joi 06 august
Login Contact
DeFapt.ro

Mircea Marian

8698 articole
Mircea Marian

Mircea Marian este jurnalist din 1990, când a lucrat la UniFan Radio, primul post de radio independent din București. A fost reporter politic la Mediafax, Adevărul și Evenimentul Zilei și a moderat emisiuni la TVR Info și B1 TV. A fost șef al Departamentului Politic&Economic la România Liberă, între 2016 și 2017, și senior editor la Newsweek România din 2017 în ianuarie 2021.

Economie

Șeful Wizz Air recunoaște că 20% din pasagerii afectați de zborurile anulate sau amânate de această companie erau din România. Nici un zbor anulat în septembrie

Șeful Wizz Air, József Váradi, CEO-ul companie, recunoaște că 20% din pasagerii afectați de zborurile anulate sau amânate de această companie erau din România. Citește și: DOCUMENT Lista uriașă a privilegiilor unui magistrat: pensii speciale, sporuri nenumărate, chirii subvenționate, călătorii în vacanță și asistență medicală extinsă Însă el a susținut că Wizz Air compensează pasagerii „în mod corespunzător”, că 70% din cererile de despăgubire se pot face automatizat și că în septembrie nu a mai fost nici un zbor anulat. Șeful Wizz: 20% din pasagerii afectați, din România „Vorbim despre câteva zeci de mii de pasageri afectaţi în vară. Eu vorbesc la nivel total, în reţeaua totală. Probabil că România reprezintă cam 20% din această cifră. În vară, compensaţiile au fost aproape de 100 de milioane de euro. Deci noi compensăm în mod corespunzător. Nu trebuie să vă îngrijoraţi de asta. Sigur că nu ne dorim să anulăm, de aceea suntem preocupaţi să efectuăm zborurile. Dar dacă totuşi trebuie să anulăm dintr-un motiv sau altul, noi respectăm regulamentele europene şi plătim pasagerilor orice drepturi au. Le apreciem şi le respectăm drepturile. În momentul de faţă avem cam 70% din cererile de despăgubire în mod automatizat. Deci chiar şi clienţii pot să-şi obţină rambursarea. Apasă pe un buton şi primesc banii fără nicio intervenţie din partea companiei. Şi practic facem foarte multe eforturi astfel încât acest proces să fie cât mai automatizat cu putinţă. Sigur că întotdeauna există şi cereri de despăgubire mai complicate, care necesită mai mult timp de procesare. Însă pentru a atenua toate aceste probleme, noi încercăm să nu anulăm şi să efectuăm zborurile. Pe asta ne concentrăm şi aţi văzut ce investiţii am făcut? Luna trecută nu am avut niciun zbor anulat în România”, a spus József Váradi. El a menţionat că în România au fost probleme în lunile iunie şi iulie şi a arătat că operatorul aerian o adoptat o serie de decizii pentru a evita asemenea situaţii. Aeronave de rezervă, două unități call-center suplimentare „Am luat o serie de decizii grele pentru că ne costă bani. Investim în aeronave de rezervă. O aeronavă de rezervă costă 100 de milioane de euro. Înainte aveam cinci aeronave de rezervă în sistem. La începutul verii am ajuns la opt aeronave, deci pentru toată reţeaua Wizz, pentru tot sistemul Wizz. Deci de la cinci la opt. Am investit 300 de milioane de euro pentru asta. Am creat mai multe echipaje şi piloţi de stand-by, astfel încât dacă e nevoie să introducem o nouă aeronavă pentru a recupera operaţiuni, să avem şi echipaje disponibile pentru aeronavele respective de rezervă. Şi aceasta este o investiţie semnificativă. Am investit foarte mult şi în logistică. Distribuiam piese de schimb pentru recuperare tehnică de la o serie de puncte şi am extins numărul de puncte. De exemplu, avem o bază logistică la Bucureşti, astfel încât să fim cât mai aproape de problemă. Dacă este o problemă în România, să nu aducem piesele din Polonia, pentru că avem o bază mare în Polonia, dar avem piese şi aici la Bucureşti. Vorbim despre depozite, hangare, despre piese de schimb. Deci este o investiţie. Şi apoi ne-am uitat şi la orarul de zbor. Am evaluat riscul ca personalul să iasă din programul de zbor sau să existe riscul de anulare de zbor. Deci am făcut optimizare din acest punct de vedere. Şi am investit foarte mult şi în call center. Înainte aveam trei, acum avem cinci unităţi de call center, deci mai multă capacitate, mai multă infrastructură astfel încât să satisfacem cerinţele oamenilor. Şi investim şi în resursele de la sol, din aeroporturi. Dacă există o problemă, oamenii să aibă la cine să apeleze, să nu se simtă sinistraţi”, a afirmat József Váradi. Citește și: DOCUMENT CONFIDENȚIAL Șocant: Magistrații au jupuit statul de un miliard de euro, dându-l în judecată și apoi câștigând. Pretențiile câștigate, încă neachitate: alte 3,2 miliarde euro El a precizat că problemele nu au dispărut cu totul, dar că în prezent compania nu se mai confruntă cu situaţia din iunie şi iulie.

Șeful Wizz Air recunoaște că 20% din pasagerii afectați de zborurile anulate sau amânate de această companie erau din România. Nici un zbor anulat în septembrie
Nicușor Dan critică decizia guvernului Ciolacu de a majora taxele: „Nu e bine. Statul poate să taie din alte locuri”. Primarul Capitalei spune că a concediat circa 4.000 de angajați până acum
Politică

Nicușor Dan critică decizia guvernului Ciolacu de a majora taxele: „Nu e bine. Statul poate să taie din alte locuri”. Primarul Capitalei spune că a concediat circa 4.000 de angajați până acum

Edilul-șef al Bucureștiului, Nicușor Dan, critică decizia guvernului Ciolacu de a majora taxele și impozitele: „Nu e bine că se măresc taxele. Eu cred că statul poate să taie din alte locuri și chiar de la investiții publice, poate chiar să amâne niște investiții publice care în mod clar sunt necesare decât să împovăreze și mai mult mediul de afaceri. Asta este opinia mea ca om de dreapta”. Citește și: DOCUMENT Lista uriașă a privilegiilor unui magistrat: pensii speciale, sporuri nenumărate, chirii subvenționate, călătorii în vacanță și asistență medicală extinsă Nicușor Dan critică decizia guvernului Ciolacu de a majora taxele El a făcut această afirmație duminică, la emisiunea „În Fața Ta”, de la Digi 24. În emisiune, el a arătat că, în mandatul său, numărul angajaților Primăriei Municipiului București s-a redus cu circa 4.000, iar 15 companii municipale au fost desființate. De exemplu, la Societatea de Transport București (STB), numărul angajaților a scăzut de la „peste 11.000” la „sub 10.000”. Potrivit lui Nicușor Dan, alte șapte instituții din subordinea PMB urmează să fie desființate. În august 2023, edilul-șef al Capitalei spunea cum vede viitorul companiilor din subordine: „În momentul de faţă sunt zece şi din astea zece probabil că o să rămână vreo şase. Adică nu se pune problema să desfiinţezi STB, Termoenergetica, Trustul de Clădiri cu care faci nişte lucrări. Energetica, tot aşa, face lucrări. Compania de Parcări.. mai e o discuţie. Numai că au fost aşa de multe lucruri de făcut, încât cele care erau cât de cât echilibrate, am păstrat funcţionarea serviciului". Pe de altă parte, el a spus că până în prezent au plecat "cam 80%" dintre angajaţii pe care în timpul campaniei electorale i-a acuzat că fac parte din "caracatiţa" care conducea Primăria Capitalei, în timpul fostei administraţii. Citește și: DOCUMENT CONFIDENȚIAL Șocant: Magistrații au jupuit statul de un miliard de euro, dându-l în judecată și apoi câștigând. Pretențiile câștigate, încă neachitate: alte 3,2 miliarde euro "Ştiţi că am venit în campanie cu o caracatiţă. Cam 80% au plecat din oameni", a spus Nicuşor Dan, în august 2023.

O pesedistă calificată ca reporter la Antene conduce compania de servicii medicale a Complexului Energetic Oltenia. CA-ul companiei, bidon de sinecuri pentru PSD
Politică

O pesedistă calificată ca reporter la Antene conduce compania de servicii medicale a Complexului Energetic Oltenia. CA-ul companiei, bidon de sinecuri pentru PSD

O pesedistă calificată ca reporter la Antene, Constantina Anca Bordușanu, conduce compania de servicii medicale a Complexului Energetic Oltenia, MedServMin, structură cu aproape 100 de angajați și 18 cabinete medicale. Complexul Energetic Oltenia este controlat de stat, prin ministerul Economiei, care deține circa 77% din acțiuni. Ministru al Economiei este Radu Oprea, senator PSD. Citește și: DOCUMENT Lista uriașă a privilegiilor unui magistrat: pensii speciale, sporuri nenumărate, chirii subvenționate, călătorii în vacanță și asistență medicală extinsă Consiliul de administrație al MedServMin este un bidon cu sinecuri pentru clientela PSD, arată presa locală. Pesedistă calificată la Antene conduce compania de servicii medicale Directorul executiv al MedServMin, Anca Bordușanu, este șefa organizației de femei din PSD și a preluat acest post în 2022. Ea a făcut filosofie-jurnalism la Spiru Haret - București și, în paralel, dreptul, la Universitatea Constantin Brâncuși Tg-Jiu. Potrivit CV-ului ei, a absolvit cele două facultăți la un an distanță, 2006 și, respectiv, 2007. Anca Bordușanu Foto: Facebook Din 2005 în 2012 a fost corespondentul local al Antenei 1/Antena 3. În 2014, a intrat în politică, a devenit purtătoare de cuvânt a PSD Gorj, iar cariera ei profesională s-a schimbat radical: a fost angajată la MedServMin, din 2017, a fost administrator public al orașului Tismana și a fost aleasă consilier județean. Declarația ei de avere arată că, în anul fiscal 2022, Bordușanu beneficia de mai multe sinecuri, pe lângă pozițiile de conducere de la MedServMin și locul de consilier județean PSD: consilier juridic la PSD făcea parte din Autoritatea teritorială de ordine publică (ATOP) Gorj În total, ea a câștigat circa 10.000 de lei pe lună, din diferite slujbe la stat. Familia Bordușanu are un VW Tiguan și un BMW seria 3, o casă de 223 mp și un apartament - ambele în Târgu Jiu, un apartament de 34 mp în București și mai multe terenuri agricole și în intravilan. PSD controlează CA-ul MedServMin Presa locală a relatat, ieri, despre cum și-a plasat PSD clientela în consiliul de administrație al MedServ. „Din noul Consiliu de Administrație fac parte, printre alții, doi membri ai PSD Gorj, mai exact Ioana Talău, fosta șefă a Casei Județene de Pensii Gorj și medicul Constantin Mădălin Dinu, șeful Secției Urologie a Spitalului Județean de Urgență Tg-Jiu. Acționarii le-au mărit, recent, noilor administratori limita maximă a indemnizației la 14.462 de lei/lună, așa că era de așteptat ca locurile să fie ocupate preferențial”, scria Gorj Express. Citește și: DOCUMENT CONFIDENȚIAL Șocant: Magistrații au jupuit statul de un miliard de euro, dându-l în judecată și apoi câștigând. Pretențiile câștigate, încă neachitate: alte 3,2 miliarde euro Selecția administratorilor a fost făcută de Directoratul Complexului Energetic Oltenia.

DOCUMENT Lista uriașă a privilegiilor unui magistrat: pensii speciale, sporuri nenumărate, chirii subvenționate, călătorii în vacanță și asistență medicală extinsă
Justiție

DOCUMENT Lista uriașă a privilegiilor unui magistrat: pensii speciale, sporuri nenumărate, chirii subvenționate, călătorii în vacanță și asistență medicală extinsă

Un document al ministerului de Finanțe prezintă lista uriașă a privilegiilor unui magistrat: pensii speciale, sporuri nenumărate, chirii subvenționate, călătorii în vacanță achitate de stat și asistență medicală extinsă. În document nu se precizează care este impactul bugetar al acestor beneficii fără precedent în rândul angajaților la stat. Citește și: Salariile impresionante câștigate de Alina Corbu, șefa ICCJ, în ultimii cinci ani, după ce a dat statul în judecată. Corbu, fiică de primar PSD, suspectă de plagiat, a câștigat și daune morale uriașe Nota ministerului de Finanțe a fost alcătuită pentru a avertiza că procesele deschise de magistrați pentru a-și majora retroactiv salariile - și, pe cale de consecință, și pensiile speciale - ar putea duce statul român în incapacitate de plată. Lista uriașă a privilegiilor unui magistrat Ce avantaje au magistrații, potrivit documentului de la Finanțe, alcătuit în august 2023: Salariile variază între 32.207 lei pentru un președinte de curte de apel și puțin peste 17.000 lei, pe lună, brut, la o judecătorie, pentru un judecător cu 3-5 ani vechime. Aceste salarii includ trei sporuri: pentru condiții grele de muncă, suprasolicitare neuropsihică și păstrarea confidențialității. În total, aceste sporuri sunt de 5.500 - 6.000 de lei pe lună. Valoarea medie a pensiei încasate de magistrații români a fost la 1.01.2023 de 21.404 lei. Pentru comparație, valoare medie a pensiei în ianuarie 2023 a fost de 2.003 lei. Magistrații pot ieși la pensie până în 50 de ani. Un cetățean obișnuit, la 63 de ani - femei și 65 de ani - bărbați. Judecătorii şi procurorii beneficiază anual de şase călătorii în ţară dus-întors, gratuite, la transportul pe calea ferată clasa I, auto, naval şi aerian sau de decontarea a 7,5 litri combustibil la suta de kilometri pentru şase călătorii în ţară dus-întors, în cazul în care deplasarea se efectuează cu autoturismul. Aceste drepturi nu au caracter salarial şi nu se impozitează. În perioada concediului de odihnă, personalul auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti beneficiază, o singură dată pe an, de transport gratuit dus-întors între localitatea de domiciliu şi localitatea din ţară în care îşi petrece concediul de odihnă. Compensarea diferenţei dintre chiria ce s-ar stabili pentru o locuinţă de serviciu, potrivit legii, şi chiria plătită pe baza unui contract de închiriere încheiat în condiţiile legii. Prin ordin anual se stabilește până la ce plafon poate fi compensată chiria. Judecătorii care nu beneficiază de locuință proprietate personală ori cărora nu li s-a acordat locuință de serviciu sau compensarea chiriei, în localitatea în care își desfășoară activitatea, au dreptul la decontarea cheltuielilor de transpor între localitatea în care își au domiciliul sau reședința și localitatea unde se află sediul unității Beneficiază în mod gratuit de asistenţă medical, medicamente şi proteze, în condiţiile respectării dispoziţiilor legale privind plata contribuţiei pentru asigurările sociale de sănătate Nota ministerului de Finanțe mai menționează o serie de alte beneficii obținute prin darea în judecată a statului: acordarea „sporului de permanenţă”, acordarea de despăgubiri morale pentru condiţii necorespunzătoare de muncă de până la 500 euro/lună/persoană, acordarea numărului de zile de concediu de odihnă suplimentar (câte 10 zile pentru fiecare an) şi plata indemnizaţiei de concediu aferente acestor zile - pentru condiții grele de lucru Magistrații au jupuit statul român de circa un miliard de euro, dându-l în judecată și apoi dându-și dreptate între ei, arată o notă confidențială a ministerului de Finanțe. Această sumă a fost obținut doar prin cele circa 22.800 de chemări în instanță din perioada 2008-2022. Citește și: DOCUMENT CONFIDENȚIAL Șocant: Magistrații au jupuit statul de un miliard de euro, dându-l în judecată și apoi câștigând. Pretențiile câștigate, încă neachitate: alte 3,2 miliarde euro Ceea ce este mai greu urmează acum: potrivit notei ministerului de Finanțe, magistrații au obținut, prin hotărâri judecătorești, o majorare retroactivă a salariilor, iar suma totală care ar trebui plătită, cu tot cu penalități, este de circa 16,1 miliarde de lei, adică aprximativ 3,2 miliarde de euro.

DOCUMENT CONFIDENȚIAL Șocant: Magistrații au jupuit statul de un miliard de euro, dându-l în judecată și apoi câștigând. Pretențiile câștigate, încă neachitate: alte 3,2 miliarde euro
Justiție

DOCUMENT CONFIDENȚIAL Șocant: Magistrații au jupuit statul de un miliard de euro, dându-l în judecată și apoi câștigând. Pretențiile câștigate, încă neachitate: alte 3,2 miliarde euro

Magistrații au jupuit statul român de circa un miliard de euro, dându-l în judecată și apoi dându-și dreptate între ei, arată o notă confidențială a ministerului de Finanțe. Însă această sumă a fost obținut doar prin cele circa 22.800 de chemări în instanță din perioada 2008-2022. Citește și: Salariile impresionante câștigate de Alina Corbu, șefa ICCJ, în ultimii cinci ani, după ce a dat statul în judecată. Corbu, fiică de primar PSD, suspectă de plagiat, a câștigat și daune morale uriașe Ceea ce este mai greu urmează acum: potrivit notei ministerului de Finanțe, magistrații au obținut, prin hotărâri judecătorești, o majorare retroactivă a salariilor, iar suma totală care ar trebui plătită, cu tot cu penalități, este de circa 16,1 miliarde de lei, adică aprximativ 3,2 miliarde de euro. În plus, magistrații aflați în pensie au declanșat și ei un val de procese, cerând pensii mai mari, prin recalculare. Magistrații au jupuit statul de un miliard de euro „Procesul de acționare în judecată (de tragere la răspundere civilă) a ordonatorilor de credite din sistemul judiciar, în paralel cu a Ministerului Finanțelor a căpătat amploare şi a crescut exponențial (spre exemplu, la finalul anului 2022, existau pe rol peste 3.250 de dosare civile, iar ultima majorare a valorii de referinţă sectorială (VRS) prin ordine emise de ministrul justiţiei (în care a fost atras și Ministerul Finanțelor) a fost contestată prin alte circa 1.000 de contestaţii, formulate de cvasitotalitatea celor 4.144 de judecători şi 177 de asistenţi judiciari aflaţi în funcţie la nivelul lunii decembrie 2022, la care se adaugă judecătorii care s-au pensionat în ultimii ani. Astfel, pentru judecători, cheltuielile bugetare pentru achitarea de drepturi salariale restante (diferenţe salariale) efectuate doar în perioada 2010-2022 au totalizat 4.579.420 mii lei, respectiv circa 927.890.9081 euro, fără a lua în considerare sumele executate silit prin conturile Ministerului Finanțelor (care depășesc cu mult suma de 4.579.420 mii lei) şi nici creşterile salariale recunoscute de angajatorii din sistem şi incluse în drepturile salariale curente”, se arată în notă. Însă situația pare a fi mult mai gravă, urmare a creșterii retroactive a salariilor magistraților. Cer și dobânzi penalizatoare „Prin acte emise de preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, preşedintele Consiliului Superior al Magistraturii şi procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curtea de Casaţie şi Justiţie a avut loc reîncadrarea beneficiarilor, începând cu anul 2018, drepturile salariale fiind stabilite prin utilizarea valorii de referinţă sectorială de 605,225 lei, fără aplicarea plafonării prevăzute de Legea-cadru nr.153/2017. Astfel, începând cu luna mai a.c., Înalta Curte de Casație și Justiție și Ministerul Public au solicitat majorarea limitelor de cheltuieli lunare aprobate la titlul ”Cheltuieli de personal”, pentru plata drepturilor salariale astfel majorate. Pe baza solicitărilor formulate de ordonatorii principali de credite, impactul suplimentar estimat pentru acordarea drepturilor salariale majorate, pentru perioada 2018-prezent, este estimat la cca. 10.688,0 milioane lei. La această sumă se adaugă dobânda legală penalizatoare (50% cumulat pe perioada 2018-2022) rezultând un total de plată de minim 16.091 milioane lei”, arată nota Finanțelor. Finanțele riscă să intre în incapacitate de plată Documentul subliniază că această ultimă majorare retroactivă a salariilor va duce la creșterea pensiilor speciale ale magistraților și se încheie anunțând un alt val de procese, declanșat de magistrații aflați în pensie, care cer sume tot mai mari, prin recalcularea pensiilor speciale. Citește și: EXCLUSIV În timp ce Guvernul crește taxele și taie cheltuieli, judecătorii își măresc salariile, retroactiv. Statul va fi pus să plătească și dobânzi penalizatoare „Prin urmare, fenomenul litigios continuă şi în prezent, iar dacă nu va fi stopat cât se poate de repede, prin măsuri legislative şi administrative, se va ajunge la acumularea unor sume de plată exorbitante, iar în final la imposibilitatea suportării cheltuielilor bugetare generate de procese”, arată nota, emisă la finalul lunii august 2023.

Cerere de arestare preventivă a medicului suspectat de moartea, la spitalul din Botoșani, a Alexandrei Ivanov
Justiție

Cerere de arestare preventivă a medicului suspectat de moartea, la spitalul din Botoșani, a Alexandrei Ivanov

Geanina Vera Poroşnicu, avocata familiei Alexandrei Ivanov, tânăra care a murit în Maternitatea Botoşani din cauza neglijenţei cadrelor medicale, a înaintat, luni, procurorului general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Suceava o cerere de arestare preventivă a medicului suspectat de moartea Alexandrei Ivanov, Mariana Pitrop. Citește și: Ciolacu minte: „Nu a rămas niciun spital fără bani de salarii şi de medicamente”. Presa abundă de relatări despre spitale de stat unde pacienții își cumpără singuri medicamente Cerere de arestare a medicului suspectat de moartea Alexandrei Ivanov „În legătură cu existenţa probelor din care să rezulte că o persoană a săvârşit o infracţiune, în urma studierii amănunţite a dosarului de urmărire penală, activitate care a avut loc prin intermediul avocatului ales al părţilor civile prin la sediul organelor de cercetare penală din cadrul IPJ Botoşani, am ajuns la concluzia că la moment sunt suficiente probe pentru a se dispune punerea în mişcare a acţiunii penale de către procurorul de caz. Astfel, în urma audierii martorilor, în speţă a colegelor de salon ale defunctei Alexandra Ivanov, s-a stabilit fără dubiu că medicul de gardă din noaptea în care aceasta a decedat a dat dovadă de o neglijenţă crasă şi o nerespectare totală atât a normelor legale, cât şi a deontologiei profesionale pe care orice cadru medical este obligat s-o respecte", se arată în adresa transmisă procurorului general al Curţii de Apel Suceava de către avocata Geanina Vera Poroşnicu. Avocata familiei Ivanov consideră că arestarea este justificată deoarece "comportamentul său denotă în mod cert o încercare de a împiedica bunul mers al procesului penal şi sustragerea de la urmărirea penală", acest lucru fiind evident şi prin încheierea unui act de partaj al bunurilor între ea şi soţul său. Medicul acuzat începe să-și înstrăineze bunurile "În pofida rezonanţei publice a prezentei fapte de malpraxis medical, aceasta dă dovadă de un cinism de nedescris, încercând prin orice metode, indiferent cât de imorale ar fi, să se sustragă de la o procedură judiciară justă şi echitabilă. În legătură cu încercarea de a-şi diminua activul patrimonial, vom folosi toate pârghiile legale ca actul de partaj să fie declarat nul, deoarece se încearcă o fraudare a părţilor civile, care ar putea să nu obţină despăgubirile echitabile la care au deplin drept", a scris avocata familiei tinerei moarte în Maternitate. Citește și: Managerul unui spital privat face praf planurile lui Rafila de a înființa încă o instituție de stat: „O structură de control care să primească salarii grase și să nu facă nimic” Poroşnicu nu exclude posibilitatea ca medicul să părăsească ţara.

Ciolacu minte: „Nu a rămas niciun spital fără bani de salarii şi de medicamente”. Presa abundă de relatări despre spitale de stat unde pacienții își cumpără singuri medicamente
Eveniment

Ciolacu minte: „Nu a rămas niciun spital fără bani de salarii şi de medicamente”. Presa abundă de relatări despre spitale de stat unde pacienții își cumpără singuri medicamente

Premierul Marcel Ciolacu minte: „Am văzut şi probleme şi am şi intervenit şi nu a rămas până în acest moment niciun spital fără bani de salarii şi de medicamente”. Presa abundă de relatări despre spitale de stat unde pacienții își cumpără singuri medicamentele. „În acest moment nu este un blocaj, nu mai speriaţi oamenii, lăsaţi-i. Spuneţi-mi ce manager şi îl sun imediat, să văd ce sumă... dacă vorbim ceva generic... În ceea ce priveşte Casa de Sănătate, ştiţi foarte bine că am venit şi am schimbat toată conducerea. Mai ştiţi la fel de bine că am găsit 6 miliarde de lei acordate pe concediile medicale, ştiţi la fel de bine că am venit pe măsurile fiscale ca să plătească toată lumea CASS, 1,6 milioane de oameni nu plăteau CASS. Acele fonduri merg la Sănătate. Deci, cu alte cuvinte, am văzut şi probleme şi am şi intervenit şi nu a rămas până în acest moment niciun spital fără bani de salarii şi de medicamente. Cu certitudine, nu vor rămâne", a declarat Marcel Ciolacu, după ce a participat la inaugurarea unui nou amfiteatru al Universităţii de Medicină şi Farmacie "Carol Davila". Ciolacu și Rafila la Vălenii de Munte Foto: PSD Nu a rămas niciun spital fără bani de medicamente Însă presa relatează constant despre astfel de situații, care-l contrazic pe liderul PSD: Antena 3, mai 2023: „Medicii din Huși, județul Vaslui fac un apel disperat şi spun că pacienţii mor cu zile din cauza lipsei medicamentelor. Cadrele medicale se plâng pe grupurile de WhatsApp că lucrează într-un cimitir şi că nimeni nu face nimic pentru a rezolva situaţia”. Postul, favorabil PSD, arăta că, potrivit unui medic de la spitalul din Huși - controlat de administrația PSD locală - un pacient a murit fiindcă nu a beneficiat de un antibiotic de care avea nevoie. Programele naționale de sănătate au rămas de două zile fără finanțare, iar pacienții cronici sunt lăsați fără medicamente, fiind trimiși acasă de la spital „fără tratament și fără nicio altă soluție”, acuza, la 19 septembrie, Alianța Pacienților Cronici din România, Asociația Pacienților cu Afecțiuni Autoimune – APAA și Federația Asociațiilor Bolnavilor de Cancer, trei dintre cele mai mari asociații de pacienți din România. „De exemplu - lipsește un antiaditiv. Un pacient intră în fibrilație atrială. Daca aș avea Amiodarol, poate că ar ieși într-o oră, două și… nu am. Tratamentul de înlocuire s-ar putea să dureze una, două zile. Este o prelungire a perioadei de spitalizare, a perioadei de internare la ATI, care și ea este costisitoare”, spunea Genoveva Cadar, șef de secție ATI la acest spital. „Am avut o durere în capul pieptului și m-am dus la UPU. Am fost internat în spital și, timp de două zile, nu mi s-a administrat nicio pastilă, niciun calmant, niciun tratament pe motiv că spitalul nu are bani. Am zis ok, bine. Nu aveți bani, dați-mi rețeta cu tratamentul pe care trebuie să-l fac, că mă duc și-l cumpăr eu, doar ca să-mi faceți tratamentul respectiv”, relata un pensionar internat la Spitalul Județean Brăila, în septembrie 2023. Aprilie 2023, criză de medicamente la Spitalul Universitar București. „Asta e finanțarea primită pe trimestrul 2 de la CNAS, unde pe diferite programe finanțarea este zero, afecțiuni hemoragice – zero, nu vreau să discut de afecțiuni oncologice, unde mi-a dat Casa 1.400 de lei. Este penibil, cu toate că facem solicitări, Casa nu-ți spune nici măcar de ce nu îți dă”, a spus medicul Bogdan Dorobăț, la Digi 24. Pacienţii cu epilepsie nu au acces la medicamente, a arătat, în martie 2023, Ioana Mîndruţă, medic primar neurolog specializat în epileptologie generală şi evaluare prechirurgicală la Unitatea de Monitorizare a Epilepsiei şi Somnului, Laboratorul de Neurofiziologie Clinică din cadrul Spitalului Universitar de Urgenţă Bucureşti. Martie 2023: Penurie șocantă de medicamente la un spital de provincie, la Huși, unde o fiolă de calmant a fost împărțită între doi pacienți ieșiți din operație, scria Vremea Nouă din Vaslui. Această publicație mai arată că, la acest spital, nu mai sunt bani de analize, așa că unii medici operează „în orb”. Acum trei zile, la Deva, premierul Ciolacu a fost interpelat pe stradă de o femeie: „Domnule premier, o rugăminte. Mergeți și la policlinica veche, la psihiatrie, nu avem medicamente în spital. Dacă nu mergem cu plasa cu medicamente, dacă nu ducem de acasă, noi nu putem fi tratați”. „Mă bucur că ce îmi semnalează cetățenii eu deja cunosc și am informația și deja am făcut acest lucru”, a declarat, la ieșirea din Spitalul Județean de Urgență Deva, primul ministru Marcel Ciolacu, citat de gddhd.ro.

Managerul unui spital privat face praf planurile lui Rafila de a înființa încă o instituție de stat: „O structură de control care să primească salarii grase și să nu facă nimic”
Eveniment

Managerul unui spital privat face praf planurile lui Rafila de a înființa încă o instituție de stat: „O structură de control care să primească salarii grase și să nu facă nimic”

Managerul unui spital privat, Alina Ion, face praf planurile lui Rafila de a înființa încă o instituție de stat, care să verifice cum sunt tratați pacienții: „O structură de control care să primească salarii grase și să nu facă nimic”, a scris ea, pe Facebook. Citește și: Cum sunt jefuiți pensionarii de statul român: un om care contribuie la pensie cu 652.000 de lei în 35 de ani de muncă primește înapoi doar jumătate din acești bani – date Ziarul Financiar Ministrul PSD al Sănătății, Alexandru Rafila, a explicat, duminică, de ce ar dori înființarea unei instituții noi care să verifice cum sunt tratați pacienții. „Această autoritate, din punctul meu de vedere, trebuie să cuprindă reprezentanţi ai Ministerului Sănătăţii. Pârghiile legale pe care eu le-am găsit şi pe care le cunoaşteţi la Ministerul Sănătăţii, în ceea ce priveşte activitatea medicală, se rezumă la Inspecţia Sanitară de Stat, care verifică respectarea condiţiilor igienico-sanitare din spitale ori aici discutăm despre cu totul şi cu totul altceva. Şi atunci trebuie să găsim mecanismul legislativ care să permită acţiunea Ministerului Sănătăţii, care este perceput public şi este corectă până la urmă să fie aşa ca responsabil pentru modul în care se acordă asistenţa medicală”, a susșinut Rafila. Managerul unui spital privat face praf planurile lui Rafila Însă managerul Alina Ion a explicat de ce Rafila minte prin omisiune. „Ministerul Sănătății n-are nevoie de un DNA propriu, deoarece: 1. Are corpuri de control în Casele de Sănătate Județene 2. Are corp de control și departament antifraudă în Casa Națională de Sănătate 3. Are propriul corp de control, în Ministerul Sănătății. Și tot degeaba! Spitalele tot n-au bani, deci pacienții sunt prost tratați, în timp ce «băieții deștepți» din Sănătate prosperă. Avem prea multe departamente de control care, fie nu știu să controleze, și atunci trebuie desființate, fie se fac că nu văd neregulile și corupția din sistem, și atunci trebuie chemat DNA-ul adevărat, nu simulacrul pe care vrea Ministerul să-l înființeze”, a scris ea. „A verificat Ministerul Sănătății cheltuielile fictive din azilele de bătrâni?” Alina Ion a explicat și cât de ușor pot fi verificate fraudele din Sănătate. Citește și: EXCLUSIV Statul român deține 1.310 companii, cu CA-uri cu peste șapte persoane, directori ce câștigă în medie 25.000 lei/lună și au câte doi consilieri. Cu cât se vor reduce aceste cheltuieli „Prin Sistemul Informatic Unic Integrat al Asigurărilor Sociale de Sănătate din România (S.I.U.I.), portalul Casei Naționale de Sănătate, cel cu cardurile de sănătate, care a costat românii zeci de milioane de euro și este în continuare un sac fără fund, s-ar putea rezolva simplu toate problemele de «risipire a banilor publici», cum spune actualul ministru, dar cum au spus-o și toți ceilalți miniștri dinaintea lui. Iată cum: 1. Pe baza codului de parafă al unui medic, sunt verificate câte concedii medicale, bilete de internare și rețete gratuite sau compensate a eliberat acesta. 2. Pe baza CNP-ului unui pacient dintre cei care figurează cu multe internări, cu multe rețete compensate sau gratuite și cu multe concedii medicale, se verifică câte sunt fictive. E simplu! Asemenea controale se pot face din birou, în fața unui calculator. Nu e nevoie de un DNA al Sănătății! Ministerul Sănătății nu trebuie să mai înființaeze încă o structură nefuncțională, ci trebuie să se preocupe ca spitalele să aibă echipamente inovative, pe care medicii să-și poată exercita profesia de secol XXl. Trebuie să finanțeze aducerea medicamentelor inovative, care,da, e adevărat, sunt scumpe, dar sunt și eficiente, iar nu să încurajeze tratamentele cu apă de ploaie, după care să afirme că medicii sunt corupți sau rău-voitori! Apropo, cu azilele de bătrâni ce se mai aude? A verificat Ministerul Sănătății cheltuielile fictive pe care le-a decontat? Dacă da, de ce nu a comunicat rezultatul? Dacă nu, de ce nu?”, a mai explicat managerul spitalului privat Sf. Sava, din Pantelimon. Alina Ion Foto: Facebook

Visele prezidențiale ale lui Ciolacu, spulberate de Geoană: sondajele și cotele la casele de pariuri îl consideră pe secretarul general adjunct al NATO mult peste premierul PSD
Eveniment

Visele prezidențiale ale lui Ciolacu, spulberate de Geoană: sondajele și cotele la casele de pariuri îl consideră pe secretarul general adjunct al NATO mult peste premierul PSD

Visele prezidențiale ale lui Marcel Ciolacu par a fi spulberate de ascensiunea lui Geoană: sondajele și cotele la casele de pariuri îl consideră pe secretarul general adjunct al NATO mult peste premierul PSD. Citește și: Cum sunt jefuiți pensionarii de statul român: un om care contribuie la pensie cu 652.000 de lei în 35 de ani de muncă primește înapoi doar jumătate din acești bani – date Ziarul Financiar Însă Geoană nu este acum membru PSD și nu se știe în ce măsură partidul ar accepta să-i susțină o candidatură la Cotroceni. Mircea Geoană, 2009, anunțând că l-a învins pe Băsescu, la prezidențiale Visele prezidențiale ale lui Ciolacu, spulberate de Geoană Un sondaj INSCOP, prezentat, azi, arată că Geoană este prima opţiune pentru alegerile prezidenţiale, din postura de candidat independent, având aproximativ un sfert din intenţiile de vot, urmat în ordine de Marcel Ciolacu, George Simion, Nicolae Ciucă, Diana Şoşoacă, Cătălin Drulă, Dacian Cioloş, Kelemen Hunor. Sondajul arată că, în turul II, Emil Boc l-ar învinge pe Marcel Ciolacu, dar nu pe Mircea Geoană. Dacă în turul ll ar ajunge Emil Boc vs Marcel Ciolacu, rezultatul ar fi foarte strâns în favoarea lui Boc, diferenţa fiind de sub un procent, 50,4% - 49,6%. Într-o confruntare Mircea Geoană - Emil Boc, fostul președinte al PSD ar câștiga la scor, cu 59,9% la 40,1%. Datele nu sunt însă o surpriză. În iunie, un sondaj comandat de USR arăta că personalitățile politice în care cetățenii români aveau cea mai mare încredere erau Emil Boc și Mircea Geoană. Boc era pe primul loc, cu 12%, Geoană - 11%, Ciolacu - 11%, Gabriela Firea - 10% (era înainte de scandalul „azilurilor groazei”), Cătălin Drulă - 10%, Klaus Iohannis - 8% si Alexandru Rafila - 8%. Și pariorii cred în Geoană În februarie 2023, directorul INSDCOP, Remus Ștefureac, declara, la PSNews, că Mircea Geoană este un potențial candidat la prezidențialele din 2024 mai bine clasat decât Marcel Ciolacu la capitolul încredere, în special datorită unei creșteri a încrederii românilor în NATO, odată cu începutul războiului din Ucraina. Tot Ștefureac afirma, în mai 2022, că Geoană are un nivel de încredere foarte ridicat și nu poate candida la alegerile prezidențiale din 2024 decât din partea PSD. Un sondaj Atlas, citat de Cluj 24, arăta, în februarie 2023: „Candidatul preferat la alegeri este Mircea Geoană, care strânge 14.5% din preferințe. Laura Codruța Kovesi apare pe locul doi, cu 9,6% și este urmată de George Simion cu 8,5%, de Cătălin Drulă 8% și Emil Boc – 8%”. Citește și: EXCLUSIV Statul român deține 1.310 companii, cu CA-uri cu peste șapte persoane, directori ce câștigă în medie 25.000 lei/lună și au câte doi consilieri. Cu cât se vor reduce aceste cheltuieli Azi, pariurile organizate pe un site specializat, arătau că secretarul general adjunct al NATO are cota cea mai bună, 2,50. Cu o cotă de 7, Ciolacu era pe locul IV. Aveau cote mai bune Nicolae Ciucă - 5 și George Simion - 6. Se putea paria și pe Laura Codruța Kovesi - cotă de 11 sau pe Emil Boc - cotă de 17.

Ciolacu: „Guvernul pe care îl conduc va continua să sprijine construirea și renovarea lăcașurilor de cult”
Politică

Ciolacu: „Guvernul pe care îl conduc va continua să sprijine construirea și renovarea lăcașurilor de cult”

„Guvernul pe care îl conduc va continua să sprijine construirea și renovarea lăcașurilor de cult”, a declarat, azi, premierul PSD Marcel Ciolacu, la întâlnirea cu reprezentanții cultelor religioase din România. Citește și: Cum sunt jefuiți pensionarii de statul român: un om care contribuie la pensie cu 652.000 de lei în 35 de ani de muncă primește înapoi doar jumătate din acești bani – date Ziarul Financiar El a mai spus că nu îi este „străină” problema salarizării personalului neclerical și că analizează „această solicitare”. Guvernul va continua să sprijine construirea lăcașurilor de cult „Vă asigur că nu îmi este străină situația privind salarizarea personalului neclerical, precum și solicitările de majorare la nivelul salariului minim pe economie. Vă asigur că, împreună cu colegii din Guvern, cu domnul președinte Nicolae Ciucă, analizăm această solicitare îndreptățită. Închei, asigurându-vă de faptul că Guvernul pe care îl conduc va continua să sprijine construirea și renovarea lăcașurilor de cult, precum și activitățile educative și proiectele culturale ale tuturor cultelor din România”, a afirmat premierul. În discursul său, Ciolacu a invocat și scandalul „azilurilor groazei”. „Aici aş vrea să vă mulţumesc pentru răspunsul dumneavoastră prompt, venit în urma apelului făcut în urmă cu câteva luni, atunci când ne confruntam cu ororile din Azilele Groazei. Şi pentru viitor, vă spun sincer că îmi doresc ca, împreună, să identificăm soluţii pentru a valorifica potenţialul pe care cultele religioase îl au din acest punct de vedere. Deţineţi capacităţi absolut necesare”, a afirmat el. În iulie, premierul PSD Marcel Ciolacu a participat la ziua patriarhului Daniel, care împlinise 72 de ani. La eveniment au participat și președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție, Alina Corbu, Mihai Busuioc (PSD), președintele Curții de Conturi, Dorin Recean – premierul Republicii Moldova sau Alin Simonis (PSD) – președintele Camerei Deputaților. Citește și: EXCLUSIV Statul român deține 1.310 companii, cu CA-uri cu peste șapte persoane, directori ce câștigă în medie 25.000 lei/lună și au câte doi consilieri. Cu cât se vor reduce aceste cheltuieli Nici un lider liberal nu pare să fi participat la acea reuniune.

Cum sunt jefuiți pensionarii de statul român: un om care contribuie la pensie cu 652.000 de lei în 35 de ani de muncă primește înapoi doar jumătate din acești bani
Politică

Cum sunt jefuiți pensionarii de statul român: un om care contribuie la pensie cu 652.000 de lei în 35 de ani de muncă primește înapoi doar jumătate din acești bani

Cum sunt jefuiți pensionarii de statul român: un om care contribuie la pensie cu 652.000 de lei în 35 de ani de muncă primește înapoi doar jumătate din acești bani, arată date publicate azi Ziarul Financiar. Datele apar pe fondul tentativelor repetate ale PSD de a desființa Pilonul II de pensii administrate privat, unde contribuabilii pot urmări evoluția fondurilor depuse și sunt informați periodic câți bani dețin. Citește și: EXCLUSIV Cheltuielile uriașe ale statului român cu telefonia mobilă. Ce economii se vor face prin impunerea unor plafoane la achiziția de telefoane și abonamente „Vrem ca pensia să reflecte corect contribuția de o viață a fiecărui român”, se lăuda, duminică, premierul Ciolacu. Cum sunt jefuiți pensionarii de statul român „Un angajat român cotizează la sistemul de pensii circa 652.000 de lei în cei 35 de ani de activitate profesională ceruţi de lege. La final, pensia medie este de 40% - 50% din salariul pe care-l câştiga. Statisticile Eurostat arată că speranţa de viaţă medie în România este de circa 75 de ani, adică cu zece ani peste vârsta de pensionare, iar în aceşti ani pensionarul nu primeşte înapoi nici măcar jumătate din cât a cotizat toată viaţa la sistemul de pensii. Că cele 25 de procente din salariu brut reţinute angajatului de Fisc pentru contul de pensii se duc într-o «găleată mare», care este bugetul consolidat al statului. De acolo, banii se împart – la bunuri şi servicii, la investiţii şi, desigur, la pensii”, explică Ziarul Financiar. Doar cei care trăiesc peste 88 de ani își recuperează banii luați de stat În martie 2023, economistul Adrian Codirlașu, de la Asociația Analiștilor Financiar Bancari, a prezentat un studiu care arată că angajații care lucrează și contribuie timp de 35 de ani cu 21,25% din salariul brut vor primi la pensie aproximativ 45% din salariu. Pentru a recupera contribuțiile plătite în timpul perioadei active este nevoie de o speranță de viață de 88 de ani, o vârstă care depășește cu 14 ani durata medie de viață în România. Citește și: EXCLUSIV Statul român deține 1.310 companii, cu CA-uri cu peste șapte persoane, directori ce câștigă în medie 25.000 lei/lună și au câte doi consilieri. Cu cât se vor reduce aceste cheltuieli În aceste condiții, pensionarii primesc doar între 55% și 60% din suma cu care au contribuit, iar dacă se ia în calcul și valoarea în timp, recuperarea banilor plătiți către buget este și mai mică. Mai mult, în cazul decesului contributorului banii cotizați rămân la stat, pentru că acesta nu are nicio obligație față de moștenitori. „Astfel, contribuțiile de asigurări sociale sunt de fapt o taxa pe muncă, nu un beneficiu pentru contributor”, arăta studiul Asociației Analiștilor Financiar Bancari. „Deşi Institutul Naţional de Statistică publică regulat veniturile obţinute la fondul public de pensii, realitatea este că acest fond nu este separat de bugetul consolidat, iar administraţia se poate înfrupta din el şi apoi pune la loc din bugetul de stat”, mai explică Ziarul Financiar.

Voineag, șeful procurorilor anticorupție: DNA „s-a abătut de la combaterea corupției de nivel înalt”. Impactul corupției, estimat la 15% din PIB: pierdem zeci de miliarde de euro anual
Justiție

Voineag, șeful procurorilor anticorupție: DNA „s-a abătut de la combaterea corupției de nivel înalt”. Impactul corupției, estimat la 15% din PIB: pierdem zeci de miliarde de euro anual

Marius Voineag, șeful procurorilor anticorupție, a declarat, într-un interviu pentru Pro TV, că DNA „s-a abătut de la combaterea corupției de nivel înalt”. El a afirmat că, potrivit unui studiu al Parlamentului European, „impactul corupției este colosal (...) ne ducem undeva la 15% din PIB. E vorba despre zeci de miliarde de euro anual, pe care noi îi pierdem”. Citește și: EXCLUSIV Cheltuielile uriașe ale statului român cu telefonia mobilă. Ce economii se vor face prin impunerea unor plafoane la achiziția de telefoane și abonamente DNA s-a abătut de la combaterea corupției de nivel înalt „S-a abătut de la combaterea corupției de nivel înalt. Asta e o chestiune care cred că este indisolubil legată de obiectul de activitate al DNA, combaterea marii corupții. Trebuie să trecem la un DNA 2.0, la o altă etapă a Direcției Naționale Anticorupție. Domnul Savu, ideea de bază rămâne ce vrem de la DNA. Dacă noi vrem de la DNA să se ocupe de cauze de corupție cu ofițeri de poliție judiciară cu 9 kile de pălincă sau 10 kile de cârnați, și să ne specializăm în zona asta, atunci asta vom avea. În momentul de față noi audităm activitatea DNA și vă spun că noi trebuie să ne întoarcem la o componentă esențială a activității, și asta înseamnă investigarea cazurilor de mare corupție”, a spus Voineag la Pro TV. El a apreciat că ar trebui ca fiecare procuror din DNA să ancheteze măcar un caz de mare corupție. Citește și: EXCLUSIV Statul român deține 1.310 companii, cu CA-uri cu peste șapte persoane, directori ce câștigă în medie 25.000 lei/lună și au câte doi consilieri. Cu cât se vor reduce aceste cheltuieli „Să ne asumăm ca măcar un dosar de calibru, per procuror, pe care noi trebuie să îl avem anual. Nu e o chestiune complicată (...) Un dosar de impact, cu ceea ce numim noi “marea corupție”. Dosare pe care DNA le-a instrumentat de-a lungul multor ani, și pe care s-a simțit o scădere de turație. Și procurorii trebuie să înțeleagă că în afară de statut, de beneficiile pe care le avem, și noi trebuie să livrăm ceva. E o chestiune foarte simplă. Trebuie să-și asume, să aibă curaj, suntem într-o altă paradigmă, nu suntem asediați de nimeni, toată lumea are așteptări de la noi”, a declarat șeful DNA.

Rafila, îngrijorat că medicii ar putea fi puși la plată: „Nu trebuie o lege a malpraxisului care să înrobească medicii din punct de vedere financiar”
Eveniment

Rafila, îngrijorat că medicii ar putea fi puși la plată: „Nu trebuie o lege a malpraxisului care să înrobească medicii din punct de vedere financiar”

Ministrul Sănătății, Alexandru Rafila, este îngrijorat că medicii ar putea fi puși la plată: „Nu trebuie să avem o lege a malpraxisului care să pună în funcţiune un mecanism care să înrobească medicii din punct de vedere financiar”. Citește și: EXCLUSIV Cheltuielile uriașe ale statului român cu telefonia mobilă. Ce economii se vor face prin impunerea unor plafoane la achiziția de telefoane și abonamente În plus, Rafila a declarat că ar fi nevoie de o „dezincriminare în anumite limite” a activității medicale”. Rafila, îngrijorat că medicii ar putea fi puși la plată „În spaţiul public circulă tot felul de informaţii legate de malpraxis şi de faptul că se încearcă dezincriminarea activităţii medicale. Suntem perfect de acord. Ministerul Sănătăţii, din păcate, nu a primit din partea Colegiului Medicilor din România niciun fel de document oficial. Am avut o discuţie preliminară în urmă cu mult timp cu domnul profesor Coriu (prof. dr. Daniel Coriu, preşedintele Colegiului Medicilor din România - n.red.), sprijinim orice fel de iniţiativă legislativă, care însă trebuie să respecte două lucruri: trebuie să respecte independenţa profesională a medicilor, pe de o parte, şi să încurajeze activitatea medicală şi să descurajeze medicina defensivă, cu precizarea că această dezincriminare are anumite limite, pentru că o acţiune penală a unei persoane fizice nu poate fi împiedicată de nicio lege, pentru că este anticonstituţional, deci trebuie să înţelegem lucrul ăsta", a afirmat duminică ministrul Sănătății la o conferinţă de presă. El a menţionat că o lege a malpraxisului nu trebuie să ducă la "înrobirea" medicilor din punct de vedere financiar. Citește și: EXCLUSIV Statul român deține 1.310 companii, cu CA-uri cu peste șapte persoane, directori ce câștigă în medie 25.000 lei/lună și au câte doi consilieri. Cu cât se vor reduce aceste cheltuieli „Şi al doilea lucru care cred că este extrem de important şi aş vrea ca toată lumea, mai ales colegii medici, să îl reţină: nu trebuie să avem o lege a malpraxisului care să pună în funcţiune un mecanism care să înrobească medicii din punct de vedere financiar. Nu trebuie să ajungem în situaţia în care medicii să trebuiască să plătească sume mari de bani după un an, doi ani de funcţionare a unei astfel de legi, încât ei să îşi poată dobândi dreptul de liberă practică. Dreptul de liberă practică al unui medic este sfânt, nu trebuie condiţionat de plata unor sume mari către societăţile de asigurări", a adăugat ministrul.

EXCLUSIV Statul român deține 1.310 companii, cu CA-uri cu peste șapte persoane, directori ce câștigă în medie 25.000 lei/lună și au câte doi consilieri. Cu cât se vor reduce aceste cheltuieli
Economie

EXCLUSIV Statul român deține 1.310 companii, cu CA-uri cu peste șapte persoane, directori ce câștigă în medie 25.000 lei/lună și au câte doi consilieri. Cu cât se vor reduce aceste cheltuieli

Statul român deține 1.310 companii, cu CA-uri cu peste șapte persoane, directori care câștigă în medie 25.000 lei/lună și au câte doi consilieri, arată un document consultat de DeFapt.ro. Citește și: EXCLUSIV Cheltuielile uriașe ale statului român cu telefonia mobilă. Ce economii se vor face prin impunerea unor plafoane la achiziția de telefoane și abonamente Prin proiectul de lege privind unele măsuri fiscal bugetare pentru asigurarea sustenabilității financiare a României, pentru care Guvernul și-a asumat răspunederea, se estimează că cheltuielile acestor companii se vor reduce cu peste 1,3 miliarde de lei. Statul român deține 1.310 companii Documentul arată că statul deține 171 de companii la nivel central și 1.139 de companii locale. Directorii și directorii adjuncți au câte doi consilieri, care câștigă în medie, brut, lunar, 7.000 de lei. În CA-urile acestor companii sunt peste șapte persoane, care primesc circa 3.000 lei/lună. Directorii generali beneficiază de indemnizații de 25.000 lei/lună, brut - componenta fixă - dar au și o componentă variabilă, în funcție de rezultate. Prin proiectul de lege privind „unele măsuri fiscal bugetare pentru asigurarea sustenabilității financiare a României”, se va reduce numărul de membri ai consiliilor de administrație, se va înjumătăți numărul de consilieri ai directorilor și se vor plafona salariile tuturor celor cu funcții de conducere din aceste companii. Citește și: EXCLUSIV Acuzat de premier că-l șantajează pentru a nu scoate jocurile de noroc în afara localităților, consultantul Sorin Constantinescu răspunde: Ciolacu vrea bani pentru campania electorală De exemplu, prin limitarea salariilor de bază ale personalului cu funcții de conducere/execuție din companiile de stat/locale la nivelul a 80% din componenta fixă a indemnizației/salariului brut lunar a conducerii executive, Executivul estimează economii de puțin sub un miliard de lei, începând cu 2024.

Bucurie pentru George Simion: în Slovacia, alegerile au fost câștigate de un partid pro-rus, populist. Însă nu se știe cu cine se va alia ca să poată forma un guvern
Internațional

Bucurie pentru George Simion: în Slovacia, alegerile au fost câștigate de un partid pro-rus, populist. Însă nu se știe cu cine se va alia ca să poată forma un guvern

Bucurie pentru George Simion: în Slovacia, alegerile au fost câștigate de un partid pro-rus, populist, SMER-SD, al fostului premier Robert Fico. Formațiunea acestuia se opune susținerii Ucrainei. Până acum, Slovacia a fost un aliat loial al Kievului, furnizând rachete sol-aer și elicoptere și chiar donând întreaga sa flotă de avioane de luptă MiG-29 scoase din uz. Citește și: EXCLUSIV Cheltuielile uriașe ale statului român cu telefonia mobilă. Ce economii se vor face prin impunerea unor plafoane la achiziția de telefoane și abonamente SMER a depășit toate așteptările prefigurate de sondajele de opinie, precum și datele din exit poll-urile de sâmbătă seara. În Slovacia, alegerile au fost câștigate de un partid pro-rus „Fostul premier de stânga al Slovaciei, Robert Fico, l-a învins pe rivalul său progresist în alegerile parlamentare, după ce a făcut campanie pentru a pune capăt ajutorului militar acordat Ucrainei, dar va trebui să găsească aliați pentru a forma următorul guvern (...) Partidul SMER-SSD al lui Fico conducea cu 23,37% din voturi după numărarea a 98% din voturi. Partidul liberal Slovacia Progresistă (PS) îl urmează cu 16,86%, iar partidul HLAS (Vocea), care ar putea deveni placa turnantă pentru formarea următorului guvern, este al treilea, cu 15,03%”, arată Reuters. „Fico a profitat de nemulțumirea față de o coaliție de centru-dreapta divizată de certuri, al cărei guvern s-a prăbușit anul trecut, declanșând alegerile cu șase luni mai devreme. În campanie, el a subliniat îngrijorarea față de creșterea numărului de imigranți care trec prin Slovacia spre Europa de Vest. Punctele de vedere ale lui Fico reflectă sentimentele în mod tradițional calde față de Rusia în rândul multor slovaci, care s-au consolidat pe rețelele de socializare, de la începutul războiului din Ucraina. Citește și: EXCLUSIV Afacerea lui Pescobar, care a dat țeapă ANAF, a primit ajutor de stat: credite garantate 90% de Finanțe. Firma controlată de Pescobar plătește leasing la Ferrari, Lamborghini și BMW X6 De asemenea, el s-a angajat să pună capăt livrărilor militare către Ucraina și să se străduiască să poarte discuții de pace - o linie apropiată de cea a liderului Ungariei, Viktor Orban, dar respinsă de Ucraina și aliații săi, care spun că acest lucru nu ar face decât să încurajeze Rusia”, explică agenția de presă.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră