu, care îndeplinește cele mai înalte criterii și nu va întinde mâna corupției și mituirii, nici măcar indirect. Din câte știm, integritatea interacțiunii a fost examinată de autoritățile din Zambia și nu a fost găsită nicio vină în comportamentul lui Elbit”. Primele trei drone, la jumătatea lui 2025 La solicitarea DeFapt.ro, Ministerul Apărării de la București a transmis că, la data de 19 iunie 2023, a fost semnat primul contract subsecvent cu compania Elbit Systems Ltd., contract care prevede furnizarea a trei sisteme de drone Watchkepeer X. Valoarea primului contract subsecvent a fost de 824.697.108 lei fără TVA. Ulterior, în data de 31 iulie 2023, Ministerul Apărării a plătit un avans de peste 294,4 milioane lei, bani care reprezintă 30% din valoarea primului contract subsecvent, pentru cele trei sisteme de drone care urmează să fie livrate în termen de 24 de luni de la data intrării în vigoare a contractului. Adică, până la jumătate lunii iunie a anului 2025. În toată această perioadă de 24 de luni, conform informațiilor obținute de la MApN, compania Elbit Systems Ltd. are obligația de a obține licența de export pentru produsele militare furnizate din Israel, să obțină omologarea primului sistem de drone din parte Ministerului Apărării și să livreze în termen toate cele sisteme. România așteaptă autorizația Israelului pentru drone „În cazul în care furnizorul nu obține licența de export se vor aplica prevederile contractuale. Perioada omologării produsului este inclusă în termenul de livrare. În cazul în care furnizorul nu va livra sistemele în termenul stabilit în contract se vor aplica prevederile contractuale”, a precizat MApN. DeFapt.ro a solicitat companiei israeliene Elbit Systems Ltd. să comunice dacă a obținut licența de export pentru produsele militare din partea statului Israel, în contextul în care țara se află în război cu Hamas. Bogdan Grigoraș, reprezentantul firmei de relații publice Șerban & Musneci Associates, cea care reprezintă firma israeliană în România, a transmis că oficialii Elbit Systems nu vor să răspundă solicitării. Ce se va produce în România Achiziția celor șapte sisteme de drone Watchkepeer X a fost reglementată prin Hotărârea Guvernului 912 din august 2021. Documentul oficial obligă compania israeliană Elbit Systems să realizeze pe teritoriul României o unitate de producție, integrare, testare și mentenanță pentru sisteme de drone. Începând cu primul sistem de drone, Elbit este obligată să producă în România structura platformei aeriene și pe cea a containerului destinat stației terestre de comandă-control la operatori economici din industria națională de apărare. Totodată, trebuie să producă în țară componentele și sistemele electrice, mecanice și hidraulice. Tot în România se va face integrarea finală și testarea sistemului de drone. Începând cu al treilea sistem de drone, prins în primul contract subsecvent, compania Elbit este obligată să producă toate componentele și sistemele electrice, mecanice și hidraulice în țară. Subcontractorii, din grupul Elbit, dar și Aerostar Compania Elbit Systems a declarat patru subcontractanți atunci când a câștigat contractul de 1,891 miliarde lei pentru contrucția de drone. Trei dintre subcontractanți, AE-Electronics, Simultec și Elmet Internațional, fac parte din grupul de firme Elbit. Cel de-al patrulea subcontractant este Aerostar Bacău, acolo unde se face mentenanța avioanelor F-16. Firma AE-Electronics este deținută de compania olandeză Truley Investment B.V., Elbit Defense Holdings Ltd, Elbit Systems Ltd. și Elment International SRL. Conducerea AE-Electronics este asigurată de un consiliu de administrație condus de Eshel Avner și de doi directori: Elena Carmen Baston și Borislav Malamute, cetățean israelian, născut în Rusia. Simultec Măgurele, subsidiara din România a Elbit Systems, este deținută integral de Truley Investment BV. Consiliul de administrație este condus de Afik Alon, dar îl regăsim ca membru și pe Eshel Avner, de la AE-Electronic. Un alt membru comun în consiliile de administrație ale celor două companii este Fisher Israel. Societatea Elmet Internațional are ca asociat majoritar tot compania olandeză Truley Investment, dar și Elbit Defense Holdings Ltd. La conducerea companiei se află directorul general Lajos Veres, ajutat de trei administratori din Israel.

F-16 olandeze pentru antrenarea piloților ucraineni (sursa: CNN)
Eveniment

F-16 olandeze pentru antrenarea piloților ucraineni

F-16 olandeze pentru antrenarea piloților ucraineni. Olanda a trimis cinci avioane de luptă F-16, destinate Centrului European de Instruire, la Baza 86 Aeriană „Locotenent Aviator Gheorghe Mociorniță” din Fetești. Centrul European de Instruire de la Fetești va fi un hub internațional de instruire a piloților de F-16, inclusiv pentru piloții din Ucraina. Citește și: Cea mai importantă misiune a României pentru Kiev: antrenarea piloților ucraineni pe F-16, avioanele de vânătoare care pot crește major șansele împotriva trupelor rusești Consiliul Suprem de Apărare a Țării, condus de președintele Klaus Iohannis, și-a dat acordul pentru înființarea acestui hub regional în România la data de 6 iulie 2023. O săptămână mai târziu, la summit-ul NATO de la Vilnius, a fost semnată „declarația comună privind formalizarea Coaliției de antrenare a forțelor aeriene ale Ucrainei, în vederea operării aeronavelor F-16”. Documentul a fost semnat de 11 state NATO, inclusiv de România, și Ucraina. F-16 olandeze pentru antrenarea piloților ucraineni Ministerul Apărării Naționale (MApN) a anunțat că cinci avioane de luptă F-16 ale Forțelor Aeriene Regale Olandeze au aterizat la Baza 86 Aeriană „Locotenent Aviator Gheorghe Mociorniță” din Fetești. „Aeronavele vor deservi Centrul European de Instruire F-16 (European F-16 training center - EFTC), înființat ca urmare a colaborării dintre Ministerul Apărării Naționale, prin Forțele Aeriene Române, și Ministerul Apărării din Țările de Jos, prin Forțele Aeriene Regale, în parteneriat cu compania Lockheed Martin și cu sprijinul Regatului Danemarcei, stat coordonator alături de Țările de Jos, a Coaliției internaționale F-16”, potrivit MApN. Centrul European de Instruire va fi un hub internațional pentru instruirea piloților de aeronave F-16 și va avea rolul de a facilitate creșterea interoperabilității dintre aliați. Instructori de la Lockheed Martin Totodată, acest centru de antrenament va contribui la crearea unor standarde operaționale comune care au ca scop întărirea capacității NATO de a face față provocărilor din regiunea Mării Negre și din Europa de Est. Conform acordului de colaborare, Ministerul român al Apărării pune la dispoziție Baza 86 Aeriană, facilitățile de instruire și sprijinul națiunii-gazdă, Forțele Aeriene Regale ale Țărilor de Jos pun la dispoziție aeronave F-16, iar compania Lockheed Martin asigură instructorii și mentenanța. „Prin înființarea Centrului European de Instruire F-16, România se angajează să ofere un mediu de pregătire de înaltă calitate, cu acces la resurse tehnice și know-how de ultimă generație, nu doar pentru piloții români, ci și pentru cei din statele aliate și partenere, inclusiv Ucraina”, a mai transmis MApN. Hub operaționalizat de urgență Consiliul Suprem de Apărare a Țării, sub conducerea președintelui Klaus Iohannis, s-a reunit la data de 6 iulie 2023. Președintele Klaus Iohannis declara, conform unui comunicat al Administrației Prezidențiale, că „a fost analizată și implicarea României într-un proiect transatlantic nou, și anume crearea în țara noastră a unei facilități de instruire a piloților pentru operarea avioanelor F-16. Împreună cu alți aliați și cu compania care proiectează acest avion de luptă, va fi creat, în România, un hub regional pentru antrenamentul piloților care vor zbura pe aceste avioane. Aici vor fi pregătiți piloții români care operează aeronave F-16, urmând ca facilitatea să fie deschisă ulterior și participării piloților din statele aliate și partenere NATO, inclusiv din Ucraina”. O săptămână mai târziu, la summit-ul NATO de la Vilnius, a fost semnată „declarația comună privind formalizarea Coaliției de antrenare a forțelor aeriene ale Ucrainei, în vederea operării aeronavelor F-16”. Documentul a fost asumat de 11 state NATO: România, Belgia, Canada, Danemarca, Luxemburg, Norvegia, Polonia, Portugalia, Regatul Țărilor de Jos, Suedia și Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord, plus Ucraina.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră