vineri 07 august
Login Contact
DeFapt.ro

Mircea Marian

8698 articole
Mircea Marian

Mircea Marian este jurnalist din 1990, când a lucrat la UniFan Radio, primul post de radio independent din București. A fost reporter politic la Mediafax, Adevărul și Evenimentul Zilei și a moderat emisiuni la TVR Info și B1 TV. A fost șef al Departamentului Politic&Economic la România Liberă, între 2016 și 2017, și senior editor la Newsweek România din 2017 în ianuarie 2021.

Eveniment

Familia mămicii care a murit după ore de chinuri la spitalul din Botoșani cere despăgubiri uriașe. Procurorii o susțin și consideră SJU Botoșani „parte responsabilă civilmente”

Familia mămicii care a murit după ore de chinuri la spitalul din Botoșani cere despăgubiri uriașe de la această unitate medicală, subordonată Consiliului Județean. Astfel, potrivit Monitorului de Botoșani, familia solicită despăgubiri de 7,5 milioane de euro, adică bugetul spitalului pe cinci luni. Însă procurorii susțin solicitarea și consideră SJU Botoșani „parte responsabilă civilmente” în dosarul deschis. Citește și: Cine este șpăgarul care a ajuns șeful Spitalului Colentina, cu buget de peste 100 de milioane de euro și cu 933 de paturi: etern bugetar cu avere impresionantă, importat din fieful lui Mazăre Alexandra Ivanov, o tânără de 25 de ani, a murit pe 18 august, la aproape nouă ore după ce a fost internată în Maternitatea din Botoşani. Tânăra de 25 de ani nu a beneficiat, timp de aproape şapte ore, de îngrijiri medicale, se arată într-un raport preliminar întocmit de Direcţia de Sănătate Publică (DSP) Botoşani. Familia mămicii care a murit la spitalul Botoșani cere despăgubiri „În acest moment procesural, raportat la configurația de moment a ansamblului probator, există indicii cu privire la o acțiune culpabilă a suspectei (N.Red: doctorul Mariana Pitrop), având drept consecință rezultatul letal menționat și implicit prejudicierea petenților, rude apropiate ale victimei sau, după caz, persoane care au stabilit relații similare cu cele de rudenie cu victima (...) De asemenea, întrucât inacțiunea susmeționată a fost realizată de suspect în exercițiul atribuțiilor de serviciu ca medic în cadrul unității spitalicești, se apreciază că raporturile existente între suspectă și spital, ca persoană juridică angajatoare și furnizoare de servicii medicale publice, sunt apte să angajeze și răspunderea civilă a spitalului (...) în calitate de parte responsabilă civilmente”, arată procurorul de caz. În schimb, CNAS a aplicat o amendă ridicolă spitalului, de 42.272 lei, în urma decesului Alexandrei Ivanov la Maternitatea din localitate. Citește și: Corupție masivă în spitalele din Capitală: medici, manageri și directorul adjunct al ASSMB, cercetați pentru șpagă. ASSMB administrează 19 spitale și are un buget de 2,7 miliarde lei Cuantumul sancţiunii reprezintă 0,5% din suma contractată de SJU pentru serviciile medicale spitaliceşti, fiind aplicată „pentru nerespectarea obligaţiei contractuale prevăzute la art.7, lit.d din Contractul de furnizare servicii medicale spitaliceşti”, legat de fişa de observaţie a pacientei Alexandra Ivanov. Citește și: GALERIE FOTO Cine este Dăncilă de Botoșani, protectoarea lui Budăi și a lăcătușului – manager de spital: Doina Fedorovici, CV secret, a vorbit 3 minute în 8 ani în Senat, top-model pe Facebook „Această sancţiune nu ştiu dacă este chiar justificată, dar e dreptul celor de la Casa de Asigurări să ne sancţioneze, iar noi să contestăm. Dacă vom avea dreptate, vom câştiga. Dacă nu, vom pierde şi vom plăti această amendă, de 0,5% din contract. În urma discuţiilor cu juriştii spitalului, considerăm că această decizie poate fi contestată. Instanţa ne va spune dacă avem dreptate sau nu”, a declarat, într-o conferinţă de presă, Monica Adăscăliţei, managerul interimar al SJU Botoșani.

Familia mămicii care a murit după ore de chinuri la spitalul din Botoșani cere despăgubiri uriașe. Procurorii o susțin și consideră SJU Botoșani „parte responsabilă civilmente”
Cine este șpăgarul care a ajuns șeful Spitalului Colentina, cu buget de peste 100 de milioane de euro și cu 933 de paturi: etern bugetar cu avere impresionantă, importat din fieful lui Mazăre
Eveniment

Cine este șpăgarul care a ajuns șeful Spitalului Colentina, cu buget de peste 100 de milioane de euro și cu 933 de paturi: etern bugetar cu avere impresionantă, importat din fieful lui Mazăre

Cine este șpăgarul care a ajuns șeful Spitalului Colentina, cu buget de peste 100 de milioane de euro și cu 933 de paturi: Cristescu George Mirel este un etern bugetar cu avere impresionantă, importat din fieful lui Mazăre. Cristian Plută, director adjunct al Administraţiei Spitalelor şi Serviciilor Medicale Bucureşti (ASSMB), arestat ieri la propunerea DNA, a primit mita de 20.000 de euro de la Cristescu pentru a-l ajuta să fie numit la conducerea Spitalului Colentina. Citește și: Corupție masivă în spitalele din Capitală: medici, manageri și directorul adjunct al ASSMB, cercetați pentru șpagă. ASSMB administrează 19 spitale și are un buget de 2,7 miliarde lei În plus, procurorii arată că managerul spitalului Colentina, George Mirel Cristescu, ar fi prelungit un abonament telefonic al spitalului, pentru 72 dintre angajați. Pentru a-l prelungi, el ar fi primit mai multe puncte de fidelitate – în valoare de 8.200 euro fără TVA – din care managerul și-a cumpărat trei telefoane mobile și trei ceasuri tip smart. Pe site-ul ASSMB nu se pot găsi date despre numirea acestui la acest spital, cu buget de peste 100 de milioane de euro. „Noul manager interimar al Spitalului Clinic Colentina este domnul doctor George Mirel Cristescu, un specialist cu activitate profesională neîntreruptă de peste 25 de ani în cadrul Sistemului de Asigurări de Sănătate din România (...) Domnia sa a acceptat să se alăture echipei noastre și avem încredere că experiența sa își va lăsa amprenta în cadrul Spitalului Clinic Colentina, având ca scop o evoluție a calității seviciilor medicale și a îmbunătățirii siguranței pacientului”, scria, pe Facebook, viceprimarul Capitalei, Horia Tomescu (USR), la 22 mai 2023. Cine este șpăgarul care a ajuns șeful Spitalului Colentina Prima declarație de avere a lui Cristescu, aflată pe site-ul Agenției Naționale de Integritate, este din 2010. În acel an, el era consilier la casa județeană de asigurări de sănătate (CJAS) din Constanța. În anul fiscal 2009 - la care se referă declarația din 2010 - el avea un Mercedes Viano, din 2004 și o casă de peste 800 mp în Eforie. În următorii 13 ani, Cristescu a rămas bugetar la CJAS Constanța, iar în mai 2022 a ajuns directorul spitalului Colentina. Între 2016 și 2019 a fost director interimar la CJAS Constanța, fiind dat afară „în urma unui raport de evaluare a activității CAS Constanța, prin care s-a constatat efectuarea de plăți către angajatori de sume aferente concediilor medicale fără respectarea legislației în vigoare, precum și alte deficiențe în calcularea concediilor medicale, în detrimentul asiguraților” - preciza CNAS. În ultima sa declarație de avere el deținea: un Mini Cooper și un Mercedes Benz CLS - o mașină coupe, din vârful de gamă al acestor mașini de lux - o casă de aproape 400 mp, în Eforie, „donație”, un apartament în Constanța și unul în București, moștenite și deținute în cotă de 3/16. Interesant este că, în 2017, casa din Eforie avea 434 mp, dar în 2023 se contractase la sub 400 mp. El mai avea circa 400 mp de teren intravilan în Eforie Sud și vânduse, cu peste 105.000 euro un apartament. Nu declara nici conturi în bancă, nici datorii. În 2022, salariul său fusese de doar 57.588 lei, plus vouchere de vacanță. Citește și: Pescobar de la „Taverna Racilor” a încasat câte 10.000 de euro pe zi în 2022. Profit curat: peste cinci milioane de lei anul trecut, din alimente expirate, rugină și lipsă de igienă la fițe în Herăstrău Un CV al lui Cristescu este de negăsit pe internet.

Corupție masivă în spitalele din Capitală: medici, manageri și directorul adjunct al ASSMB, cercetați pentru șpagă. ASSMB administrează 19 spitale și are un buget de 2,7 miliarde lei
Eveniment

Corupție masivă în spitalele din Capitală: medici, manageri și directorul adjunct al ASSMB, cercetați pentru șpagă. ASSMB administrează 19 spitale și are un buget de 2,7 miliarde lei

Corupție masivă în spitalele din Capitală: în ultimele două zile, mai mulți medici, manageri, precum și directorul adjunct al Administrației Spitalelor și Serviciilor Medicale din București (ASSM) au fost cercetați, reținuți sau băgați în arest pentru șpagă. Citește și: Pescobar de la „Taverna Racilor” a încasat câte 10.000 de euro pe zi în 2022. Profit curat: peste cinci milioane de lei anul trecut, din alimente expirate, rugină și lipsă de igienă la fițe în Herăstrău ASSMB are în administrare 19 spitale cu 5.793 de paturi şi cu buget total de 2,7 miliarde de lei. Instituția mai administrează și 620 de cabinete de medicină generală sau dentară din şcoli. Corupție masivă în spitalele din Capitală În această dimineață, procurorii au efectuat percheziţii la Institutul de Pneumoftiziologie "Marius Nasta", într-un dosar de corupţie. Ancheta îi vizează pe doi chirurgi care ar fi pretins sume de bani pentru intervenții chirurgicale toracice. sunt cercetați și trei medici anesteziști, trei medici rezidenți si un medic specialist. Alte 22 de persoane sunt cercetate pentru dare de mită. Marți, managerul Spitalului Colentina din București, George Cristescu, a fost plasat în arest la domiciliu, iar directorul adjunct al ASSMB, Cristian Plută, a fost arestat. Procurorii susțin că Plută ar fi primit 20.000 de euro mită de la George Mirel Cristescu, ca să îi aranjeze la Primăria Capitalei numirea în funcția de manager al Spitalului Colentina. Acest spital are 863 de paturi şi un buget de 436 milioane de lei, în 2022. Managerul adjunct al Administrației Spitalelor București mai este acuzat și că ar fi acceptat 5% din valoarea unor contracte, sume pentru care ar fi promis plata la timp a facturilor pentru anumite companii. Înțelegerea ar fi fost intermediată de reprezentantul uneia dintre ele și de o persoană fizică. Este vorba de decontarea la timp a lucrărilor din contractul cadru de "Execuţie lucrări de reparaţii, reabilităţi şi modernizări la unităţile sanitare şi imobilele aflate în administrarea Administraţiei Spitalelor şi Serviciilor Medicale Bucureşti". Citește și: Ciolacu a mințit din nou: creșterile de taxe și impozite, de cinci ori mai mari decât tăierile de cheltuieli ale statului. În iulie spunea: „Greul trebuie să îl ducă statul, nu mediul privat” Managerul spitalului Colentina, George Mirel Cristescu, ar fi prelungit un abonament telefonic al spitalului, pentru 72 dintre angajați. Pentru a-l prleungi, el ar fi primit mai multe puncte de fidelitate - în valoare de 8.200 euro fără TVA - din care managerul și-a cumpărat trei telefoane mobile și trei ceasuri tip smart.

Ceasul ticăie pentru primarul Cherecheș din Baia Mare: judecătorii i-au respins cererea de recuzare a completului de judecată și l-au amendat cu 4.000 de lei fiindcă nu s-a prezentat la instanță
Justiție

Ceasul ticăie pentru primarul Cherecheș din Baia Mare: judecătorii i-au respins cererea de recuzare a completului de judecată și l-au amendat cu 4.000 de lei fiindcă nu s-a prezentat la instanță

Ceasul ticăie pentru primarul Cătălin Cherecheș din Baia Mare: judecătorii de la Curtea de Apel i-au respins cererea de recuzare a completului de judecată și l-au amendat cu 4.000 de lei fiindcă nu s-a prezentat la instanță. Cherecheș trebuia să se prezinte săptămâna trecută la proces, dar în ziua respectivă s-a internat în spital în Baia Mare, invocând probleme cardiace, iar instanța a amânat cauza pentru marți la ora 13. Citește și: Primarul Cherecheș din Baia Mare, disperat: internat la urgențe ca să amâne procesul, dar judecătorii nu-l cred. Miracolul fișei medicale care a ajuns de la Baia-Mare la Cluj în timp record Dar edilul-șef al Băii Mari nu s-a prezentat nici marți, deși a fost externat din spital. Ceasul ticăie pentru primarul Cherecheș din Baia Mare Cherecheș, recent căsătorit, a susținut că a avut un atac de inimă la 13 septembrie, când se îndrepta cu mașina spre Cluj, la proces. Joi, 14 septembrie, la 7.40, primarul a fost înregistrat la UPU a spitalului județean Baia Mare. În mod miraculos, fișa sa medicală a ajuns la Cluj, la Curtea de Apel, la ora 10.00 dimineața. De la Baia Mare la Cluj sunt 142 de kilometri de drum pe o singură bandă. „Instanța a apreciat că absența de azi și recuzarea au fost tertipuri al lui Cherecheș pentru tergiversarea cauzei, astfel că i-a aplicat o amendă de 5000 de lei, care este maxim posibil. Următoarea înfățișare a fost stabilită pentru 29 septembrie, ora 10”, scrie Cluj 24. Cătălin Cherecheș este judecat de Curtea de Apel Cluj în faza de apel după ce a fost condamnat în primă instanță la cinci ani de închisoare cu executare pentru luare de mită. Publicația locală 2Mnews arată că mai sunt doar 200 de zile până când și acest dosar al lui Cherecheș se prescrie. Citește și: Ciolacu a mințit din nou: creșterile de taxe și impozite, de cinci ori mai mari decât tăierile de cheltuieli ale statului. În iulie spunea: „Greul trebuie să îl ducă statul, nu mediul privat” El a scăpat, prin prescrierea faptelor, de un alt dosar în care era acuzat de luare de mită, efectuarea de operatiuni incompatibile cu functia pe care o indeplineste și fals în declaratii sau corupere a alegatorilor. Acest proces nu a reușit, timp de zece ani, să ajungă la o concluzie, așa că faptele s-au prescris.

George Simion, singurul lider din opoziție care nu a criticat măsurile fiscale pe care Guvernul își va asuma răspunderea. AUR, de acord cu unele din măsuri
Politică

George Simion, singurul lider din opoziție care nu a criticat măsurile fiscale pe care Guvernul își va asuma răspunderea. AUR, de acord cu unele din măsuri

Președintele AUR, George Simion, este singurul lider din opoziție care nu a criticat măsurile fiscale pe care Guvernul își va asuma răspunderea. Singura reacție pe care a avut-o Simion după ce Guvernul a pus, azi, în dezbatere proiectul de lege privind unele măsuri fiscal bugetare pentru asigurarea sustenabilității financiare a României pe termen lung a fost să-l invite pe premier la discuții cu grupul parlamentar AUR. Citește și: STENOGRAME Planul mamei șoferului drogat ucigaș: „O să pleci vreun an de zile din România cu siguranță, oriunde”. Deocamdată, și mama a fost arestată, pentru șantaj Simion, singurul lider din opoziție care nu a criticat Guvernul „Îl chem joi pe Marcel Ciolacu să-şi prezinte măsurile fiscale în faţa parlamentarilor AUR. Şi a agricultorilor, constructorilor şi micilor întreprinzători”, a scris George Simion, marţi pe Facebook. În august, AUR l-a mai invitat pe Ciolacu să discute despre măsurile fiscale. „Noi am depus o propunere în acest sens în mod scris chiar astăzi şi aşteptăm să fim invitaţi la o discuţie să găsim cele mai bune soluţii pentru România, pentru că Guvernul Ciolacu nu guvernează pentru PSD, nu guvernează pentru clienţii lui politici, nu guvernează pentru multinaţionale, guvernează pentru România şi pentru români sau cel puţin asta ar trebui să facă”, afirma, la 8 august, președintele Consiliului Național de Conducere al AUR, senatorul Claudiu Târziu. În urmă cu o lună, la 23 august, AUR susținea că va depune o moțiune de cenzură, dacă Guvernul își asumă răspunderea pe majorarea fiscalității, dar acum Simion nu a mai amintit de acea amenințare. De altfel, AUR a spus deja că susține unele măsuri de majorare a fiscalității. Citește și: Ciolacu a mințit din nou: creșterile de taxe și impozite, de cinci ori mai mari decât tăierile de cheltuieli ale statului. În iulie spunea: „Greul trebuie să îl ducă statul, nu mediul privat” „Impozitarea multinaționalelor trebuia făcută de mult timp de către Marcel Ciolacu, care a promis asta. Impozitarea cu 1% a multinaționalelor. Vrem șanse egale pentru antreprenorii români! Avem lista – sunt cei care ne taie pădurile, companiile austriece, cei care ne fac drumurile, companii de asigurări, companiile de telefonie! Multe dintre hypermarketuri. Peste 150 de companii”, afirma George Simion, la 12 august.

Guvernul taie de la cultură: cheltuielile autorităților locale nu pot depăși 2,5% din venituri. Plafonul nu există la sport, dar salariile sportivilor sunt limitate
Economie

Guvernul taie de la cultură: cheltuielile autorităților locale nu pot depăși 2,5% din venituri. Plafonul nu există la sport, dar salariile sportivilor sunt limitate

Guvernul taie hotărât de la cultură: cheltuielile autorităților locale la capitolul „Cultură, Recreere și Religie” nu pot depăși 2,5% din venituri, prevede proiectul de lege privind unele măsuri fiscal bugetare pentru asigurarea sustenabilității financiare a României pe termen lung, pentru care Executivul își va asuma răspunderea. Citește și: STENOGRAME Planul mamei șoferului drogat ucigaș: „O să pleci vreun an de zile din România cu siguranță, oriunde”. Deocamdată, și mama a fost arestată, pentru șantaj Guvernul taie de la cultură „Începând cu exercițiul bugetar al anului 2024, la elaborarea și aprobarea bugetelor locale, cheltuielile efectuate de autoritățile publice locale aferente capitolului bugetar ”Cultură, Recreere și Religie” nu pot depăși 2,5% din veniturile proprii realizate în exercițiul bugetar precedent”. Președintele UDMR Kelemen Hunor a criticat această prevedere. „Nu poți să spui de la nivel central cât trebuie să cheltuiască pe cultură, sport, religie. Acel procent de 2,5% pentru cultură trebuie să dispară din proiect (…) Nu poți să spui ce procent pentru un domeniu”, a susținut Kelemen Hunor. Liderul UDMR a mai precizat că „nu pot fi stabilite criterii de performanță de la Ministerul Finanțelor pentru autoritățile locale”. În ceea ce privește sportul, acest plafon nu există în proiect: „La determinarea procentului de 2,5% aplicat asupra veniturile proprii nu se includ cheltuielile destinate activităților sportive, recreative precum și instituțiile publice de cultură indiferent de natura acestora și forma lor de organizare. Echipa lui Pandele, lovită de limitarea cheltuielilor bugetare Însă Guvernul impune un plafon al salariilor acordate sportivilor de la cluburile controlate de autoritățile locale: „Începând cu anul 2024 contractele de activitate sportivă încheiate potrivit legii, nu pot depăși onorariul/remunerația alocată din fonduri publice indiferent de natura și denumirea acestora echivalentul a două indemnizații acordate pentru funcția de demnitate publică de președinte al consiliului județean”. Aceasta înseamnă că salariul maxim pe care îl poate plăti o autoritate locală unui sportiv sau antrenor de un club finanțat din bani publici nu poate depăși 30.000 de lei net Citește și: Ciolacu a mințit din nou: creșterile de taxe și impozite, de cinci ori mai mari decât tăierile de cheltuieli ale statului. În iulie spunea: „Greul trebuie să îl ducă statul, nu mediul privat” „Cluburile care ar fi cel mai puternic afectate sunt cele finanțate puternic de către primării: Poli Iași, Oțelul, U Cluj, FC Voluntari. Nu e clar cum ar fi aplicată noua lege în cazul lui Sepsi. Formația din Sfântu Gheorghe primește bani publici, dar din Ungaria”, explică Gazeta Sporturilor.

Un agent de la penitenciarul Craiova și prietenul său au fost rupți în bătaie, într-un club, în prezența a doi polițiști. Cei doi polițiști nici măcar nu au sunat la 112
Eveniment

Un agent de la penitenciarul Craiova și prietenul său au fost rupți în bătaie, într-un club, în prezența a doi polițiști. Cei doi polițiști nici măcar nu au sunat la 112

Un agent de la penitenciarul Craiova și prietenul său au fost rupți în bătaie, într-un club, în prezența a doi polițiști, a recunoscut, azi, Inspectoratul de Poliție Județeană (IPJ) Dolj, după ce, inițial, încercase să-i protejeze pe cei doi. Presa susține că cei doi nici măcar nu au sunat la 112 și, de fapt, erau amici cu agresorii. Citește și: STENOGRAME Planul mamei șoferului drogat ucigaș: „O să pleci vreun an de zile din România cu siguranță, oriunde”. Deocamdată, și mama a fost arestată, pentru șantaj Agentul de penitenciar a ajuns la spital. Rupți în bătaie în prezența a doi polițiști Inițial, poliția din Dolj anunța, sec: „În dimineața zilei de 16 septembrie a.c., în jurul orei 05.31, poliţiştii Secţiei 1 Poliție Craiova au fost sesizaţi prin apel 112, de către un bărbat de 31 de ani, din municipiul Craiova, cu privire la faptul că un alt bărbat, de 37 de ani, ar fi fost agresat fizic.Poliţiştii deplasaţi la faţa locului au constatat că în urma unui conflict spontan, bărbatul de 37 de ani ar fi fost agresat fizic de o persoană necunoscută. În urma evenimentului, acesta a necesitat îngrijiri medicale fiind transportat la spital”. Incidentul a avut loc în clubul Budha din Craiova. Unul din cei bătuți era agent la penitenciarul Craiova. Printre agresori a fost și Laith Bakri, fiul unui cunoscut om de afaceri din Craiova, poreclit Bacriz, apropiat al mai multor oameni influenți din oraș. Abia după 30 de ore de la incident IPJ Dolj a recunoscut că doi polițiști au asistat pasiv la incident. Ei ar fi fost identificați după înregistrările camerelor video din local. Opt persoane au fostv reținute. Polițiștii, martori „În acest eveniment, nu au fost implicați angajați ai IPJ Dolj, însă, în local, se aflau doi polițiști, care au fost audiați în calitate de martori și care au furnizat informații cu valoare operativă ce au dus la identificarea autorilor”, a anunțat IPJ Dolj într-un comunicat. Luni, polițiștii au comunicat că i-au identificat pe cinci dintre agresori și că i-au dat în consemn la frontieră, iar ulterior numărul celor identificați a crescut la opt. Citește și: Ciolacu a mințit din nou: creșterile de taxe și impozite, de cinci ori mai mari decât tăierile de cheltuieli ale statului. În iulie spunea: „Greul trebuie să îl ducă statul, nu mediul privat” Toți opt au fost reținuți: șase dintre aceștia luni seara, iar ultimii doi - în vârstă de 30, respectiv 33 de ani - în cursul zilei de marți. Ei urmau să fie prezentați magistraților cu propunere de arestare preventivă.

Guvernul îi lasă pe Isărescu și pe șefii ASF să-și cumpere mașini de 35.000 de euro, dacă reduc poluarea
Eveniment

Guvernul îi lasă pe Isărescu și pe șefii ASF să-și cumpere mașini de 35.000 de euro, dacă reduc poluarea

Guvernul îi lasă pe Isărescu și pe șefii ASF să-ș cumpere mașini de 35.000 de euro, dacă reduc poluarea, se prevede în proiectul de lege privind unele măsuri fiscal bugetare pentru asigurarea sustenabilității financiare a României pe termen lung. Citește și: Ciolacu a mințit din nou: creșterile de taxe și impozite, de cinci ori mai mari decât tăierile de cheltuieli ale statului. În iulie spunea: „Greul trebuie să îl ducă statul, nu mediul privat” Guvernul îi lasă pe Isărescu și șefii ASF să-și cumpere mașini de 35.000 de euro „Agențiile/autoritățile/instituțiile autonome care se află în coordonarea/ subordonarea/ autoritatea/ controlul Parlamentului României pot achiziționa, în condițiile legii, autoturisme al căror preț nu poate depăși contravaloarea în lei a sumei de 35.000 euro, inclusiv TVA, cu condiția ca achiziția acestora să fie realizată în cadrul Programului privind reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră în transporturi, prin promovarea vehiculelor de transport rutier nepoluante din punct de vedere energetic, finanțat din Fondul pentru mediu”, se arată în proiect. Printre instituțiile subordonate Legislativului se află cele cu salariile cele mai scandaloase, iar unele din ele sunt marcate de scandaluri publice și ineficiență: BNR, ASF, ANRE - care controlează sectorul energetic - sau CNA. Dacă mașinile achiziționate nu reduc poluarea, valoarea lor poate fi de 30.000 de euro, în cazul acestor instituții. De această excepție pot beneficia și societățile, societățile naționale și companiile naționale precum și regiile autonome cu capital integral sau majoritar de stat. Restul instituțiilor de stat trebuie să cumpere mașini care costă cel mult 23.000 de euro, cu tot cu TVA, dar și aici apare o excepție, dacă autoturismele sunt cumpărate din fonduri europene. Citește și: Avalanșă de minciuni: de la „nu vine nimeni cu taxe noi” la „greul trebuie să-l ducă mai întâi statul”. În realitate, reducerile de cheltuieli sunt de 5-6 ori mai mici decât creșterile de taxe „Autoturismele noi achiziționate trebuie să aibă o capacitate cilindrică de cel mult 1.600 cm^3 iar prețul nu poate depăși contravaloarea în lei a sumei de 23.000 de euro inclusiv T.V.A., calculată la cursul BNR din data inițierii procedurii de atribuire a contractului de achiziție. Normativul privind valoarea de achiziție a autoturismelor nu se aplică în cazul autoturismelor achiziționate din fonduri externe nerambursabile”.

Ana Otilia Nuțu, analist energie Expert Forum: statul român deține 45% din Neptun Deep, cel austriac sub 8%. „Pe cine penalizează dl Ciolacu cu zăngănitul de arme”?
Eveniment

Ana Otilia Nuțu, analist energie Expert Forum: statul român deține 45% din Neptun Deep, cel austriac sub 8%. „Pe cine penalizează dl Ciolacu cu zăngănitul de arme”?

Ana Otilia Nuțu, analist pe probleme de energie la Expert Forum (EFOR) arată că statul român deține 45% din proiectul Neptun Deep - denumirea perimetrului din Marea Neagră de unde OMV și Romgaz ar urma să extragă gaze - iar cel austriac sub 8%. „Să se determine: Pe cine penalizează dl Ciolacu cu zăngănitul de arme”, comentează Ana Otilia Nuțu. Citește și: Ciolacu a mințit din nou: creșterile de taxe și impozite, de cinci ori mai mari decât tăierile de cheltuieli ale statului. În iulie spunea: „Greul trebuie să îl ducă statul, nu mediul privat” Ea a arătat, într-o postare pe Facebook, care este structura acționariatului celor două firme care vor exploata gazele din offshore din perimetrul Neptun Deep și a sugerat că nu crede că amenințările la adresa OMV îl vor influența pe cancelarul Nehammer. La 22 iunie, Ciolacu a participat la evenimentul organizat prilejuit de anunţul companiilor OMV Petrom şi Romgaz de a dezvolta Neptun Deep. El spunea atunci: „Suntem astăzi martorii momentului în care România face pasul decisiv spre independenţa sa energetică! Gazul din Marea Neagră este chiar combustibilul care ne va duce către realizarea acestui obiectiv strategic. Milioane de familii şi sute de mii de firme româneşti aşteaptă asta de atâta vreme”. Foto: Guvernul României Pe cine penalizează Ciolacu cu zăngănitul de arme „Niște calcule pe hârtie. Din proiectul Neptun Deep, statul român are: 20% din Petrom, care are 50% din proiect 70% din Romgaz, care are 50% din proiect. În total, 45%. Din proiectul Neptun Deep, statul austriac are: 31,5% din OMV, care are 51% din Petrom, care are 50% din proiect 0% din Romgaz. În total, un pic sub 8%. Să se determine: 1. Pe cine penalizează dl Ciolacu cu zăngănitul de arme și pozițiile sale principiale și intransigente 2. Ce șansă există că dl Nehammer să fie impresionat de zăngănitul de arme de la București și să ne dea drumul în Schengen. LE, statul are 70, nu 60% din Romgaz cum am scris inițial. Adică statul are 45% din Neptun Deep”, a scris Nuțu, pe Facebook. Luni, presa a difuzat, „pe surse”, informația că premierul Marcel Ciolacu a refuzat în discuția de la guvern cererea șefului companiei OMV, Alfred Stern, de a clarifica un articol din legea offshore dedicată gazelor din Marea Neagră. Citește și: Avalanșă de minciuni: de la „nu vine nimeni cu taxe noi” la „greul trebuie să-l ducă mai întâi statul”. În realitate, reducerile de cheltuieli sunt de 5-6 ori mai mici decât creșterile de taxe Ciolacu ar fi transmis reprezentanților companiei austriece că ”este un subiect legitim”, dar că în acest moment nu poate discuta despre nici o modificare a legii offshore ”din cauza climatului creat de cancelarul austriac Karl Nehammer prin veto-ul față de intrarea României în Schengen”

Avalanșă de minciuni: de la "nu vine nimeni cu taxe noi" la "greul trebuie să-l ducă mai întâi statul". În realitate, reducerile de cheltuieli sunt de 5-6 ori mai mici decât creșterile de taxe
Politică

Avalanșă de minciuni: de la "nu vine nimeni cu taxe noi" la "greul trebuie să-l ducă mai întâi statul". În realitate, reducerile de cheltuieli sunt de 5-6 ori mai mici decât creșterile de taxe

Avalanșă de minciuni din partea oficialilor puterilor: de la „nu vine nimeni cu taxe noi” la „greul trebuie să-l ducă mai întâi statul”. În realitate, nota de fundamentare a proiectului de lege pe care Guvernul își va asuma răspunderea, „privind unele măsuri fiscal bugetare pentru asigurarea sustenabilității financiare a României pe termen lung”, arată că impactul reducerilor de cheltuieli este de 5-6 ori mai mic decât impactul veniturilor generate de majorarea fiscalității, inclusiv apariția unor noi taxe și impozite. Citește și: Ciolacu a mințit din nou: creșterile de taxe și impozite, de cinci ori mai mari decât tăierile de cheltuieli ale statului. În iulie spunea: „Greul trebuie să îl ducă statul, nu mediul privat” Potirivt notei de fundamentare, proiectul nu va avea un impact în 2023 pe creșterea veniturilor statului, dar cheltuielile vor fi reduse cu 630 de milioane de lei. Situația se schimbă dramatic în 2024, când reducerile de cheltuieli ale statului sunt estimate la 3,3 miliarde de lei, dar creșterea de venituri la buget, generată de noile taxe și impozite, este de 16,4 miliarde de lei. Din 2025, situația se schimbă și mai dramatic în defavoarea contribaubililor: dacă estimarea reducerilor de cheltuieli rămâne la puțin peste 3,3 miliarde de lei, veniturile suplimentare la buget, urmare a creșterii fiscalității, vor fi de 20 de miliarde de lei în 2025, 21,7 miliarde lei în 2026 și 22,2 miliarde lei în 2027. Avalanșă de minciuni: „Nu vine nimeni cu taxe noi” La 31 iulie, Ciolacu scria pe Facebook: „Impactul măsurilor de reducere a cheltuielilor statului va fi de circa 5.8- 6 miliarde de lei până la finalul anului”. În realitate, impactul, în 2023, va fi de zece ori mai mic, respectiv de 630 milioane de lei. Mai mult, valoarea controversatelor vouchere de vacanță acordate bugetarilor crește cu mai mult de 10%, de la 1.400 de lei la 1.600 de lei. Însă bugetarii care au venituri salariale de peste 14.000 lei nu vor primi aceste vouchere. Iată cum arătau promisiunile lui Ciolacu și ale colegilor săi de guvernare înainte de publicarea, azi, a „proiectului de lege privind unele măsuri fiscal bugetare pentru asigurarea sustenabilității financiare a României pe termen lung”, pe care Guvernul își va asuma răspunderea: Marcel Ciolacu, mai 2022: „Nimeni nu va aduce impozite noi sau impozite mai mari, dar aduci un echilibru, aduci deduceri” Marcel Ciolacu, ianuarie 2023: „Asta nu înseamnă să venim cu impozite noi. Nu vor exista impozite mai mari la capitalul românesc, la IMM-uri, la Horeca, sunt foarte bine cele din acest moment şi duc la o dezvoltare” Marcel Ciolacu, 1 mai 2023, la Antena 3: „Nu crește nimeni nici o taxă și nici un impozit, hai să fim foarte clari” Selecție video: Twitter Bogdan Glăvan Marcel Ciolacu, 5 iulie: „Nu se va mări niciun impozit. Nu vor fi introduse impozite noi, se va lucra exact pe ceea ce ne-am asumat în acest moment” Marcel Ciolacu, 10 august: „Nu vine nimeni cu taxe noi” Reducerile de cheltuieli s-au topit Și alți lideri ai coaliției majoritare declarau același lucru: Ministrul de Finanțe, Marcvel Boloș în iunie, la audierea în comisiile parlamentare: „Nu se pune problema introducerii unor noi taxe și impozite Rareș Bogdan, 19 iulie: „PNL nu va fi de acord cu majorări de taxe şi impozite” Sorin Vlașin, senator PSD de Maramureș: „În efortul de diminuare a deficitului bugetar, greul trebuie să-l ducă mai întâi statul, nu cetățeanul și mediul privat!” Marcel Ciolacu, 31 iulie, pe Facebook: „Principiul care stă la baza acestui plan este că, în efortul de diminuare a deficitului bugetar, greul trebuie să-l ducă mai întâi #statul, nu cetățeanul și mediul privat!” Tot la 31 iulie, Ciolacu scria: „Impactul măsurilor de reducere a cheltuielilor statului va fi de circa 5.8- 6 miliarde de lei până la finalul anului”. În realitate, acest impact va fi de zece ori mai mic, în acest an și la jumătate în anii viitori. Citește și: STENOGRAME Planul mamei șoferului drogat ucigaș: „O să pleci vreun an de zile din România cu siguranță, oriunde”. Deocamdată, și mama a fost arestată, pentru șantaj Ministerul de Finanţe a publicat, azi, proiectul de lege privind modificările fiscale. Documentul conţine peste 200 de taxe noi, creşteri de taxe sau alte măsuri fiscale.

Ciolacu a mințit din nou: creșterile de taxe și impozite, de cinci ori mai mari decât tăierile de cheltuieli ale statului. În iulie spunea: „Greul trebuie să îl ducă statul, nu mediul privat”
Politică

Ciolacu a mințit din nou: creșterile de taxe și impozite, de cinci ori mai mari decât tăierile de cheltuieli ale statului. În iulie spunea: „Greul trebuie să îl ducă statul, nu mediul privat”

Creșterile de taxe și impozite din proiectul de lege pe care Guvernul își va asuma răspunderea, „privind unele măsuri fiscal bugetare pentru asigurarea sustenabilității financiare a României pe termen lung”, sunt de cinci ori mai mari decât tăierile de cheltuieli ale statului. Citește și: STENOGRAME Planul mamei șoferului drogat ucigaș: „O să pleci vreun an de zile din România cu siguranță, oriunde”. Deocamdată, și mama a fost arestată, pentru șantaj Această informație apare în nota de fundamentare a proiectului. Creșterile de taxe și impozite, de cinci ori mai mari decât tăierile de cheltuieli „Greul trebuie să îl ducă mai întâi statul, nu cetățeanul și mediul privat!”, spunea premierul Marcel Ciolacu, la 31 iulie. Potirivt notei de fundamentare, proiectul nu va avea un impact în 2023 pe creșterea veniturilor statului, dar cheltuielile vor fi reduse cu 630 de milioane de lei. Situația se schimbă dramatic în 2024, când reducerile de cheltuieli ale statului sunt estimate la 3,3 miliarde de lei, dar creșterea de venituri la buget, generată de noile taxe și impozite, este de 16,4 miliarde de lei. Impactul bugetar al proiectului pe care Guvernul își asumă răspunderea Din 2025, situația se schimbă și mai dramatic în defavoarea contribaubililor: dacă estimarea reducerilor de cheltuieli rămâne la puțin peste 3,3 miliarde de lei, veniturile suplimentare la buget, urmare a creșterii fiscalității, vor fi de 20 de miliarde de lei în 2025, 21,7 miliarde lei în 2026 și 22,2 miliarde lei în 2027. Guvernul a îndulcit multe din măsurile de tăiere a cheltuielilor. De exemplu, vor primi vouchere de vacanță toți bugetarii cu venituri salariale până în 14.000 de lei. În plus, valoarea voucherelor acordate acestora crește de la 1.400 lei la 1.600 lei. La 10 august, Ciolacu spunea: „Nu ți-ar fi rușine să stai cu mâna întinsă să-ți dau vouchere de vacanță, să-ți dau și bani de pachețel. Ți-am dat mașină de serviciu, ai secretară, ai toate avantajele, dar nu poți să stai cu mâna întinsă și la voucherele statului”. Promisiuni false: apar impozite noi În plus, dacă la 5 iulie, Ciolacu spunea clar că „nu vor fi introduse impozite noi”, acum sunt mai multe astfel de măsuri, precum „impozitul special pe bunurile imobile și mobile de valoare mare.” Acest impozit va fi de 0,3% din valoarea impozabilă a clădirii. Citește și: PSD are cheia la porțile traficului de droguri: portul Constanța, controlat de politrucii puși de Grindeanu. Portul are două scanere, iar unul nu funcționează sub 80 de centimetri Apare și un impozit minim pe cifra de afaceri – companiile cu afaceri mai mari de 50 mil. euro vor plăti impozitul minim pe cifra de afaceri, în cazul în care impozitul pe profit ar fi mai mic decât valoarea impozitului minim pe cifra de afaceri. Nou este și un impozit pe cifra de afaceri pentru bănci – cifra de afaceri a băncilor se calculează ca veniturile din dobânzi şi impozitul este de 1%. Tot nou este și un impozit de 5% pe tranzacţiile imobiliare cu clădiri rezidenţiale. Se calculează, la prima vânzare, prin aplicarea unei cote de 5% asupra preţului de vânzare al fiecărei clădiri rezidenţiale vândute, din care se scade valoarea de 600.000 lei, fără a lua în considerare taxa pe valoarea adăugată aferentă.

Justiția pensionarilor speciali, pentru pensionarii speciali: închisoare cu suspendare pentru poliţistul beat care a provocat un accident mortal la ieşirea din Sfântu Gheorghe
Eveniment

Justiția pensionarilor speciali, pentru pensionarii speciali: închisoare cu suspendare pentru poliţistul beat care a provocat un accident mortal la ieşirea din Sfântu Gheorghe

Justiția pensionarilor speciali pare că este făcută pentru pensionarii speciali: închisoare cu suspendare pentru poliţistul beat care a provocat un accident mortal la ieşirea din Sfântu Gheorghe, anunță weradio.ro. Citește și: PSD are cheia la porțile traficului de droguri: portul Constanța, controlat de politrucii puși de Grindeanu. Portul are două scanere, iar unul nu funcționează sub 80 de centimetri Închisoare cu suspendare pentru poliţistul beat care a provocat un accident mortal „Judecătoria Sfântu Gheorghe a publicat săptămâna trecută sentinţa în cazul accidentului mortal care a avut loc pe data de 2 decembrie 2021 la ieşirea din Sfântu Gheorghe spre Miercurea Ciuc. Un tânăr de 28 de ani a murit atunci în accidentul provocat de un şofer beat, agent de poliţie în cadrul IPJ Covasna, care se afla în timpul liber cu autoturismul personal în momentul producerii accidentului”, scrie pe site-ul acestui post. În aceeaşi sentinţă, instanţa admite în parte acţiunea civilă formulată de rudele tânărului decedat, şi obligă societatea de asigurare RCA la plata sumei totale de 65.000 euro daune morale şi a sumei de 19.520 lei cu titlu de daune materiale. Sentința nu este definitivă. Pe 2 decembrie 2021, în jurul orei 17:00, maşina condusă de polițistul covăsnean a fost implicată într-un accident mortal produs pe DN 12, la ieșirea din Sfântu Gheorghe spre Miercurea Ciuc, după ce a intrat pe contrasens într-o curbă deosebit de periculoasă, izbind frontal mașina la volanul căreia se afla un tânăr de 28 de ani. Din păcate, tânărul și-a pierdut viața în urma tragicului eveniment rutier. Citește și: Șoferul drogat care a ucis la 2 Mai a fost eliberat de polițiști în noaptea tragediei pentru că petrecea cu odrasle de oameni importanți din Constanța, susține șeful sindicatului polițiștilor Europol Rezultatul etilotestului a indicat faptul că angajatul IPJ Covasna avea o alcoolemie de 0,60 mg/l alcool pur în aerul expirat. Ulterior, buletinul de analiză toxicologică a relevat că acesta avea aproape 2 la mie alcool în sânge (1,89 gr/mie alcool pur la prima probă, 1,55 gr/mie alcool pur în sânge la a doua probă).

Avalanșă de ironii pe rețele sociale după ce armata SUA a pierdut un avion de vânătoare F-35 și nu-l poate găsi. Pentagonul a făcut apel la sprijinul populației
Eveniment

Avalanșă de ironii pe rețele sociale după ce armata SUA a pierdut un avion de vânătoare F-35 și nu-l poate găsi. Pentagonul a făcut apel la sprijinul populației

Avalanșă de ironii pe rețele sociale după ce armata SUA a pierdut un avion de vânătoare F-35 și nu-l poate găsi. Armata americană a lansat un apel către cetăţeni pentru a o ajuta să găsească un avion de luptă F-35 dispărut, după ce duminică după-amiază pilotul aeronavei s-a catapultat deasupra statului Carolina de Sud. Citește și: PSD are cheia la porțile traficului de droguri: portul Constanța, controlat de politrucii puși de Grindeanu. Portul are două scanere, iar unul nu funcționează sub 80 de centimetri Baza aeriană din Charleston, un oraş din sudul Carolinei de Sud, a cerut ajutorul localnicilor pentru găsirea aeronavei. „Dacă aveţi informaţii care ar putea ajuta echipele noastre de salvare să localizeze avionul F-35, vă rugăm să apelaţi Centrul de operaţiuni de apărare al bazei”, a anunţat baza militară pe reţeaua X (fostă Twitter). Oficialii bazei aeriene au declarat că au loc operaţiuni de căutare, în coordonare cu autorităţile federale în domeniul aviaţiei, în zona a două lacuri situate la nord de Charleston. „Armata americană cere ajutor pentru găsirea unui avion de luptă invizibil F-35 (Lighting II), în valoare de 80 de milioane de dolari, care a dispărut deasupra orașului North Charleston, Carolina de Sud. Ei spun că nu există nicio dovadă că s-a prăbușit, așa că ar putea zbura fără pilot. Pilotul a fost găsit și dus la spital”, remarcă un comentator. Citește și: Șoferul drogat care a ucis la 2 Mai a fost eliberat de polițiști în noaptea tragediei pentru că petrecea cu odrasle de oameni importanți din Constanța, susține șeful sindicatului polițiștilor Europol Transportul avionului nu funcționează. I have no idea how Bidens military could lose an F-35 fighter Jet ? pic.twitter.com/FIhv2quFLH— Vince Langman (@LangmanVince) September 18, 2023 Avalanșă de ironii după ce armata SUA a pierdut un F-35 Pe rețelele sociale au apărut acum postere cu „Missing F-35 fighter jet” și cu indicația ca președintele SUA, Joe Biden, să fie sunat de cei care au informații. „Doar administrația Biden ar putea pierde un avion de vânătoare de 80 de milioane de dolari”, scrie Benny Johnson, un influencer de pe youtube, cu 1,8 milioane de urmăritori doar pe Twitter. „Cum naiba a pierdut administrația Biden urma unui avion F-35 de 80 de milioane de dolari? Ce altceva au mai pierdut?”, se întreabă un congressman republican din Arizona, Any Biggs. „A văzut cineva un F-35? Acesta măsoară puțin sub 16 metri. A dispărut de aproximativ o oră. Numele: Tommy. Nu mușcă. FĂRĂ RECOMPENSĂ”, scrie Oryx, un cont de pe Twitter care oferă informații militare. „Felicitări celor de la Lockheed pentru că au făcut F-35 atât de invizibil încât nimeni nu-l poate găsi”, scrie un alt utilizator de pe Twitter. Cineva răspunde: „Sunt sigur că China l-a găsit”. „Este în baia lui Trump”, scrie un alt comentator - o aluzie la documentele clasificate ridicate de FBI de la reședința fostului președinte. Putin downed the F-35. Evidence: pic.twitter.com/G83uH5LDlT— Hassan Mafi ‏ (@thatdayin1992) September 18, 2023 „Putin l-a doborât”, susține altcineva. Search continues for missing F-35 after Marine pilot ejected over CharlestonA military air base in South Carolina is asking for the public's help in finding a missing Marine Corps fighter jet after an incident Sunday afternoon in which the pilot ejected from the aircraft. pic.twitter.com/XGBJ5hhPgy— Sprinter (@Sprinter99800) September 18, 2023

Schimbarea schimbărilor la proiectul de majorare a fiscalității: se renunţă la „ajustorul fiscal”, care se înlocuieşte cu „impozitul minim pe cifra de afaceri” - presă
Eveniment

Schimbarea schimbărilor la proiectul de majorare a fiscalității: se renunţă la „ajustorul fiscal”, care se înlocuieşte cu „impozitul minim pe cifra de afaceri” - presă

Schimbarea schimbărilor la proiectul de majorare a fiscalității: se renunţă la „ajustorul fiscal”, care se înlocuieşte cu „impozitul minim pe cifra de afaceri” a companiilor mari şi a băncilor, scrie Ziarul Financiar. Citește și: PSD are cheia la porțile traficului de droguri: portul Constanța, controlat de politrucii puși de Grindeanu. Portul are două scanere, iar unul nu funcționează sub 80 de centimetri Publicația scrie că vechiul pachet a fost respins de Comisia Europeană, „dar noul draft nu aduce nicio noutate majoră”. Proiectul are 110 pagini. Schimbarea schimbărilor la proiectul de majorare a fiscalității Iată principalele prevederi ale noului proiect de majorare a fiscalității: companiile cu afaceri mai mari de 50 mil. euro vor plăti impozitul minim pe cifra de afaceri, în cazul în care impozitul pe profit ar fi mai mic decât valoarea impozitului minim pe cifra de afaceri; cifra de afaceri a băncilor se calculează ca veniturile din dobânzi şi impozitul este de 1%. Se elimină scutirea la plata contribuţiilor sociale de sănătate pentru angajaţii din construcţii şi scutirea la plata contribuţiilor sociale de sănătate pentru angajaţii din sectorul agricol şi din industria alimentară; Impozit de 5% pe tranzacţiile imobiliare cu clădiri rezidenţiale. Se calculează, la prima vânzare, prin aplicarea unei cote de 5% asupra preţului de vânzare al fiecărei clădiri rezidenţiale vândute, din care se scade valoarea de 600.000 lei, fără a lua în considerare taxa pe valoarea adăugată aferentă. Creşte TVA de la 5% la 9% pentru serviciile constând în permiterea accesului la parcuri de distracţii şi parcuri recreative, livrarea locuinţelor ca parte a politicii sociale (maximum 120 mp.), inclusiv a terenului pe care sunt construite, livrarea de energie termică, livrarea şi instalarea de panouri fotovoltaice, panouri solare termice, pompe de căldură şi alte sisteme de încălzire de înaltă eficienţă, cu emisii scăzute; livrarea de proteze şi accesorii ale acestora, cu excepţia protezelor dentare scutite de taxă. Citește și: Șoferul drogat care a ucis la 2 Mai a fost eliberat de polițiști în noaptea tragediei pentru că petrecea cu odrasle de oameni importanți din Constanța, susține șeful sindicatului polițiștilor Europol Potrivit ZF, Guvernul a mers iniţial cu un pachet de măsuri care ar fi însumat economii şi venituri suplimentare de 2,5% din PIB, dar Comisia Europeană a spus că este nevoie de mai mult, deşi este gata să mai relaxeze ţinta de deficit bugetar de 4,4% din PIB de anul acesta.

PSD are cheia porților traficului de droguri: portul Constanța, controlat de politrucii puși de Grindeanu. Portul are două scanere, iar unul nu funcționează sub 80 de centimetri
Eveniment

PSD are cheia porților traficului de droguri: portul Constanța, controlat de politrucii puși de Grindeanu. Portul are două scanere, iar unul nu funcționează sub 80 de centimetri

PSD are cheia la porțile traficului de droguri: portul Constanța este controlat de politrucii puși de ministrul Transporturilor, Sorin Grindeanu, prietenul lui Marcel Ciolacu. Citește și: Șoferul drogat care a ucis la 2 Mai a fost eliberat de polițiști în noaptea tragediei pentru că petrecea cu odrasle de oameni importanți din Constanța, susține șeful sindicatului polițiștilor Europol Presa a relatat în repetate rânduri că în port sunt doar două scannere, complet insuficiente pentru traficul uriaș. Mai mult, unul din aceste scanere nu funcționează sub 80 de centimetri. Ultimele capturi, realizate pe baza unor informații de la alte agenții europene „Azi în Portul Constanța, orice persoană poate să intre sau să iasă fără să fie întrebată de sănătate. Dacă un marinar de pe o navă care intră în România vrea să aducă 2 kg de cocaină poate să le aducă fără niciun fel de problemă și să iasă cu ele din port să le vândă la primul comerciant din Constanța. Ultimele capturi au fost toate realizate pe baza unor informații obținute de alte agenții europene, care luptă împotriva traficului de droguri. Iar autoritățile din România nu au niciun fel de capacitate, nici tehnică, nici operativă de a putea depista cantitățile de droguri care intră în țara noastră”, spunea, ieri, Cosmin Andreica, președintele Sindicatului Europol. „Controlul efectiv vizual al conținutul containerelor și din punct de vedere al verificării cu instrumente de tip scanner, nu există. Putem spune cu certitudine că portul Constanța reprezintă un paradis pentru traficanții de droguri care vor să aducă cantități de droguri în UE”, a mai susținut Andreica. PSD are cheia la porțile traficului de droguri Directorul general al portului este Florin Vizan, un afacerist local, care se plimba prin Mamaia cu un Rolls Royce de 400.000 de euro - cumpărat pe firmă, potrivit propriei declarații. Presa locală scrie că el a fost impus la conducerea portului Constanța de PSD-ul din acest județ. Vizan este contabil, absolvent al ASE, și, din 1984 în 1993, a lucrat la Uniunea Cooperativelor de Consum. „Vizan le da clasa in avere tuturor fostilor (si probabil viitorilor) directori ai administratiei portuare. Oficial are zece firme, vreo cinci cladiri si cinci terenuri ( dintre care unul de 50.000 mp). Spunem oficial. Pentru ca in realitate, averea ii este mult mai mare. Pe numele sau, apare trecut doar un scuter. In fapt, il vezi conducand doar masini de lux – Rolls Royce Wraith fiind un bun exemplu”, scria presa locală. Directoir executiv este Mihai Teodorescu, un inginer agronom provenit din primăria Capitalei, pe vremea când era condusă de Gabriela Firea. Când aceasta era primar, Tedorescu a ajuns președinte al consiliului de administrație la societatea Eco Igienizare, deținută de primărie. Între 2012 și 2016, el fusese șeful controlorilor RATB. El a fost plasat de Grindeanu și-n CA-ul Metrorex. Directorul de strategie-dezvoltare este Eugen Căruntu, cu studii de drept la Spiru Haret și cu o lungă carieră profesională în primăria lui Radu Mazăre. În prezent coordonează poliția locală, având funcția de șef de birou. Citește și: Nici o captură de droguri în portul Constanța în ultimii doi ani, deși România e inundată de stupefiante și numărul consumatorilor tot crește Două scannere, din care unul nu bate sub 80 de centimetri În port sunt două scanere funcționale și un al treilea urmează să fie achiziționat. Unul este al Biroului Vamal de Frontieră Constanța Sud și a fost pus la dispoziție de Administrația Portului Constanța, în timp ce al doilea scanner este unul mobil și este folosit de Poliția Transporturi. Anul trecut, într-o anchetă „România, te iubesc” jurnalistul Paul Angelescu a arătat că scannerul cu care lucrau vameșii era vechi de aproape 20 de ani, de producție chinezească și care, din când în când, se mai strica. O reparație a unui scaner poate dura săptămâni întregi. În plus, Aparatul scanează numai de la înălțimea de 80 de centimetri în sus, deci nu vede dacă sub camionale care se dau jos de pe feribot sunt ascunse droguri sau marfă de contrabandă, arăta Pro TV.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră