luni 10 august
Login Contact
DeFapt.ro

Mircea Marian

8710 articole
Mircea Marian

Mircea Marian este jurnalist din 1990, când a lucrat la UniFan Radio, primul post de radio independent din București. A fost reporter politic la Mediafax, Adevărul și Evenimentul Zilei și a moderat emisiuni la TVR Info și B1 TV. A fost șef al Departamentului Politic&Economic la România Liberă, între 2016 și 2017, și senior editor la Newsweek România din 2017 în ianuarie 2021.

Politică

ANALIZĂ Dîncu, fost ministru al Apărării și ex-profesor la academia SRI, lansează în serie mesaje pro Moscova. Plus: îl susține pe Ceban, care conduce un partid sancționat de SUA

Președintele Consiliului Național al PSD, Vasile Dîncu, fost ministru al Apărării și ex-profesor la academia SRI, lansează în serie, de peste un an mesaje favorabile Moscovei - motiv pentru care, de altfel, a fost forțat să plece de la conducerea Apărării. În plus, Dîncu este cel care l-a însoțit pe Marcel Ciolacu la o întâlnire, la Chișinău, cu primarul Ion Ceban, adversar declarat al Maiei Sandu și care conduce un partid sancționat de SUA, întrucât a fost înființat cu susținerea Kremlinului. Dincu, Ciolacu și Ceban, la Chișinău Dîncu lansează în serie mesaje favorabile Moscovei Ultimele sale declarații au minimalizat riscul unui puci al Kremlinului în Republica Moldova și au sugerat că Maia Sandu a inventat acest păericol pentru a-și reface popularitatea. Iată o scurtă cronologie a declarațiilor făcute de Dîncu, favorabile Moscovei: 25 ianuarie 2022, când era deja ministru al Apărării: „Citându-l pe președintele francez Emmanuel Macron, trebuie să revenim la valorile de acum 30 de ani, în momentul în care gândeam securitatea alături de Rusia, nu împotriva Rusiei”. 11 mai 2022: proiect fantezist de dotare a armatei române. „Sperăm ca în viitor să şi producem în România submarine, dar deocamdată trebuie să achiziţionăm submarine pentru că Marea Neagră s-a aglomerat foarte mult, este plină de «rechini» şi este nevoie de asta”, a spus Dîncu. 6 septembrie 2022: ministerul Apărării a anunțat oficial că respinge PNRR și nu avizează revizuirea pensiilor din sistemul de apărare pe principiul contributivității. Într-un răspuns al ministrului Apărării, Vasile Dîncu, la o interpelare se arată că: „Ministerul Apărării nu a avizat revizuirea pensiilor după principiul contributivității, așa cum este propus în PNRR”. 8 octombrie 2022: „Războiul va mai continua, (…) singura şansă a păcii poate să fie negocierea cu Rusia. Sigur, e vorba de o negociere complexă. (…) Ţările lumii, NATO, Statele Unite să negocieze pentru Ucraina garanţii de securitate şi o pace cu Rusia. Singură Ucraina nu va putea să negocieze cu Rusia, deoarece clasa politică din Ucraina în momentul acesta nu poate să îşi permită să-şi asume (…) pierderea de teritorii, o pierdere injustă până la urmă de teritorii. Ar fi o înfrângere prea mare pentru politică”, a afirmat Dîncu, la Prima TV. După aceste declarații, el a fost împins să demisioneze. 22 noiembrie 2022: Marcel Ciolacu și Vasile Dîncu se întâlnesc la Chișinău cu Ion Ceban. Partidul lansat de edilul-șef al Chișinăului, Ion Ceban, „Mișcarea Alternativa Națională” (MAN), ar fi finanțat din surse de la Moscova, potrivit documentului privind sancțiunile aplicate de SUA pentru 21 de persoane și entități din Republica Moldova. 15 februarie 2022: Dîncu desființează avertismentele Maiei Sandu despre intenția Kremlinului de a răsturna regimul din Modlova: „Nu văd un pericol rusesc iminent în R.Moldova, ci o încercare de revigorare a simpatiei pentru Maia Sandu”. În toamna anului trecut, declarațiile lui Dîncu despre negocierile cu Rusia au fost preluate, laudativ, de către presa aservită Kremlinului. Favoritul presei Kremlinului Declarațiile fostului ministru al Apărării din România au fost preluate instantaneu de către TASS, agenția de presă de stat de la Moscova (articolul, aici). În aceeași zi, pe 8 octombrie, ideile lui Dîncu au apărut și pe gazeta.ru (articolul, aici), care a citat TASS. Trei zile mai târziu, pe 11 octombrie, TASS a revenit cu o știre potrivit căreia președintele Klaus Iohannis a criticat ieșirea lui Dîncu (articolul, aici). Citește și: Alexandru Muraru (PNL): Alegațiile lui Dîncu au făcut jocul Rusiei și „au fost folosite împotriva NATO” Emilia Șercan scria, în 2016, că Dîncu a fost timp de patru ani (2011 – 2015) directorul Consiliului pentru Studii Universitare de Doctorat, care înseamnă organismul de conducere al unei şcoli doctorale, din cadrul Academiei Naţionale de Informaţii „Mihai Viteazul” din subordinea Serviciului Roman de Informaţii. Ea susținea că, în perioada în care Dîncu era director acolo, la această academie s-au produs „cele mai multe plagiate dovedite dintr-o instituţie academică din România”.

ANALIZĂ Dîncu, fost ministru al Apărării și ex-profesor la academia SRI, lansează în serie mesaje pro Moscova. Plus: îl susține pe Ceban, care conduce un partid sancționat de SUA
La propunerea PSD, Camera Deputaților a mai votat două zile libere: 6 și 7 ianuarie. Mediul de afaceri protestează
Politică

La propunerea PSD, Camera Deputaților a mai votat două zile libere: 6 și 7 ianuarie. Mediul de afaceri protestează

La propunerea PSD, Camera Deputaților a mai votat două zile libere: 6 și 7 ianuarie. La 6 ianuarie, creștinii ortodocși sărbătoresc Boboteaza, iar la 7 ianuarie - Soborul Sfântului Proroc Ioan Botezătorul. Dacă această lege va fi promulgată de președintele Iohannis, vor fi cinci zile libere în ianuarie și 17 pe parcursul întregului an. Camera Deputaților a mai votat două zile libere Potrivit datelor publice, România ajunge astfel în rândul statelor cu cele mai multe sărbători legale. Germania are între 10 și 13 - depinde de fiecare land federal - Marea Britanie între opt și 10, Franța - 11, iar Estonia - 10. Printre puținele țări care au mai multe zile libere decât România se află Bangladesh, India sau Myanmar. Deputatul USR Cristian Seidler a afirmat că justificarea acestui proiect de lege este doar unul "politicianist" şi că nu există un studiu de impact asupra pieţei muncii legat de acest subiect. "Nu există niciun fel de studiu de impact asupra pieţei muncii atunci când instituim în Codul muncii încă două zile libere care vor fi plătite de angajatorii din România, fără nicio justificare, alta decât una politicianistă. (...) Acest proiect de lege ar fi putut fi adoptat la fel de bine la sfârşitul anului trecut pentru a putea fi aplicat în acest an, doar că acest an nu este unul electoral. În schimb, anul viitor va fi an electoral, singurul motiv pentru care doriţi să adoptaţi încă două zile libere", a spus Seidler. AUR minte: Numărul de zile libere este mai mic în România decât în ţări din Vest Deputatul AUR Alin Coleşa a menţionat că este de acord cu acest proiect de lege. "Într-un fel, ante-vorbitorul meu are dreptate - legile se adoptă de către partea guvernamentală fără niciun studiu de impact. Pe de altă parte, numărul de zile libere bazate pe sărbători religioase este mai mic în România decât în restul ţărilor din vestul Europei, care sunt mult mai laicizate decât România. Ca atare, salutăm aceste două zile libere, chiar dacă ele nu au studiu de impact", a spus Coleşa. Proiectul a fost adoptat şi de Senat, iar Camera Deputaţilor este for decizional în acest caz. Citește și: Dîncu nu crede că Moscova dorea să dea puci în Moldova: „Nu văd un pericol rusesc iminent”. La ONU, Aurescu afirmă că „planurile ruseşti trebuie tratate cu toată seriozitatea” Bugetarii mai au și zile libere „punte” „,Fiecare nouă sesiune parlamentară mai aduce câte o mini-vacanță fără ca cineva să aibă o privire de ansamblu a tuturor zilelor libere din România și costurilor asociate acestora. Parlamentul a decis să acorde două zile libere în plus plătite de către angajator: 6 și 7 ianuarie. Plătite de angajator este cheia aici, lucru pe care îl uităm adesea când vorbim de zile libere. Nu spune nimeni să nu existe zile libere dincolo de cele de concediu legal. Este o practică europeană care este spre binele angajaților și al unor industrii importante pentru economie, dar este necesară niște moderație și o viziune de ansamblu, mai ales că există și practica informală a punților și o așteptarea generală în acest sens”, arată Federația Patronală Concordia. Federația amintește și de practica zilelor-punte, de care vor beneficia bugetarii.

NATO anunță că vrea să ajute Moldova să-și crească „reziliența militară”. La București, fostul ministru al Apărării, Vasile Dîncu, nu crede că Rusia dorea să dea puci la Chișinău
Eveniment

NATO anunță că vrea să ajute Moldova să-și crească „reziliența militară”. La București, fostul ministru al Apărării, Vasile Dîncu, nu crede că Rusia dorea să dea puci la Chișinău

NATO anunță că vrea să ajute Moldova să-și crească „reziliența militară”, a anunțat secretarul general al alianței, Jens Stoltenberg. Însă, la București, un important lider PSD, Vasile Dîncu, sugerează că Maia Sandu a orchestrat o tentativă de puci organizată de Kremlin pentru a-și reface popularitatea. NATO anunță că vrea să ajute Moldova Pe 15 februarie, miniștrii Apărării ai țărilor NATO au avut o întrevedere pentru a discuta despre agresiunea rusă din Ucraina și acordarea unui nou pachet de asistență militară pentru țara vecină. După întrevedere, Jens Stoltenberg a susținut o conferință de presă, în cadrul căreia a declarat că miniștrii au convenit să acorde asistență și altor țări partenere „expuse pericolului”. ⚡ The Secretary General of NATO said that Sweden and Finland have fulfilled all the conditions of Turkey and should join NATO by the fall.✊ NATO defense ministers agreed to expand military aid to Georgia and Moldova and take into account threats from China in the security… https://t.co/FFQWXgh6tn pic.twitter.com/HVP1EVsiHA— Malinda ???????????????????? (@TreasChest) February 15, 2023 „Miniștrii apărării din NATO au discutat, de asemenea, despre angajamentele noastre față de țările partenere aflate în situații de risc, inclusiv Bosnia și Herțegovina, Georgia și Moldova. Am convenit să sporim sprijinul pe care îl acordăm acestor țări pentru a le consolida capacitățile de apărare, reziliența și angajamentul lor față de NATO”, a declarat Stoltenberg. Încă de luni, Stoltenberg a anunțat că Alianța Nord-Atlantică va analiza modalități de suplimentare a asistenței concrete pentru Republica Moldova, Bosnia-Herțegovina și Georgia, pe fondul amenințărilor ruse. Grafic: Twitter Președintele Consiliului Național al PSD, Vasile Dîncu, fost ministru al Apărării, a declarat, ieri, că nu crede că Rusia dorea să dea puci în Moldova. „Nu văd un pericol rusesc iminent în R.Moldova, ci o încercare de revigorare a simpatiei pentru Maia Sandu”, a spus el, într-un interviu pentru Europa Liberă. Citește și: Dîncu nu crede că Moscova dorea să dea puci în Moldova: „Nu văd un pericol rusesc iminent”. La ONU, Aurescu afirmă că „planurile ruseşti trebuie tratate cu toată seriozitatea” NATO countries agreed to intensify support for the defense potential of Georgia and Moldova, said NATO Secretary General Jens Stoltenberg pic.twitter.com/GrPGE9RwLj— skadefron (@skadefron) February 15, 2023

Comisia Europeană afirmă că pensiile militare sunt speciale, iar România trebuie să le „alinieze” principiului contributivității pentru a îndeplini PNRR
Eveniment

Comisia Europeană afirmă că pensiile militare sunt speciale, iar România trebuie să le „alinieze” principiului contributivității pentru a îndeplini PNRR

Comisia Europeană afirmă, prin reprezentanța din România, că pensiile militare sunt speciale, iar țara noastră trebuie să le „alinieze” principiului contributivității pentru a îndeplini PNRR. Comisia Europeană afirmă că pensiile militare sunt speciale „Revizuirea vizează toate pensiile speciale, inclusiv a celor militare, cu scopul de a le alinia cu principiul contributivităţii şi face parte dintr-o reformă mai amplă a sistemului public de pensii, reprezentând un element cheie al Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă al României”, arată Reprezentanța Comisiei Europeane la București, citată de news.ro Însă această reprezentanță diplomatică arată că reforma pensiilor speciale va fi evaluată atunci când România va transmite a treia cerere de plată din cadrul PNRR. În plus, ea a precizat că nu a fost amânată încasarea celei de-a doua tranşe a Planului de Redresare şi Rezilienţă, cererea de plată numărul doi fiind încă în stadiul de evaluare la nivelul Comisiei Europene. „Pensiile speciale nu ţin de competenţele Uniunii Europene”, mai arată comunicatul de presă al Reprezentanţei Comisiei Europene în România. Cu toate acestea, pentru ca România să primească fondurile alocate prin PNRR, aceasta trebuie să îndeplinească satisfăcător reformele referitoare la pensiile speciale la care ţara s-a angajat prin acest plan. Conform Reprezentanţei Comisiei Europene în România, „pentru toate ţintele şi jaloanele incluse in PNRR există un dialog constant între autorităţile române şi Comisia Europeana însă o evaluare oficială este realizată în momentul în care autorităţile transmit o cerere de plată”. Citește și: Rădulescu (BNR): Avem 0,85% din PIB pensii speciale; în doi – trei ani s-ar putea să ajungem la 1,5%, o cheltuială bugetară inacceptabilă, insuportabilă, nesustenabilă Președintele PSD Marcel Ciolacu a precizat că ministrul Muncii Marius Budăi a informat, în şedinţa de luni a conducerii PSD, cu privire la faptul că urmează să vină un raport al Băncii Mondiale privind pensiile speciale şi a adăugat că aşteaptă o informare din partea Guvernului cu privire la acest proiect de lege, deoarece a fost asumat de către Executiv, transmite News.ro.

Încă un caz în care o banală peritonită era să ucidă o pacientă neglijată de medicii de la un spital de stat. A fost salvată la o clinică privată
Eveniment

Încă un caz în care o banală peritonită era să ucidă o pacientă neglijată de medicii de la un spital de stat. A fost salvată la o clinică privată

Încă un caz în care o banală peritonită era să ucidă o pacientă neglijată de medicii de la un spital de stat: ea povestește cum a fost trimisă acasă de un medic i-a spus că este la final de tură și trebuie să se trateze cu no spa și carbocit. Disperată, a ajuns la un spital privat, care a scos din ea 2,5 kilograme de puroi. Ea a relatat situația pe un grup de Facebook, Avocatul Online, întrebând dacă poate da spitalul în judecată, dar fără să ofere detalii despre locul în care s-a petrecut acest incident. Acum exact o lună, la Mangalia, tot în sistemul spitalicesc de stat, s-a înregistrat un caz asemănător, dar finalul a fost dramatic: peritonita netratată la timp a dus la moartea pacientului. O banală peritonită era să ucidă o pacientă neglijată „Pe 3 decembrie 2022, am început să am dureri cumplite de abdomen și vărsături, am chemat de 2 ori ambulanța, a două oară am spus să mă ducă la Urgență Spitalul Județean. Am așteptat acolo 8 ore, în ciuda durerilor îngrozitoare, mi s-au făcut niște analize, un eco efectuat de o dna dr. obosită care mi-a spus că aș avea o colită și că ea se grăbește să plece acasă. M-au trimis acasă cu diagnostic final Sindrom duodenal acut, spunând că nu sunt o urgență și să mă tratez cu no spa și carbocit. Mi-au spus că simptomele astea vor dura câteva zile, am tot așteptat să mă fac bine, dar degeaba, nu mă mai puteam ridică din pat de dureri, dar chiar și așa, am reușit să ajung la un eco în privat, acolo mi s-a spus: urgent la CT. Am ajuns la un spital privat, după CT, am fost băgată urgent în operație, aveam peritonită, medicul care mi-a salvat viață mi-a scos 2,5 kg puroi din abdomen, toată echipa care a participat la intervenție a spus că așa ceva nu au mai văzut și de ce am venit așa târziu la operație și că am fost la câteva ore de moarte!”, relatează pacienta, pe Facebook, citată de Ziare.com. Multiplele operații pe care femeia va trebui să le suporte costă 12.000 de euro. Ea vrea să dea în judecată spitalul de stat care a neglijat-o. „Analizele au spus că am avut în intestine fixat un bacil gram pozitiv - infecție nosocomiala luată în urmă operației de tiroidă, pentru că nu se poate lua din Kaufland, ci doar din spital, în urmă unei intervenții”, a mai arătat ea. La Mangalia, medicii de la stat se grăbeau acasă Acum exact o lună, un tânăr în vârstă de 25 de ani a murit de peritonită după ce cadrul medical care ar fi trebuit să-l opereze ar fi amânat operația fiindcă programul său de lucru se încheiase. Tânărul s-a prezentat la spitalul din Mangalia alături de tatăl său după primele dureri de burtă, dar trei zile ar fi trecut până i s-a pus un diagnostic. Inițial cadrele medicale l-au tratat pe tânărul în vârstă de 25 de ani de enterocolită, de pietre la rinichi și ulterior de apendicită. Citește și: Managerul de la Spitalul Hârlău, acuzat de malpraxis: ar fi confundat o boală mortală cu o banală indigestie Tânărul a pierit de peritonită, arată inclusiv certificatul medico-legal. Medicul chirurg acuzat că nu a vrut să-l opereze pe băiat la Mangalia lucrează la acel spital de mai bine de 15 de ani. Șefii lui așteaptă expertiza medico-legala.

Dîncu nu crede că Moscova dorea să dea puci în Moldova: „Nu văd un pericol rusesc iminent”. La ONU, Aurescu afirmă că „planurile ruseşti trebuie tratate cu toată seriozitatea”
Eveniment

Dîncu nu crede că Moscova dorea să dea puci în Moldova: „Nu văd un pericol rusesc iminent”. La ONU, Aurescu afirmă că „planurile ruseşti trebuie tratate cu toată seriozitatea”

Președintele Consiliului Național al PSD, Vasile Dîncu, nu crede că Rusia dorea să dea puci în Moldova. „Nu văd un pericol rusesc iminent în R.Moldova, ci o încercare de revigorare a simpatiei pentru Maia Sandu”, a spus el, într-un interviu pentru Europa Liberă. Pe d ealtă parte, azi, șeful diplomației române a vorbit despre situația din Republica Moldova cu Secretarul General al Organizației Națiunilor Unite, António Guterres și i-a spus acestuia că „planuri rusești de destabilizare a statului vecin trebuie tratate cu toată seriozitatea”. Dîncu: Nu văd un pericol rusesc iminent „PAS a pierdut foarte mult în ultima perioadă prin suprapunerea crizelor și cred că se încearcă în Republica Moldova, în acest moment, o revigorare a simpatiei politice pentru partidul proeuropean al Maiei Sandu, pentru echipa ei”, a explicat fostul ministru al Apărării. El a apreciat că Rusia nu ar avea nevoie de o lovitură de stat în Moldova șia vorbit despre „sacrificarea” premierului Gavriliță. „Influența Rusiei în Republica Moldova este foarte mare, este consistentă, și cred că nu au nevoie de lovituri de stat sau de alte elemente pentru asta. În schimb, cred că sacrificarea premierului Gavrilița și aducerea unui om apropiat mediilor de securitate este până la urmă o interpretare a următoarei partituri”, a explicat el motivele declarațiilor și acțiunilor de la Chișinău. Citește și: Occidentul vrea să transforme Moldova în „următoarea Ucraină” iar „Maia Sandu e pregătită să se unească cu România”, spune ministrul rus de Externe Aurescu, punct de vedere diametral opus liderului PSD Președintele Republicii Moldova, Maia Sandu, a susținut, luni, că Kremlinul pregătea un puci cu mercenari din Rusia, Serbia și Muntenegru. În cadrul unor declarații de presă, ea a vorbit despre faptul că „perioada următoare presupune diversiuni cu implicarea unor diversioniști cu pregătire militară, camuflați în civil, care să întreprindă acțiuni violente, atac asupra unor edificii ale statului și luare de ostatici”. Pe de altă parte, ministrul român de Externe, Bogdan Aurescu, a declarat, la o întrevedere cu secretarul general al Organizaţiei Naţiunilor Unite, António Guterres, că declaraţiile foarte recente ale preşedintelui Republicii Moldova, care s-a referit la planuri ruseşti de destabilizare a statului vecin, trebuie tratate cu toată seriozitatea. „A arătat că România a susţinut, susţine şi va continua să susţină stabilitatea Republicii Moldova în mod concret şi solidar, pe toate dimensiunile, inclusiv în actualul context, precum şi integrarea sa în Uniunea Europeană", se arată în comunicat. Cei doi oficiali au făcut și un schimb de opinii privind perspectivele de soluționare a dosarului transnistrean.

Vicepreședinte al CSM, atac dur la codurile penale susținute de Predoiu: „Modificări succesive aşa cum dictau interesele unor lideri urmăriţi penal”
Eveniment

Vicepreședinte al CSM, atac dur la codurile penale susținute de Predoiu: „Modificări succesive aşa cum dictau interesele unor lideri urmăriţi penal”

Un vicepreședinte al CSM, Daniel Horodniceanu, fost șef al DIICOT, a lansat un atac dur la modificările la codurile penale, inclusiv cele susținute de actualul ministru al Justiției, Cătălin Predoiu. Horodniceanu a mai spus că viitori șefi ai parchetelor, care urmează să fie desemnați în această primăvară, vor fi numiți politic. Atac dur la codurile penale susținute de Predoiu „Deşi sunt prezent la tribună în calitate de vicepreşedinte al CSM, perioada de referinţă, şi anume 2022, m-a prins ca procuror de execuţie în cadrul DIICOT. În această calitate, m-am confruntat mai întâi cu proiectele, apoi cu modificările legislative din ultimii ani, încheind cu cele din decembrie 2022. Asistăm, din păcate, de o lungă perioadă de timp, la modificări succesive ale legilor Justiţiei în formele lor cele mai variate, aşa cum, în principiu, la un moment dat, conveneau celor care le modificau. Am asistat la modificări succesive ale Codurilor penale şi de procedură penală aşa cum dictau interesele unor lideri urmăriţi penal, intrigaţi de faptul că atunci când săvârşeşti o infracţiune ai putea să şi răspunzi penal", a declarat Horodniceanu la prezentarea activităţii Ministerului Public (parchete) pe anul 2022, unde a asistat şi ministrul Justiţiei, Cătălin Predoiu. Vicepreședintele CSM a criticat și Curtea Constituțională, despre care a spus că este „legiuitor pozitiv”. El s-a referit la secția specială de investigare a infracțiunilor din Justiție, arătând că „au fost create şi folosite instituţii din Justiţie împotriva Justiţiei înseşi, cu consecinţa unui asalt făţiş asupra unor magistraţii incomozi”. El a vorbit, cu multă neîncredere, și despre viitori șefi ai Parchetelor. Citește și: Efectele unui cutremur considerat mic-moderat pe scara Richter: coșuri ale primăriei au căzut, clădirile s-au fisurat, primarul vorbește despre un „cutremur foarte mare” „Un stat debil se sabotează singur” „Urmează noi proceduri de numire a procurorilor şefi ai parchetelor cu numiri politice. S-a motivat că s-a aşteptat adoptarea noilor legi ale Justiţiei. Dacă este foarte bine aşa, urmează să constatăm. Legea şi-a dorit un procuror general cu atribuţii mult lărgite, atât în ceea ce priveşte posibilităţile sale de delegare în toate funcţiile de execuţie, cât şi în ceea ce priveşte posibilitatea de infirma soluţiile tuturor procurorilor, care au devenit nelimitate. Vom avea deci un super procuror general, care va trebui însă se înţeleagă că o putere atât de mare trebuie să fie însoţită de o responsabilitate la fel de mare. Un procuror general care va trebui să înţeleagă că sistemul judiciar trebuie reformat, că este timpul pentru proiecte mari, că trebuie să vadă tabloul complet al sistemului. Să se ridice deasupra carenţelor de sistem care l-au parazitat pe acesta, atât de mult timp. Mă întreb însă cam ce strategii faci când Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie funcţionează în acest moment doar cu 45% din personal", a arătat Horodniceanu. Vorbind despre numărul uriaș de dosare aflate acum la Ministerul Public - 1,7 milioane - vicepreședintele CSM a criticat dur modul în care funcționează statul român: „Un stat disciplinat, bine organizat, acţionează concertat, adoptă măsuri logice, integrate. Numai un stat debil se sabotează singur, prin propriile instituţii”.

Cutremur în Gorj: Primăria Târgu Jiu îşi mută activitatea în spaţiile stadionului din oraş
Eveniment

Cutremur în Gorj: Primăria Târgu Jiu îşi mută activitatea în spaţiile stadionului din oraş

Primăria Târgu Jiu îşi mută activitatea în spaţiile stadionului din oraş după cutremurul din Gorj. După cutremur, coșurile de fum ale Primăriei Târgu Jiu au căzut peste mașinile aflate în apropiere, notează Gorjeanul.ro. Mai multe clădiri sunt fisurate, iar de pe unele s-au desprins elemente de construcție, potrivit zecilor de apeluri primite la 112. Inclusiv sediul prefecturii este afectat „destul de mult”, potrivit prefectului Cristina Cilibiu. Primăria Târgu Jiu îşi mută activitatea Marcel Romanescu a declarat, marţi după amiază, că membrii Comitetului Local pentru Situaţii de Urgenţă au decis ca activitatea angajaţilor Primăriei Târgu Jiu să fie relocată în perioada următoare. Astfel, angajaţii Primăriei îşi vor desfăşura activitatea „în încăperile din incinta stadionului municipal, care prezintă garanţii pentru un seism de până la 8,4”. Întrebat câte clădiri cu risc seismic există în Târgu Jiu, edilul a explicat că nu există clădiri publice clasificate astfel, scrie news.ro. Conform lui Romanescu, de pe clădirea primăriei au căzut coşuri de evacuare, dar în interiorul clădirii „nu au apărut niciun fel de probleme”, el subliniind că urmează o verificare în privinţa imobilului. Citește și: Efectele unui cutremur considerat mic-moderat pe scara Richter: coșuri ale primăriei au căzut, clădirile s-au fisurat, primarul vorbește despre un „cutremur foarte mare”

Efectele unui cutremur considerat mic-moderat pe scara Richter: coșuri ale primăriei au căzut, clădirile s-au fisurat, primarul vorbește despre un „cutremur foarte mare”
Eveniment

Efectele unui cutremur considerat mic-moderat pe scara Richter: coșuri ale primăriei au căzut, clădirile s-au fisurat, primarul vorbește despre un „cutremur foarte mare”

Efectele unui cutremur considerat mic-moderat pe scara Richter, cu intensitatea de doar 5,7: coșuri ale primăriilor au căzut, clădirile s-au fisurat, iar primarul din Târgu Jiu vorbește despre un „cutremur foarte mare”. Efectele unui cutremur considerat mic-moderat Pe scara Richer, intensitatea cutremurelor nu crește liniar, ci logaritmic. Cutremurele cu intensitate între cinci și șase sunt considerate „mici-moderate” și, teoretic, pot produce doar avarii minore la clădiri cu probleme. Anual se înregistrează între 200 și 2000 de cutremure cu intensitate între 5 și 6 pe scara Richter. Foto: Twitter „Scara Richter este o scală logaritmică în baza 10, ceea ce înseamnă că fiecare ordin de mărime este de 10 ori mai intens decât cel precedent. Cu alte cuvinte, un doi este de 10 ori mai intens decât un unu, iar un trei este de 100 de ori mai mare. În cazul scării Richter, creșterea se referă la amplitudinea valurilor. Altfel spus, amplitudinea valurilor la un cutremur de nivel 6 este de 10 ori mai mare decât la un cutremur de nivel 5, iar amplitudinea crește de 100 de ori între un cutremur de nivel 7 și unul de nivel 9. Cantitatea de energie eliberată crește de 31,7 ori între valorile numerelor întregi”, scrie sms-tsunami-warning.com. Tabel: SMSTsunami Warning Cutremurele cu intensitate între șapte și opt - cel din Turcia a atins 7,8 pe scara Richter - sunt considerate majore și se produc între trei și 20 pe an. Însă, în România, un banal cutremur de 5,7 pe scara Richter - pe care unele publicații, precum Antena 3, l-au definit drept „puternic” - a produs avarii la clădirile din Târgu Jiu, iar primăria a fost evacuată. Grafica: Twitter Panică la primărie Astfel, coșurile de fum ale Primăriei Târgu Jiu au căzut peste mașinile aflate în apropiere, notează Gorjeanul.ro. Mai multe clădiri sunt fisurate, iar de pe unele s-au desprins elemente de construcție, potrivit zecilor de apeluri primite la 112. Inclusiv sediul prefecturii este afectat „destul de mult”, potrivit prefectului Cristina Cilibiu. ”Am evacuat personalul, dar intensitatea cutremurului a fost foarte mare, dar şi durata lui, cred că a fost mai mare”, a declarat, la Digi 24, primarul din Târgu Jiu, Marcel Romanescu. Cărămizi și tencuială au căzute de pe mai multe clădiri din municipiu. La Tismana, turla unei biserici a fost afectată.

Spaţiul aerian al Republicii Moldova, închis. Curse redirecţionate sau oprite la sol. Suporterii Partizan Belgrad, blocați pe aeroportul din Chișinău
Eveniment

Spaţiul aerian al Republicii Moldova, închis. Curse redirecţionate sau oprite la sol. Suporterii Partizan Belgrad, blocați pe aeroportul din Chișinău

Spaţiul aerian al Republicii Moldova a fost temporar închis din motive de securitate, scrie blogul de specialitate Runway, citat de Deschide.md. Interdicţia ar fi valabilă până la ora 16:00. Informația a fost confirmată de reprezentanţii Aeroportului Internaţional Chişinău. Spaţiul aerian al Republicii Moldova, închis „Stimați pasageri, în acest moment, spațiul aerian al Republicii Moldova este închis, suntem în așteptarea reluării zborurilor. Orarul planificat astăzi va suferi modificări. Stimați pasageri, cei care vă aflați în aeroport, la bord sau urmează să zburați astăzi, vă rugăm să păstrați calmul și să urmăriți panourile informative din aeroport, online pe www.airmoldova.md și www.airport.md”, a informat Air Moldova. În paralel, mai multe persoane din Serbia, care intenționau să ajungă în Republica Moldova pentru meciul Sheriff-Partizan, planificat pentru 16 februarie la stadionul Zimbru din Chișinău, au primit refuz de intrare în țară. Ieri seară, un deputat PAS a afirmat că Kremlinul plănuia să răstoarne guvernarea din Republica Moldova cu ajutorul unor mercenari sârbi care urmau să vină la Chișinău ca parte a galeriei unei echipe de fotbal. Citește și: Maia Sandu spune că Kremlinul pregătea un puci cu mercenari din Rusia, Serbia și Muntenegru: diversioniști cu pregătire militară atacau instituțiile și luau ostatici „Pe pagina de Facebook a echipei sârbe Partizan au fost publicate mai multe fotografii și înregistrări video din Aeroportul internațional Chișinău. Suporterii sârbi consideră că le-a fost interzisă nejustificat intrarea în Republica Moldova. Cel puțin 12 dintre ei s-au pomenit într-o astfel de situație. Microbiștii susțin că intenționau să asiste la meciul dintre Sheriff și Partizan, care va avea loc pe 16 februarie”, scrie newsmaker.md. Microbiștii sârbi, potențiali mercenari ai Kremlinului „Săptămâna aceasta trebuie să aibă loc un meci de fotbal în Chișinău, între o echipă din Serbia și una din Republica Moldova. Inițial, era planificat ca întreaga galerie a echipei sârbe să vină la noi în țară. Datorită eforturilor făcute de SIS, cu mult înaintea apariției informațiilor oferite de Zelenski, echipa sârbă va juca cu tribunele goale, pentru că în cadrul acestei galerii se planifica să vină diversioniști. Organele de drept ale RM vor face uz de toate posibilitățile pe care le au ca să apere regimul constituțional și dreptul cetățenilor de a se integra în Uniunea Europeană”, a declarat joi deputatul PAS Andrian Cheptonar, în cadrul emisiunii „Ora Expertizei” de la Jurnal TV.

Viktor Orban a băgat Ungaria în recesiune tehnică. Analiștii estimează că, în 2023, această țară și Rusia vor avea căderi ale PIB-ului. Reuters consemnează datele bune din România
Eveniment

Viktor Orban a băgat Ungaria în recesiune tehnică. Analiștii estimează că, în 2023, această țară și Rusia vor avea căderi ale PIB-ului. Reuters consemnează datele bune din România

Premierul Viktor Orban a băgat Ungaria în recesiune tehnică: în trimestrul IV al anului trecut PIB-ul acestei țări a scăzut cu 0,4% comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut. În trimestrul III al lui 2022 s-a diminuat cu 0,7%. Potrivit unei definiții din 1967, recesiunea tehnică constă în scăderea Produsului Intern Brut (PIB) în două trimestre consecutiv. Știrea Reuters care anunță recesiunea din Ungaria menționează faptul că economia României a încheiat anul 2022 peste așteptări. Datele publicate marți de Institutul Național de Statistică arată o creștere economică de 4,8% în 2022. Citește și: Cehia şi-a redus dependenţa de gazele ruseşti de la 97% la 3% în opt luni și plăteşte de patru ori mai puţin decât Ungaria, care rămâne agățată de Rusia – analiză Ziarul Financiar Orban a băgat Ungaria în recesiune tehnică Economia ungară a crescut cu 0,4% pe parcursul întregului an 2022. Însă acest lucru nu a fost suficient pentru a preveni intrarea economiei Ungariei într-o recesiune tehnică. Evoluția PIB-ului Ungariei, de la un trimestru la altul Grafic: Twitter Ungaria a fost țara europeană cu cea mai mare rată a inflației în luna ianuarie a acestui an, aceasta ajungând la nivelul de 25,7%. ?? Sad to be right on my recession callSoaring #inflation, higher rates, supply snarls, and the #war pushes the eastern EU economies into contraction.#Hungary shrank by 0.4%, making it the second in the region after the Czechia to fall into #recession.https://t.co/g9sVN5VTkR— Fatih Aydemir (@fthydmr) February 14, 2023 „Pentru moment vedem o probabilitate realistă ca PIB-ul să se contracte și în primul trimestru din 2023, pentru ca apoi să poată să înceapă recuperarea către nivelurile de dinainte de criză”, a afirmat Peter Virovacz, economist la ING, citat de Reuters. Citește și: Ungurii trec granița ca să alimenteze cu carburant după ce prețurile la pompă au explodat în Ungaria În Europa, doar două țări se confruntă cu recesiunea: Ungaria și Rusia, care a fost sancționată, a anunțat Institutul de Cercetare Economică Internațională din Viena (WIIW) în previziunile sale de iarnă, citate de Daily News Hungary.

PSD îl susține pe dublul pensionar special Toni Greblă, suspectat că a vrut să încalce embargoul impus Rusiei, la conducerea AEP, instituția care controlează finanțarea partidelor
Politică

PSD îl susține pe dublul pensionar special Toni Greblă, suspectat că a vrut să încalce embargoul impus Rusiei, la conducerea AEP, instituția care controlează finanțarea partidelor

PSD, împreună cu UDMR și grupul minorităților, îl susțin pe dublul pensionar special Toni Greblă - suspectat în 2015 că a vrut să încalce embargoul impus Rusiei - la conducerea AEP, instituția care controlează finanțarea partidelor. Fostul președinte al AEP, Constantin Mituleţu-Buică, a demisionat recent din funcţie după ce Agenţia Naţională de Integritate (ANI) a sesizat Parchetul, acuzându-l că și-a favorizat cumnata pentru a fi angajată în instituția pe care o conducea. PSD îl susține pe Greblă la conducerea AEP Viitorul șef al AEP, Toni Greblă, a fost acuzat de DNA, în 2015, că a încercat să exporte mărfuri alimentare în Rusia, prin Turcia, încălcând astfel embargoul impus acestui stat după invadarea Ucrainei. „Împreună cu alte persoane, suspectul Toni Greblă a constituit un grup infracţional organizat cu scopul de a iniţia raporturi comerciale (exporturi de produse agro-alimentare) pe linia România – Federaţia Rusă, cu interpunerea Turciei, pentru eludarea deciziei de instituire de către Rusia a unui embargou unilateral asupra importului de produse agro-alimentare din Uniunea Europeană”, au susținut procurorii. Însă el a fost achitat, la Înalta Curte, un singur membru al completului de judecată făcând opinie separată. Toni Greblă, prefect de București, are două pensii speciale, o indemnizație oferită printr-o „lege specială” și Mercedes GLC, arată declarația de avere depusă de acesta la începutul lunii mai. În declarația de avere, cele două pensii speciale sunt denumite „indemnizație”. Cât despre indemnizația primită în baza unei legi speciale, cel mai probabil sunt banii pe care-i primește în calitate de revoluționar, presa relatând, în 2012, că astfel a primit și loc de veci gratuit. Citește și: Nicușor Dan, atac dur la prefectul PSD Greblă: vrea să dea „liber” la blocuri între case, în zona istorică. Motivația halucinantă a lui Greblă: „Există suspiciuni existente în diverse medii” În 2021, pensiile sale speciale și indemnizația îi aduceau lui Greblă circa 27.500 de lei pe lună.

Noi detalii despre puciul pregătit de Putin în Republica Moldova: mercenarii sârbi urmau să vină cu galeria unei echipe de fotbal. Belgradul cere dovezi
Eveniment

Noi detalii despre puciul pregătit de Putin în Republica Moldova: mercenarii sârbi urmau să vină cu galeria unei echipe de fotbal. Belgradul cere dovezi

Noi detalii despre puciul pregătit de Vladimir Putin în Republica Moldova: mercenarii sârbi urmau să vină la Chișinău cu galeria unei echipe de fotbal, a afirmat, luni seară, un deputat PAS, Andrian Cheptonar. Însă oficialii sârbi au negat informația potrivit căreia cetățenii acestei țări ar putea fi implicați în acțiuni de destabilizare a Moldovei. Mercenarii sârbi urmau să vină cu galeria unei echipe de fotbal „Săptămâna aceasta trebuie să aibă loc un meci de fotbal în Chișinău, între o echipă din Serbia și una din RM. Inițial, era planificat ca întreaga galerie a echipei sârbe să vină la noi în țară. Datorită eforturilor făcute de SIS, cu mult înaintea apariției informațiilor oferite de Zelenski, echipa sârbă va juca cu tribunele goale, pentru că în cadrul acestei galerii se planifica să vină diversioniști. Organele de drept ale RM vor face uz de toate posibilitățile pe care le au ca să apere regimul constituțional și dreptul cetățenilor de a se integra în Uniunea Europeană”, a declarat Andrian Cheptonar, în cadrul emisiunii „Ora Expertizei” de la Jurnal TV. Maia Sandu a vorbit, luni, despre planurile Kremlinului de a răsturna regimul de la Chișinău, arătând că Rusia urma să se folosească de mercenari: „Materialele conțin instrucțiuni despre regulile de intrare în Republica Moldova pentru cetățeni ai Federației Ruse, Republicii Belarus, Serbiei și Muntenegru”. Azi, Serbia a negat că cetățenii ei ar putea fi implicați în astfel de acțiuni. „Solicităm părții moldovenești să ne pună la dispoziție imediat toată informația deținută în acest sens, pentru că până acum Moldova nu ne-a comunicat astfel de mesaje”, a declarat ministrul sârb de Externe, Ivan Dacic. Citește și: Maia Sandu spune că Kremlinul pregătea un puci cu mercenari din Rusia, Serbia și Muntenegru: diversioniști cu pregătire militară atacau instituțiile și luau ostatici Acesta a adăugat că Serbia nu poate ignora subiectul, întrucât astfel de informații dăunează reputației țării, iar participarea cetățenilor sârbi la conflicte armate în afara țării este pedepsită penal.

Croitoru, consilierul lui Mugur Isărescu: „Cred că se pregătește introducerea impozitului progresiv pe venitul personal”
Eveniment

Croitoru, consilierul lui Mugur Isărescu: „Cred că se pregătește introducerea impozitului progresiv pe venitul personal”

Lucian Croitoru, consilierul principal pe probleme de politică monetară al guvernatorului Băncii Naționale a României, Mugur Isărescu, lansează un avertisment pe pagina sa de Facebook: Cred că se pregătește introducerea impozitului progresiv pe venitul personal”. Avertismentul său vine în contextul în care PSD a lansat mai multe semnale că, la schimbarea, din mai 2023, a premierilor, va modifica programul de guvernare și va crește povara fiscală. Cred că se pregătește introducerea impozitului progresiv „Probabil că nu va putea fi aplicat mai devreme de doi ani, dar în final acolo se va ajunge”, apreciază Croitoru, care nu detaliază motivele pentru care „crede” că se va reveni la impozitarea progresivă. El critică dur această intenție. Citește și: Cutremurul din Turcia a ucis zeci de mii într-o clipă, supraviețuitorii se sting încet în frig și lipsuri, abandonați de autoritățile de la Ankara. Seismul zguduie tronul lui Erdoğan „Introducerea unui impozit progresiv nu va aduce în România nimic bun. Nici venituri suplimentare la buget și nici reducerea inegalității. Repet pentru cine vrea să audă: dacă ceva merge bine, atunci trebuie lăsat să meargă. Nemții au vorba asta și cred că există o bază pentru ea în faptele care o confirmă. Cota unică de impozitare a veniturilor personale merge bine, cu excepția fatului că are prea multe exceptări, care o transformă de facto într-un sistem progresiv de impozitare. Asta da, trebuie eliminate exceptările!”, a arătat el, pe Facebook. Lucian Croitoru Foto: Facebook Potrivit lui Lucian Croitoru, Uniunea Europeană ar trebui să reducă ratele prea mari de impozitare: „Cred că propunerea unor economiști ca noi să creștem impozitele pentru a crește ponderea veniturilor bugetare în PIB la nivelul mediei UE este eronată profund. Cred că invers este corect. Ratele de impozitare prea mari ar trebui reduse, acolo unde este cazul, în Uniunea noastră”.

Banca Mondială cere ca pensiile militarilor să fie 45% din ultimele 12 luni sau 65% din venitul mediu din întreaga carieră - surse Libertatea
Politică

Banca Mondială cere ca pensiile militarilor să fie 45% din ultimele 12 luni sau 65% din venitul mediu din întreaga carieră - surse Libertatea

Banca Mondială cere ca pensiile militarilor să fie 45% din ultimele 12 luni sau 65% din venitul mediu din întreaga carieră, susțin surse politice citate de Libertatea. Această publicație susține că nu s-a găsit nici formula pentru reducerea pensiilor magistraților, aceasta fiind blocată de o decizie CCR. Citește și: În Teleorman, un magistrat are pensie de 29.250 de lei. Județul plătește și opt pensii speciale pentru foști consilieri ai Curții de Conturi, între 7.000 și 8.600 de lei pe lună Pensiile militarilor, 45% din ultimele 12 luni În prezent, militarii și polițiștii cu vechime de cel puțin 25 de ani primesc o pensie în cuantum de 80% din „media tuturor veniturilor brute realizate în 6 luni consecutive, din ultimii 5 ani de activitate, actualizate la data deschiderii drepturilor de pensie, la alegere”. Varianta propusă de Banca Mondială este însă respinsă de militari, mai susține Libertatea. De altfel, un sindicat al militarilor din Gorj a cerut, recent, ca pensiile militarilor să nu fie reglementate prin PNRR. Potrivit Libertatea, în aceste condiții România riscă să rateze tranșa trei din PNRR, iar Marcel Ciolacu ar refuza să preia șefia Guvernului, în mai 2023, pentru a nu fi responsabil de acest eșec. „Ciolacu ne-a spus în ședința de luni că toți miniștrii PSD trebuie să îndeplinească până în luna mai toate jaloanele din PNRR. Ne-a spus că dacă nu intră banii din tranșa a treia din PNRR, nu dorește să preia o guvernare din care să lipsească această importantă sursă de finanțare. Fără banii din PNRR, ce sens are să preia el toate criticile? Vrea să preia o guvernare în care se respectă jaloanele din PNRR”, a arătat un lider PSD, sub protecția anonimatului, pentru Libertatea. Pensiile speciale, 0,85% din PIB Purtătorul de cuvânt al PSD, Radu Oprea, a declarat, luni, că Guvernul aşteaptă raportul Băncii Mondiale cu privire la proiectul de lege referitor la pensiile speciale care se află în dezbatere în Parlament. „Este în cererea de plată numărul 3 (legea privind pensiile speciale). Astăzi şi mâine, din câte ne-a informat ministrul Muncii, Marius Budăi, va avea loc o discuţie cu Banca Mondială atât la Ministerul Muncii, cât şi la Guvern. Va fi o discuţie şi cu premierul referitoare probabil la forma finală a raportului pe care Banca Mondială trebuie să îl prezinte. În măsura în care vom avea informatii despre acest raport final vom şti să spunem exact şi termenele care urmează”, a afirmat Oprea, într-o conferinţă de presă, la sediul central al PSD. România plăteşte 0,85% din PIB pentru pensii speciale, iar în doi – trei ani s-ar putea să ajungem la 1,5% din PIB, a declarat recent Eugen Rădulescu, directorul direcţiei de stabilitate financiară din Banca Naţională a României (BNR).

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră