Trenurile din România trebuie să circule cu 160 km/h până în 2030
Trenurile din România trebuie să circule cu 160 km/h până în 2030, aceasta fiind fiind obligaţie pan-europeană, a declarat, azi, comisarul european pentru Transporturi, Adina Vălean. Citește și: La Curtea de Conturi, șoferii și muncitorii primesc spor de gestionarea informațiilor clasificate. Instituția, condusă de un ex-subofițer de poliție, popular denumiți „tablagii” Trenurile din România trebuie să circule cu 160 km/h până în 2030 „Uniunea Europeană are un plan foarte clar privind infrastructura de transport. Asta poartă denumirea de reţeaua transport europeană - TEN-T network. Acest plan conţine hărţi exacte pentru toate statele membre privind infrastructura de transport rutier, feroviar, pentru toate statele membre agreate desigur cu ţările respective, cu obligaţii şi oportunităţi, în sensul în care obligaţiile înseamnă construirea acestor infrastructuri la anumite standarde, inclusiv de inovare, adică introducerea sistemelor inteligente de transport atât pentru calea ferată, cât şi pentru rutier, standarde legate de utilizarea acestei reţele. Pentru că este vorba de cale ferată, de exemplu, toată reţeaua de cale ferată europeană care este principală are standarde de viteză, de exemplu, de 160 de km/oră. Ne uităm la harta de infrastructură a României în această reţea şi vedem care sunt liniile de cale ferată care trebuie să aibă 160 km/oră. Până când? Până în 2030, o altă obligaţie pan-europeană. Reţeaua esenţială trebuie să fie definitivată până în 2030", a menţionat Adina Vălean, la evenimentul "Innovation in EU Transport Policies". România ar trebui să cheltuie 12 miliarde de euro, bani oferiți de UE Potrivit acesteia, mai este o reţea esenţială secundară sau extinsă care are termen de realizare în 2040 şi reţeaua extinsă, care acoperă restul infrastructurii cu termen de realizare în 2050. „Toate acestea au standarde, dar au şi oportunităţi, în sensul în care există finanţare pentru toate aceste oferte. Proiectele au guvernanţă comună, în sensul în care vrei să aplici pentru fondurile de coeziune regională ş.a.m.d. cu un anumit grad de cofinanţare, pentru fondurile de mecanism de interconectare european, când vrei să aplici pentru fondurile din PNRR, de asemenea, proiecte clar definite. Deci, practic, ştim ce avem de făcut, ştim până când, ştim la câte standarde - şi în cazul României ştim că sunt aproximativ 12 miliarde de euro fonduri europene co-finanţare pentru diverse proiecte din această infrastructură cu diverse termene de absorbţie în acest exerciţiu financiar", a mai spus comisarul european pentru Transporturi.
