Autor: Petru Zoltan

508 articole

Petru Zoltan, jurnalist de investigație de aproape 20 de ani, a publicat articole în Jurnalul Național, România Liberă și Newsweek România, dar a colaborat și cu BBC și alte mari trusturi media europene și americane. Este o prezență constantă în echipe transfrontaliere de investigații (Journalismfund.eu).

Eveniment

Ciolacu, pe tronul regal la Athos

Ciolacu, pe tronul regal la Athos. Premierul român a vizitat Mănăstirea Vatopedu de pe muntele Athos în ajunul Bobotezei. Ciolacu, pe tronul regal la Athos Premierul Marcel Ciolacu, însoțit de Marian Neacșu, secretarul general al Guvernului, și de un alai de membri de partid, toți cu frică de Dumnezeu, au ajuns vineri seara la Mănăstirea Vatopedu de pe Muntele Athos. Chiar în ajunul sfintei sărbători de Bobotează. Citește și: Ce salariu primea de la stat judecătorul Cristi Danileț, care se pensionează la 48 de ani Întâmpinat de un sobor de călugări, premierul Marcel Ciolacu a intrat în biserică. Îmbrăcat cu o pufoaică de firmă, blugi și ghete asortate, premierul Marcel Ciolacu s-a așezat pe tronul regal din biserică. În dreapta lui, în picioare și cu mâinile împreunate, se afla Marian Neacșu, mai mic în rang. Ceilalți membri de partid s-au așezat în dreapta vicepremierului, în funcție de rangul politic. Pe tronul regal din biserică pot sta în timpul slujbelor doar regii, împărații, patriarhii sau președinții de stat. Ciolacu, pe tronul regal la Mănăstirea Vatopedu de la Athos (sursa: defapt.ro) Marcel Ciolacu a mai vizitat muntele Athos, inclusiv Mănăstirea Vatopedu, pe la finalul lunii aprilie 2023, înaintea Paștelui. Afaceristul român cunoscut drept "Pescobar", Paul Nicolau, se laudă că face afaceri cu Mănăstirea Vatopedu, de unde ar aduce doradă pentru restaurantele sale din România. Și Gabriela Firea se laudă cu o relație apropiată cu starețul Efrem de la Vatopedu.

Deputatul Banias, bani în locul statului (sursa: Facebook/Mircea Banias)

Investigații

Deputatul Banias, bani în locul statului

Deputatul Banias, bani în locul statului. Cosmin Laurențiu Dumitrache, șeful Autorității Navale Române (ANR), a închis ochii în timp ce două firme au emis ilegal nu mai puțin de 1.779 de certificate "gas free" pentru navele tanc goale care au tranzitat canalele navigabile românești. Citește și: Colonel (r) SPP, jefuit de jumătate de milion de lei de prietenul interlop cu care s-a distrat ziua la grătar și noaptea la club Una dintre societăți, Euro River Transport, îi are printre asociați pe deputatul liberal Mircea Banias și pe fostul parlamentar Laurențiu Mironescu. Corpul de Control al prim-ministrului a concluzionat într-un raport că, în cazul în care certificatele ar fi fost emise de către ANR, statul român ar fi încasat în jur de 871.000 de euro. Mai mult, raportul arată că directorul general Cosmin Laurențiu Dumitrache a lăsat de izbeliște instituția. ANR, reorganizare prin externalizare de servicii Autoritatea Navală Română a fost "căpușată" sistematic sub conducerea actualului director general Cosmin Laurențiu Dumitrache, numit în funcție pe filieră liberală la finalul anului 2019. Atunci, sub pretextul reorganizării, s-a creat cadrul legal pentru externalizarea unor servicii maritime de pe urma cărora statul român încasa milioane de euro anual. De exemplu, Dumitrache a decis să desființeze Biroul Inspecții Terminale și Gas Free (BITGF) invocând lipsa de personal din această structură. Alexandru Pilat, șeful BITGF, i-a transmis premierului de atunci, Ludovic Orban, un memoriu prin care îl informa despre măsurile controversate luate de directorul Cosmin Dumitrache. Memoriu către premierul Orban "Aceste activități de inspecții de stat de gas free și hot work au fost trecute din competențele statului român către anumite firme private, de către actuala conducere a ANR, în mod nelegal, prin intermediul unui ordin de ministru și al unor decizii cu caracter intern ale ANR", se menționa în memoriu. Mai mult, Alexandru Pilat îl informa pe premierul Ludovic Orban că, deși ANR autorizează persoane juridice private, nu există nici o reglementare legislativă prin care să fie controlat modul de emitere a certificatelor gas free. "Certificatele emise de acestea reprezintă abateri grave de la legislația în vigoare. În unele situații reprezentanții acestor firme s-au deplasat la nave și au efectuat inspecțiile de gas free inițiale în locul inspectorilor ANR", susținea Alexandru Pilat, care anexase un astfel de certificat de gas free emis de firma Euro River Transport. După patru ani, un raport de control De atunci au trecut patru ani, timp în care Ministerul Transporturilor, condus în prezent de ministrul Sorin Grindeanu, și Guvernul României s-au făcut că nu văd haosul de la ANR. Acum, Corpul de Control al prim-ministrului a făcut public un raport în care se menționează că "două societăți au eliberat, fără a avea dreptul, un număr de 1.779 de certificate de pentru nave tanc goale care au tranzitat canalele navigabile, încasând contravaloarea tarifelor stabilite pentru aceste operațiuni". Adică au emis ilegal 1.779 certificate gas free. În cazul în care aceste activități ar fi fost "efectuate de reprezentanții ANR, în sarcina cărora exista această atribuție, suma minimă încasată la bugetul ANR ar fi fost în valoare de 355.800 euro, iar valoarea medie ar fi fost de aproximativ 871.710 euro (1779 certificate x 490 euro)”, potrivit raportului. Directorul general al ANR, Cosmin Laurențiu Dumitrache, nu a răspuns întrebărilor transmise de către DeFapt.ro în legătură cu raportul Corpului de Control. Un singur angajat, profit de 250.000 de lei DeFapt.ro a aflat din surse guvernamentale că cele două societăți care au emis ilegal cele 1.779 de certificate sunt Seagas Services SRL și Euro River Transport SRL, două firme cu conexiuni puternice în zona ANR. Prima societate, Seagas Services, este deținută în acte de un anume Gabriel Ilie. Cu un singur angajat, firma a avut în anul 2022 o cifră de afaceri de aproximativ 400.000 lei și un profit de peste 250.000 lei. Contactat de către Defapt.ro, Gabriel Ilie a răspuns inițial la telefon, dar când a auzit întrebările a închis telefonul. Ulterior i-au fost transmise mai multe întrebări legate de numărul de certificate de „gas free” emise ilegal, dar a refuzat să răspundă. Din documentele obținute de către DeFapt.ro rezultă că această societate a avut o autorizație valabilă pentru a emite certificatele până la data de 5 martie 2023. Toate certificatele emise ulterior acestei date erau ilegale. Banias și Mironescu, asociați Cealaltă firmă, Euro River Transport, este deținută de deputatul PNL Mircea Marius Banias (32%), fostul deputatul liberal Laurențiu Mironescu (32%), Emilian Macarie (31%) și Elena Doina Bălan (5%). La numărul de telefon afișat pe site-ul firmei a răspuns Emilian Macarie. Acesta nu a vrut să dea prea multe detalii despre afacerea cu certificate: "Cel mai bine îi dau numărul dvs. domnului Mironescu să vă sune. Noi suntem firmă privată, noi nu avem contractul cu statul, firma era autorizată, personalul era autorizat.". Întrebat dacă firma era autorizată de ANR pentru a emite certificatele de gas free, Emilian Macarie a declarat: "Da, da, de Autoritate. Cursurile cu certificate în regulă au fost făcute la CERONAV. Vă explică domnul Mironescu mai mult.". Laurențiu Mironescu (achitat într-un dosar al DNA) nu a sunat pentru a explica cum a ajuns firma la care este asociat să emită certificate fără drept. Deputatul Banias, bani în locul statului Documentele obținute de către DeFapt.ro arată că firma Euro River Transport a fost într-adevăr autorizată de către ANR, dar autorizația a expirat la data de 4 iunie 2022. Corpul de Control susține că toate certificatele "gas free" emise ulterior acestei date au fost emise fără drept. Ilegal. DeFapt.ro a încercat să afle de la deputatul liberal Mircea Marius Banias câte certificate au fost emise fără drept. "Habar nu am. Eu sunt acționar la Euro River Transport, dar nu am nici o legătură cu managementul, cu activitatea. Nu am voie, sunt deputat și nu am voie să am legătură. Ce legătură are ANR cu Euro River Transport? Nu știu de ce nu le-a eliberat ANR, chiar nu știu.", a spus liberalul. Întrebat dacă l-a susținut politic pe Cosmin Laurențiu Dumitrache pentru ocupare funcției de director general al ANR, deputatul Mircea Banias a precizat că nu i-a cerut nimeni susținerea pentru acesta. "Nici nu-l știu. L-am întâlnit de două, trei ori în viața mea în ocazii oficiale. Așa, la anumite evenimente. Nu l-am văzut în viața mea pe la partid și nici nu s-a pus problema să îl susțin eu. Nu mi-a cerut nimeni nici un fel de susținere. Da, știu că e liberal. Dar nu s-a pus problema să mă întrebe pe mine cineva când a fost numit", a declara deputatul Mircea Banias.

Investigații

Război AACR - SRI: 140.000 euro, daune

Război AACR - SRI: 140.000 euro, daune. 120.000 de euro a plătit până acum Autoritatea Aeronautică Civilă Română pentru o decizie a directorului Nicolae Stoica: cea de concediere a șefului Direcției Securitate Aeronautică și Cibernetică, generalul SRI în rezervă Ion Grosu. Decizie care s-a dovedit ilegală. Consiliul de Administrație al AACR, condus de președintele Eduard Mike, trebuie să sesizeze Curtea de Conturi pentru ca prejudiciul adus statului român să fie imputat celui care a emis decizia ilegală, directorul Nicolae Stoica. Citește și: Fosta ostatică Mia Schem își relatează experiența: „Nu există civili inocenți în Gaza”. Ținută în captivitate la o familie cu copii, ea relatează cum era înfometată și umilită În cazul în care Autoritatea îl va da în judecată pentru recuperarea pagubei, Nicolae Stoica ar putea fi revocat din funcția de director, conform contractului de mandat. Anterior demiterii de către Stoica, generalul Grosu fusese implicat într-un alt proces, care dusese la o primă demitere a lui din funcția de la AACR. Securitatea cibernetică, inutilă Nicolae Stoica, directorul general al Autorității Aeronautice Civile Române, a decis în februarie 2021 să reorganizeze instituția. Atunci, a desființat inclusiv compartimentul de securitate cibernetică în cadrul căruia lucrau trei specialiști recunoscuți la nivel internațional. Chipurile, Autoritatea nu avea atribuții în domeniu securității cibernetice în domeniul aviației civile iar prin concedierea celor trei angajați s-ar fi făcut o economie anuală de 507.000 lei. Citește și: EXCLUSIV Șeful Aviației Civile, Nicolae Stoica, confirmă dezvăluirile Defapt.ro: i-a cerut mii de euro unui subordonat detașat în străinătate În urma acestei decizii controversate, Stoica a lăsat vulnerabilă aviația civilă în fața posibilelor atacuri cibernetice. Nu i-a păsat că președintele Klaus Iohannis, Serviciul Român de Informații, Ministerul Transporturilor și Directoratul Național de Securitate au spus, la unison, că AACR are atribuții în domeniul securității cibernetice. Generalul (r) SRI Ion Grosu, dat afară Mai mult, Corpul de Control al prim-ministrului a constatat că "AACR, în calitate de autoritate competentă în domeniul securității aviației civile, are atribuții/competențe în domeniul securității cibernetice, ca parte integrantă a securității aviației civile, așa după cum rezultă din cadrul legal european și național". Totodată, Corpul de Control a mai constatat că restructurarea din anul 2021 făcută de Nicolae Stoica "s-a realizat fără a avea la bază o analiză a activității desfășurată în concret de către compartimentele din cadrul Autorității, ci, practic, au fost invocate doar argumente de natură economică". Printre cei pe care i-a dat afară directorul Nicolae Stoica se afla și generalul SRI Ion Grosu, care ocupa funcția de șef al Direcției Securitate Aeronautică și Cibernetică. Război AACR - SRI: 140.000 euro, daune Conform deciziei 238 din 7 aprilie 2021, generalului Ion Grosu i s-a propus atunci să fie retrogradat pe funcția de referent de specialitate în cadrul Direcției de Securitate Aeronautică. În replică, Grosu a decis să conteste în instanță decizia semnată de directorul Nicolae Stoica. După aproape trei ani de procese, Ion Grosu a câștigat procesul cu Autoritatea Aeronautică Civilă Română, ocazie cu care Nicolae Stoica a fost obligat să reînființeze postul de pe care generalul fusese concediat. Mai mult, judecătorii au decis că Ion Grosu este îndreptățit să își primească retroactiv toate salariile și drepturile cuvenite de la data la care a fost concediat până în decembrie 2023. Conform documentelor obținute de către DeFapt.ro, Autoritatea Aeronautică Civilă Română i-a plătit deja aproximativ 600.000 lei, echivalentul a peste 120.000 de euro. Pe lângă acești bani, AACR urmează să îi mai plătească generalului în jur de 20.000 de euro pentru sporuri și cheltuieli de judecată. Proces câștigat, funcție pierdută din nou Generalul Ion Grosu a fost reangajat în decembrie 2023 pe funcția de director al Direcției Securitate Aeronautică. Dar, la scurt timp, Nicolae Stoica a decis să reorganizeze din nou AACR. De data aceasta, cu acordul Consiliului de Administrație. În urma acestei noi reorganizări, Direcția Securitate Aeronautică a fost transformată în Serviciul de Securitate Aeronautică. La fel ca în 2021, directorul Nicolae Stoica a decis ca Ion Grosu să fie retrogradat. De data aceasta, pe funcția de referent de specialitate la Navigabilitate, în loc să îl numească pe funcția de șef serviciu Securitate Aeronautică, așa cum prevede Legea 296/2023. Generalul Ion Grosu l-a notificat pe directorul Nicolae Stoica că nu este de acord cu ocuparea funcției de referent. Mai mult, i-a cerut să respecte legislația și să îl încadreze pe funcția de șef serviciu Securitate Aeronautică. La fel a procedat și Sindicatul Personalului de Specialitate din Autoritatea Aeronautică Civilă Română, condus de Elena Tănase, care a cerut directorului Nicolae Stoica să respecte legea.

Investigații

Concediu medical în Tunisia (DSP Timiș)

Concediu medical în Tunisia (DSP Timiș). Cornelia Cismaș Malac, directorul executiv adjunct al Direcției de Sănătate Publică Timiș și subalterna ministrului Sănătății Alexandru Rafila, și-a petrecut șapte zile dintr-un concediu medical într-o vacanță exotică în Tunisia. Citește și: EXCLUSIV Rafila a numit un șofer fără studii medicale la șefia Direcției de Sănătate Publică Timiș. Medicii, revoltați: DSP trebuie să implementeze proiecte PNRR Se întâmpla la sfârșitul lunii iunie, cu câteva zile înainte ca premierul Marcel Ciolacu să ceară socoteală Casei Naționale de Asigurări de Sănătate pentru milioanele de concedii medicale luate de români. DeFapt.ro a consultat mai multe documente din care rezultă că adjuncta de la DSP Timiș a beneficiat de 113 zile de concediu medical, plus alte 24 de zile de concediu de odihnă în anul 2023. 147 de zile de concediu în opt luni Cornelia Cismaș Malac a devenit cunoscută publicului larg în martie 2020, când se afla la șefia Direcției de Sănătate Publică Timiș. Atunci, s-a bâlbâit atât de tare în timpul unei conferințe de presă organizată după apariția primului caz de coronavirus în Timiș, încât a cerut un pahar cu apă. Apoi a declarat că, de fap,t o deranjează luminile camerelor de filmat. În urma gafelor care au devenit virale în mediul online, ministrul Victor Costache, cel care conducea Sănătatea în aceea perioadă, a fost nevoit să o schimbe din funcție. Dar Cornelia Cismaș Malac a rămas în continuare la DSP Timiș. Doar că pe o funcție inferioară: cea de director executiv adjunct, responsabil cu partea economică, acolo unde se bucură de foarte mult timp liber. Documentele consultate de către DeFapt.ro arată că Cornelia Cismaș Malac, adjuncta de la DSP Timiș, a avut în perioada noiembrie 2022 – iunie 2023 nu mai puțin de 133 de zile de concediu medical. Dintre acestea, 20 de zile au fost în anul 2022, restul de 113, în 2023. Mai mult, în perioadele 17 august – 1 septembrie 2023 și 23 octombrie – 7 noiembrie 2023, a beneficiat și de concediu de odihnă. Concediu medical în Tunisia (DSP Timiș) Cornelia Cismaș Malac și-a petrecut șapte din cele 113 zile de concediu medical din 2023 într-o vacanță exotică în Tunisia. Explorarea Tunisiei a avut loc în perioada 16 – 23 iunie 2023, în timp ce Malac se afla, oficial, în concediu medical. Surse din cadrul DSP Timiș au declarat sub protecția anonimatului că, după ce s-a întors din Tunisia, Cornelia Cismaș Malac nu a făcut nici un secret din asta, ba chiar s-a lăudat colegilor cu fotografiile din vacanță. Contactată de către DeFapt.ro pentru a explica care au fost motivele pentru care și-a petrecut concediul medical în Tunisia, Cornelia Cismaș Malac a ezitat de câteva ori să răspundă la întrebare. Într-un final, a spus ceva: "Nu am nimic de declarat!". Apoi a închis telefonul. DeFapt.ro a încercat să obțină un punct de vedere și de la ministrul Alexandru Rafila, șeful ei direct, dar nici acesta nu a răspuns întrebărilor. Cumnata unui șef de organizație PSD La scurt timp după ce Cornelia Cismaș Malac și-a petrecut concediul medical în Tunisia, premierul Marcel Ciolacu declara război concediilor medicale. "Sunt oameni care au nevoie de concedii medicale, dar este evident că s-a abuzat de acest fenomen şi vă anunţ că este o datorie de anul trecut la concedii medicale de șase miliarde de lei, respectiv 1,2 miliarde de euro", anunța premierul Marcel Ciolacu, șef al PSD. Dar, cu siguranță, prim-ministrul României nu se referea la Cornelia Cismaș Malac, care are legături puternice în PSD. De exemplu, soțul ei, Romeo Malac, este președintele Asociației Județene de Fotbal Timiș și observator din partea Federației Române de Fotbal. Romeo Malac este angajat și la Direcția de Prestări Servicii din cadrul Consiliului Județean Timiș. De la toate cele trei locuri de muncă a fost renumerat cu peste 122.000 lei în anul 2022. Fratele lui Romeo Malac și cumnatul Corneliei Cismaș Malac este Victor Malac, consilier local și președinte al organizației PSD Dumbrăvița (Timiș).

Investigații

Șefia DSP Timiș, dată unui șofer

Șefia DSP Timiș, dată unui șofer. Alexandru Rafila, ministrul Sănătății, a decis să-l numească în funcția de director interimar al Direcției de Sănătate Publică Timiș pe inspectorul Florin Ardelean, care a fost angajat inițial ca șofer al direcției. Citește și: Disperare: Vodafone crește unilateral prețurile abonamentelor și introduce o clauză în contract potrivit căreia poate indexa anual, tot unilateral, prețul Asta în contextul în care pesedistul Alexandru Rafila a susținut în ultima perioadă că la conducerea Direcțiilor de Sănătate Publică, aflate direct în subordinea sa, ar trebui numiți medici, la fel cum la Direcțiile Sanitar Veterinare sunt numiți medici veterinari. Citește și: EXCLUSIV Adjuncta DSP Timiș, 133 de zile de concediu medical și 14 zile concediu de odihnă în opt luni. O săptămână de concediu medical a fost petrecută în Tunisia de Cornelia Cismaș Malac Medicii de la Direcția de Sănătate Publică Timiș sunt revoltați de această numire controversată, în contextul în care instituția ar urma să implementeze două proiecte majore finanțate prin PNRR. Angajat ca șofer în 2008, licențiat în Drept în 2013 Florin Ardelean a fost angajat în anul 2008 pe postul de șofer în cadrul Direcției de Sănătate Publică Timiș, în baza unui contract individual de muncă. Ardelean îl deservea pe directorul instituției, renumitul profesor ortoped Horia Vermeșan. Documentele obținute de către DeFapt.ro arată că Florin Ardelean în paralel s-a înscris și la Facultatea de Drept din cadrul Universității Europene "Drăgan" din Lugoj. A absolvit facultatea în iulie 2013, atunci când și-a luat licența în drept cu media 7,80. Câteva luni mai târziu, în decembrie 2013, directorul Horia Vermeșan a decis să organizeze un concurs de recrutare pentru funcția de inspector I debutant pentru serviciul control în sănătate publică. După ce s-a uitat de jur împrejur, și-a fixat privirea asupra șoferului său, Florin Ardelean. Făcut inspector DSP în ajunul Crăciunului Pe care a decis să-l angajeze prin dispoziția 137 din 24 decembrie 2013. Adică chiar ajunul Crăciunului. Astfel, șoferul lui Vermeșan urma să verifice calitatea serviciilor medicale publice din județul Timiș, de la serviciile de urgență până la calamități, epidemii și alte catastrofe. Pe lângă. Ardelean asta trebuia să controleze, monitorizeze și să evalueze derularea programelor naționale și locale de sănătate cu privire la asistența medicală în comunitățile de risc. Dar, pentru că nu avea studii de specialitate, inspectorul Florin Ardelean mergea doar la reclamații. Salariul de bază al lui Florin Ardelean la încadrarea pe funcția de inspector debutant a fost de 1.021 lei, în care erau incluse sporul de vechime de 25%, spor de încordare psihică de 15% și 11% sporul de prevenție. Șefia DSP Timiș, dată unui șofer La data de 20 decembrie 2023, ministrul Alexandru Rafila a decis să îl numească pe inspectorul Florin Ardelean în funcția de director interimar al Direcției de Sănătate Publică Timiș. Decizie care intră în vigoare începând cu 1 ianuarie 2024 pentru o perioadă de trei luni. "Pe perioada funcției de conducere de director executiv gradul II la Direcția de Sănătate Publică a județului Timiș, domnul Ardelean Florin beneficiază de un salariu de bază de 9.980 lei", se menționează în decizia semnată de ministrul Alexandru Rafila. Ordinul de numire la șefia interimară a DSP Timiș (sursa: defapt.ro) Contactat de către DeFapt.ro, ministrul Alexandru Rafila a declarat, sec: "Nu cred că e vorba de un șofer". Apoi a închis telefonul. Averea crește brusc în 2022 Inspectorul Florin Ardelean avea în anul 2015 un apartament în Timișoara, locuință pe care a primit-o ca donație în 2004. Tot pe atunci, avea un Audi fabricat în 2002, plus bijuterii și tablouri evaluate la 8.500 de euro. Salariul său anual era de 10.572 lei, iar soția sa câștiga de două ori mai mult de la Ursus Breweries SA. În anul 2022, declarație de avere era aproape identică. Singurele modificări erau la capitolul salarii. Dar, în anul 2023, Ardelean a declarat că în anul precedent cumpărase un apartament și o vilă, ambele în localitatea Moșnița Nouă, aflată lângă Timișoara. În plus, vânduse un apartament cu 125.000 de euro. Tot în 2022, luase un credit de 150.000 lei de la BCR pe care-l și restituise, plus un altul de 130.000 lei, scadent în 2027. De la sora soției luase un alt împrumut, de 90.000 de euro, bani pe care trebuie să îi restituie până în 2025.

Investigații

"Ferma Dacilor", administrată de trei firme

"Ferma Dacilor", administrată de trei firme. Locul în care au ars șase persoane în urma unui incendiu este controlat neoficial de Cornel Dinicu. Pe numele lui există acolo doar firma Pescăria Tohania, fosta Ferma Dacilor Catering SRL, care oferă mâncarea pentru evenimente. Citește și: Șeful Protecției Consumatorului, pesedistul Horia Constantinescu, laude deșănțate pentru Ferma Dacilor: „Sunt prieten cu proprietarul de aproape 31 de ani”. Proprietarul, un interlop Spațiile de cazare sunt administrate oficial de o altă societate, Ferma Dacilor Production SRL, patronată în acte de Marian Viorel Olteanu și Vitomir Adrian Ristin. Primul mai are o firmă de construcții, celălalt, o carmangerie. Șefii ISU Prahova, chefuri dacice Pensiunea Ferma Dacilor, din localitatea prahoveană Tohani, a ars din temelie. În momentul izbucnirii incendiului, în pensiune se aflau 26 de persoane care participaseră la o petrecere. Pompierii au reușit să scoată de sub dărâmături șase trupuri carbonizate. Surse apropiate anchetei au declarat că urmează să se obțină probe ADN de la persoanele decedate și de la rudele acestora pentru a se stabili cu exactitate identitatea fiecărei victime. Deși nu avea autorizație de construcție și nici autorizație de securitate la incendiu, pensiunea Ferma Dacilor era locul preferat pentru chermeze de șefii ISU Prahova. Conducerea ISU Prahova este asigurată de prahoveanul Nicolae Tudoroiu. Acesta este secondat de prim-adjunctul Florin Chivu și de adjunctul Alexandru Muscalu. De abia acum, în urma tragediei în care și-au pierdut viața șase persoane, Direcția Națională Anticorupție urmează să redeschidă o anchetă legată de funcționarea fără autorizație ISU a pensiunii Ferma Dacilor. Interlopul Dinicu are o pescărie de catering Documentele publice consultate de către DeFapt.ro arată că, în anul 2015, Cornel Dinicu a înființat firma Ferma Dacilor Catering SRL cu sediul social în satul Tohani, comuna Gura Vadului, nr. 76 B. La aceeași adresă cu pensiunea care s-a făcut scrum. Ulterior, în august 2021, Cornel Dinicu a schimbat denumirea firmei în Pescăria Tohania. Și de la înființarea din 2015 și după rebotezarea din 2021, firma a avut obiect principal de activitate "activități de alimentație (catering) pentru evenimente". Adică asigura mâncării pentru diverse evenimente. Datele financiare ale firmei arată că, în ultimii trei ani fiscali, firma a raportat un singur angajat și profituri modeste. În anul 2020, a raportat un profit de peste 153.000 lei, apoi a scăzut în 2021 la puțin peste 9.000 lei. Ultimul an fiscal arată că firma lui Dinicu a avut o cifră de afaceri de aproape 194.000 lei și un profit de 18.695 lei. Dinicu, omul cu adresa de e-mail O altă firmă, Ferma Dacilor Production SRL, a fost înființată în iunie 2016 și are ca obiect principal de activitate "facilităţi de cazare pentru vacanţe şi perioade de scurtă durată". Sediul social și punctul de lucru declarat se află tot în satul Tohani la nr. 76 B. Practic, această firmă se ocupa de închirierea spațiilor de cazare care au luat foc. Documentele de la Registrul Comerțului arată că această societate este patronată în acte de Marian Viorel Olteanu și Vitomir Adrian Ristin. Dar de pe site-ul fermadacilor.ro aflăm că furnizorii pot trimite e-mail-uri pe adresa [email protected], declarată la Registrul Comerțului de firma Pescăria Tohania SRL, deținută de Cornel Dinicu. În plină pandemie, firma controlată prin interpuși de Cornel Dinicu, a raportat cifre de afaceri uluitoare. De exemplu, în anul 2020 a raportat o cifră de afaceri netă de peste 2,93 milioane lei și un profit de aproximativ 1,24 milioane lei. Cifra de afaceri a crescut în anul 2021 la peste 4,2 milioane lei și profitul, la peste 1,6 milioane lei. În anul fiscal 2022, cu un număr mediu de 11 angajați, Ferma Dacilor Production a avut o cifră de afaceri de aproximativ 5,5 milioane lei și un profit de aproape două milioane lei. "Ferma Dacilor", administrată de trei firme Pe numele lui Marian Viorel Olteanu, unul din cei doi patroni din acte de la Ferma Dacilor Production SRL, se mai află societatea de construcții Mițan Totalcons SRL. El deține 95% din părțile sociale, iar restul de 5% se află pe numele Elenei Coralia Olteanu. Celălalt asociat de la Ferma Dacilor Production, Vitomir Adrian Ristin, este unic asociat la Burebista Carmangerie SRL. Și această societate, care se ocupă cu fabricarea produselor din carne, inclusiv pasăre, are punctul de lucru declarat în satul Tohani, nr. 76 B. Adică în incinta complexului Ferma Dacilor. Burebista Carmangerie a avut în ultimul an fiscal o cifră de afaceri netă de 38.300 lei și un profit de aproape 8.000 lei cu un număr mediu de patru angajați.

Investigații

Sume uriașe pentru dotarea Armatei române

Sume uriașe pentru dotarea Armatei române. Tancuri, elicoptere, obuziere, blindate, sisteme de apărare cibernetică, sisteme de război electronic și submarine de luptă. Așa arată lista scurtă de cumpărături a Ministerului Apărării Naționale, care are la dispoziție un buget pentru cumpărături de 30 de miliarde lei în 2024 (echivalentul a șase miliarde de euro). Citește și: Disperare: Vodafone crește unilateral prețurile abonamentelor și introduce o clauză în contract potrivit căreia poate indexa anual, tot unilateral, prețul Pe lista lungă de cumpărături a Ministerului Apărării Naționale, cea cu final în 2027, se află sistemele C4I, mașini de luptă pentru infanterie, drone, sisteme antiaeriene, avioane F-35, corvete și modernizarea celor două vechi fregate T22R. Noutatea: sistemul de război electronic Ministerul Apărării Naționale, condus de pesedistul Angel Tîlvăr, și-a făcut o listă lungă de cumpărături pentru perioada 2024-2027. Pentru anul viitor, oficialii Ministerului Apărării au la dispoziție un buget de peste șase miliarde de euro pentru a înzestra Armata Română. În capul listei de cumpărături se află achiziția unui sistem de securitate și apărare cibernetică și a unui sistem de război electronic (SREM). Se mai dorește achiziționarea unui sistem de rachete antiaeriene MANPAD, după ce MApN a anulat ultima licitație organizată în acest sens. Citește și: EXCLUSIV MApN, achiziție secretă de sisteme portabile de rachete antiaeriene din Coreea de Sud de la o companie implicată în achiziții trucate și mituirea unor oficiali Dar, așa cum a dezvăluit în exclusivitate DeFapt.ro, s-au cumpărat deja 54 de sisteme cu peste 90 de milioane de dolari de la compania sud-coreeană LIG Nex1, o societate implicată în mai multe scandaluri de corupție. Submarin în loc de corvete Tot din Coreea de Sud ar putea fi cumpărate cele trei sisteme de obuziere 155 mm pentru care MApN a pregătit deja 850 de milioane de euro. Din Franța ar urma să fie achiziționate două elicoptee H215M la un preț de 150 de milioane de euro, deși costul ar putea crește cu cel puțin 30 de milioane de euro. În cursul anului 2024 ar urma să fie finalizată licitația pentru blindatele de tip ușor 4x4 în valoare de 4,58 miliarde lei, echivalentul a aproximativ 920 de milioane euro. Totodată, MApN mai vrea să achiziționeze tancuri de luptă pentru un batalion, muniții pentru avioanele F-16 și modernizarea navelor purtătoare de rachete. Un alt miliard de euro se va duce pe achiziția de 200 de rachete Patriot. Cireașa de pe tort o reprezintă achiziția unui submarin de la compania franceză Naval Group, cea care a refuzat să mai semneze contractul pentru construcția a patru corvete militare. Sume uriașe pentru dotarea Armatei române În jur de 14 miliarde de euro ar urma să fie cheltuite de MApN între 2025 și 2027. Cei mai mulți bani, adică peste 6,35 miliarde de euro, ar urma să fie alocați pentru achiziția avioanelor F-35. Pe locul secund se clasează mașina de luptă pentru infanterie, pe șenile – MLI, cu o valoare de 2,99 miliarde euro. Sistemul integrat de arme SHORAD/VSHORAD are un cost de 2,1 miliarde euro. Ministerul Apărării Naționale mai vrea achiziția de sisteme UAS tactice clasa I, pistoale și puști, aparatură optică și optoelectronică, corvete europene de patrulare și modernizarea vechilor fregatelor T22R. Un caz aparte este cel al fregatelor T22R. Pentru modernizarea acestora s-a organizat o licitație câștigată de un consorțiu din Turcia în anul 2016, procedură anulată subit. Ulterior, s-a decis ca modernizarea să fie parte a unui contract de offset aferent achiziției celor patru corvete militare de 1,6 miliarde euro. Doar că licitația pentru corvete a fost anulată. Pratic, modernizarea celor două fregate a fost tergiversată în ultimii opt ani, timp în care acestea au fost folosite doar la ceremonii, pentru a se fotografia politicienii cu ele.

Șeful Gărzii Forestiere Bucureșt înjură DeFapt.ro (sursa: zf.ro)

Investigații

Șeful Gărzii Forestiere Bucureșt înjură DeFapt.ro

Șeful Gărzii Forestiere Bucureșt înjură DeFapt.ro. Ilie Mihalache, șeful Gărzii Forestiere București, îl protejează pe subalternul său Dorel Ioan Vulcu, fostul șef al Gărzii Forestiere Sibiu, condamnat la trei ani cu suspendare pentru evaziune fiscală. Citește și: Austria a fost ținută trei ani la poarta Schengen de către Germania, nemulțumită de frontierele șvaițer austriece. După negocieri dure, Viena a intrat în Schengen doar aerian, inițial Inspectorul-șef Ilie Mihalache refuză să răspundă solicitărilor de informații publice trimise de către DeFapt.ro. Contactat telefonic, șeful Gărzii Forestiere București l-a înjurat în ultimul hal pe reporterul DeFapt.ro: "Du-te în pizda mă-tii!" (de la 02.59 în video-ul de mai jos). Bani de la Mediu, de la vânători și de la forestieri Ilie Mihalache a fost în ultimii zece ani unul dintre cele mai importanți angajați ai Ministerului Mediului în domeniul silvic și cinegetic. Ani de zile, Ilie Mihalache și-a completat veniturile de la Mediu cu sume primite de la asociațiile vânătorilor pentru prezența în comisiile de examen pentru obținerea permiselor de vânătoare. Citește și: EXCLUSIV Condamnat pentru evaziune fiscală, fostul șef al Gărzii Forestiere Sibiu a fost reangajat la Garda Forestieră București. Este sub protecția inspectorului șef Ilie Mihalache În anul 2015, pe când era doar consilier la Inspecția și Managementul Resurselor Cinegetice, primea un salariu anual de la minister de 25.332 lei. Dar primea de două ori mai mult de la asociațiile de vânătoare. Ilie Mihalache a fost numit director general al Direcției Generale Păduri de la Mediu începând cu 2016. Declarația de avere depusă în 2017 arată că, de la Ministerul Mediului, primea un salariu anual de 53.000 lei. Însă mai încasa 45.250 lei de la asociații de vânători și alți 43.150 de lei de la comisiile ASFOR (Asociația Forestierilor din România). În 2019, încasa un salariu anual de aproximativ 93.000 lei. Pe cate îl dubla cu veniturile încasate de la organizațiile vânătorilor și comisia ASFOR. În declarația de avere depusă în 2020, Mihalache a menționat că era plătit de statul român cu 110.000 lei anual. Alți 104.000 de lei a încasat de la ASFOR și organizațiile de vânători. Mihalache nu colaborează cu Poliția Ilie Mihalache a rezistat pe funcția de director general la Păduri până în mai 2023, atunci când ministrul Mediului Tanczos Barna l-a numit inspector-șef la Garda Forestieră București, instituție care controlează pădurile din județele Ilfov, Călărași, Constanța, Giurgiu, Ialomița, Teleorman și București. Citește și: EXCLUSIV Vulcu, inspectorul forestier condamnat pentru evaziune fiscală printr-o firmă de tăiat lemne (!), angajat la Garda Forestieră București, unde își terorizează colegii și îi înregistrează pe ascuns În acea perioadă, Poliția Română, prin Serviciul protecția fondului forestier și piscicol (condus de comisarul de poliție Marian Sora), efectua un control amplu la un agent economic din Giurgiu. Polițiștii au cerut Gărzii Forestiere București câțiva inspectori silvici pentru a-i ajuta la control. Dar, potrivit unor surse din Poliția Română, inspectorul șef Ilie Mihalache a refuzat să pună personalul la dispoziție. Acesta este doar un prim incident controversat în care a fost implicat inspectorul șef Ilie Mihalache. Acuzații de blat la sancțiuni Tot la începutul mandatului lui Mihalache, inspectorii Gărzii Forestiere București au făcut un control de fond la Ocolul Silvic Brănești, aflat în subordinea Direcției Silvice Ilfov. Atunci s-a constatat o lipsă în gestiunea pădurarilor de 150 de metri cubi de lemn. În baza unei adrese de la Ministerul Mediului, pădurarii și-au asumat diferența și au plătit paguba, conform legii. Însă inspectorul-șef Mihalache nu a fost mulțumit de rezultat, motiv pentru care a trimis din nou inspectori la Brănești. Potrivit surselor DeFapt.ro din Ministerul Mediului, nu s-a ținut cont de constatarea anterioară și nici de faptul că prejudiciul fusese plătit. "Materialul lemnos a fost confiscat valoric din nou, complet ilegal. Apoi, pădurarii responsabili au fost amendați. Direcția Silvică Ilfov a făcut plângere în acest caz pentru abuz în funcție", spune sursa. Mai mult, inspectorul-șef Ilie Mihalache nu ar participa la ședințele de fond funciar, deși are atribuții legale în acest sens. Nici măcar la colegiul prefectural. "Nu a făcut nici un control de fond la Romsilva, corecțiile din SUMAL se fac cu întârzieri mari. Iar controalele se fac cu personal foarte slab pregătit, sancțiunile sunt încadrate greșit astfel încât să poată fi contestate în instanță", spun sursele DeFapt.ro. Șeful Gărzii Forestiere Bucureșt înjură DeFapt.ro DeFapt.ro a transmis două solicitări în baza Legii 544/2001 privind accesul la informațiile de interes public inspectorului-șef Ilie Mihalache pentru a verifica informațiile referitoare la la Garda Forestieră București. Inspectorul-șef Ilie Mihalache nu a vrut să răspundă solicitărilor. Contactat telefonic de către DeFapt.ro în legătură cu cele două solicitări, inspectorul-șef Ilie Mihalache a avut o atitudine foarte agresivă. "Nu am să vă răspund niciodată la aceste întrebări. Sunteți un cioclu, un om care dezgroapă morminte fără să știți ce se află acolo. De ce nu ați venit la mine, să stați de vorbă cu mine? Trimiteți la domnul ministru de o mie de ori. Ce legătură are că a făcut (Dorel Ioan Vulcu - n.r.) evaziune fiscală? Ce să vă spun, că omul ăsta este reabilitat? Sunteți din punctul meu de vedere așa cum am spus… du-te, domnule, și vezi-ți de drum că nu știi ce faci. Du-te în pizda mă-tii, lasă-mă în pace!", a spus inspectorul-șef Ilie Mihalache.

Investigații

Pădurarul drujbar terorizează Garda Forestieră București

Pădurarul drujbar terorizează Garda Forestieră București. Instituția se află în centrul unui nou scandal. 12 inspectori silvici îl acuză pe Dorel Ioan Vulcu, colegul lor și protejatul inspectorului șef Ilie Mihalache, că îi înregistrează pe ascuns, dar și că refuză să întocmească rapoartele de serviciu rezultate în urma controalelor din teren. Mai mult, sunt înregistrați ilegal și agenții economici la care Vulcu se duce în control. Citește și: Și protejata lui Ciolacu, ex-miss Buzău Sorina Docuz-Stan, are un chioșc magic, cu încasări de peste 12 milioane de lei pe an. Șeful PSD a renunțat la chioșcul lui din Buzău DeFapt.ro a dezvăluit că Dorel Vulcu, fostul șef al Gărzii Forestiere Sibiu, a fost condamnat în anul 2014 la trei ani de închisoare pentru evaziune fiscală, dar a fost reangajat la Garda Forestieră București, acolo unde execută ordinele inspectorului șef Ilie Mihalache. Pădurarul drujbar terorizează Garda Forestieră București Dorel Ioan Vulcu este acuzat de 12 colegi de-ai săi, inspectori la Garda Forestieră București, că îi înregistrează ilegal, că nu vrea să întocmească rapoartele în urma controalelor la care a luat parte, dar și că se comportă ca un vătaf în instituția statului român. Citește și: EXCLUSIV Condamnat pentru evaziune fiscală, fostul șef al Gărzii Forestiere Sibiu a fost reangajat la Garda Forestieră București. Este sub protecția inspectorului șef Ilie Mihalache Disperați de abuzurile și de protecția de care acesta beneficiază din partea Gărzii Forestiere, cei 12 inspectori de la Garda Forestieră au reclamat situația chiar la inspectorul șef Ilie Mihalache, care nu a luat nici o măsură în acest sens. Iată ce susțin cei 12 inspectori în sesizare: "în urma activităților desfășurate împreună cu Vulcu Dorel Ioan am constatat că au existat divergențe de opinie privind modul de abordare și soluționare situațiilor cu care ne-am confruntat. De asemenea la ultimele acțiuni efectuate cu el s-a descoperit că acesta realiza înregistrări audio de care nu aveam cunoștință în ce scop ar fi fost folosite. Precizăm că în acele înregistrări audio este inevitabil să nu apară date cu caracter personal, detalii legate de control, ce trebuie să își mențină confidențialitatea și s-au făcut fără cordul colegului/colegilor de echipă cât și a reprezentanților legali ai agenților economici". Vulcu nu comentează Inspectorii silvici mai atrag atenția că Dorel Vulcu nu vrea să participe la întocmirea rapoartelor la care ia ia parte, sarcina fiind lăsată în grija colegului cu care face echipă. Mai mult, colegii lui Vulcu susțin că sunt hărțuiți moral la locul de muncă, ceea ce ar putea aduce "atingere sănătății mintale, scăderea performanței profesionale și degradarea climatului de lucru. Comportamentul manifestat de acesta are forme de conduită ostilă, comentarii verbale, acțiuni nepotrivite pentru un funcționar public angajat într-o instituție publică a statului român.". Sesizarea depusă de angajații Gărzii Forestiere București (sursa: defapt.ro) Contactat de către DeFapt.ro, Dorel Ioan Vulcu a refuzat să răspundă acuzațiilor aduse de colegii săi. Condamnat pentru evaziune fiscală Dorel Ioan Vulcu a condus Garda Forestieră Sibiu, dar în paralel avea o firmă care se ocupa cu tăierea și rinduirea lemnului din pădurile românești. Firmă (Div Silva SRL) prin intermediul căreia Vulcu făcea evaziune fiscală. ANAF și procurorii au constatat că Dorel Ioan Vulcu a prejudiciat statul român cu suma de 224.826 lei. Adică în jur de 53.000 de euro la nivelul anului 2010. Condamnat la trei ani cu închisoare pentru evaziune fiscală, Vulcu a fost schimbat cu greu din funcție. Culmea, la abia doi ani după ce condamnarea a rămas definitivă. Câțiva ani mai târziu, în septembrie 2022, îl regăsim pe inspectorul Dorel Ioan Vulcu angajat pe postul de consilier superior la Garda Forestieră București. Instituție care răspunde de protejarea pădurilor și agenții economici din domeniul forestier din București, Ilfov, Călărași, Constanța, Giurgiu, Ialomița și Teleorman.

Investigații

Achiziție secretă de sisteme MANPAD coreene

Achiziție secretă de sisteme MANPAD coreene. Ministerul Apărării Naționale, condus de pesedistul Angel Tîlvăr, a cumpărat în secret 54 de sisteme Chiron cu peste 90 de milioane de dolari de la firma LIG Nex1, o societate implicată în mai multe scandaluri de corupție în Coreea de Sud. Contractul de tip "Guvern la Guvern" a fost posibil după ce premierul Marcel Ciolacu ar fi emis o hotărâre de guvern secretizată, deși până atunci toate contractele de acest fel fuseseră publice. Citește și: Încă un institut al Academiei Române capturat de AUR: Centrul European de Studii în Probleme Etnice redistribuie mesajele anti-europene și anti-Ucraina ale propagandei lui Simion Comania LIG Nex 1 a fost implicată în mai multe scandaluri de corupție în ultimii zece ani în Coreea de Sud. A beneficiat de complicitatea angajaților din Administrația Programului de Achiziții al Apărării, oficiali care au fost angajați ulterior la firmele partenere. Alții au beneficiat de mese de lux și partide de golf. Ciucă și Ciolacu în Coreea de Sud Două delegații oficiale, una condusă de premierul Nicolae Ciucă, alta de Marcel Ciolacu, în calitate de președintele al Camerei Deputaților, au vizitat Coreea de Sud, simultan, la finalul anului trecut. În urma vizitei oficiale comune, Ciucă și Ciolacu au promis omologilor sud-coreeni că vor achiziționa mai multe tipuri de armament pentru înzestrarea Armatei Române. Citește și: EXCLUSIV Armata română se dotează mai repede cu avioane F-16 decât cu camioane: vehiculele Iveco vin cu întârzieri mari. Penalizările au ajuns la 29 de milioane de lei Asta, deși tendința la nivel european arată că tehnica militară este achiziționată din Uniunea Europeană sau dintr-o țară NATO. Din Seul, cei doi oficiali români au plecat în zona demilitarizată dintre Coreea de Sud și Coreea de Nord pentru a-și face o poză. Ulterior, pe adresa Ministerului Apărării Naționale, a venit o scrisoare din partea Administrației Programelor de Achiziții pentru Apărare din Coreea de Sud. MApN în Coreea de Sud Era o invitație adresată Direcției Generale pentru Armamente, condusă de generalul – maior dr. ing. Teodor Incicaș, pentru a vizita fabricile de armament din Coreea de Sud. Generalul Teodor Incicaș a fost numit la șefia Direcției în anul 2020, atunci când liberalul Nicolae Ciucă deținea funcția de ministru al Apărării. La solicitarea DeFapt.ro, Ministerul Apărării Naționale (MApN) a transmis că "delegația formată din specialiști ai Ministerului Apărării Naționale a efectuat o vizită de documentare în Republica Coreea, în perioada 28.01.2023 - 02.02.2023". Ulterior, la București, generalul Incicaș a participat la mai multe întâlniri cu reprezentanții industriei de apărare din Coreea de Sud, evenimente organizate de Ambasada Coreei de Sud la București. Licitația pentru sisteme MANPAD, anulată de MApN Direcția Generală pentru Armamente, structură din subordinea MApN, avea în acea perioadă în desfășurare o licitație restrânsă pentru achiziția de sisteme portabile cu rachete antiaeriene (MANPAD) în valoarea de aproximativ 680 de milioane de dolari. Singurul ofertă rămasa în cursă era cea depusă de compania franceză MBDA. Pe data de 19 august 2023, Direcția Generală pentru Armamente a anunțat că a anulat licitația. MApN a transmis la solicitarea DeFapt.ro că procedura de licitație restrânsă a fost anulată pentru că francezii de la MBDA au depus o ofertă "inacceptabilă" și "neconformă" cu prevederile din Metodologia de evaluare a candidaturilor/ofertelor depuse. În plus, potrivit aceluiași răspuns, "propunerea tehnică din cadrul ofertei depuse este Neconformă potrivit prevederilor art. 12 alin. (2) lit. b), din Metodologia de evaluare a candidaturilor/ofertelor depuse în cadrul procedurilor de achiziție". Armata cere ofertă de MANPAD din Coreea de Sud Generalul Teodor Incicaș a decis în acest context ca Direcția pe care o conduce să trimită cereri de oferte companiilor LIG Nex1 și Thales UK în vederea achiziționării pe repede înainte a unor sisteme MANPAD. Cererea către Thales UK a fost trimisă de umplutură pentru că aceștia vând sisteme MANPAD cu rachete ghidate cu rază laser. Dar pe fir a intrat și compania franceză MBDA care a trimis o ofertă nesolicitată. La data de 20 octombrie 2023, MApN a transmis, la solicitarea DeFapt.ro, că "Direcția generală pentru armamente evaluează opțiunile pentru continuarea programului de înzestrare , ca urmare a faptului că procedura de atribuire derulată în perioada 2022-2023 a fost anulată”. În ce privește motivele pentru care Ministerul Apărării Naționale lua în calcul achiziționarea de sisteme MANPAD din Coreea de Sud, Biroul de Presă al MApN a transmis că, "având în vedere faptul că procedura de atribuire derulată în perioada 2022-2023 a fost anulată, Ministerul Apărării Naționale ia în considerare toate variantele de realizare a achiziției ". Achiziție cu gir guvernamental O lună mai târziu, potrivit unor surse din cadrul MApN, premierul Marcel Ciolacu a emis o Hotârâre de Guvern secretizată prin care a decis să cumpere sistemele MANPAD direct din Coreea de Sud printr-un acord "Guvern la Guvern". Practic, Guvernul României cumpără direct la guvernul Coreei de Sud sistemele de rachete MANPAD produse de compania LIG Nex1. Așa a fost eluadată Legea Offset, în plus autoritățile române au scăpat și de oferta nesolicitată a francezilor de la MBDA. În cazul în care MApN cumpăra sistemele MANPAD direct de la LIG Nex1, compania era obligată de Legea Offset să investească în jur de 30-40% din valoarea contractului în economia românească. Iar economia românească are nevoie de investiții majore în industria de apărare de stat. Mai multe surse din cadrul MApN au declarat sub protecția anonimatului pentru DeFapt.ro că în cursul zilei de joi, 14 decembrie, în jurul orelor 10, la sediul Romtehnica, compania MApN, s-a semnat contractul "G2G" pentru achiziția sistemelor MANPAD. Achiziție secretă de sisteme MANPAD coreene "S-a semnat un acord guvernamental prin care s-au cumpărat 54 de sisteme Chiron pentru care România va plăti peste 90 de milioane de dolari. La semnarea contractului au participat mai mulți consultanți din partea companiei sud-coreene. Achiziția a fost semnată de Nicolae Nasta, omul de încredere al lui Nicolae Ciucă, în calitate de șef al companiei Romtehnica", susțin sursele citate. DeFapt.ro a solicitat MApN să comunice cadrul legal în baza căruia au fost achiziționate cele 54 de sisteme Chiron, la ce dată a fost emisă HG și de ce nu a fost făcută publică. În momentul în care DeFapt.ro va primi răspunsurile, le va publica. LIG Nex1, scandaluri de corupție Sistemul portabil cu rachete antiaeriene Chiron este produs de compania LIG Nex1, a cărei conducere a fost implicată în ultimii zece ani în mai multe afaceri de corupție. Publicația The Korea Times scria în anul 2015 că Agenția pentru Dezvoltarea Apărării și LIG Nex1 sunt investigate pentru presupuse nereguli în dezvoltarea unei rachete ghidate antitanc portabile. Anchetatorii care investigau corupția din industria de apărare au percheziționat sediile agenției și ale companiei. Guvernul Coreei de Sud a interzis companiei LIG Nex1 să participe timp de trei luni la licitațiile organizate de guvern și instituțiile publice pentru că ar fi falsificat documentele privind evaluarea performanței unui radar. Într-un alt dosar de corupție legat de producția de rachete Cheongung, scria publicația Yonhap News Agency în 2018, s-a constatat că trei foști și actuali oficiali ai Administrației Programului de Achiziții al Apărării au forțat semnarea unui contract în care au fost incluse mai multe echipamente militare. În cazul în care ar fi fost comandate separate, echipamentele militare ar fi fost mai ieftine cu 16,4 milioane dolari. Unul din cei trei oficiali a fost angajat ulterior ca director executiv la o firmă parteneră a LIG Nex1. Alt oficial, responsabil cu analiza costurilor, a fost bănuit că și-a angajat nepotul și un cumnat la o firmă parteneră a LIG Nex1.

Cărăușul șpăgilor lui Vâlcov, returnat României (sursa: Poliția Română)

Eveniment

Cărăușul șpăgilor lui Vâlcov, returnat României

Cărăușul șpăgilor lui Vâlcov, returnat României. Fugarul Minel Florin Prina, celebru pentru că îi căra șpăgile pesedistului Darius Vâlcov, a fost extrădat în România din Italia. El a fost condamant la patru ani și șase luni de închisoare pentru complicitate la trafic de influenţă şi spălare a banilor în "Dosarul tablourilor" al lui Darius Vâlcov. Tot din Italia a fost extrădat și Darius Vâlcov, fost ministru PSD la Finanțe, la jumătatea lunii august a acestui an. Pe numele lui exista un mandat european de arestare pentru executarea unei pedepse de șase ani cu executare pentru trafic de influență și spălare de bani. Cărăușul șpăgilor lui Vâlcov, returnat României Minel Florin Prina, fostul primar al Slatinei, a fost condamnat definitiv la o pedeapsă de patru ani și șase luni în "Dosarul tablourilor". Se întâmpla la data de 3 mai 2023, atunci când a fost găsit vinovat de complicitate la trafic de influență și spălarea banilor. Citește și: Încă un institut al Academiei Române capturat de AUR: Centrul European de Studii în Probleme Etnice redistribuie mesajele anti-europene și anti-Ucraina ale propagandei lui Simion Atunci când polițiștii s-au dus la el pentru a-l întemnița, Minel Prina era deja plecat spre Italia. Judecătorii de la Tribunalul București au emis imediat un mandat de arestare european pe numele său. Iar șase zile mai târziu avea să fie arestat de polițiștii italieni în Milano. Aproape șapte milioane, șpagă Conform Direcției Naționale Anticorupție, în cursul anului 2009, afaceristul Theodor Berna i-a propus un comision de 20% lui Darius Vâlcov, pe atunci primar al Slatinei, pentru contractele pe care urma să le primească de la Compania de Apă Olt. Firma lui Berna, Tehnologica Radion, a câștigat contracte de aproape 80 de milioane lei în urma înțelegerii. Ulterior, în perioada ianuarie – martie 2021, Darius Vâlcov a primit o șpagă de 1,2 milioane lei în trei tranșe a câte 400.000 lei fiecare. Apoi a intrat în scenă Minel Florin Prina, cel care avea să devină cărăușul șpăgilor. Anchetatorii susțin că, în perioada aprilie - decembrie 2011, Darius Vâlcov a primit de la Theodor Berna, prin intermediul lui Minel Prina, suma totală de 2.500.000 lei în cinci tranşe. De fiecare dată, câte 500.000 lei. Ulterior, Theodor Berna i-a mai livrat 3.080.000 lui Darius Vâlcov prin intermediul unor societăți. Vâlcov, primul "greu" returnat din Italia Fostul ministru de Finanțe și fost primar al Slatinei Darius Vâlcov a fost condamnat în acest dosar de corupție la șase ani de închisoare. Pentru a scăpa de executarea pedepsei, pesedistul Vâlcov a fugit în Italia. Acolo a apelat la tot felul de tertipuri juridice pentru a nu fi extrădat în România. Curtea de Apel din Napoli a decis la data de 20 iulie ca Darius Vâlcov să fie extrădat în România pentru a-și executa pedeapsa. Dar pesedistul nu s-a lăsat așa ușor "expulzat" din Italia, motiv pentru care a făcut recurs la Curtea de Casație a Italiei. Nu a mai avut noroc pentru că magistrații au decis să îi respingă recursul. Autoritățile din Italia l-au extrădat în România la data de 14 august 2023. Fostul ministru al Finanțelor a fost încarcerat într-o primă fază la Penitenciarul Rahova.

Investigații

Aeroportul Brașov, breșe grave de securitate

Aeroportul Brașov, breșe grave de securitate. Aerogara, o investiție de aproximativ 140 de milioane de euro, a picat testul de securitate, deși a fost autorizat recent de Autoritatea Aeronautică Civilă Română, condusă de liberalul Nicolae Stoica. O autorizare suspectă, făcută la ordin politic, dar care poate pune în pericol siguranța și securitatea aviației civile din România. Raport AACR, în exclusivitate DeFapt.ro a obținut în exclusivitate un raport făcut pe repede înainte care, chiar și așa, arată că Aeroportul Internațional Brașov este un adevărat sat fără câini construit din bani publici. De exemplu, angajații firmei UTI se legitimează cu permisele de acces auto, în timp ce angajații aeroportului au acces pe baza unor legitimații fără fotografie în toate zonele de securitate cu acces restricționat. Citește și: Capcanele ofertei austriece: fără primirea în spațiul Schengen cu frontiera terestră, România va continua să piardă miliarde de euro, anual. Austria vrea consilieri pe aeroporturile românești În aceste situații se încalcă Regulamentul Uniunii Europene 2015/1998. Sunt vulnerabilități grave de securitate care au fost ignorate la momentul autorizării de AACR. Mai mult, pentru ca imaginea să fie complet halucinantă, șeful securității de pe Aeroportul Internațional Brașov este Dan Ion Roșu, un fost manager de securitate la magazinele Selgros. Cost: 140 de milioane de euro Aeroportul Internațional Brașov a fost proiectul de suflet al actualului ministru al Dezvoltării, Adrian Ioan Veștea, în mandatul său de președinte al Consiliului Județean Brașov. Construcția aeroportului a început în anul 2020 și a costat în jur de 140 de milioane de euro, din care aproximativ 120 milioane de euro au fost alocați de Consiliul Județean din fonduri proprii și împrumuturi, iar restul, de la bugetul de stat. Citește și: EXCLUSIV Șeful Aviației Civile le cere aeroporturilor să se protejeze cibernetic. Același șef a sabotat securitatea cibernetică din AACR Liberalul Adrian Veștea l-a desemnat director de aeroport pe Alexandru Anghel, pe care ulterior l-a plasat în Consiliul de Administrație al Autorității Aeronautice Civile Române. Adică exact la instituția Ministerului Transporturilor care autorizează aeroporturile în România. Autorizarea inițială, doar pe reguli naționale Primele suspiciuni legate de neregulile de la Aeroportul Brașov au apărut atunci când administratorul aeroportului a cerut Autorității Aeronautice Civile Române (AACR), condusă de controversatul liberal Nicolae Stoica, autorizarea doar în baza reglementărilor naționale. Ulterior a cerut certificarea și autorizarea în baza Regulamentului European nr. 139/2014. Citește și: EXCLUSIV Cum se trafichează posturile în aviație: ești detașat în străinătate, dai „cu împrumut” 5.000 de euro șefului. Cazul Stoica (CIAS/AACR) DeFapt.ro i-a solicitat directorului Nicolae Stoica să comunice ce nereguli au fost constatate în timpul procesului de autorizare și certificare, dar acesta a refuzat să le comunice. Cu toate acestea, directorul Nicolae Stoica a transmis că „Autoritatea Aeronautică Civilă Română a evaluat, conform Regulamentului UE nr. 139/2014, adecvarea resurselor Aeroportului Internațional Brașov, iar operatorul de aerodrom a îndeplinit condițiile necesare eliberării certificatului”. Sorin Grindeanu, ministrul Transporturilor, a plusat și a anunțat că a emis un ordin de ministru prin care Aeroportul Brașov a fost certificat ca aeroport internațional. Raport cu 90 de deficiențe Inaugurat cu surle și trâmbițe la data de 15 iunie 2023, aeroportul s-a dovedit un real eșec pentru administrația județeană, cât și pentru AACR și ministrul Sorin Grindeanu. Surse din cadrul ministerul Transporturilor au declarat sub protecția anonimatului pentru DeFapt.ro că "Aeroportul Internațional Brașov a fost certificat internațional fără să se respecte Regulamentul European în baza căruia a fost autorizat. Există un raport stufos, ținut la secret de domnul director Nicolae Stoica și domnul ministrul Sorin Grindeanu, în care sunt semnalate 90 de neconformități, dintre care 28 sunt deficiențe grave". Aeroportul Brașov, breșe grave de securitate Alte nereguli pe partea de securitate aeroportuară i-au fost semnalate de Serviciul Român de Informații directorului Nicolae Stoica. De exemplu, SRI i-a transmis șefului AACR că sunt probleme cu zonele critice ale zonelor de securitate, controlul accesului pe aeroport, controlul de securitate al persoanelor, altele decât pasagerii, și al articolelor transportate. Nu există liste cu articolele interzise pe care angajații aeroportului au voie să le introducă în partea critică a aeroportului, dar mai ales nu există nimic pe partea de identificare a datelor și a sistemelor de tehnologie a informațiilor și comunicațiilor critice pentru aviația civilă și protejarea acestora împotriva amenințărilor cibernetice. Nu există nici măcar schița zonelor de securitate În urma acestei informări, liberalul Nicolae Stoica a trimis la data de 18 octombrie 2023 o echipă de inspecție de la ACCR la Aeroportul Internațional Brașov. Echipa de inspecție a fost formată din Maria Șola, Alexandru Pavel și Mirela Pricopi. Ultima, apropiată de liberalul Nicolae Stoica, ar fi fost plasată în echipă strategic, pentru a îndulci neregulile pe partea de securitate a aeroportului. DeFapt.ro a obținut în exclusivitate raportul de inspecție pe securitate întocmit pe repede înainte de Mirela Pricopi și cei doi colegi ai ei. Conform acestui document, echipa de inspecție "nu a putut confirma în urma analizării documentelor puse la dispoziție, implementarea anumitor prevederi din în programul de securitate". Pretextul: aeroportul de abia a fost dat în folosință. Cu toate acestea, s-a constatat că "nu există o schiță relevantă a zonelor de securitate, care să permită corelarea cu descrierea din PSA (Programul de securitate aeronautică al aeroportului)". Absența până și a unei banale schițe ridică multe întrebări în legătură cu autorizarea aeroportului de către AACR. Uși și geamuri periculoase A fost constatată o deficiență și mai gravă. De exemplu, susține echipa de inspecție, pot apărea situații în care o persoană poate să acceseze Punctul de Control Acces (PCA) nr. 2, să treacă neobservată prin filtrul de control de securitate și apoi, printr-un geam situat la nivelul solului, să intre în partea critică a zonelor de securitate cu acces restricționat (CPSRA). Atenție, fără a fi supusă controlului de securitate. Mai mult, angajații aeroportului pot utiliza cardurile de proximitate pentru a deschide ușa care delimitează clădirea în care se află punctul de control de partea critică. Asta, în condițiile în care "o parte din acesti angajați nu dețin necesitatea operațională pentru a accesa CPSRA, deci nu ar trebui să dețină dreptul să acceseze respectiva ușă". Acces în zona de securitate cu legitimație auto O altă vulnerabilitate a Aeroportului Brașov constă în faptul că la intrarea în CPSRA prin PCA din interiorul terminalului de pasageri, controlul accesului pentru persoane este asigurat de personalul operatorului aeroportuar, accesul fiind permis, în general, numai după verificarea legitimației de aeroport. "Echipa a constatat însă situații în care accesul era permis și cu alt tip de legitimații, care nu se încadrau în categoriile permise de Regulamentul (UE) 2015/1998. Spre exemplu, reprezentanților firmei UTI li se permitea accesul pe baza unor permise de acces auto, în timp ce unora dintre angajații aeroportului li se permitea accesul pe baza unor legitimații fără fotografie", se menționează în raport. Fragment din raportul de control al ACCR la Aeroportul Brașov (sursa: defapt.ro) În plus, la nivelul Aeroportului Brașov nu a fost "realizată o analiză a necesității operaționale la emiterea legitimațiilor de aeroport. Astfel, s-a constatat faptul că toate legitimațiile emise până la acel moment permit acces în zonele de securitate cu acces restricționat inclusiv personalului administrativ (contabilitate, resurse umane, etc.), fără ca acesta să aibă necesitatea de a accesa respectivele zone". Șeful securității, adus de la un hipermarket Liberalul Adrian Veștea și Alexandru Anghel, care între timp a fost concediat din funcția de director al Aeroportului Brașov, l-au angajat pe Dan Ion Roșu, un fost manager de securitate la magazinele Selgros, pe funcția de șef al Serviciului de Securitate Aeroportuară. Deși, evident, securitatea unui aeroport internațional din Uniunea Europeană este complet diferită de cea a unor magazine cu alimente. Echipa de inspecție a AACR a considerat că responsabilă pentru haosul de pe Aeroportul Brașov este structura condusă de Dan Ion Roșu. Cum împiedică acesta utilizarea frauduloasă a legitimațiilor? Aflăm tot din raportul AACR: "Pentru a împiedica tentativele de utilizare frauduloasă a legitimațiilor de aeroport, declarate furate, pierdute sau anulate din cauza unor deteriorări, șeful SSA transmite o listă cu aceste legitimații la toate punctele de control acces ale aeroportului. Personalul responsabil cu activitatea de control acces în aceste puncte are obligația de a urmări cu atenție dacă aceste legitimații nu sunt utilizate de persoane neautorizate pentru a avea acces în zone restricționate ale aeroportului Brașov-Ghimbav".

Investigații

Omul lui Câciu, bănet din CA-uri

Omul lui Câciu, bănet din CA-uri. Eduard Mike, șeful de cabinet al pesedistului Adrian Câciu la Ministerul Finanțelor și Ministerul Fondurilor Europene, a fost plasat în patru consilii de administrație de unde a câștigat mai mulți bani decât președintele Klaus Iohannis. Citește și: Europa, panicată de scăderea generală la testele PISA: Franța și Germania au anunțat modificări în sistemul de învățământ, Bulgaria și Grecia cer ajutor. România, penultima în UE, e veselă Ultima funcție primită este cea de președinte al Consiliului de Administrație al Autorității Aeronautice Civile Române (AACR), deși Mike nu are legătură cu domeniul. Nu s-a mulțumit doar cu atât: i-a făcut rost de un loc într-un consiliu de administrație și soției sale, Maria Arina Mike, o juristă angajată la Fondul de Garantare a Creditului Rural. Tot în Consiliul de Administrație al AACR se regăsește și fermierul Mihai Neacșu, fratele lui Marian Neacșu, actualul Secretar General al Guvernului. Crescut printre oamenii lui Dragnea Eduard Mike lucra pe funcția de consilier juridic în anul 2016 la firma 3T Construct SRL din Piatra Neamț, controlată de oamenii de încredere ai lui Liviu Dragnea, fostul lider al PSD. De exemplu, în perioada 2010-2014, firma 3T Construct a fost controlată de Petre Pitiș, directorul companiei Tel Drum. Petre Pitiș și-a cedat părțile sociale Nicoletei Pene, cea care deținea pe atunci funcția de director comercial al Tel Drum. Apoi s-a retras și Nicoleta Pena, după ce societatea a fost suspectată de fraudarea fondurilor europene. În prezent, societatea este deținută de Ana Pop și Gheorghe Viorel Pop. Căsătorie de succes bugetar Consilierul juridic de la 3T Construct, Eduard Mike, și-a luat și el tălpășița și, în anul 2016, a ajuns tocmai la Ministerul Agriculturii, pe funcția de consilier personal al unui secretar de stat. Apoi a fost avansat pe funcția de director de cabinet. La finalul anului 2016, a a fost angajat într-una dintre direcțiile de la Ministerul Agriculturii pe funcția de consilier asistent. Apoi, în octombrie 2017, s-a însurat cu gălățeanca Maria Arina Gîndac. La câteva luni după ce a terminat facultatea de drept la Universitatea "Nicolae Titulescu" din București, tânăra Maria Arina Mike a fost angajată ca jurist la Fondul de Garantare a Creditului Rural, deținut de CEC Bank și statul român prin Ministerul Agriculturii. Între timp, Eduard Mike a fost avansat pe funcția de consilier superior. Omul lui Câciu, bănet din CA-uri Eduard Mike a ajuns în anul 2022 de la Agricultură direct pe funcția de șef de cabinet al ministrului Finanțelor, pesedistul Adrian Câciu. La momentul detașării nu făcea parte din nici un consiliu de administrație. Treptat, ministrul Adrian Câciu l-a recomandat pentru mai multe consilii de administrație. De exemplu, ministrul Transporturilor Sorin Grindeanu l-a plasat în Consiliul de Administrație al Companiei Naționale de Administrare a Infrastructurii Rutiere. Șeful său, ministrul Adrian Câciu, l-a numit în Consiliul de Administrație al Fondului Român de Contragarantare. Pasionat de tehnică, nu de interceptare, a intrat și în Consiliul de Administrație al Institutului Național de Cercetare Dezvoltare în Informatică. Și, pentru că stătea prost cu timpul, Eduard Mike a decis ca soția sa, Maria Arina Mike, să fie numită în Consiliul de Administrație al Companiei Naționale Imprimeria Națională. L-a urmat pe Câciu la Proiecte Europene Între timp, Eduard Mike a renunțat la funcția de consilier superior la Agricultură și s-a făcut expert la ministerul Finanțelor. Din această nouă postură la Finanțe, tot pe filieră PSD, a fost numit în funcția de președinte al Consiliului de Administrație al Autorității Aeronautice Civile Române. Ulterior, după ce și-a aranjat actele, expertul Eduard Mike a fost detașat pe funcția de director de cabinet al ministrului Adrian Câciu la Ministerul Invesițiilor și Proiectelor Europene (MIPE). În ultima declarație de avere depusă în iulie 2023, Eduard Mike a declarat că a încasat un salariu de 76.029 lei pentru funcția de director de cabinet a ministrului Finanțelor Adrian Câciu. Fondul Român de Garantare i-a plătit 88.820 lei. Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere l-a plătit cu 81.552 lei, în timp ce de la Institutul Național de Cercetare Dezvoltare în Informatică a încasat 9.850 lei. Soții Mike, fericire financiar-bugetară (sursa: integritate.eu) Mai bine plătit decât Iohannis sau Ciolacu În total: 256.251 lei, adică în jur de 52.000 de euro anual. Comparativ, președintele Klaus Iohannis a încasat un salariu anual de aproximativ 182.000 lei, cu aproape 70.000 lei mai puțin decât șeful de cabinet al lui Adrian Câciu. În timp ce premierul Marcel Ciolacu a încasat de la stat în jur de 162.000 lei, cu aproape 94.000 lei mai puțin decât Eduard Mike. Nici Maria Arina Mike nu s-a lăsat mai prejos. Pentru funcția de consilier juridic la Fondul de Garantare a Creditului Rural a fost plătită cu aproape 35.000 lei, iar pentru funcția de membru în CA al Imprimeriei Naționale a luat peste 47.000 lei. DeFapt.ro a încercat să obțină un punct de vedere de la Eduard Mike în legătură cu numirile sale în CA-uri, dar s-a lovit de un refuz total.

Investigații

Pădurar penal, tăietor de lemne, protejat

Pădurar penal, tăietor de lemne, protejat. Dorel Ioan Vulcu, fostul șef al Gărzii Forestiere Sibiu, a fost condamnat în anul 2014 la trei ani de închisoare pentru evaziune fiscală după ce a dat o țeapă statului român de aproximativ 225.000 de lei. A fost concediat la doi ani după condamnare, deși trebuia concediat în termen de cinci zile de la pronunțarea sentinței. Acum este angajat la Garda Forestieră București, acolo unde este mâna dreaptă a lui Ilie Mihalache, șeful Gărzii Forestiere București. DeFapt.ro a solicitat Gărzii Forestiere București mai multe informații publice legate de procedura de angajare și activitatea lui Dorel Ioan Vulcu, dar inspectorul șef Ilie Mihalache a transmis telefonic că nu vrea să răspundă solicitării. Inspector pădurar cu firmă de tăiat copaci Dorel Ioan Vulcu figura în anul 2008 ca angajat pe funcția de inspector la Inspectoratul Teritorial de Regim Silvic și Vânătoare (ITRSV) Brașov, instituție la care erau arondate pădurile din mai multe județe, inclusiv Sibiu. Citește și: EXCLUSIV Judecătorii se ceartă între ei de la bani: Corbu, șefa ÎCCJ, acuzată că plătește toate drepturile celor de la Înalta Curte, în timp ce la instanțele inferioare salariile vin tăiate Din această postură, era obligat să verifice toate tăierile ilegale de pădure de pe raza administrativă a județului Sibiu și să controleze agenții economici care se ocupau cu tăierea și vânzarea materialului lemnos. Însă, în timp ce era plătit de statul român pentru a stopa jaful din pădurile României, Dorel Ioan Vulcu controla firma Div Silva SRL care se ocupa, culmea, cu „tăierea și rindeluirea lemnului”. Mai mult, firma avea sediul social în localitaea sibiană Orlat, numărul 715, adresă la care se află un imobil moștenit de inspectorul Dorel Ioan Vulcu. Nu a plătit nici un impozit Chiar dacă se afla în conflict de interese, Agenția Națională de Integritate nu l-a deranjat. Nu l-au deranjat nici subalternii sau colegii săi cu controale la firmă. Chiar dacă Dorel Ioan Vulcu nu a fost acuzat vreodată că a tăiat ilegal pădurile din județul Sibiu, șeful ITRSV Sibiu frauda la greu bugetul statului român. Procurorii și Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) au constatat că, în urma afacerilor cu lemn, Dorel Ioan Vulcu nu plătea statului român impozitele pe profit și dividende, nici măcar TVA. Prejudiciul calculat de autorități a fost de 224.826 lei. Adică, în jur de 53.000 de euro la nivelul anului 2010. Între timp, ITRSV și-a schimbat denumirea în Garda Națională Forestieră, iar Dorel Ioan Vulcu a preluat funcția de șef al Gărzii Forestiere Sibiu, instituție subordonată Gărzii Forestiere Brașov. Trei ani de închisoare cu suspendare Judecătorii de la Tribunalul Sibiu l-au condamnat pe inspectorul Dorel Ioan Vulcu, în anul 2011, la o pedeapsă de trei ani de închisoare cu suspendare pentru evaziune fiscală în formă continuată. „Condamnă pe inculpatul Vulcu Dorel Ioan la o pedeapsă de 3 (trei) ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de evaziune fiscală în formă continuată. În baza art. 65 c.p. aplică inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor (…) – dreptul de a fi administrator pe o durată de doi ani de zile după executarea pedepsei principale. (…) În baza art. 81 C.p. dispune suspendarea condiționată a executării pedepsei pe o durată de cinci ani ce constituie termen de încercare stabilit”, se menționează în decizia obținută de către DeFapt.ro În plus, inspectorul Dorel Ioan Vulcu a fost obligat să plătească către Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice Brașov suma de 224.826 lei. Adică să achite prejudiciul adus statului român. Decizia a rămas definitivă prin Hotărârea nr. 6 din 30 ianuarie 2014 a Curții de Apel Alba Iulia. Dat afară doar după sesizările presei Garda Forestieră Brașov avea obligația, conform Statutului funcționarilor publici, să îi desfacă contractul de muncă inspectorului Dorel Ioan Vulcu în termen de cinci zile de la data la care a rămas definitivă decizia de condamnare. Dar, pentru că Vulcu era protejat la cel mai înalt nivel, șefii Gărzii Forestiere Brașov nu au îndrăznit să îi desfacă contractul de muncă. Doi ani mai târziu, Andrei Șoroagă, președintele Asociației "Cu verdele'n SUS" a sesizat Ministerul Mediului în legătură cu starea de incompatibilitate în care se afla inspectorul Dorel Ioan Vulcu. Ministerul Mediului a cerut Gărzii Forestiere Brașov să facă formele legale pentru încetarea contractului de muncă în cazul inspectorului Vulcu. Se întâmpla în aprilie 2016. Dar în loc să aplice legea, șefii Gărzii Forestiere Brașov au ignorat cererea superiorilor de la Mediu. Ulterior, publicația Turnul Sfatului a făcut o nouă sesizare la ministerul Mediului. De abia atunci, în iunie 2016, contractul lui Vulcu a fost reziliat. Pădurar penal, tăietor de lemne, protejat Câțiva ani mai târziu, în septembrie 2022, îl regăsim pe inspectorul Dorel Ioan Vulcu angajat pe postul de consilier superior la Garda Forestieră București, instituție care răspunde de protejarea pădurilor și agenții economici din domeniul forestier din București, Ilfov, Călărași, Constanța, Giurgiu, Ialomița și Teleorman. Aici a fost luat sub aripa protectoare a inspectorului șef Ilie Mihalache. DeFapt.ro i-a solicitat inspectorului șef Ilie Mihalache mai multe informații publice în baza Legii 544/2001 legate de modul de angajare și activitatea consilierului Vulcu la Garda Forestieră București. Dar inspectorul șef Ilie Mihalache a transmis telefonic că nu vrea să răspundă solicitărilor. DeFapt.ro a încercat să obțină un punct de vedere și de la consilierul Vulcu pentu a afla dacă a returnat banii statului român, dar acesta s-a ascuns în spatele purtătorului de cuvânt al instituției. Adică al șefului său, Ilie Mihalache.

Investigații

Sportivi la Dinamo: contabile, pile, generali

Sportivi la Dinamo: contabile, pile, generali. Situație halucinantă la Clubul Sportiv Dinamo, păstorit de trei agenți secreți de la „Doi și-un sfert”, serviciul secret de informații al Ministerului Afacerilor Interne: în baza unor Contracte de Activitate Sportivă, au fost angajate contabile, oameni buni la toate, un fost general. Citește și: EXCLUSIV Omul căruia Sebastian Ghiță i-a dat cu împrumut 100 de milioane de euro, angajat în Ministerul de Interne: Alexandru Iacobescu, fost candidat PRO România, manager la CS Dinamo Sunt doar câteva dintre angajările halucinante de la Clubul Sportiv Dinamo investigate de Direcția Națională Anticorupție. 1.800 de contracte în trei ani Comisarul Ionuț Adrian Popa, președintele Clubului Sportiv Dinamo, a semnat în jur de 1.800 de Contracte de Activitate Sportivă (CAS), în perioada 2020 - 2023. La solicitarea DeFapt.ro, președintele Ionuț Adrian Popa a transmis că "Clubul Sportiv Dinamo are 38 de discipline sportive active, cu peste 2.000 de sportivi legitimați. (...) Citește și: Cum ajungi general (chestor) la doar 34 de ani: te naști în Buzău! Georgian Drăgan a fost promovat din funcția de purtător de cuvânt al Poliției Române, fără nici un dosar greu la activ Anual sunt încheiate aproximativ 450 de de contracte cu participanți la activitatea sportivă. Astfel, pentru perioada la care faceți referire în solicitare (2020 – 2023), sunt aproximativ 1.800 de contracte care au produs efecte". Majoritatea personalului angajat în baza unor astfel de contracte au fost sportivi, antrenori și staff-ul tehnic. Dar președintele Clubului Sportiv Dinamo, deținut integral de Ministerul Afacerilor Interne, a găsit o cale de a fenta legea. Astfel, în baza Contractelor de Activitate Sportivă, a angajat mai multe persoane care nu aveau nici o treabă cu sportul în secțiile sportive ca să lucreze în aparatul administrativ. Sportivi la Dinamo: contabile, pile, generali Printre cei cu care s-a semnat CAS se află și pensionara Iuliana Calangiu. Ea trebuia să presteze activitatea sportivă în anul 2021 la Secția Canotaj, dar în realitate se ocupa de contabilitate. Elena Badea este o altă angajată încadrată în baza unui CAS. Prima dată a fost angajată să presteze activitatea sportivă la Secția de Box. Cel de-al doilea contract semnat cu Elena Badea a fost înregistrat pe Secția de Canotaj. La fel ca și pensionara Iuliana Calangiu, Elena Badea se ocupa în realitate de contabilitatea clubului. Gina Steluța Mircea, o altă angajată în baza unui CAS, presta tot la contabilitate. Dan Răzvan Lupu, fiul fostului fotbalist Dănuț Lupu, a fost angajat inițial la Secția Haltere fără a avea vreo legătură cu acest sport. Ulterior, a fost angajat ca antrenor la Secția de Fotbal. Generalul Ion Cuhutencu, fostul șef al Direcției de Audit Public Intern din Ministerul de Interne și actual consilier la Ministerul Dezvoltării, a fost și el beneficiarul unui CAS la Secția de Canotaj. Acestea sunt doar câteva dintre zecile de contracte investigate încă din anul 2021 de procurorii Direcției Naționale Anticorupție. Popa dă vina pe Cosac: I-a dat voie Ministerul Sporturilor Ionuț Adrian Popa, președintele CS Dinamo, a declarat pentru DeFapt.ro că primele contracte de acest fel au fost încheiate începând cu anul 2019. "Nu eu am inventat. Fostul președinte George Cosac a cerut un punct de vedere de la Ministerul Sporturilor prin care a întrebat dacă personalul administrativ poate fi angajat cu Contract de Activitate Sportivă. Ministrul Sporturilor de la acea dată a spus că sigur, orice participant la activitatea sportivă, orice activitate din COR, care poate fi amenajator bază, ospătar, bucătar etc., poate fi angajat dacă sprijină activitatea sportivă". Întrebat dacă doamnele angajate la contabilitate în baza CAS lucrau exclusiv pentru secțiile sportive la care au fost angajate, Ionuț Adrian Popa a spus că nu. Cât despre cazul lui Dan Răzvan Lupu, a ținut să precizeze de câteva ori că a fost angajat la Secția Haltere pentru "a tăia bilete la intrarea în sala de fitness". Sală care aducea venituri de 50.000 lei lunar clubului. Supărat că l-au turnat foștii colegi de la "Doi și-un sfert" Referitor la ancheta DNA, comisarul Ionuț Adrian Popa a declarat că a început în anul 2021, atunci când "se căuta un nou caz Dragnea". Dar bănuiește că dosarul a plecat de la o delațiune de la Direcția Generală de Protecție Internă. Acesta a explicat că procurorii DNA au delegat Direcția Generală Anticorupție a ministerului de Interne să facă audieri în acest dosar. În plus a explicat că, el personal, a dus mai multe documente la DNA, acolo unde a cerut să aibă o discuție cu procurorul de caz. "Oamenii m-au primit și le-am explicat tot, cum am construit aici. Le-am spus, oameni buni, am vrut să muncim, n-am vrut să facem altceva. Oamenii ăia (angajații cu CAS - n.r.) toți au muncit. Le-am zis că dacă găsiți un om care a dat vreun leu mie sau colegilor mei, că nu a muncit și a stat acasă în pat, eu mă predau. Asta e, m-ați prins, n-am fost onest", a povestit comisarul Popa. DNA a audiat angajați ai Clubului Conform acestuia, au fost audiați unul dintre contabili, juristul și cei de la disciplinele sportive. Însă, spune comisarul Popa, nici el, nici vicepreședintele Georgeta Andrunache nu au fost audiați. "Dacă era ceva ilegal de doi ani de zile...? Ne-au cerut documente... Pe mine nu m-a întrebat niciodată. Dacă nu le-a ieșit nimic în doi ani... Faci audieri la DGA, chemi doar doi, trei, pentru audieri la DNA și spui: ne-am lămurit, nu e abuz în serviciu. DNA a deschis dosar în baza unei sesizări făcută de foștii noștri colegi", se încurajează Ionuț Adrian Popa. Dar ancheta DNA nu a fost clasată până în prezent. Popa turna de la Dinamo, Vela l-a pus președinte Ionuț Adrian Popa a fost numit în funcția de președinte al Clubului Sportiv Dinamo în iunie 2020 de liberalul Marcel Vela, ministrul Afacerilor Interne din aceea perioadă. Decizia a fost luată după ce Ionuț Adrian Popa, în calitate agent secret la „Doi și-un sfert” cu gradul de subcomisar, i-a prezentat ministrului mai multe rapoarte informative despre ceea ce se întâmpla la clubul sportiv. Avea cam șase luni de când colecta informații despre personalul clubului. „Eu am venit primul (la CS Dinamo – n.r.). Răspundeam și de Dinamo. Aveam un ofițer aici. A fost o perioadă în pandemie când au apărut niște poze cu Larisa Iordache. Atunci domnul Vela, care ținea foarte mult la imagine, a luat un pic foc. În aprilie am fost chemat la discuții ca ofițer responsabil din punct de vedere informativ. Mi s-a propus funcția de președinte, dar am refuzat. M-am trezit în iunie cu un telefon de la cabinetul ministrului și mi-a zis să ma duc", a declarat președintele Ionuț Popa pentru DeFapt.ro. Agentul Popa și-a mai adus doi colegi secreți În august 2020, Ionuț Popa l-a adus pe funcția de vicepreședinte pe Adrian Popescu, zis Papi, unul dintre cei mai buni ofițeri de contrainformații de la „Doi și-un sfert”. „L-am sunat pe Silviu Dumitrache (șeful DGPI – n.r.) și l-am întrebat dacă mi-l dă pe Papi. Mi-a zis că . A venit direct prin numire pentru că era o funcție mai mică", a mai spus Ionuț Adrian Popa. Doi ani mai târziu, în august 2022, tot pe funcția de vicepreședinte a fost adus comisarul șef de poliției Lucian Mihai Popa, tot agent secret la DGPI. Ce au în comun cei trei agenți secreți de la serviciul secret al Ministerului de Interne? Toți trei s-au deconspirat benevol în urma publicării CV-urilor lor pe site-ul CS Dinamo.

Autor: Petru Zoltan

Ciolacu, pe tronul regal la Athos

Deputatul Banias, bani în locul statului

Război AACR - SRI: 140.000 euro, daune

Concediu medical în Tunisia (DSP Timiș)

Șefia DSP Timiș, dată unui șofer

"Ferma Dacilor", administrată de trei firme

Sume uriașe pentru dotarea Armatei române

Șeful Gărzii Forestiere Bucureșt înjură DeFapt.ro

Pădurarul drujbar terorizează Garda Forestieră București

Achiziție secretă de sisteme MANPAD coreene

Cărăușul șpăgilor lui Vâlcov, returnat României

Aeroportul Brașov, breșe grave de securitate

Omul lui Câciu, bănet din CA-uri

Pădurar penal, tăietor de lemne, protejat

Sportivi la Dinamo: contabile, pile, generali

Ultima oră

Președintele PNȚCD, fanatic pro-Georgescu, amenință 60% dintre bucureșteni, acuzați de „sorosism”

DNA s-a dus peste mafia PSD din Portul Constanța. Prejudiciul, estimat la șapte milioane de euro

Moscova spune că nu vrea doar acord de încetare a focului în Ucraina, ci o înțelegere pe termen lung

Aproape 11,2 milioane de ucraineni au intrat în România în trei ani de război. Doar puțini au rămas

Noul cancelar Merz pune NATO sub semnul îndoielii după cele mai recente declarații ale lui Trump

Contribuția de Asigurări Sociale de Sănătate pentru cei care obțin bani din dobânzi, un mister

Ce este Dragobetele și cum se folosește. Ipoteza că ar avea origine dacică nu are nici o susținere

Cu termoficarea în faliment, Iașiul mai are și un arbitraj pe cărbune de 30 de milioane de euro

Noul cancelar german poate salva Europa: Friedrich Merz a criticat implicarea lui Musk în alegeri

Ucraina îi răspunde cu tâlc lui Trump: mineralele prețioase sunt în teritoriile ocupate de ruși

Papa Francisc, în continuare în stare critică în spital, primește oxigen

România nu e invitată la o reuniune importantă la nivel de miniștri ai Apărării pe subiectul Ucraina

Friedrich Merz, viitorul cancelar german, vrea să facă repede un guvern nou, fără AfD

Zelenski spune că renunță la funcție dacă asta e condiția pentru intrarea Ucrainei în NATO

Nicușor Dan: România lipsește de ani de zile din procesul de decizie în plan extern