luni 24 februarie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Autor: Petru Zoltan

508 articole
Petru Zoltan

Petru Zoltan, jurnalist de investigație de aproape 20 de ani, a publicat articole în Jurnalul Național, România Liberă și Newsweek România, dar a colaborat și cu BBC și alte mari trusturi media europene și americane. Este o prezență constantă în echipe transfrontaliere de investigații (Journalismfund.eu).

Eveniment

Șeful Vămii negocia șpaga în birou

Șeful Vămii negocia șpaga în birou. Paul Petrof, șeful Direcției Regionale Vamale București, a fost arestat preventiv pentru că a cerut unui afacerist italian o șpagă de 50.000 de euro pentru achiziționarea unui apartament și haine de lux de la Consiglieri. În schimbul șpăgilor, firma italianului a primit autorizații de antrepozitar fiscal și de expeditor înregistrat. Citește și: O altă afacere de tip Roșia Montană intermediată de Victor Ponta. Cum face Ponta sute de mii de euro din afaceri cu resurse din subsolul României Acesta este doar un mic caz de corupție în care este implicat vameșul șef Paul Petrof, în contextul în care acesta avea în subordine toate birourile vamale din sud-estul României, inclusiv cele de pe aeroporturile Băneasa, Otopeni, Kogălniceanu, chiar și cele din Portul Constanța. Pe numele lui Paul Petrof mai exista un dosar de corupție din anul 2017, atunci când DNA l-a acuzat de favorizarea făptuitorului și instigare la abuz în serviciu. Un alt dosar DNA, deschis în 2017 În vara anului 2017, în urma unei anchete a Oficiului de Luptă Antifraudă (OLAF), procurorii anticorupție l-au acuzat pe Paul Petrof, pe atunci tot director executiv al Direcției Regionale Vamale București, de favorizarea făptuitorului și instigare la abuz în serviciu dacă funcționarul a obținut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit. Conform procurorilor, afaceriștii Marin Ciupitu și Alexandru Emilian Mirea au falsificat șapte declarații vamale de import pentru a trage o țeapă de aproape 900.000 lei bugetului Uniunii Europene și al statului român. Marin Ciupitu a aplelat la Paul Petrof, care a decis să facă două noi controale pentru a șterge urmele fraudei. Apoi Paul Petrof le-a cerut subalternilor, Luminița Eleonora Carmen Rotaru și Nicolae Pasmangiu, să infirme rezultatele anchetei OLAF și să susțină că nu s-a fraudat nici bugetul UE, nici cel al României. De atunci au trecut aproape șapte ani, timp în care dosarul de corupție al lui Paul Petrof au fost uitat în fișetul procurorilor. Ce a primit șpăgarul la schimb O nouă anchetă a procurorilor DNA arată că vameșul Paul Petrof și-a continuat nestingherit combinațiile în calitate de șef al Direcției Regionale Vamale București, instituție care are în subordine birourile vamale de interior din Ilfov, București, aeroportul Băneasa, aeroportul Otopeni, Călărași, Dâmbovița, Giurgiu, Ialomița, Constanța, Prahova și aeroportul Mihail Kogălniceanu. Adică principalele porți prin care intră mărfurile în România. De data aceasta, procurorii anticorupție îl acuză pe vameșul șef Paul Petrof că i-a cerut italianului Gianluca Carpineta "plata unui avans pentru un apartament în sumă de 50.000 euro și produse de vestimentație de lux de la Consiglieri". În schimbul șpăgilor, vameșul Paul Petrof a emis autorizații de antrepozitar fiscal și de expeditor înregistrat pentru PBM Quality Investment Consulting SRL. Această societate este deținută de Turtle Capital SA (35%), înregistrată în Elveția, Cătălin Buga (15), Ovidiu Buga (15%) și italianul Gianluca Carpineta (35%). Numele italianului Gianluca Carpineta, acuzat de procurorii DNA de dare de mită, apare și în societățile Bio Fuel Green Energy SRL și GLC Consulting Global Solutions. Șeful Vămii negocia șpaga în birou Paul Petrof a fost monitorizat îndeaproape de procurorii DNA. În biroul acestuia de la Direcția Regională Vamală București au fost montate echipamente audio-video care au înregistrat discuții despre șpăgi cu italianul Gianluca Carpineta. Vameșul șef îi spune italianul într-una dintre discuții că vrea să își cumpere un apartament. PETROF PAUL: Vreau să cumpăr undeva. Dai avans și după asta, așa... CARPINETA GIANLUCA: (n.n. neinteligibil) PETROF PAUL: Ai undeva? Stăm împreună, unde stăm? CARPINETA GIANLUCA: A Florin acolo, questo... de unde a cumpărat el (n.n. neinteligibil) PETROF PAUL: Caută-mi și mie undeva CARPINETA GIANLUCA: (n.n. neinteligibil) PETROF PAUL: Io cu Ina. Si vreau mut io și Bogdan stai la mine. Și io dau rata, știi. CARPINETA GIANLUCA: Da, așa face. Io mereu face așa. Io... eu unul dintre puținele avansuri (n.n. neinteligibil) se poate. (n.n. neinteligibil) (n.n. arată două degete ale mâinii stângi, respectiv degetul arătător și degetul mijlociu) CARPINETA GIANLUCA: Mai important e, acuma, mai important... apartament. PETROF PAUL: Da, eu vreau să (n.n. neinteligibil) CARPINETA GIANLUCA: Asta... nu există... PETROF PAUL: Asta vreau. CARPINETA GIANLUCA: Asta, asta tot, aproape. PETROF PAUL: Dar este drumu’ acolo sau e câmp? CARPINETA GIANLUCA: Nu... PETROF PAUL: Este drum sau câmp? CARPINETA GIANLUCA: Nu, tot perfecto. PETROF PAUL: Da? CARPINETA GIANLUCA: Da, perfecto. PETROF PAUL: Da? (n.n. neinteligibil) au venit? CARPINETA GIANLUCA: Frumos e... frumos, da. PETROF PAUL: Foarte bine! Normal, nu cu scară, nu cu nimic.... CARPINETA GIANLUCA: Da, da, da, da. PETROF PAUL: Terasă (n.n. neinteligibil) CARPINETA GIANLUCA: Mică nu e... 90 de metri. PETROF PAUL: 90? CARPINETA GIANLUCA: Da. PETROF PAUL: Ok. CARPINETA GIANLUCA: (n.n. neinteligibil) de plătire. PETROF PAUL: Da. CARPINETA GIANLUCA: Ce, jumate in mana, e jumate in doi ani (n.n. neinteligibil) cheie, asta imediat. (n.n. neinteligibil) tu ai apartament. Tu nu plătești închiriare (n.n. neinteligibil) așa. PETROF PAUL: Am înțeles, da. Vreau să rămână ceva, că asta tot cheltui, cheltui, cheltui banii... CARPINETA GIANLUCA: Da, așa mai bine (n.n. neinteligibil) cu tine (n.n. neinteligibil) facem asta. PETROF PAUL: Da, ok. CARPINETA GIANLUCA: Asta pentru mine, asta pentru... e apartamentu’, gata. Asta e obiectiv. PETROF PAUL: Uite CUI – u’ (n.n. neinteligibil) (n.n. arătându-i telefonul mobil) CARPINETA GIANLUCA: De ce vorbim, ce vorbim, nimic... PETROF PAUL: (n.n. râde, după care ia un bilet tip post-it de pe birou și începe să scrie pe el) PBM, da? CARPINETA GIANLUCA: Da PETROF PAUL: La mine imediat ai gata. Ai auzit? Fiul: "Aha! Bravo! Eu nu mă bag" Procurorii DNA au surprins o altă discuție între vameșul Paul Petrof și fiul său, Bogdan Cristian Petrof. În această discuție, Petrof senior îi confirmă fiului său că italianul Gianluca Carpineta va plăti avansul de 50.000 de euro pentru apartament. PETROF PAUL: Bă! Care-i problema? PETROF BOGDAN CRISTIAN: Păi dacă e ...[neinteligibil]... PETROF PAUL: Deci, ăsta plătește 50 de mii avansul. PETROF BOGDAN CRISTIAN: O nesimțire. PETROF PAUL: Acuma, GIANLUCA la ce i-am făcut io acuma tre’ plătească avansul. Și pe urmă noi ratele. Aveai tu de un’ să dai avans? PETROF BOGDAN CRISTIAN: Doamne, ferește! PETROF PAUL: Avansul, dă GIANLUCA 50 de mii. PETROF BOGDAN CRISTIAN: Aha! Bravo! Eu nu mă bag, nu știu nimic. Ăla e al tău ...[neinteligibil]... PETROF PAUL: N-ai, nu știe. Că dacă știe de tine, moare. PETROF BOGDAN CRISTIAN: Nu știe nici mă... Și cu GICĂ, știe la fel. Că nu mă văd cu el și cu GIANLUCA. Nu că am prins cardeala ...[neinteligibil]... PETROF PAUL: E, și-acuma el... Costume de lux de la Consiglieri Relația dintre vameșul șef Paul Petrof și italianul Gianluca Carpineta pare că este mult mai profundă. De exemplu, italianul se oferă să îi cumpere îmbrăcăminte de lux de la Consiglieri. CARPINETA GIANLUCA: Băi, vrei, cadou e la... cadou. PETROF PAUL: Da. CARPINETA GIANLUCA: De la Consiglieri, vrei? PETROF PAUL: Da! CARPINETA GIANLUCA: Aduce (n.n. neinteligibil) mâine dimineață. PETROF PAUL: Păi, dă-mi unde să mă duc. CARPINETA GIANLUCA: Scriu... Consiglieri. PETROF PAUL: Da. CARPINETA GIANLUCA: Ok, mă duc mâine dimineață și (n.n. neinteligibil) PETROF PAUL: Și-mi dai pe unde este să mă duc (n.n. neinteligibil) CARPINETA GIANLUCA: Păi, e aproape de casa ta. BUGA OVIDIU: Aleea Alexandru, lângă palatu' lu' Gigi Becali, acolo (n.n. neinteligibil) CARPINETA GIANLUCA: Da, acolo...în spatele lu’ Gigi Becali. PETROF PAUL: Tre' să semnez toate... ca să ia salariile că d-aia așteaptă toți (n.n. indicând mai multe documente pe care le are pe birou)

Șeful Vămii negocia șpaga în birou (sursa: Inquam Photos/Ovidiu Micsik)
Roșia Montană: aurul rămâne la RMGC (sursa: Inquam Photos/Octav Ganea)
Investigații

Roșia Montană: aurul rămâne la RMGC

Roșia Montană: aurul rămâne la RMGC. 314 tone de aur și aproape 1.500 de tone de argint - atât au estimat canadienii de la Roșia Montană Gold Corporation că ar putea extrage timp de 16 ani din zăcământul aurifer de la Roșia Montană din Munții Apuseni. Aurul valorează mult, dar e în pământ Doar valoarea aurului se ridică astăzi la aproape 19 miliarde de euro, la care se adaugă peste un miliard de euro pentru argint. Citește și: DOCUMENT Ponta, principalul responsabil de litigiul pentru Roșia Montană, arată hârtiile de la Washington depuse de Gabriel Resources. Următorii premieri nu au nici un rol în speță Chiar dacă au făcut studii timp de nouă ani, în perioada 1997 – 2006, reprezentanții RMGC susțin că valoarea întregului zăcământ nu este exactă. Aceștia nu exclud ca întreaga cantitate de aur și argint să crească substanțial. La Roșia Montană există și alte tipuri de metale, dar acestea nu pot fi exploatate și valorificate economic pentru că se află în concentrații prea mici. De la romani la Frank Timiș Zăcământul de aur de la Roșia Montană a fost exploatat timp de aproape 2.000 de ani. După 1989, mina a fost închisă. Apoi a venit controversatul afacerist Frank Timiș. Acesta a avut nevoie de doi ani pentru a pune mâna pe aurul de la Roșia Montană. În anul 1997, statul român, prin Regia Autonomă a Cuprului Deva, rebotezată Minvest SA, s-a asociat cu Gabriel Resources Limited, firma lui Frank Timiș, pentru a fonda societate mixtă Euro Gold Resources SA. Noua societate, la care statul este acționar cu 19,31%, și-a schimbat denumirea în Roșia Montană Gold Corporation (RMGC) în anul 2001. Un gram și jumătate de aur la o tonă de munte Între timp, canadienii au explorat îndeaproape zăcământul aurifer de la Roșia Montana. Datele făcute publice de aceștia arată că de la Roșia Montană s-ar putea extrage 215 milioane tone de minereu cu un conținut mediu de 1,46 g/t aur şi 6,9 g/t argint. Adică în jur de 314 tone de aur și 1.480 de tone de argint. "Calculul de rezerve se bazează pe un program foarte elaborat de cercetare în urma căruia s-au prelevat 191.320 de probe din foraje, reţele subterane şi de la suprafaţă. Am putea spune că acest zăcământ se cunoaşte în cel mai mic detaliu şi totodată că este cel mai extins program de cercetare a unui zăcământ care s-a realizat vreodată în România. Fiecare metru probat a fost analizat pentru aur și argint. Baza de date, care conţine peste 400.000 de analize, a fost verificată de experţi independenţi, atât din România cât şi din străinătate", conform informațiilor făcute publice de reprezentanții RMGC. Roșia Montană: aurul rămâne la RMGC Prețul aurului pe bursele internaționale este în continuă creștere. Ultimele date arată că un gram de aur se tranzacționează cu aproximativ 60 euro. La uncie, aurul atinge în această perioadă un preț în jur de 1.860 de euro. În cazul în care întreaga cantitate de aur de la Roșia Montană ar fi vândută la prețul zilei, Roșia Montană Gold Corporation ar încasa nu mai puțin de 18,8 miliarde euro. Argintul este mult mai ieftin pe piețele internaționale, deși foarte mulți au început să investească în acest metal prețios. Pe piețe internaționale se tranzacționeză în prezent cu 663 de euro kilogramul. Dacă ar fi vândută și întreaga cantitate de argint, adică cele 1.480 tone estimate a fi conținute în zăcământul de la Roșia Montană, RMGC ar obține încă 982 milioane de euro. Cumulat, Roșia Montană Gold Corporation ar obține în jur de 20 de miliarde de euro pe aurul și argintul de la Roșia Montană. Statului român i-ar reveni 19,31% din profitul obținut după scăderea cheltuielilor. Iar cheltuielile miniere nu sunt deloc mici. Pe de altă parte, RMGC trebuie să plătească și redevență în valoare de 6% din cantitatea de aur scoasă. Adică, raportat la 20 de miliarde de euro, ar fi vorba de 1,2 miliarde de euro din redevențe. Dar, atenție, redevențele ar fi încasate numai din momentul scoaterii primului gram de aur, anual. Metale (prea) rare Care este cantitatea reală de aur și argint în zăcământul de la Roșia Montană nu se știe cu exacitate, chiar dacă au fost prelevate 191.320 de probe. Pe site-ul RMGC au fost postate întrebările puse de cetățeni în urma unor dezbateri publice. Reprezentanții companiei au răspuns la una dintre întrebări că "zăcământul Roşia Montană prezintă un bun potenţial de creştere a resurselor şi rezervelor cunoscute, dar pentru promovarea acestora la un grad ridicat de cunoaştere este necesară efectuarea unor programe de cercetare adiţionale, care trebuie sa obţină avizul de la Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale". Aceleași probe din foraje arată că la "Roşia Montană nu se cunosc alte metale, pe lângă aur şi argint, în concentraţii suficient de importante pentru a fi exploatate şi valorificate economic". Reprezentanții RMGC susțin că "acestă afirmaţie este susţinută de datele obţinute în urma analizării a 47 de elemente şi efectuării a numeroase studii petrografice. Precizăm că în cea mai mare parte concentraţiile de elemente se încadrează în fondul natural al scoarţei terestre: U (1,43 ppm conţinut mediu la Roşia Montană faţă de 3,7 ppm în scoarţa terestră), Th (6,07 ppm faţă de 18 ppm), Sr (95,4 ppm faţă de 125 ppm), Mo (1,27 ppm faţă de 1,5 ppm), In (0,05 ppm faţă de 0,1 ppm), Ge (0,21 ppm faţă de 1,5 ppm) etc.".

Spitalele, atacate cibernetic prin aplicația Hipocrate (sursa: Inquam Photos/George Calin)
Investigații

Spitalele, atacate cibernetic prin aplicația Hipocrate

Spitalele, atacate cibernetic prin aplicația Hipocrate. Aceasta este folosită de majoritatea spitalelor de stat, a fost ținta unui atac cibernetic de amploare care a avut repercusiuni asupra infrastructurii IT a 18 spitale din întreaga țară. Printre acestea se află patru spitale importante din București. Directoratul Național de Securitate Cibernetică (DNSC) a anunțat că fost notificat în cursul acestei zile cu privire la un atac cibernetic de tip ransomware asupra unui furnizor de servicii pentru mai multe spitale din România. Sistemul informatic Hipocrate este vândut și securizat de Romanian Soft Company, o firmă controlată în trecut de ex-ministru al Finanțelor Sebastian Vlădescu, aflat în închisoare pentru luare de mită. Citește și: Cine este primul demnitar român care a semnat pentru afacerea Roșia Montana Gold Corporation: a rupt PNL ca să-l susțină pe Ponta. Contractele au dispărut din arhiva ANRM Securitatea cibernetică a câtorva dintre spitale afectate de atacul cibernetic este asigurată de firma Cymed, condusă de general de brigadă (r) Daniel Ioniță. Acesta a declarat la solicitarea DeFapt.ro că majoritatea spitalelor nu au afectate conexiunile, doar aplicația Hipocrate, care nu este în responsabilitatea sa. Spitalele, atacate cibernetic prin aplicația Hipocrate Alexandru Rafila, ministrul Sănătății, a anunțat că între 15 și 20 de spitale din țară și din București întâmpină probleme în utilizarea sistemului informatic Hipocrate în urma unui atac cibernetic. "Nu ştim exact câte spitale sunt în momentul de faţă. Nu avem informaţia, dar lucrăm împreună cu Centrul Naţional de Securitate Cibernetică pentru elucidarea cauzelor şi remedierea acestora", a spus ministrul Alexandru Rafila. Ulterior, s-a stabilit că în urma atacului cibernetic au fost afectate 18 spitale. Florin Bica, purtătorul de cuvânt al Spitalului "Bagdasar Arseni", a precizat că sistemul informatic a fost atacat. "Informaţia a venit de la sistemul Hipocrate care se pare ca a fost atacat şi am oprit accesul la internetul public. În momentul de faţă funcţionăm în offline. Nu am trimis bolnavi acasă şi continuăm activitatea un pic mai greoi", a declarat medicul Florin Bica, citat de Agerpres.ro. Firma de securitate cibernetică nu are drept în aplicație O parte din spitalele afectate de atacul cibernetic asupra sistemului informatic Hipocrate au contracte pentru securitate cibernetică cu firma Cymed Security Technologies, controlată printr-o suveică de firme de britanicul Michael Lewis John Selby, născut în Africa de Sud. În fruntea companie de securitate cibernetică se află generalul de brigadă (r) Daniel Ioniță, fost director în cadrul Directoratul Național de Securitate Cibernetică. La solicitarea DeFapt.ro, generalul Daniel Ioniță a declarat că firma pe care o conduce nu asigură securitatea informatică și pentru aplicația Hipocrate, deși are contracte pentru protecția infrastructurii IT a câtorva dintre spitalele afectate. "E o aplicație web, accesată contractual de spital cu respectivul furnizor, și unde nu am nici un fel de drept să intru ca să verific. Furnizorul este singurul care poate să vă spună ce s-a întâmplat. Nici nu pot să văd, chiar și acolo unde furnizăm noi servicii de securitate cibernetică spitalelor, ce s-a întâmplat în respectiva aplicație", a declarat generalul Ioniță. Atacul, venit prin aplicație Practic, firma Romanian Soft Company nu dă acces la severe iar spitalele nu își pot securiza conexiunea. O vulnerabilitate care se poate repeta oricând. Generalul (r) Daniel Ioniță a mai spus că, pentru firma pe care o conduce, totul a fost "legitim": "Toate conexiunile între contractantul nostru, spitalul, și firma respectivă erau legitime. Eu văd că se conectează de la serverul spitalului la serverul firmei. Ce fac între ei pe baza contractului pe care îl au, nu am dreptul să văd așa ceva. Imediat dacă apare vreo neregularitate față de ceea ce este obișnuit am fi putut sesiza. Dar pentru noi, traficul a fost legitim. Dacă atacul a fost pe aplicație, pe serverele firmei, și ulterior au fost transmis virusul sau ce s-a întâmplat către spital era imposibil de văzut de către noi.". Vlădescu, la închisoare pentru mită Sistemul informatic Hipocrate a fost dezvoltat și vândut către spitalele publice de stat de firma Romanian Soft Company, prin care s-a perindat și fostul ministru al Finanțelor, Sebastian Vlădescu. În primăvara anului 2023, Sebastian Vlădescu a fost condamnat definitiv la șapte ani și patru luni de închisoare pentru infracțiunea de luare de mită. În anul 2007, compania Omnis Group a acuzat firma lui Sebastian Vlădescu, Romanian Soft Company, de furt intelectual: ar fi copiat părți semnificative din sistemele informatizate ISIS și ISIS.net, pe care le-ar fi folosit la conceperea mai multor aplicații, inclusiv Hipocrate. Compania reclamantă susținea că furtul programelor protejate s-a produs în momentul în care doi angajați, Dragoș Săracu și Irinel Lupei, s-au transferat la firma ministrului. Oficiul Român pentru Drepturile de Autor a confirmat atunci furtul, dar dosarul a fost clasat. Firma Romanian Soft Company este deținută în prezent de societatea Genius IT Solutions SRL (83,85%), Gheorghe Gabriel Oprea și Cristina Ioana Crăciun. Societatea Genius IT Solutions este deținută la rândul ei de Alexandra Mădălina Voicu (67%) și Silviu Alexandru Cârstea (33%).

Ștefureac și Dragic, agregator de știri (sursa: Facebook/Remus Ioan Stefureac, medium.com)
Investigații

Ștefureac și Dragic, agregator de știri

Ștefureac și Dragic, agregator de știri. Remus Ioan Ștefureac, fostul consilier al lui George Maior la SRI și Ambasada României în SUA, s-a asociat cu soția lui Sacha Dragic, fondatorul Superbet, pentru a lansa un proiect media. Noua platformă este un agregator de știri care utiliează instrumente de Inteligență Artificială. Citește și: Cine este primul demnitar român care a semnat pentru afacerea Roșia Montana Gold Corporation: a rupt PNL ca să-l susțină pe Ponta. Contractele au dispărut din arhiva ANRM Acesta este cel de-al doilea proiect media aflat în portofoliul familiei Dragic, după ce anul trecut a achiziționat 40% din agenția de știri news.ro. Sociologul Remus Ioan Ștefureac a obținut titlul de doctor în științe Militare și Informații la Academia Națională de Informații "Mihai Viteazu", după ce anterior a fost consilierul directorului SRI, pesedistul George Maior. Ștefureac și Dragic, agregator de știri Politologul Remus Ioan Ștefureac, proprietarul casei de sondaje Inscop, a anunțat în urmă cu două săptămâni lansarea platformei informat.ro, un proiect media care folosește mai multe instrumente de Inteligență Artificială. Totodată, potrivit lui Ștefureac, proiectul este o "platformă independentă, echidistantă care te ajută să fii informat la minut despre tot ceea ce contează". Noul proiect media este deținut de Strategic Media Team SRL, societate deținută de Fundația Dragic (80%) și Remus Ioan Ștefureac (20%). Pe funcția de administrator al societății se află Mircea Marian Medaru, fost coordonator de programe la mai multe televiziuni și unul din partenerii de afaceri ai lui Silviu Prigoană. Fundația Dragic și cei mai puțin norocoși Fundația Dragic este condusă de Augusta Valeria Dragic, co-fondatoare a Grupului Superbet alături de soțul ei, Sacha Dragic. Din anul 2019, Augusta Dragic face parte și din Consiliul Director al Fundației Superbet. Conform unui interviu acordat Business Magazin, Augusta Dragic s-a declarat generoasă: "Prin Fundația Dragic am vrut să împărțim și cu cei mai puțini norocoși ceva din succesul nostru". Agenția de știri news.ro este un alt proiect media în care a investit familia Dragic. La începutul anului trecut, Sacha Dragic a cumpărat 40% din părțile sociale prin firma D Craig Holding. Ștefureac, cu Maior până la moarte Remus Ioan Ștefureac a avut o carieră publică strâns legată de cea a pesedistului George Maior, fostul șef al Serviciului Român de Informații și ambasador al României în SUA. În perioada 2008 – 2011, a fost consilierul directorului SRI George Maior. În 2013, a obținut titlul de doctor în științe Militare și Informații la Academia Națională de Informații „Mihai Viteazu” a Seriviciului Român de Informații. Totul părea că s-a sfârșit la începutul anului 2015, atunci când George Maior a fost obligat să "abdice" de la conducerea SRI. Moment în care Ștefureac i-a scris o odă demnă de ceaușism fostului său șef sub titlul "Demisia – protest a lui George Maior" în Adevărul. Din textul cu pricina aflăm că George Maior a fost cel mai bun șef al unui serviciu secret, dar și că plecarea sa era o pierdere pentru România. George Maior a fost numit ulterior ambasador al României în SUA. L-a urmat îndeaproape Remus Ștefureac în calitate de consilier diplomatic.

Podul de la Brăila, garantat AUR (sursa: Faceboo/Enache Ionut-Cristian, Inquam Photos/George Călin)
Investigații

Podul de la Brăila, garantat AUR

Podul de la Brăila, garantat AUR. Compania italiană Webuild, fostă Astaldi, nu a respectat rețeta asfaltului și tehnologia de turnare a acestuia pe podul suspendat de la Brăila. Iar blocurile de ancoraj sunt pline de fisuri și infiltrații ale apei. Obligația sesizării în fază incipientă a tuturor neregulilor la această lucrare de peste 2,5 miliarde lei îi revine lui Cristian Enache, fost șef al AUR Prahova, desemnat responsabil de proiect de conducerea CNAIR încă din anul 2018. Citește și: EXCLUSIV Fiul unei membre din comisia CNAIR de licitație pentru podul de la Brăila, angajat la terminarea facultății de constructorul podului ca responsabil de calitatea lucrării La solicitarea DeFapt.ro, Cristian Enache a declarat că problemele cu asfaltul sunt "insignifiante" dacă sunt raportate la valoarea totală a proiectului. Cu toate acestea, angajatul CNAIR susține că asfaltul turnat, conform testelor, era în conformitate cu toate standardele în vigoare, deși, în urma unei expertize, s-a constat contrariul. Responsabil de proiect din 2018 Cristian Enache a fost desemnat responsabil de proiectul "Podul suspendat de la Brăila" de la începutul anului 2018 de către conducerea CNAIR. Din această postură, Enache trebuia să știe de toate problemele ivite pe șantier. Și anume: dacă materialele folosite de antreprenor corespund standardelor de calitate, care este frecvența testelor, ce lucrări sunt prost făcute, etc. La constatarea celei mai mice erori sau nereguli, Enache era obligat să o raporteze managerului de proiect. Adică superiorului său din cadrul CNAIR. Enache: Problemele "nu sunt chiar așa grave" DeFapt.ro l-a întrebat pe Cristian Enache dacă a raportat conducerii CNAIR problemele apărute la podul suspendat de la Brăila. Enache nu a stat pe gânduri și a răspuns: "Da, dar nu știu despre ce probleme vorbiți. Problemele care apar și prin presă? Da, toată lumea știe despre ele. Dar nu sunt probleme foarte mari. Nu sunt chiar așa de grave.". Chiar dacă a încercat să minimalizeze neregulile constatate după inaugurarea podului, Cristian Enache a spus că nu este normal să existe fisuri în asfalt și infiltrații de apă. "Raportat la valoarea de contract acceptată, valoarea uzurii este foarte mică. Este insignifiantă. Are o valoare foarte mică și este o greseală a antreprenorului, nu a companiei (CNAIR – n.r.). Sunt făcute revendicări în sensul acesta. Beneficiarul a făcut revendicări", a spus Cristian Enache, încercând o nouă minimalizare a dezastrului de la Brăila. Asfaltul a fost prost, laboratoarele au zis că e bun Legat de deterioarea asfaltului și de fisurile apărute în acesta după inaugurarea podului, Cristian Enache a precizat că a raportat aceste nereguli atunci când au apărut. O expertiză realizată ulterior arăta că rețeta folosită de constructorul Webuild pentru mixturile bituminoase nu a fost una corectă. Cristian Pistol, șeful CNAIR, declara în noiembrie 2023 că "antreprenorul și supervizorul lucrării nu au respectat rețeta, nu au respectat producerea și așternerea așa cum ar fi trebuit". Întrebat cum de nu a sesizat că firma Webuild nu a respectat rețeta pentru mixturi bituminoase, Cristian Enache a menționat că a verificat calitatea materialelor folosite. "Avem laboratoarele din șantier. Testele făcute la acel moment confirmau că materialele sunt în conformitate cu standardele în vigoare", a spus acesta. Podul de la Brăila, garantat AUR La aproape doi ani după ce a devenit responsabil de proiectul "Podul suspendat de la Brăila", Cristian Enache a candidat pentru un post de consilier local la Tinosu, o localitate din județul Prahova, din partea AUR. Inițial, a deținut funcția de vicepreședinte al filialei AUR Prahova. Apoi, din noiembrie 2021, a preluat funcția de președinte al AUR Prahova de la Mihai Cucu. Potrivit filialei prahovene a AUR, "Cristian Enache nu mai ocupă funcția de Coordonator al filialei județene Prahova a Alianței pentru Unirea Românilor din data de 01.06.2023". În cadrul unei conferințe de presă din martie 2023, Cristian Enache a criticat autoritățile care sunt permisive cu antreprenorii străini. "Antreprenorii străini vin cu partea de management și subcontractează lucrările altor firme, la care se adaugă lipsa forței de muncă și mobilizarea în cadrul șantierului", a spus Cristian Enache făcând referire la contractele atribuite de CNAIR, dar fără a menționa direct numele companiei de stat care îi plătește anual un salariu de aproape 100.000 de lei. Întrebat de DeFapt.ro despre vechimea sa în AUR, Enache a închis telefonul.

Mama dă contractul, compania angajează fiul (sursa: Inquam Photos/George Calin)
Investigații

Mama dă contractul, compania angajează fiul

Mama dă contractul, compania angajează fiul. Ruxandra Nechita, o șefă de serviciu din cadrul CNAIR, a făcut parte din comisia de atribuire a contractului pentru construcția podului suspendat de la Brăila. Apoi, fiul ei a fost angajat de compania italiană Webuild, fosta Astaldi, care a construit podul, ca inginer responsabil cu calitatea chiar la lucrările de la podul suspendat de la Brăila. Citește și: EXCLUSIV Șeful CNAIR admite că podul de la Brăila, deschis circulației, are infiltrații grave de apă pluvială care pot afecta structura de rezistență, dar se ascunde după lipsa recepției Liberalul Cristian Pistol, șeful CNAIR, a declarat pentru DeFapt.ro că nu are competență de a comenta eventualele grade de rudenie dintre cei implicați în derularea obiectivelor de investiții, deși conflictul de interese este evident. Ruxandra Nechita, șefă de proiect Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) a anunțat în aprilie 2017 organizarea licitației pentru proiectul "Pod suspendat peste Dunăre în zona Brăila". Citește și: Andreea Esca, o antreprenoare afectată de măsurile fiscale ale lui Ciolacu: dilema celor două IMM-uri ale vedetei TV În Caietul de Sarcini, la capitolul patru, a fost făcută publică o listă cu "persoane cu funcții de decizie din cadrul Autorității Contractante, precum și persoanele din cadrul Autorității Contractante ce pot influența conținutul documentației de atribuire și/sau desfășurarea procedurii de atribuire". Printre acestea, și Ruxandra Nicoleta Nechita, șef proiect la Unitatea de Implementare a Proiectelor. Mama dă contractul, compania angajează fiul Contractul, în valoare de aproape două miliarde de lei, a fost atribuit la data de 15 ianuarie 2018 asocierii formate din Astaldi Spa, actuala Webuild, și IHI Infrastructure Systems. Ulterior, au început să apară problemele la construcția podului suspendat de la Brăila. Inițial, a fost vorba despre tergiversarea lucrării, generată de ritmul de lucru și slaba mobilizare a constructorului. În noiembrie 2021, italienii de la Webuild au decis să îl angajeze pe tânărul Octav Nechita, atunci proaspăt absolvent al Universității Tehnice de Construcții București și fiul Ruxandrei Nechita, pe funcția de inginer responsabil cu calitatea controlului. Unde? Tocmai la podul suspendat de la Brăila, confom informațiilor făcute publice de Octav Nechita pe contul său de Linkedin. Șeful CNAIR zice că nu e competent pe rudenie DeFapt.ro i-a solicitat directorului Cristian Pistol, actual șef al CNAIR, să explice dacă în acest caz este sau nu un conflict de interese. Pistol a evitat să răspundă. Totuși, a ținut să transmită că "CNAIR nu are competența de a comenta eventualele grade de rudenie dintre cei implicați în derularea obiectivelor de investiții". Ruxandra Nechita, șefă de serviciu în cadrul CNAIR, a recunoscut că a făcut parte din comisia de licitație, dar că nu poate da oficial nici un punct de vedere fără acordul conducerii companiei de stat. "Trebuie să discutați la noi, la Presă (Biroul de presă al CNAIR - n.r.), să vă răspundă. Nu pot să vă dau relații conform procedurilor interne. Numai Presa vă poate răspunde la toate întrebările. Eu nu pot să dau relații, nu am voie, am semnat niște acte. Avem și noi un cod intern, un regulament de organizare și funcționare și nu pot să vă dau relații decât prin Serviciul de Presă. Orice solicitare aveți adresați-o oficial companiei”, a declarat Ruxandra Nechita. Nechita: "Nu mă bag, avem un regulament intern" După ce i s-a comunicat că s-a făcut o solicitare în acest sens către CNAIR, Ruxandra Nechita a rămas pe poziție: "Nu m-a întrebat nimeni nimic. Nu mă pricep". Întrebată dacă, totuși, consideră că este un conflict de interese între calitatea ei de membră a comisiei de licitație și angajarea fiului ei de către italienii de la Webuild ca inginer pentru proiectul podului suspendat de la Brăila, Ruxandra Nechita a pus aceeași placă. "Da, vă înțeleg. Nu mi-au adus la cunoștință. Nu mă bag, avem un regulament intern, nu am voie să dau relații", a spus Ruxandra Nechita.

Podul de la Brăila, infiltrații grave (sursa: Inquam Photos/George Călin)
Investigații

Podul de la Brăila, infiltrații grave

Podul de la Brăila, infiltrații grave. Proiectul de 700 de milioane de euro s-a transformat într-un eșec al pesedistului Sorin Grindeanu, actualul ministrul al Transporturilor, și al subalternului său, liberalul Cristian Pistol, șeful Companiei Naționale de Administrare a Infrastructurii Rutiere. După ce podul suspendat a fost inaugurat în prezența președintelui Klaus Iohannis, au ieșit la iveală o serie de lucrări prost făcute, folosirea de materiale slab calitative, ba chiar și infiltrații de apă în structura de rezistență. Citește și: Andreea Esca, o antreprenoare afectată de măsurile fiscale ale lui Ciolacu: dilema celor două IMM-uri ale vedetei TV La solicitarea DeFapt.ro, directorul Cristian Pistol a aruncat vina exclusiv pe constructorii italieni de la Webuild, fosta Astaldi, și pe japonezii de la IHI Infrastructure Systems, deși lucrările și calitatea materialelor folosite în construcția podului au fost supervizate de reprezentanții CNAIR. Nefinalizat și fără recepție, dar inaugurat cu președinte și premier Podul suspendat de la Brăila a fost inaugurat oficial la data de 6 iulie 2023 în prezența președintelui Klaus Iohannis, a premierului Marcel Ciolacu, a ministrului Transporturilor Sorin Grindeanu, dar și a altor 300 de invitați. Culmea, întregul eveniment a avut loc în contextul în care lucrarea nu era finalizată integral. Mai mult, podul nici măcar nu avea recepția făcută de către beneficiar. Adică de către CNAIR. Apoi au apărut problemele. Asfaltul a început să se deniveleze chiar din prima lună. Apoi, s-a constatat că cel puțin 400 de șuruburi din parapetul lateral nu erau strânse. Controalele ulterioare au arătat că deficiențele sunt mult mai grave. CNAIR: Traficul, deschis "la propunerea antreprenorului" DeFapt.ro a obținut un raport din care rezulta că blocurile de ancoraj sunt pline de fisuri și infiltrații care vor afecta pe termen lung durabilitatea și stabilitatea structurale. Citește și: EXCLUSIV: VIDEO & DOCUMENTE Dezastru: podul de la Brăila, plin de fisuri și infiltrații de apă care afectează structura de rezistență (raport oficial). Podul a costat 700 milioane EUR DeFapt.ro l-a întrebat pe directorul Cristian Pistol cine a decis inaugurarea și deschiderea traficului pe Podul de la Brăila în contextul în care lucrările nu au fost recepționate de către CNAIR. Acesta a aruncat vina pe constructorii Webuild și IHI Infrastructure Systems. "Deschiderea traficului pe Podul de la Brăila s-a realizat cu respectarea HG 845 din 2018, cât și a Planului de management al traficului realizat de către antreprenor și avizat de autoritățile abilitate", a spus Cristian Pistol. Mai mult, spune directorul CNAIR, deschiderea traficului pe pod "a fost realizată la propunerea antreprenorului în vederea finalizării tuturor lucrărilor la acest obiectiv". Asfaltul a crăpat în prima lună Asfaltul turnat pe Podul de la Brăila a avut nevoie de doar o lună pentru a se fisura. Inițial, directorul Cristian Pistol s-a comportat ca un avocat al constructorului Webuild și a dat vina pe șoferii care tranzitau podul. Întrebat câte mașini au tranzitat podul, Cristian Pistol nu a știu să răspundă, deși există echipamente de monitorizare continuă a traficului. "Acest proiect este prevăzut cu sisteme de monitorizare a traficului, care sunt în gestiunea antreprenorului, acestea nefiind recepționate și predate beneficiarului", a spus Cristian Pistol. De abia în noiembrie 2023, în urma expertizelor, s-a constatat că societatea Webuild este responsabilă pentru distrugerea asfaltului: constructorul nu respectase rețeta mixturilor bituminoase și nici tehnologia de aplicare a acestora. Cu toate acestea, directorul Pistol a spus că antreprenorul a acționat în vederea remedierii acestora. Mai mult, având calitatea de Proiectant și Executant, constructorul a demarat procedurile în vederea realizării unei expertize tehnice, care să stabilească soluția tehnică a mixturii, ținând cont de experiența acestuia în construcția de poduri suspendate. Podul de la Brăila, infiltrații grave DeFapt.ro a prezentat în exclusivitate cum se acumulează apa în tablierul podului suspendat de la Brăila. Directorul Cristian Pistol susține acum că tablierul metalic casetat "a fost prevăzut cu un sistem complex de colectare și evacuare a apelor de pe partea carosabilă, sistem care a fost prevăzut în interiorul tablierului metalic. Ținând cont că lucrările nu au fost recepționate, orice defecțiune se realizează de antreprenor, acesta asigurând la momentul recepției condițiile și funcționalitatea sistemului la parametrii din proiect". Ceea ce nu spune, însă, directorul Cristian Pistol este că podul de la Brăila nu putea fi dat în circulație fără să fie asigurată scurgerea apelor de pe partea carosabilă. Mai mult, șeful CNAIR recunoaște că în interiorul tablierului metalic "există riscul apariției de apă din motive tehnice, însă, ținând cont că lucrarea nu a fost recepționată, întreaga responsabilitate cu privire la finalizarea și menținerea sistemului de colectare și evacuare a apelor la parametrii din proiect este a antreprenorului". Pietonii și bicicliștii, eliminați de pe pod Podul suspendat de la Brăila era prevăzut inițial cu pistă pentru bicicliști și trotuare pentru pietoni. Dar s-a renunțat la ele din motive de securitate, deși erau prevăzute în Studiul de Fezabilitate. Șeful CNAIR susține că antreprenorul a prezentat în cadrul Proiectului Tehnic realizarea trotuarelor doar pentru mentenanță și întreținere în urma studiilor și încercărilor în tunelul de vânt. "Trebuie menționat faptul că, în cazul podurilor suspendate, orice măsură suplimentară (chiar și parapete metalic de înălțime redusă) prezintă un risc potențial de reducere a performanței stabilității la vânt a podului și, uneori, poate avea consecințe fatale. Instalarea unor astfel de măsuri suplimentare, cum ar fi plasă/gard împotriva sinuciderii, gard anti-vandalism, se poate realiza cel puțin după studii atente privind siguranța structurală, siguranță care ar putea fi afectată de aceste măsuri suplimentare”, a transmis Cristian Pistol. Șeful CNAIR susține că, în conformitate cu legislația națională, accesul bicicliștilor și al pietonilor pe drumurile de clasa tehnică II nu este permisă, în vederea evitării accidentelor. În acest caz, întrebarea este de ce trotuarul pentru pietoni și pista pentru bicicliști au fost trecute în proiect.

Baronul PNL Dumitrescu, chirie de nabab (sursa: Inquam Photos/Octav Ganea)
Eveniment

Baronul PNL Dumitrescu, chirie de nabab

Baronul PNL Dumitrescu, chirie de nabab. Iulian Dumitrescu, președintele Consiliului Județean Prahova și unul dintre cei mai influenți liberali la nivel central, are probleme cu legea în pragul campaniei electorale. Procurorii Direcției Naționale Anticorupție au efectuat 19 percheziții domiciliare într-un dosar de corupție și fals, inclusiv la sediul CJ Prahova și Hidro Prahova. Printre cei vizați de ancheta procurorilor s-ar afla și sora liberalului Iulian Dumitrescu, Angelica Marilena Lambrea. Citește și: ANALIZĂ Explicația pentru care PSD și PNL vor să comaseze localele cu alt set de alegeri: cine pierde, cine câștigă Liberalul Iulian Dumitrescu a anunțat că va colabora cu anchetatorii și nu se va ascunde în spatele vreunei funcții politice sau administrative. În timp ce președintele Klaus Iohannis a anunțat de la Bruxelles că "procurorii au tot dreptul să verifice și persoane politice". DeFapt.ro a dezvăluit o serie de afaceri controversate girate de liberalul Iulian Dumitrescu, de la plăți pe lucrări fictive la afacerile cu deșeuri și contracte cu dedicație. Baronul PNL Dumitrescu, chirie de nabab Direcția Națională Anticorupție (DNA) a anunțat că a făcut 19 percheziții în dimineața zilei de 1 februarie 2024 într-un dosar ce "vizează suspiciuni privind săvârșirea unor infracțiuni de corupție și fals, săvârșite în perioada 2020 - prezent, de către funcționari publici în legătură cu exercitarea atribuțiilor de serviciu". Au fost percheziționate inclusiv locuințele deținute de liberalul Iulian Dumitrescu, președintele Consiliului Județean Prahova, cel care conduce județul din reședința sa de lux din Complexul Ștejarii. Acolo deține un apartament fastuos pentru care plătește o chirie lunară de 6.000 de euro lunar. Adică 72.000 de euro anual. O sumă colosală, în contextul în care salariul său anual primit de la Consiliul Județean Prahova este de aproape 33.000 de euro, iar cel al soției sale, Alexandra Paula Dumitrescu, de aproximativ 11.000 de euro. Pe lângă banii din salariu, Alexandra Paula Dumitrescu, a mai încasat în anul 2022 dividende de 115.000 euro. Practic, aproape jumătate din veniturile oficiale anuale ale familiei Dumitrescu se duc pe plata chiriei. Liberalul susține că nu are "nimic de ascuns" Pe lângă imobilele familiei Dumitrescu, au mai fost percheziții la sediul Consiliului Județean Prahova și la Hidro Prahova, compania de apă și canal la care CJ Prahova este acționar majoritar. Liberalul Iulian Dumitrescu a anunțat pe contul său de Facebook că pune la dispoziţia procurorilor toate informaţiile şi datele de care au nevoie. "Colaborez cu instituţiile statului pentru a lămuri cât mai repede această situaţie. Nu mă voi ascunde în spatele vreunei funcţii politice sau administrative. În momentul în care se va finaliza această fază a anchetei, voi comunica transparent opiniei publice despre cele întâmplate. Nu am nimic de ascuns", a spus Dumitrescu. Problema ar fi la centura Mizilului Ancheta procurorilor DNA vizează în mod special contractul de peste 85 de milioane lei atribuit de Consilul Județean Prahova pentru construcția șoselei de centură a orașului Mizil. Contractul a fost semnat în vara anului trecut cu un consorțiu format din firmele Vallys Deco, Drum Concept, Rosocons Construct și Dineng Dev. Consiliul Județean Prahova a finanțat acest proiect cu aproximativ 44,2 milioane lei, iar restul banilor au fost alocați prin Programul Naţional de Investiţii "Anghel Saligny". Societatea Drum Concept este una dintre cele 11 firme investigate de Consiliul Concurenței în anul 2012 pentru trucarea licitațiilor la Primăria Municipiului București. Datele de Registrul Comerțului arată că, în prezent, societatea este deținută de Alexandra Ulmamei (49,09%), Florin Diaconu (40,91%) și Cristian Marinel Mihai (10%). Alexandra Ulmamei (34 de ani) a mai fost asociată cu Mihaela Pirpiliu în firma Ram Cons Assets. De administrarea societății se ocupa Ionel Pirpiliu, fratele fostului deputat PDL Ștefan Pirpiliu. Ionel Pirpiliu este unul dintre foștii asociați ai firmei Delta Antrepriză de Construcții și Montaj 93, cumpărată de Primăria Sectorului, acolo unde este primar Robert Negoiță. Onea, de la Cosma la Dumitrescu Consiliul Județean Prahova, condus de liberalul Iulian Dumitrescu, a făcut o serie de achiziții controversate din 2020 până în prezent. Citește și: EXCLUSIV Liberalul Iulian Dumitrescu, șeful CJ Prahova, a plătit din bani publici să „ningă” în județ: 25.000 de euro s-au dus pe zăpadă fictivă curățată la fel de imaginar Conform unui raport din 2022 al Camerei de Conturi Prahova, CJ Prahova a plătit ilegal suma de aproape 25.000 de euro pentru decontarea "unor servicii de deszăpezire neefectuate potrivit datelor prezentate în foile de parcurs în extrasele foilor aparatelor tahograf sau în buletinele meteo". DeFapt.ro a mai dezvăluit că, în vara anului 2022, CJ Prahova a atribuit un contract de 12 milioane euro, în urma unei licitații cu un singur ofertant, asocierii dintre firmele Coni și Hydrostoy, din Bulgaria. Citește și: Prim-vicele PNL Iulian Dumitrescu conduce o instituție care dă contracte de zeci de milioane de euro unei firme judecate pentru evaziune fiscală, ex-sponsor al baronului PSD Cosma Firma Coni, controlată de Nicolae Onea prin intermediul membrilor familiei sale Cornelia Onea și Nicolae Giunior Onea, a fost acuzată în 2014 de către DNA că a contribuit la bunăstarea familiei baronului PSD Mircea Cosma. Nicolae Onea l-a denunțat atunci pe Mircea Cosma, căruia îi plătea indirect 10% din valoarea contractelor publice. Banii erau încasați în numele lui Cosma de controversatul Răzvan Alexe.

Ex-procurorul Muscalu: pensie specială, dividende, Romarm (sursa: Inquam Photos/Ovidiu Micsik)
Investigații

Ex-procurorul Muscalu: pensie specială, dividende, Romarm

Ex-procurorul Muscalu: pensie specială, dividende, Romarm. Gheorghe Muscalu, fostul procuror acuzat de mușamalizarea dosarului "Cocaină pentru VIP-uri", încasează de la stat o pensie specială de 390.000 lei anual, echivalentul a 78.000 de euro, după ce s-a pensionat la vârsta de 52 de ani, la finalul anului 2016. Din iulie 2022, Muscalu cumulează pensia specială cu indemnizația anuală de peste 9.000 de euro de la stat, bani pe care îi primește în calitate de membru în Consiliul de Administrație al Romarm, companie deținută de Ministerul Economiei. Citește și: Noul negociator al Republicii Moldova cu UE are doctorat la universitatea Rutgers din SUA, unde a fost și lector. În România, ministrul Câciu are studii la o universitate privată În paralel, procurorul pensionar a mai avut cinci locuri de muncă, plus propria firmă de consultanță, de unde a încasat dividende de aproape 282.000 lei. "Cocaina pentru VIP-uri" ca Țiriac junior a dispărut Gheorghe Muscalu și-a început cariera de procuror în septembrie 1989 la Parchetul de pe lângă Judecătoria Câmpina. În perioada 2002 – 2004, a fost procuror șef al Secției de Combatere a Criminalității și Antidrog, apoi a preluat funcția de procuror șef al DIICOT. În februarie 2005, ministrul Justiției de atunci, Monica Macovei, a cerut ca procurorul Muscalu să fie cecrcetat de Parchetul General pentru acuzațiile de favorizare a infractorului și mușamalizare a dosarului "Cocaină pentru VIP-uri", în care era cercetat fiul magnatului Ion Țiriac. Dosarul procurorului Gheorge Muscalu a fost închis rapid, după ce s-a decis neînceperea urmăririi penale. Ulterior, procurorul Gheorghe Muscalu a fost mutat pe funcția de șef al Serviciului de Prevenire și Combatere a Infracțiunilor de Terorism și a celor contra siguranței naționale. Apoi, Muscalu a ajuns vicepreședinte al Consiliului Superior al Magistraturii. Procurorul s-a pensionat după aproape 27 de ani de muncă, în anul 2016, la vârsta de 52 de ani. Angajat la Justiție de Ana Birchall În aprilie 2019, Gheorghe Muscalu a fost angajat pe funcția de consilier al ministrului Justiției Ana Birchall. Conform declarației de avere depusă în anul 2019 pentru anul 2018, Gheorghe Muscalu încasa o pensie specială de 423.348 lei anual. Adică 35.279 lei lunar, echivalentul a peste 7.000 de euro. Soția sa, fosta judecătoare Mădălina Muscalu, avea o pensie specială de "doar" 205.044. Pe lângă pensie, Gheorghe Muscalu mai era angajat ca director juridic la patru societăți comerciale, de unde încasa anual peste 156.000 lei. Totodată, în anul 2018 a mai primit peste 10.000 lei de la Institutul Național al Magistraturii (INM) și peste 37.000 lei de la Universitatea "Titu Mariorescu". De la cei șase angajatori, Muscalu a încasat în total puțin peste 203.000 lei, adică jumătate din pensia specială pe care o încasa de la stat. Ex-procurorul Muscalu: pensie specială, dividende, Romarm De la ministrul Ana Birchall, procurorul pensionar a fost preluat de ministrul liberal Cătălin Predoiu, cel care l-a ținut consilier până în martie 2020. În august 2021, îl regăsim pe Gheorghe Muscalu în funcția de membru în Consiliul de Administrație al Romarm, compania de import-export muniție și armament a Ministerului Economiei. Numirea a fost făcută de ministrul Economiei Virgil Popescu. Atunci, Muscalu a depus o nouă declarație de avere. În aceasta, a menționat același cuantum al pensiei, două venituri a câte 1.750 lei fiecare, pentru funcție de director general la AIR SA, respectiv la Galeriile Victoria. În plus, a mai declarat veniturile încasate pentru postul de cadru didactic de la Universitatea "Titu Maiorescu", de aproape 37.000 lei, plus 2.800 lei de la INM și 43.104 lei de la Ministerul Justiției. Totodată, Gheorghe Muscalu și-a deschis propria firmă, Anasis Lex Consulting SRL, de unde a încasat dividende nete de 160.522 lei. Pensionar, consultant, director de firme, profesor, formator Declarația de avere din iulie 2022 arată că, în anul 2021, ex-procurorul a deținut trei funcții de director general la trei firme private, preda la Universitatea "Titu Mariorescu", era formator la INM, dar oferea consultanță și pe propria firmă. Datele de la Ministerul de Finanțe arată că firma de consultanță a fostului procuror nu avea nici un angajat, dar a încasat dividende nete de aproape 263.000 lei. Cuantumul pensiei sale speciale a rămas neschimbat, în timp ce pensia soției sale a crescut puțin, la 211.000 lei. În ultima declarație de avere, depusă în iunie 2023, fostul procuror Gheorghe Muscalu a menționat că pensia specială i-a scăzut la 390.000 lei. Adică primește "doar" 32.500 lei pe lună față de 35.279 lei, cât primea inițial. Totodată, a scăzut și pensia soției sale, la 198.000 lei. Dar, tot în anul 2022, Muscalu a obținut diferențe salariale de la CSM prin hotărâri judecătorești în valoare de 67.152 lei. De pe urma celor trei funcții de director general la firmele Aurelius Împăratul Romanilor SA, respectiv Galeriile Victoria și Cetatea Apuseni SA, procurorul pensionar a primit un salariu cumulat de peste 8.000 de lei anual. Aproximativ 55.000 de lei au venit de la Universitatea "Titu Maiorescu" și dividende au fost de peste 281.000 lei. Pentru funcția de membru în CA al Romarm, Muscalu a primit alți 45.300 lei în 2022, adică 3.775 lei pe lună.

Odobescu îl amenință pe ambasadorul Muraru (sursa: Inquam Photos/George Călin)
Politică

Odobescu îl amenință pe ambasadorul Muraru

Odobescu îl amenință pe ambasadorul Muraru. Premierul Marcel Ciolacu și ambasadorul Andrei Muraru s-au contrat public în fața presei și a comunității de români din SUA, cu ocazia vizitei premierului peste ocean. O scenă la care a asistat și Luminița Odobescu, ministrul Afacerilor Externe. La solicitarea DeFapt.ro, ministrul Luminița Odobescu a transmis că activitatea generală a tuturor misiunilor diplomatice, inclusiv a Ambasadei României în SUA și a personalului acesteia, fac obiectul unor evaluări. Ciolacu, un nimeni la Washington La începutul lunii decembrie a anului trecut, premierul Marcel Ciolacu a făcut o vizită în Statele Unite ale Americii. A fost însoțit de un alai de demnitari, printre care și Luminița Odobescu, ministrul Afacerilor Externe. Vizita a fost mediocră din punct de vedere al contactelor, Ciolacu nereușind să se întâlnească nici măcar cu viceoreședintele Harris. Citește și: VIDEO Șoc la Antena 3: un telespectator i-a spus, în direct, lui Gâdea că vinovate de dezastrul din România sunt televiziunile care primesc bani de la partide Ambasadorul României în SUA, însă, a reușit să anime atmosfera generală. Astfel, în cadrul unei recepții la care au participat presa și comunitatea de români din SUA, ambasadorul Andrei Muraru l-a acuzat pe premierul Marcel Ciolacu că a interzis participarea reprezentanților Ambasadei la întâlnirile politice din SUA. Contre Ciolacu - Muraru în public Ironic, ambasadorul Muraru a spus atunci că "domnul prim-ministru a considerat că nu este necesară participarea reprezentanților ambasadei României la Washington la întâlnirile politice din următoarele zile. Acestea fiind spuse, domnule prim-ministru, nu-mi rămâne decât să vă doresc foarte mult succes, dumneavoastră și echipei guvernamentale, pentru că succesul dumneavoastră aici în America înseamnă succesul României. Și, în definitiv, vă dorim ceea ce ne dorim cu toții, întâlniri de substanță, rodnice pentru pacea, prosperitatea și securitatea românilor”. Reacția premierului Marcel Ciolacu, vizibil iritat, nu s-a lăsat mult așteptată: "Cred că domnul ambasador e mai tânăr decât mine, cred că cea mai mare calitate în politică este răbdarea. Nu cred că este mare diferenţă între politică şi diplomaţie şi sunt ferm convins că domnul ambasador nu şi-a pierdut încă răbdarea, cum nici eu n-am făcut-o de multe ori şi în contexte mai dificile. Important este să ne vedem misiunea pe care o avem fiecare într-un moment important pentru România şi mai puţin pentru interesele noastre sau viziunile noastre personale.". MAE confirmă că ambasadele pregătesc vizita La schimbul de ironii dintre dintre Marcel Ciolacu și Andrei Muraru a asistat și Luminița Odobescu, șefa diplomației românești. DeFapt.ro a transmis acesteia mai multe întrebări în legătură cu disputa din SUA dintre cei doi oficiali. Ministrul Luminița Odobescu a transmis prin Biroul de Presă al MAE că misiunile diplomatice ale României îndeplinesc sarcinile de politică externă și contribuie efectiv la realizarea acestora, sub îndrumarea și controlul MAE. Cu alte cuvinte, ambasada României în SUA s-a ocupat de organizarea vizitei premierului Marcel Ciolacu. "Ca parte a acestor sarcini, misiunile diplomatice au rol în pregătirea și desfășurarea vizitelor în străinătate ale demnitarilor români. În acest sens, misiunile diplomatice mențin legătura cu un set divers de interlocutori, atât din rândul autorităților române, cât și al autorităților din statul de reședință. Activitatea misiunii diplomatice începe din stadiul incipient de pregătire a vizitei, respectiv perfectarea datei acesteia, a agendei de convorbiri, transmiterea de informări și materiale utile în pregătirea dosarelor de întrevedere, clarificarea aspectelor de ordin logistic etc. Aceasta este o procedură cu caracter general aplicată de misiunile diplomatice ale României", potrivit MAE. Ministrul de Externe: Pot exista excepții Totodată, conform MAE, deși în practica diplomatică există uzanța ca o delegație oficială să includă și un reprezentant al misiunii diplomatice, aceasta nu are caracter obligatoriu. "Pot exista atât excepții cu caracter general (de exemplu, convorbirile în format tête-à-tête) cât și excepții punctuale, dictate de contextul local și/sau de decizia șefului de delegație", a arătat MAE pentru DeFapt.ro. Practic, ministrul Odobescu i-a oferit premierului Marcel Ciolacu și justificarea formală de a-l exclude de la anumite întâlniri pe ambasadorul Andrei Muraru. Odobescu și Ciolacu la întoarcerea din Israel, în mijlocul crizei din Gaza (sursa: Inquam Photos/Octav Ganea) Odobescu îl amenință pe ambasadorul Muraru Întrebată dacă i-a solicitat președintelui Klaus Iohannis să îl revoce pe Andrei Muraru din funcția de ambasador al României în SUA, ministrul Luminița Odobescu a refuzat să răspundă. Însă a menționat că "activitatea generală a tuturor misiunilor diplomatice și consulare ale României, inclusiv a Ambasadei României în Statele Unite ale Americii și a personalului acesteia, face obiectul unor evaluări anuale la nivel MAE". Ambasadorul Andrei Muraru pare că a făcut un pas în spate în urma scandalului cu premierul Marcel Ciolacu. Într-un interviu acordat Prima News, ambasadorul Andrei Muraru a lăudat activitatea Guvernului în privința programului Viza Waiver, prin care ar urma să fie eliminate vizele pentru românii care călătoresc în SUA.

Jaf la Romarm - afacerea pulberilor explozive (sursa: Inquam Photos/Octav Ganea)
Investigații

Jaf la Romarm - afacerea pulberilor explozive

Jaf la Romarm - afacerea pulberilor explozive. Emanuel Ioana, șeful Romarm, recunoaște oficial că vrea să vândă pulberea scoasă din Rezervele de Stat, special pentru producția de muniție în industria de apărare românească, dealer-ului de arme Emilian Grebev, patronul firmei bulgare EMCO. Dar aruncă vina pe fabricile de armament care i-ar fi cerut acest lucru. Complet fals, spune directorul unei fabrici de armament. Citește și: EXCLUSIV Sabotaj: deși aflată în criză de pulberi pentru muniție, Romarm vrea să vândă 400 de tone de pulberi, primite de la Rezerva de Stat, unei companii bulgare de armament Informațiile obținute de către DeFapt.ro arată că Romarm vrea să vândă pulberea cu aproximativ 15 euro kilogramul, deși fabricile de armament românești o cumpără din Serbia cu un preț mediu de cel puțin 40 de euro pe kilogram. Anul trecut, Uzina Mecanică Plopeni a plătit chiar și 120 de euro pe kilogram din cauza crizei de pulberi de pe piața internațională. Aceasta este o nouă afacere foarte ciudată girată de ministrul Economiei, pesedistul Radu Oprea, care pare că sabotează industria de apărare în timp ce un război are loc la granițele României. Rezerva de Stat scoate 400 de tone de pulberi DeFapt.ro a dezvăluit în exclusivitate că Romarm, compania de stat deținută de Ministerul Economiei, vrea să vândă pulberea primită special pentru fabricile de armament românești de la Administrația Națională a Rezervelor de Stat și Probleme Speciale. De această afacere nu este străin nici ministrul Economiei, pesedistul Radu Oprea, cel care l-a numit în funcție pe Emanuel Ioana. Citește și: VIDEO Oficialii NATO ne sfătuiesc cum să ne pregătim de războiul cu Rusia: să avem în casă radiouri și lanterne cu baterii. Germania încurajează populația să păstreze și bani cash Totul a început anul trecut, după ce Guvernul României a dat o Ordonanță de Urgență prin care a decis ca Administrația Națională a Rezervelor de Stat și Probleme Speciale, condusă de Georgian Pop, să scoată din rezervele de stat în jur de 400 de tone de pulberi pentru a fi împărțite fabricilor de armament de stat în vederea continuării producției de muniție. 1 leu/kg pentru Uzina Mecanică Plopeni Viorel Stelian Popa, directorul general al Uzinei Mecanice Plopeni - una din fabricile de armament căreia i s-a alocat o cotă de pulberi de la Rezervele de Stat - a declarat pentru DeFapt.ro că prin Ordonanța de Urgență s-a stabilit că fiecare fabrică trebui să plătească un preț modic de un leu pe kilogramul de pulbere. Citește și: EXCLUSIV Cu război la graniță, România încă nu a reușit să pună pe picioare o fabrică de pulberi pentru muniție. Ministrul Spătaru de la Economie se încurcă în cifre și minte la TV "Rezervele de Stat ne-a dat cu un leu kilogramul, conform Ordonanței de Urgență. Un preț simbolic. Ne-a dat-o pentru producția proprie. Ne-a dat-o pentru comenzile care ar putea fi în producție. Intern, extern, nu contează", a spus directorul Viorel Stelian Popa. Directorul Romarm, Emanuel Ioana, a început la finalul anului trecut să facă presiuni asupra directorilor de la fabricile de armament să scoată la vânzare pulberea alocată de la Rezervele de Stat. Nu singur, ci împreună cu directorul comercial al Romarm, Bogdan Hera, și cu seful serviciului Export, Șerban Ianculescu. Romarm, presiuni la Plopeni: EMCO vrea pulberea De exemplu, a spus directorul Viorel Stelian Popa, în decembrie anul trecut, Romarm a notificat conducerea Uzinei Mecanice Plopeni (UMP) despre intenția firmei bulgare EMCO, deținută de magnatul Emilian Grebev, de a cumpăra pulberea. Citește și: EXCLUSIV Țuțu a pus la cale afacerea măștilor în biroul său de la Romarm și a făcut presiuni la MApN să se facă rapid plățile. Țuțu, Pițurcii și complicii aveau un grup dedicat de Whatsapp "I-am scris în decembrie, că a trimis din decembrie, i-am scris că nici măcar nu am preluat pulberea și analizăm întâi procesul de producție și când se va pune problema vom reveni asupra solicitării lor. Să dăm! Să dăm!", a precizat Popa. Șerban Ianculescu, șeful Serviciului Export din cadrul Romarm, a trimis în ianuarie 2024 un nou e-mail către fabricile de armament prin care a transmis scrisorile primite de la "partenerul EMCO", cu mențiunea că "acesta își manifesta dorința de achiziționare a pulberilor din stoc". Șeful Romarm știe că pulberea e neconformă pentru Plopeni La solicitarea DeFapt.ro, directorul Romarm, Emanuel Ioana, a precizat că pulberea, după ce este preluată de filiale, adică de fabricile de armament, este supusă unei analize privind posibilitatea ca aceasta să fie folosită în procesul propriu de fabricație a munițiilor: "În cazul în care materialele energetice (pulberile - n.r.) nu se încadrează în parametrii tehnici pentru utilizare, acestea trebuie fie distruse, conform legii, ceea ce implică costuri majore și creează probleme de mediu, sau valorificate, generând astfel venituri suplimentare”. Totodată, a mai declarat Ioana, Romarm (atenție - la solicitarea fabricilor de armament), "inițiază discuții exloratorii de natură comercială pentru a identifica posibilitățile de valorificare a acestor materiale energetice neconforme". Emanuel Ioana, șeful Romarm (sursa: defapt.ro) De fapt, pulberea nu a fost analizată încă Viorel Stelian Popa îl contrazice pe directorul Emanuel Ioana susținând că Uzina Mecanică Plopeni nu a transmis vreodată vreun document către Romarm din care să rezulte că ar avea pulberi de vânzare. "Pulberea despre care discutăm nici nu am ajuns să o preluăm de la rezerva de stat și deja ei vor să o vândă. Pulberea se va prelua prin februarie", a mai spus directorul Popa. Practic, directorul Emanuel Ioana minte ca să acopere controversata afacere, girată de ministrul Radu Oprea. Pe de-o parte, este contrazis de subalternul său direct, Șerban Ianculescu, care a trimis oferta bulgarilor. Pe de altă parte, de unde știe directorul Emanuel Ioana că pulberea de la Rezervele de Stat este neconformă, în contextul în care aceasta nu avea cum să fie supusă unei analiza dacă nici măcar nu a ajuns în depozitele fabricilor de armament? Prețul de vânzare către EMCO: 15 euro/kg Viorel Stelian Popa, directorul UMP, a explicat pentru DeFapt.ro că fabrica de armament pe care o conduce, în cazul în care afacerea nu este stopată, urmează să vândă pulberea cu șapte euro pe kilogram către Romarm. La rândul ei, Romarm urmează să vândă pulberea cu aproximativ 15 euro pe kilogram către EMCO, firma bulgarului Emilian Grebev. Citește și: Cine conduce uzina de armament Plopeni: directorul – teolog, ex-director la circ; directorul comercial – anchetat de DNA; șefa CA-ului – absolventa unei facultăți private, la 29 de ani De exemplu, dacă EMCO urmează să cumpere 200 de tone de pulberi, ar urma să plătească în jur de trei milioane de euro. Din această sumă, Romarm ar urma să își oprească 1,6 milioane euro, iar restul să îi dea Uzinei Mecanice Plopeni. Ulterior, Emanuel Ioana, în calitate de director Romarm, ar trebui să cumpere pulberea de la sârbi și/sau de la bulgari pentru a acoperi necesarul pentru producția de muniție de la Plopeni. Jaf la Romarm - afacerea pulberilor explozive Doar că prețul minim cu care Romarm ar cumpăra ar fi de 40 de euro pe kilogram, adică cu 25 de euro mai scump decât cel de vânzare al pulberilor din Rezerva de Stat. Întrebat dacă industria de apărare românească are în acest moment suficientă pulbere pentru a acoperi necesarul de producție al muniției, dar și cum explică că prețul de vânzare către EMCO Bulgaria este mai mic decât prețul de achiziție a pulberei din Serbia, directorul Emanuel Ioana s-a ascuns în spatele secretului comercial. "Informațiile solicitate sunt aferente activităților comerciale iar divulgarea acestora ar aduce atingere principiului concurenței loiale", a precizat Emanuel Ioana. Ministrul Economiei, pesedistul Radu Oprea, nu a răspuns încă solicitării transmise de către DeFapt.ro.

Romarm face pulbere industria de apărare (sursa: Inquam Photos/Octav Ganea)
Investigații

Romarm face pulbere industria de apărare

Romarm face pulbere industria de apărare. România a scos în jur de 400 de tone de pulberi de la Rezervele de Stat pentru ca industria de apărare românească să poată produce muniție. Dar Compania Națională Romarm, condusă de Emanuel Ioana, vrea să o vândă pe repede înainte magnatului bulgar Emilian Grebev, patronul firmei EMCO. Citește și: VIDEO Oficialii NATO ne sfătuiesc cum să ne pregătim de războiul cu Rusia: să avem în casă radiouri și lanterne cu baterii. Germania încurajează populația să păstreze și bani cash O afacere controversată, în contextul în care Romarm cumpără anual pulberi din Serbia pentru a asigura materia primă companiilor de stat pe care le gestionează în numele Ministerului Economiei, condus de pesedistul Radu Oprea. Citește și: EXCLUSIV Cu război la graniță, România încă nu a reușit să pună pe picioare o fabrică de pulberi pentru muniție. Ministrul Spătaru de la Economie se încurcă în cifre și minte la TV Constantin Bucuroiu, președintele Alianţei Sindicatelor din Industria de Apărare şi Aeronautică, a declarat pentru DeFapt.ro că filialele Romarm, companii cu tradiție în producția de muniție, au refuzat contracte pe bandă rulantă din cauza lipsei de pulberi. Mană cerească: 400 de tone de pulberi din Rezerva de Stat Fabricile de armament românești deținute de Compania Națională Romarm, din subordinea Ministerului Economiei, sunt dependente de pulberea sârbească pentru a produce diverse tipuri de muniție pentru export, dar și pentru Armata Română. Citește și: EXCLUSIV Țuțu a pus la cale afacerea măștilor în biroul său de la Romarm și a făcut presiuni la MApN să se facă rapid plățile. Țuțu, Pițurcii și complicii aveau un grup dedicat de Whatsapp Principalul furnizor de pulbere pentru industria de apărare românească este Uni Global, o firmă sârbească controlată de Nebojsa Novakovic. Acesta este unul dintre cei mai mari și comercianți de arme din Balcani. Recent, însă, Administrația Națională a Rezervelor de Stat și Probleme Speciale, condusă de Georgian Pop, a scos din depozitele statului în jur de 400 de tone de pulberi pentru fabricile de armament românești. Părea o oportunitate extraordinară pentru industria românească de apărare. Motivul scoaterii pulberilor din Rezerva de Stat: substanțele sunt aproape de expirarea duratei de viață. De exemplu, s-au scos zeci de tone de pulbere nitroceluloză produsă în perioada 1991 -1995. Un alt tip de pulbere, VT, a fost produs în anul 1990. Pulberea VU-FL datează din perioada 1995-2000. O parte din aceste tipuri de pulberi a ajuns la Uzina Mecanică Plopeni, restul, la Carfil. Ambele, fabrici producătoare de armament ale Romarm. Romarm face pulbere industria de apărare Pe fir a intrat, însă, magnatul bulgar Emilian Grebev, patronul firmei EMCO, care vrea să obțină pulberea scoasă din Rezervele de Stat ale României pentru compania sa. În acest sens, a început să facă demersuri la Romarm pentru a cumpăra pulberea ajunsă la cele două fabrici de armament românești. Citește și: EXCLUSIV Cum a ajuns Romarm să joace electoral pentru ministrul Virgil Popescu: investiție de zece milioane de lei într-o comună. Fiica primarului, consiliera ministrului Romarm, sub conducerea lui Emanuel Ioana, și-a arătat deja disponibilitatea de a vinde pulberea. De exemplu, Șerban Ianculescu, șeful serviciului export din cadrul Romarm, a anunțat, printr-un mesaj intern, intenția companiei EMCO de a achiziționa pulberea. DeFapt.ro l-a întrebat pe Bogdan Hera, directorul comercial al Romarm, de ce se vrea ca pulberea primită de la Rezervele de Stat ale României să fie vândută în Bulgaria. "Nu aș putea să vă răspund la întrebarea asta. Nu pot să vă confirm sau nu că vrem să o vindem", a spus directorul Bogdan Hera. Tăcere la Romarm și Ministerul Economiei Întrebat dacă România mai importă pulberi din Serbia, Bogdan Hera a precizat că informațiile au un caracter confidențial. DeFapt.ro a încercat să obțină un punct de vedere de la Emanuel Ioana, directorul general al Romarm, în legătură cu vânzarea pe care o pregătește către compania EMCO, dar acesta a refuzat să răspundă la solicitarea transmisă. Emanuel Ioana, fost consilier economic de la Ambasada României de la Berlin, a fost pus șef la Romarm de ministrul Economiei, pesedistul Radu Oprea. Nici acesta din urmă, deși Romarm este în subordinea Ministerului Economiei, nu a răspuns solicitării transmise în legătură cu această afacere controversată. Bulgarii cumpără pulbere ieftină și o revând scump Constantin Bucuroiu, președintele Alianţei Sindicatelor din Industria de Apărare şi Aeronautică, știe prea bine cum se fac afacerile cu pulberi la nivelul Romarm. "Vindem în Bulgaria ieftin și pe o urmă bulgarii o să ne-o vândă nouă, în industria noastră. S-au mai întâmplat lucruri din astea", a spus râzând liderul de sindicat. Acesta a precizat că i-a trimis un material ministrului Radu Oprea în contextul în care fabricile de armament românești au avut o perioadă de aproximativ trei luni în care nu au avut nici un gram de pulbere pentru producția de muniție. Fabricile românești refuză contracte din lipsă de pulberi "Fabricile au suferit de lipsă de pulberi pentru muniție. Via Bulgaria ne costă foarte mult pe noi, în loc să o dea direct industriei românești pentru îmbunătățire. Bulgarii zic că fac o îmbunătățire și o bagă din nou pe piață. Una dintre țările în care bagă pulberea bulgarii este chiar România", a declarat Constantin Bucuroiu. Liderul de sindicat atrage atenția că există pericolul să ne trezim în situația, așa cum s-a mai întâmplat, în care să nu primim pulbere de la sârbi. "Avem penalizări chiar de la armata noastră pentru că nu am livrat muniția la timp. Sunt foarte multe contracte care se refuză din cauza lipsei de pulberi. Industria românească, în loc să meargă mai departe, stă pe loc și are pierderi. Pe urmă vine Guvernul cu măsuri de austeritate că sunt pierderi", a declarat Bucuroiu. Bulgarul Gebrev, otrăvit de GRU Magnatul armelor din Bulgaria, Emilian Gebrev, a cărui companie, EMCO, produce o mare parte din muniția și obuzele de tanc pe standarde sovietice, a declarat pentru Financial Times că rușii au încercat să-i saboteze fabricile și depozitele de armament. Producătorul de arme a spus că agenții serviciilor secrete militare ruse (GRU) care au încercat să-l omoare de două ori în 2015: "Au acționat în mod evident la comenzi de la un nivel foarte înalt la Moscova". Emilian Gebrev a fost otrăvit în anul 2015 cu o substanță de tipul celei folosite trei ani mai târziu împotriva fostului ofițer de informații rus Serghei Skripal pe teritoriul britanic. Afaceristul bulgar a intrat în comă câteva săptămâni, dar și-a revenit. Procurorii responsabili de cazul Gebrev au descoperit implicarea a trei agenți GRU, dar ancheta a fost suspendată în 2020, motivându-se lipsa asistenței juridice internaționale.

Noua șefă CNAS ascunde sponsorizări farma (sursa: Inquam Photo/Alexandru Busca)
Investigații

Noua șefă CNAS ascunde sponsorizări farma

Noua șefă CNAS ascunde sponsorizări farma. Medicul Valeria Herdea, noua președintă a Casei Naționale de Asigurări de Sănătate, a fost sponsorizată în perioada 2016 – 2022 de cel puțin 21 de companii producătoare de medicamente. A primit peste 70 de sponsorizări în șapte ani. Însă declarațiile companiilor de medicamente se bat cap în cap cu cele depuse de medicul Valeria Herdea la Agenția Națională a Medicamentului și Dispozitivelor Medicale din România, instituția desemnată de Ministerul Sănătății să gestioneze declarațiile de sponsorizare. Citește și: Șef la RAR cu mașini Uber la stradă, țeapă de peste 7,2 milioane de lei dată ANAF DeFapt.ro a descoperit că noua președintă a Casei Naționale de Asigurări de Sănătate (CNAS) a ascuns cel puțin 17 sponsorizări primite în anii 2019 și 2020, dar a fost deconspirată de sponsori. La rândul ei, a dat de gol câteva companii de medicamente care i-au dat sponsorizări nedeclarate. Noua șefă CNAS ascunde sponsorizări farma Valeria Herdea, medic de familie și vicepreședintele Colegiului Medicilor, a fost numită cu sprijinul Partidului Național Liberal în funcția de președinte al Casei Naționale de Asigurări de Sănătate. O instituție mamut care gestionează anual peste 12 miliarde de euro din bani publici. DeFapt.ro a verificat în baza de date a Agenției Naționale a Medicamentului și Dispozitivelor Medicale din România de la cine și câte sponsorizări a primit actuala șefă a CNAS în perioada 2016 – 2022. Datele analizate arată că medicul Valeria Herdea era abonată la sponsorizările marilor jucători de pe piața medicamentelor. Dar o parte din declarațiile de sponsorizare depuse de medicul Valeria Herdea, cât și de sponsori, sunt incomplete și contradictorii. Adică nu respectă legislația românească care reglementează sponsorizările în domeniul medical. A primit 17 sponsorizări în 2016, a declarat 14 De exemplu, medicul Valeria Herdea a declarat în anul 2016 că a primit 14 sponsorizări de la companiile farmaceutice în valoare totală de 28.800 lei. Firmele au declarat, însă, că i-au dat 17 sponsorizări, în cuantum de 32.000 lei. Printre sponsorii din 2016 se află compania A&D Pharma Marketing & Sales Services. De la aceasta, Herdea a primit în acel an cinci sponsorizări pentru a vorbi la cinci conferințe. În total, 6.029 lei. O altă companie, Angelini Pharmaceuticals, i-a plătit 10.500 lei pentru a ține patru conferințe. BGP Products SRL i-a oferit șase sponsorizări cu o valoare cumulată de aproximativ 11.500 lei pentru a vorbi și/sau a acorda consultanță la evenimente medicale. Două sponsorizări au fost date pentru ca medicul Valeria Herdea să poată participa la Congresul ESPID din Brighton, Marea Britanie. În 2017, a declarat mai puțin cu 4.000 de lei În anul 2017, medicul Valeria Herdea a menționat că a primit zece sponsorizări, de peste 15.000 în total, lei de la Zentiva, Sanofi Româna, A&D Pharma Marketing & Sales Services, Bayer, BGP Products și Merck Sharp Dohme România. Dar, și de această dată, declarațiile date de companii nu corespund cu cele completate de medicul Valeria Herdea. Din primele, rezultă că Herdea a încasat peste 19.000 lei, nu doar 15.000. De exemplu, firma Bayer a menționat că i-a dat medicului patru sponsorizări, în cuantum de 6.280 lei. Medicul a declarat doar trei sponsorizări, în valoare de 5.560 lei. Compania Dr. Reddy's Laboratories România a făcut public că i-a dat două sponsorizări de 2.456 lei, respectiv 1.286 lei, pentru două conferințe (București și Călărași). Aceste două sponsorizări nu apar în declarația completată de medic. În schimb, în declarația medicului apar alte două sponsorizări primite de la A&D Pharma Marketing & Sales Services și BGP Products. Prima de 1.237,5 lei. Cealaltă, de 1.452,8 lei. În 2018, o firmă nu a declarat sponsorizarea Companiile de medicamente au declarat că au plătit 11 onorarii și sponsorizări pe numele medicului Valeria Herdea, dar aceasta a declarat doar nouă pentru anul 2018. Sumele plătite de companii se ridică la aproape 18.000 lei și 1.800 de euro. Medicul a declarat că a primit aproape 12.000 lei și 1.800 euro. De exemplu, noua șefă a CNAS nu a menționat suma de 960 de lei primită pentru cesiunea drepturilor de autor către Reckitt Benckiser România, plus alți 1.800 lei primiți ca sponsorizare de la Angelini Pharmaceuticals. A mai omis să menționeze o sponsorizare de 2.590 lei primită de la Merck Sharp Dohme România. Totodată, medicul nu menționează trei sponsorizări în cuatum de 5.100 de lei primite de la Dr. Reddy's Laboratories România. Dar menționează peste 3.500 lei primiți de la A&D Pharma Marketing & Sales Services. Pe care, însă, firma nu i-a declarat. Conferință la Eforie Nord în 2019 Medicul Valeria Herdea nu a declarat nici o sponsorizare primită în anul 2019, conform bazei de date a Agenției Naționale a Medicamentului și Dispozitivelor Medicale din România, deși a primit nu mai puțin de opt sponsorizări, în valoare de 15.558 lei, conform declarațiilor depuse de sponsori. De exemplu, Dr. Reddy's Laboratories România i-a plătit 1.000 lei pentru un redactarea unui training medical și 2.100 lei pentru o conferință la București. A&D Pharma Marketing & Sales Services i-a plătit de două ori câte 2.700 lei pentru pregătirea și susținerea a două lucrări. Alliance Healthcare i-a dat 1.800 le pentru a fi speaker la o conferință la Eforie Nord. Johnson & Johnson România i-a dat suma de 2.670 pentru a fi vorbitor la o altă conferință. Nici banii primiți ca sponsorizare în anul 2020 nu au fost declarați de medicul Valeria Herdea. Dar, la fel ca în 2019, aceasta a fost dată de gol de șapte companii, care au sponsorizat-o cu aproape 20.000 lei. Alte două companii au omis să declare banii În anul 2021, cinci companii farmaceutice au depus declarații din care rezultă că medicul Herdea a primit 13 sponsorizări în cuantum de 36.289 lei. La rândul său, medicul a declarat că a primit doar nouă sponsorizări, de aproape 19.000 lei. De exemplu, medicul nu a menționat peste 11.600 lei, bani primiți de la Vedra International Reprezentanță România. Nu a menționat nici trei sponsorizări de 9.500 lei primite de la Angelin Pharmaceuticals. O altă societate, Ewopharma, susține că i-a dat o sumă de 2.000 lei, dar medicul declară că ar fi încasat 2.700 lei. Din declarația depusă de medic rezultă că a primit o sponsorizare de la Pfizer de 238 lei, sponsorizare nedeclarată de compania farmaceutică. Antibiotice SA și Vifor Pharma sunt alte două companii menționate de medic că i-ar fi dat 2.000 lei, respectiv 2.700 lei. Cele două societăți nu au menționat sponsorizarea, deși erau obligate de lege să o facă. Antibiotice SA a precizat că omisiunea se datorează efectuării plății în anul următor încheierii contractului de sponsorizare. "Pentru o corectă informare a cititorilor dvs, vă rog să aveți în vedere faptul că Antibiotice Iași a încheiat un contract de sponsorizare cu dna Valeria Herdea în data de 13.09.2021, iar plata contractului a fost făcută în data de 21.01.2022. Acest contract a fost înregistrat de compania Antibiotice pe site-ul ANMDM, conform reglementărilor legale în vigoare, in anul 2021", a arătat compania. Însă contractul de sponsorizare nedeclarat de Antibiotice SA, în valoare de 2.000 lei, nu este cel invocat de companie (semnat în septembrie 2021, plătit în ianuarie 2022), ci unul care a fost semnat la data de 20 aprilie 2021 și plătit în iulie 2021, conform declarației MU9506 depusă de medicul Valeria Herdea. Într-adevăr, ulterior, la data de 13 septembrie 2021, Antibiotice SA a mai atribuit un contract de sponsorizare medicului, dar pe care l-a plătit la data de 21 ianuarie 2022. Acest nou contract de sponsorizare a fost declarat atât de Antibiotice SA, cât și de medicul Valeria Herdea în anul 2022. 18.000 de lei diferență în 2022 Situația s-a schimbat radical în anul 2022. Atunci, doar patru firme (Medison Pharma, Servier Pharma, Antibiotice SA și Merck Sharp Dohme România) i-au plătit onorarii, în valoare de 8.018 lei. Dar Herdea susține că ar fi primit 11 sponsorizări, în cuantum de peste 26.000 lei, dar nu a declarat că ar fi primit vreun ban de la Merck Sharp Dohme România. Însă a menționat sponsorizările în bani primite de la Astra Zeneca Pharma, Sanofi România, IPSEN, Magnapharm Marketing & Sales România și Angelini Pharmaceuticals România. DeFapt.ro a încercat să obțină un punct de vedere de la medicul Valeria Herdea, dar aceasta nu a răspuns până la publicarea articolului. În momentul în care va răspunde la întrebările transmise îi vom prezenta punctul de vedere în legătură cu sponsorizările primite de la companiile de medicamente.

Cele mai scumpe elicoptere ale MApN (sursa: airbus.com)
Investigații

Cele mai scumpe elicoptere ale MApN

Cele mai scumpe elicoptere ale MApN. 150 de milioane de euro este valoarea contractului semnat la sfârșitul anului trecut de Ministerul Apărării Naționale pentru achiziția a două elicoptere H215M de luptă anti-navă de la compania franceză Airbus. Modificările, modernizarea și mentenanța celor două elicoptere vor fi realizate la IAR Brașov. Citește și: EXCLUSV Culisele unei achiziții scandalos de scumpe a Armatei: două elicoptere Airbus la preț de două ori și jumătate mai mare Sistemul de rachete și muniția aferentă, evaluate la peste 30 de milioane de euro pentru cele două elicoptere, vor fi livrate de filiala italiană a francezilor de la MBDA. Cele mai scumpe elicoptere ale MApN Ministerul Apărării Naționale a cerut în toamna anului 2022 acordul prealabil al Parlamentului României pentru a cheltui 150 milioane de euro pentru a achiziționa două elicoptere H215M cu capabilități de luptă la suprafață pentru Forțele Navale Române. Citește și: EXCLUSIV Armata a cumpărat mii de licențe Windows de la o firmă despre care CSAT spune că prezintă „amenințări și vulnerabilități la adresa securității naționale și apărării țării” La solicitarea DeFapt.ro, Biroul de Presă al ministerului Apărării a transmis că în suma estimată au fost incluse și costurile legate de "achiziția și instalarea la bordul aeronavelor a echipamentelor specifice capabilității de luptă anti-navă la suprafață, suportul logistic integrat pentru operarea elicopterelor și a sistemelor de armament, instruirea personalului navigant și asigurarea stocurilor de muniție pentru sistemele de luptă". Drept consecință, susține MApN, prețul final al elicopterelor H215M produse pentru Forțele Navale Române diferă de prețul unui elicopter similar produs pentru domeniul aeronautic civil. Precedentul Chile Diferența s-ar reflecta în sistemele suplimentare montate și integrate la bordul aeronavei pentru executarea misiunilor militare deasupra mării, potrivit Armatei. În plus, alegerea platformei de elicopter H215M pentru integrarea capabilităților specifice de luptă anti-navă la suprafață s-a făcut având în vedere atât faptul că există deja alte forțe navale care au în dotare și operează elicoptere H215M. Adică Forțele Navale ale Republicii Chile, spre exemplu, operează elicoptere H215M împreună cu fregatele tip T22, identice cu fregatele T22 "Regele Ferdinand" și "Regina Maria". Ce nu spune Ministerul Apărării Naționale este faptul că cele două fregate românești au fost lăsate de izbeliște în ultimii șapte ani, după ce licitația pentru modernizarea acestora a fost anulată. Airbus ar fi vrut 175 de milioane de euro De-a lungul anului 2023, conform unor surse din MApN, reprezentanții companiei Airbus au încercat să majoreze cu cel puțin 25 de milioane de euro prețul de vânzare al celor două elicoptere. Motiv pentru care ar fi tergiversat semnarea contractului. MApN, însă, nu a confirmat aceste informații. Contractul a fost semnat la jumătatea lunii decembrie a anului trecut, fără ca acest lucru să fie anunțat oficial de Ministerul Apărării Naționale. DeFapt.ro a aflat că valoarea finală a contractului a rămas 150 de milioane de euro, din care 30 de milioane de euro reprezintă suma alocată pentru sistemul de rachete și muniția aferentă. Contractul pentru rachete a fost semnat cu filiala italiană a francezilor de la MBDA. IAR Brașov, implicată în proces Prin această achiziție, MApN se laudă că a creat posibilitatea de a angaja participarea industriei de naționale de apărare, prin producătorul autohton de aeronave IAR Brașov, care are exclusivitate să vândă în România elicopterele H215M produse de fabrica Airbus Helicopters. MApN susține că cele două elicoptere vor fi configurate la Brașov special pentru executarea oricărui tip de misiune deasupra mării și în orice condiții hidrometeorologice, inclusiv în condiții de givraj. În plus, vor fi echipate cu cele mai moderne sisteme de mascare a aeronavei și cu capabilități de lovire la suprafață la distanțe foarte mari. "În implementarea programelor de achiziții, se are întotdeauna în vedere valorificarea la maximum posibil a oportunităților de cooptare a industriei naționale de apărare. În această situație, IAR Brașov S.A. este singura facilitate de mentenanță acreditată în România care poate executa modificări/modernizări ale configurației unui elicopter militar, asigurându-se astfel un suport logistic integrat adecvat pe durata ciclului de viață", a mai transmis MApN. Paradoxal, până acum, programele de achiziții ale MApN au fost realizate prin contracte de tipul "Guvern la Guvern", tocmai pentru ca firmele producătoare de armament să evite investițiile în industria națională de apărare.

Firmă interzisă de CSAT, afaceri cu Armata (sursa: Facebook/Armata României)
Investigații

irmă interzisă de CSAT, afaceri cu Armata

Firmă interzisă de CSAT, afaceri cu Armata. Comandamentul Apărării Cibernetice, condus de generalul maior Gheorghe Iordache, a cumpărat licențe Microsoft de aproape 1,7 milioane de euro de la Telelink Business Services. O firmă despre care Consiliul Suprem de Apărare a Țării susține că, dacă ar fi autorizată pentru utilizarea echipamentelor de infrastructură 5G, ar reprezenta amenințări și vulnerabilități la adresa securității naționale. Dar Armata Română nu vede nici un risc. Citește și: Fiul celebrului procuror Horodniceanu, angajat la Tribunalul Iași printr-un concurs organizat de CSM-ul unde tăticul este vicepreședinte. Juniorul, slab la proba scrisă, dar decolează la orală Totodată, un contract de 1,3 milioane euro pentru achiziția de licențe Windows Server Standard a fost atribuit companiei ASSECO SEE, implicată în scandalul achizițiilor IT de la DNA. Firma este abonată la contractele Comandamentului Apărării Cibernetice, instituție care a cumpărat mai multe tipuri de licențe Microsoft pentru care a semnat acorduri-cadru de peste 16 milioane euro. Telelink, filială a unei firme bulgărești Comandamentul Apărării Cibernetice (CApC), instituția care asigură protecția și reziliența infrastructurilor cibernetice militare împotriva amenințărilor din spațiul cibernetic, a finalizat în prima săptămână din decembrie 2023 licitația împărțită în trei loturi pentru achiziția de licențe Microsoft și Windows Server Standard. Primul lot avea ca obiect achiziția unei cantități cuprinse între 1.811 și maximum 9.601 de licențe Microsoft Windows 11 Profesional Upgrade. Cel de-al doilea lot prevedea achiziția unei cantități cuprinse între 79 și 2.130 de licențe Microsoft Windows 11 Enterprise Upgrade. Ambele loturi, cu o valoare cumulată de aproximativ 1,7 milioane euro, au fost câștigate de firma Telelink Business Services, filiala românească a grupului bulgar Telelink Business Services Group AD. De administrarea societății se ocupă un anume Florin Iovu. Firmă interzisă de CSAT, afaceri cu Armata Cu două luni înainte de a câștiga licitația organizată de Comandamentul Apărării Cibernetice, pe 4 octombrie 2023, Guvernul României a emis o decizie prin care a respins solicitarea firmei Telelink pentru autorizarea privind utilizarea echipamentelor de infrastructură 5G. "Se respinge solicitarea pentru obținerea autorizării privind utilizarea echipamentelor de infrastructură 5G, formulată de Telelink Business Services SRL (…) ca urmare a evaluărilor realizate de către instituțiile cu responsabilități în domeniu, din perspectiva riscurilor, amenințărilor și vulnerabilităților la adresa securității naționale și apărării țării și prin raportare la obligațiile asumate de statul român în cadrul cooperării la nivelul organizațiilor internaționale din care România face parte, al Uniunii Europene și al parteneriatelor strategice bilaterale", se arată în decizia Guvernului. Contactat de către DeFapt.ro, administratorul Florin Iovu nu a vrut să dea detalii despre licitația câștigată la CApC. Întrebat de ce firma pe care o reprezintă este considerată o amenințare la adresa securității naționale, Florin Iovu a răspuns sec: "Habar nu am". ASSECO, pomenită în dosarul DNA Microsoft Cel de-al treilea lot, care prevedea achiziția a minimum 121 și maximum 1.739 de licențe Windows Server Standard pentru operare de servere, a fost câștigat de ASSECO SEE, filiala românească a polonezilor de la ASSE Group. Valoarea acordului cadru a fost stabilită la suma 6,67 milioane lei, echivalentul a peste 1,3 milioane de euro. Filiala românească a polonezilor și-a schimbat denumirea în ASEE Solutions SRL, iar conducerea este asigurată de un Consiliu de Administrație format din șapte persoane. Pe funcția de președinte se află Adrian Năstase (coincidență de nume cu fostul premier). Acesta a fost partener de afaceri al lui Mihai Tănăsescu, fostul ministru PSD al Finanțelor. Numele lui Mihai Tănăsescu a apărut în ancheta DNA legată de afacerea de corupție Microsoft, dosar în care a fost cercetat pentru luare de mită și spălare de bani. Ulterior, dosarul a fost clasat. Mai mult, în dosarul de corupție Microsoft a fost vehiculat și numele firmei Asseco. Care, conform rechizitoriului, urma să câștige licitații pentru a vinde licențe la Enel Servicii Comune SA și Electrica SA Totul, în schimbul unui comision achitat, prin intermediari, unei persoane care avea relații la ambele societăți. Zeci de milioane de lei pe licențe Compania ASEE Solutions este abonată la câștigarea licitațiilor organizate de Comandamentul Apărării Cibernetice pentru achiziția de licențe. În ultimii cinci ani, a semnat multe acorduri-cadru cu unitatea cibernetică a Armatei Române. Cel mai mare acord-cadru a fost semnat în urma unei licitații organizate în anul 2019 pentru achiziția unei cantități cuprinse între 981 și 20.000 de licențe MS Office Standard. Valoarea acestuia a fost de peste 31,7 milioane lei. Datele din Sistemul Electronic de Achiziții Publice (SEAP) arată că, până în prezent, s-au semnat contracte subsecvente în cuantum de 19,2 milioane lei. În anul 2021, ASEE Solutions a câștigat o nouă licitație pentru a furniza o cantitate maximă de 168 licențe Microsoft Exchange Enterprise. Valoarea acordului cadru a fost peste 2,8 milioane lei. La finalul anului 2021, firma a mai câștigat un contract, pentru a livra licențe Microsoft SQL Standard, în valoare de 2,5 milioane lei. Apoi, în noiembrie 2022, firma ASEE Solutions a câștigat o nouă licitație organizată de CApC. De data aceasta, pentru a livra o cantitate curpinsă între 2.338 și 17.897 licențe Microsoft Office Standard 2021. Valoarea acordului-cadru a fost de peste 29,3 milioane lei. Contract suspect de corupție cu DNA La finalul anului trecut, a ieșit la iveală o altă afacere controversată în care a fost implicată ASEE Solutions. Jurnaliștii de la Rise Project au dezvăluit că Direcția Națională Anticorupție a încheiat în ultimii patru ani contracte de peste două milioane de lei cu firma Asseco See. Una dintre persoanele care a decis cine câștigă licitațiile este șeful biroului de IT, Corneliu Sterea, a cărui soție lucrează chiar la Asseco See din mai 2020. Contractele cu DNA au început să curgă după angajarea ei. Una dintre achiziții a fost finanțată din fonduri norvegiene menite să combată corupția. Curtea de Conturi susține că achiziția este nelegală, inutilă și a fost făcută netransparent. În urma acestor dezvăluiri, DNA a anunțat că "la data de 06.07.2023 procurorul-șef al Direcției Naționale Anticorupție a adresat Curții de Conturi o solicitare de verificare a modalității în care s-au respectat dispozițiile legale în procedurile de achiziție. La acest moment, procedura de auditare nu a fost finalizată, Direcția Națională Anticorupție având obligația de a păstra confidențialitatea până la finalizarea acesteia. După definitivarea concluziilor cu privire la constatările misiunii de audit vizând legalitatea procedurii și eventualele responsabilități, Direcția Națională Anticorupție va informa cu privire la măsurile stabilite la nivel intern.".

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră