duminică 02 august
Login Contact
DeFapt.ro

Mircea Marian

8673 articole
Mircea Marian

Mircea Marian este jurnalist din 1990, când a lucrat la UniFan Radio, primul post de radio independent din București. A fost reporter politic la Mediafax, Adevărul și Evenimentul Zilei și a moderat emisiuni la TVR Info și B1 TV. A fost șef al Departamentului Politic&Economic la România Liberă, între 2016 și 2017, și senior editor la Newsweek România din 2017 în ianuarie 2021.

Justiție

Procurorii DNA, plătiți cu 5.000 euro/lună, cer în instanță salarii ca la Parchetul European, ceea ce le-ar dubla veniturile. Activitatea recentă a DNA, în cel mai bun caz mediocră

Procurorii DNA, plătiți cu 5.000 euro/lună, cer în instanță salarii ca la Parchetul European, ceea ce le-ar dubla veniturile, arată G4Media. Potrivit acestui portal de știri, „zeci de procurori DNA, în frunte chiar cu procurorul şef adjunct Silviu Paul Dimitriu, au dat în judecată instituţia şi cer ca salariile să le fie aliniate cu cele ale colegilor delegaţi în Parchetul European”. Citește și: Revoltă generală în mediul de afaceri și apeluri la grevă administrativă după ce Guvernul a introdus, peste noapte, așa-numitul e-TVA Procurorii DNA cer în instanță salarii ca la Parchetul European „Cei 43 de procurori reclamanţi în procesul pornit împotriva DNA se plâng de faptul că procurorii EPPO au un salariu lunar de aproximativ 8.000 euro, în timp ce ei câştigă, în medie, în jur de 5.000 euro, deşi ar avea aceleaşi condiţii de angajare, aceleaşi competenţe, aceleaşi drepturi şi facilităţi şi fac aceeaşi muncă, în condiţiile în care combaterea fraudelor la regimul fondurilor europene intră şi în competenţa DNA”, mai arată G4Media. Însă un document intitulat „Remuneration and benefits for European Prosecutors and European Delegated Prosecutors working for the EPPO” de pe portalul justice.cz arată că plățile nete către un procuror EPPO sunt între 10.000 și 12.000 de euro. Mai mult, procurorii români din DNA cer plata diferențelor salariale începând cu înființarea EPPO, din 1 iunie 2021, plus dobânzi și calculul inflației. Aproape toți șefii de serviciu din DNA s-au alăturat acestei acțiuni în instanță. Ultimii lideri politici importanți cărora DNA le-a făcut dosare penale sunt baronii Dumitru Buzatu (PSD-Vaslui) și Iulian Dumitrescu (PNL-Prahova), dar parchetul anticorupție nu are nici un caz deschis împotriva vârfurilor actualei puteri.

Procurorii DNA, plătiți cu 5.000 euro/lună, cer în instanță salarii ca la Parchetul European, ceea ce le-ar dubla veniturile. Activitatea recentă a DNA, în cel mai bun caz mediocră
Podul Grant va fi finalizat cu 12 luni înainte de termenul prevăzut, anunță Nicușor Dan. În 2023, guvernul Ciolacu blocase finanțarea
Eveniment

Podul Grant va fi finalizat cu 12 luni înainte de termenul prevăzut, anunță Nicușor Dan. În 2023, guvernul Ciolacu blocase finanțarea

Podul Grant va fi finalizat cu 12 luni înainte de termenul prevăzut, anunță primarul general al Capitalei, Nicușor Dan, într-o postare pe Facebook. În 2023, la final de an, guvernul Ciolacu blocase finanțarea acestui pod, dar primăria a ajuns la un acord cu constructorul, care a continuat să lucreze deși urma să fie plătit abia în 2024. Citește și: Revoltă generală în mediul de afaceri și apeluri la grevă administrativă după ce Guvernul a introdus, peste noapte, așa-numitul e-TVA Podul Grant, finalizat înainte de termenul prevăzut „Continuă lucrările pentru reabilitarea Podului Grant fără afectarea traficului rutier. Administrația Străzilor București lucrează în această perioadă la partea interioară a pasajului principal, unde execută reparații cu mortare speciale și injecții ale fisurilor. De asemenea, se aplică vopsea anticorozivă atât pe partea interioară a rampelor, cât și pe segmentul interior al pasajului principal. În același timp, se montează masca de aluminiu, inclusiv structura fixare, pe grinda parapet, iar pe aleea de acces spre pasajul pietonal se toarnă beton și se fac lucrări premergătoare asfaltării”, a scris Nicușor Dan. Guvernul Ciolacu era să blocheze lucrările Premierul Marcel Ciolacu era să blocheze lucrările la Podul Grant, iar lucrările au continuat prin bunăvoința constructorului, explica, în octombrie 2023, primarul Capitalei, Nicușor Dan. „Ordonanța spune că noi putem să plătim în lunile noiembrie și decembrie media lunilor ianuarie-septembrie. În perioada ianuarie-septembrie nu s-a facturat pe această lucrare. Deci noi neavând plăți făcute, nu o să putem plăti. Banii sunt în cont și toată lumea știe că suntem serioși. Această ordonanță nu trebuia să fie dată în forma în care a fost dată. E o gravă ingerință a naționalului în autonomia locală. Dacă chiar suntem într-o situația așa de disperată financiar trebuia să ni se dea o marjă, să ni se reducă cotele defalcate sau ceva și noi să decidem în cadrul acestei sume, nu să se taie de-a valma”, a spus Nicușor Dan. Vom finaliza reabilitarea Podului Grant în luna august a acestui an, cu 12 luni cu mai devreme decât termenul prevăzut în contract”

Revoltă generală în mediul de afaceri și apeluri la grevă administrativă după ce Guvernul a introdus, peste noapte, așa-numitul e-TVA
Economie

Revoltă generală în mediul de afaceri și apeluri la grevă administrativă după ce Guvernul a introdus, peste noapte, așa-numitul e-TVA

Revoltă generală în mediul de afaceri și apeluri la grevă administrativă după ce Guvernul a introdus, peste noapte, așa-numitul e-TVA. Citeste și: Cea mai inutilă investiție a lui Sorin Grindeanu: 180 de milioane de lei într-un aeroport prin care, în toată luna mai, au trecut 27 de pasageri Pe pagina de Facebook a ministrului de Finanțe, Marcel Boloș, s-a declanșat un trolling fără precedent, o postare a acestuia având peste 1.300 de comentarii extrem de critice. Revoltă în mediul de afaceri după ce Guvernul a introdus e-TVA „Ziua, ca dictatorii fiscali ce se află, guvernanții au aprobat actul normativ referitor la e-TVA. Și asta, așa cum îți spuneam mai devreme, după numai 2 zile (!) de dezbatere publică, dacă o putem numi așa. Și ce dacă legea spune că trebuia să stea 10 zile în transparență și să aibă 2 citiri in guvern?! Ce dacă sugestiile celor direct afectați puteau fi trimise până pe 28 iunie, au uitat de termen. Una peste alta, e-TVA va fi în vigoare de la 1 august! Costuri uriașe, nervi, haos, totul la pachet pentru contabilii și contribuabilii năuciți deja de „reformele” fiscale. Guvernul reușește o performanță greu de anticipat chiar și pentru cel mai pesimist expert: când boii pun carul înaintea lor, ne aduc în situația în care digitalizarea ne aglomerează, nu ne eliberează”, a scris Valentina Saygo, expert contabil și consultant fiscal, fost secretar de stat în guvernul Cîțu. „Și pentru că suntem în plină dictatură fiscală, o grevă administrativă ar fi cea mai potrivită: să nu răspundem la notele justificative solicitate de ANAF!”, a mai propus Saygo. „O inepție fiscală” „Sistemul E-TVA este o inepție fiscală pentru că este implementat din 01 iulie 2024 pentru date pe care la va avea fiscul, parțial, și repet cuvântul „parțial” doar din 01.01.2025. De la anul poate mai discutăm, dar acum este o batjocură la adresa tuturor persoanelor înregistrate în scopuri de TVA”, a scris consultantul fiscal Adrian Benta pentru Hotnews. „Marele circ fiscal românesc, unde funcționarii de stat se joacă de-a v-ați ascunselea cu responsabilitățile lor (transferându-le tocmai contribuabililor, adică celor cale le finanțează și salariile), în timp ce mediul de afaceri este tratat ca un personaj principal suspect, într-o piesă intitulată «Toți sunt evazioniști». Nu putem identifica adevărații evazioniști? Nicio problemă: mai bine presupunem că sunt toți! Facem reguli mai aspre pentru toți, ca să nu mai scape nimeni”, a scris, pe Facebook, Corpul Experților Contabili și Contabililor Autorizați din România, care a cerut abrogarea acestei ordonanțe. „De ce nu susțineți economia țării?” „Dați ordonanțe fără a respecta măcar din bun simț, dacă nu din respect pentru mediul de afaceri, termenul de consultare înainte să le publicați în Monitorul Oficial. Aici fac referire clară la OUG nr. 70, publicat în Mo nr. 582/21.06.2024, cu termen de consultare publică 28.06.2024. Rezultă fără putință de tăgadă ignoranța și indiferența în analiza implementării acestui sistem e-TVA și lipsa totală a corelării cu prevederile Codului Fiscal (...) V-ați aplecat măcar o fracțiune de secundă asupra impactului acestei ordonanțe, atât în mediul de afaceri cât și în cadrul propriului minister pe care îl conduceți, să vedeți câte situații fără ieșire pot apărea?”, a scris Elena Jugănaru pe pagina de Facebook al lui Boloș, primind peste 180 de like-uri. „De ce nu ne susțineți să putem susține economia țării și doar doriți un control absolut asupra a tot, fără să vă gândiți la consecințe?”, i-a scris lui Boloș și violonista Sara Stroici.

România a căzut două locuri în indicele competitivității globale. Polonia a crescut cu două poziții, Letonia, cu șase
Economie

România a căzut două locuri în indicele competitivității globale. Polonia a crescut cu două poziții, Letonia, cu șase

România a căzut două locuri în indicele competitivității globale și se află acum pe locul 50 din 67, potrivit clasamentului anual alcătuit de una din cele mai puternice școli de afaceri din lume, International Institute for Management Development, din Lausanne, Elveția. Citeste și: Cea mai inutilă investiție a lui Sorin Grindeanu: 180 de milioane de lei într-un aeroport prin care, în toată luna mai, au trecut 27 de pasageri Pentru comparație, Polonia a crescut cu două poziții și a ajuns pe locul 41, iar Letonia a sărut șase poziții, fiind acum pe locul 45. În schimb, Ungaria, condusă de guvernul populist și pro-rus al lui Viktor Orban, a căzut opt poziții și este pe locul 54, după România. România a căzut în indicele competitivității globale Clasamentul arată o cădere a României în ceea ce privește situația infrastructurii, de pe locul 47 în 2020 pe 51 în 2024. În ceea ce privește infrastructura pentru Sănătate, România este pe locul 52 din 67 (căderea fiind de patru locuri), iar cea pentru educație ne plasează pe locul 53. Raportul recomandă României: Măsuri de control al ratei inflației. Creșterea eficienței cheltuielilor publice pentru a reduce deficitul bugetar. Accelerarea investițiilor în domenii de specializare inteligentă, cercetare, dezvoltare și inovare. Acordarea de sprijin companiilor pentru implementarea transformării digitale însoțită de actualizarea competențelor digitale ale forței de muncă. Îmbunătățirea sistemelor de sănătate și educație pentru a răspunde provocărilor societății românești. Podiumul: Singapore, Elveția, Danemarca Singapore este cea mai competitivă economie din 67 din cele opt regiuni majore ale lumii, potrivit clasamentului IMD 2024 World Competitiveness Ranking (WCR). Elveția ocupă locul al doilea și Danemarca locul al treilea, în timp ce Nigeria, Ghana și Puerto Rico și-au făcut debutul în acest clasament. WCR oferă acestor economii „un indicator de performanță în timp util care se cuplează ca un instrument unic adaptat nevoilor și provocărilor lor specifice”, a declarat Arturo Bris, directorul Centrului pentru competitivitate mondială IMD, care realizează clasamentul anual. „Acest clasament servește drept punct de referință pentru ca aceste țări să își măsoare progresele și să identifice domeniile de îmbunătățire, oferind o cale clară către dezvoltarea lor economică, dar și sprijinind obiective globale precum ODD", a mai spus Bris, citat de site-ul IMD.

Cea mai inutilă investiție a lui Sorin Grindeanu, ministrul Transporturilor: 180 de milioane de lei într-un aeroport prin care, în toată luna mai, au trecut 27 de pasageri
Eveniment

Cea mai inutilă investiție a lui Sorin Grindeanu, ministrul Transporturilor: 180 de milioane de lei într-un aeroport prin care, în toată luna mai, au trecut 27 de pasageri

Cea mai inutilă investiție a lui Sorin Grindeanu: 180 de milioane de lei într-un aeroport prin care, în toată luna mai, au trecut 27 de pasageri. Citește și: Comisia Europeană îi recomandă lui Ciolacu să nu mai cheltuie așa de mult, să aducă deficitul bugetar la 3% și să nu mai îndatoreze țara Cea mai inutilă investiție a lui Grindeanu „Județul Tulcea intră într-o nouă etapă de dezvoltare o dată cu extinderea Aeroportului Internațional- Delta Dunării! Este rezultatul implicării Consiliului Județean care face constant eforturi pentru dezvoltarea acestei zone”, se lăuda Grindeanu la 27 aprilie, când s-a inaugurat noul terminal internațional de pe aeroportul Tulcea. Dar datele Asociației Aeroporturilor din România arată că, în luna mai, doar 27 de pasageri au aterizat pe acest nou aeroport, care are o capacitate de procesare de 400 de pasageri pe oră. Dintre cei 27 de pasageri de pe aeroport, trei au sosit pe curse externe, deși, după noua investiție, sunt două terminale, Schengen și non-Schengen. Din declarațiile făcute la inaugurarea terminalului reiese că nu există nici o companie care să dorească să opereze zboruri de linie pe acest aeroport. „Singurul lucru cert pe care îl avem acum, mă refer la curse aeriene regulate cu aeronave mari sunt cursele charter pentru resortul Lebăda din Delta Dunării. Din septembrie să-și aducă săptămânal turiști la acest resort”, spunea, în aprilie, directorul aeroportului, Stoian Vâlcu. El a susținut că temerile legate de războiul din Ucraina și dronele din acea zonă ar alunga companiile aeriene. Vâlcu este un pensionar care joacă la Loto și care, profesional, nu are nici o legătură cu managementul aeroportuar. Îns el era, în 2019, vicepreședinte al organizației județene a PSD Tulcea. Aeroportul baronului PSD Teodorescu Aeroportul din Tulcea este subordonat Consiliului Județean Tulcea, condus de baronul PSD Horia Teodorescu. Citește și: Suma astronomică a contractelor pe care firmele președintelui Consiliului Județean Tulcea, pesedistul Horia Teodorescu, le au cu statul Aeroportul a avut în ultimii ani un număr ridicol de pasageri: 73 în 2021, 360 în 2022 și 300 în 2023. El este pe ultimul loc în topul aeroporturilor din ţară, potrivit datelor de la Asociaţia Aeroporturilor din România. La aeroport lucrează circa 40 de persoane, iar Consiliul Județean l-a subvenționat, doar în 2022, cu 3,7 milioane de lei. Însă, potrivit bugetului pe 2023, ultimul publicat pe site-ul Consiliului Județean Tulcea, aeroportul urma să primească 166 de milioane de lei.

Impactul economic uriaș pe care l-ar putea avea dezvoltarea bazei NATO de la Mihail Kogălniceanu asupra economiei locale: sute de milioane de dolari anual
Economie

Impactul economic uriaș pe care l-ar putea avea dezvoltarea bazei NATO de la Mihail Kogălniceanu asupra economiei locale: sute de milioane de dolari anual

Impactul economic uriaș pe care l-ar putea avea dezvoltarea bazei militare de la Kogălniceanu asupra economiei locale: dacă aeroportul de lângă Constanța va deveni mai mare decât celebra bază de la Ramstein, din Germania, veniturile localităților învecinate ar putea fi de peste un miliard de dolari, anual. Pentru comparație, în 2024, veniturile Consiliului Județean Constanța sunt estimate la circa 170 de milioane de dolari, în 2024. Orașul Constanța avea estimate, în 2024, venituri de circa 460 de milioane de dolari. Citește și: Comisia Europeană îi recomandă lui Ciolacu să nu mai cheltuie așa de mult, să aducă deficitul bugetar la 3% și să nu mai îndatoreze țara Baza aeriană Mihail Kogălniceanu va deveni cea mai mare unitate NATO din Europa, anunța BBC acum câteva zile. Baza va avea o escadrilă de avioane românești F-16 – recent cumpărate din Norvegia – drone MQ-9 Reaper și un oraș militar unde se va roti personalul armatei, al forțelor aeriene și al marinei din 32 de țări. Impactul economic pe care l-ar avea dezvoltarea bazei Kogălniceanu O comparație a impactului economic poate fi făcută cu situația de la baza Ramstein, în Germania. „Armata SUA funcționează ca un motor economic major în unele părți ale Germaniei, în special în zonele rurale și în orașele mici. Numai în zona din jurul Bazei Aeriene Ramstein, armata a injectat 1,2 miliarde de dolari în economie în 2019, potrivit datelor Forțelor Aeriene ale SUA în Europa. Armata SUA din Bavaria contribuie cu aproape 1 miliard de dolari anual la economiile locale, arată datele guvernului bavarez. În mod similar, zeci de milioane de dolari intră în economiile din Stuttgart și Wiesbaden, unde există facilități militare importante, au declarat oficialii germani”, scria Stars and Stripes, în martie 2021. Un studiu din 2015, al forțelor aeriene ale SUA, arăta că, în acel an, la Ramstein erau circa 8.400 de militari americani și peste 3.600 de civili. Doar aceștia cheltuiau, în afara bazei, peste 500 de milioane de dolari. În plus, unitățile militare din bază cheltuiau, în afara bazei circa 300 de milioane de dolari. „Raportul privind anul fiscal 2013 - Declarația privind impactul economic pentru perioada 1 octombrie 2012 - 30 septembrie 2013 - a fost elaborat de Escadrila 86 de controlori și se referă la regiunea din jurul bazei aeriene Ramstein, așa-numita comunitate militară Kaiserslautern (KMC). Raportul privind anul fiscal 2013 afirmă că contribuția KMC la economia locală pentru anul fiscal 2013 a fost de 2,26 miliarde de dolari americani”, se arată într-un document înaintat Parlamentului Germaniei, intitulat „Baza aeriană Ramstein ca factor economic”.

Comisia Europeană îi recomandă lui Ciolacu să nu mai cheltuie așa de mult, să aducă deficitul bugetar la 3% și să nu mai îndatoreze țara
Politică

Comisia Europeană îi recomandă lui Ciolacu să nu mai cheltuie așa de mult, să aducă deficitul bugetar la 3% și să nu mai îndatoreze țara

Comisia Europeană îi recomandă lui Ciolacu să nu mai cheltuie așa de mult, să aducă deficitul bugetar la 3% și să nu mai îndatoreze țara. Comisia Europeană a pregătit draftul unei recomandări pe care Consiliul European o va face României în legătură cu deficitul bugetar imens, dar care critică și întârzierile în absorbția fondurilor europene. Citește și: Nicușor Dan anunță că vrea ca în 2024 să modernizeze 70 de kilometri de conductă de termoficare, față de 50 km în 2023 Comisia Europeană îi recomandă lui Ciolacu să nu mai cheltuie În documentul prezentat de Antena 3 se cere României să înceapă din 2024 reducerea deficitului bugetar la doar 3%, printr-o politică fiscală strânsă. Însă, în legătură cu anul 2025, Comisia Europeană scrie clar că Guvernul trebuie să reducă cheltuielile, nu să majoreze taxele. „In 2025, in line with the requirements of the reformed Stability and Growth Pact, limit the growth in net expenditure to a rate consistent with reducing the general government deficit towards the 3% Treaty reference value and keeping the general government debt at a prudent level over the medium term/ În 2025, în conformitate cu cerințele Pactului de stabilitate și de creștere reformat, să limiteze creșterea cheltuielilor nete la un ritm care să permită reducerea deficitului public general către valoarea de referință de 3 % din tratat și menținerea datoriei publice generale la un nivel prudent pe termen mediu”, se arată în document. În document se mai cere guvernului Ciolacu să accelereze implementarea programelor de coeziune și a PNRR, inclusiv capitolul RePowerEU, „asigurând finalizarea reformelor și investițiilor în august 2026, prin garantarea unei guvernări efective și întărirea capacității administrative”. Dezastrul absorbției fondurilor UE, inclusiv PNRR În primul trimestru din 2024, a atras doar 9,3% din PNRR din cât își programase la capitolul „Venituri”, arată un document publicat de ministerul de Finanțe, intitulat „Raport privind execuția bugetară în primul trimestru al anului 2024”. „Sumele primite de la Uniunea Europeană aferente proiectelor finanțate atât din cadrul financiar 2007-2013, cât și din cadru financiar 2014-2020 dar și sumele aferenteperioadei de programare a Uniunii Europene 2021-2027, cât și cele aferente asistenței financiare nerambursabile alocate PNRR încasate în primul trimestru al anului 2024, au fost în sumă de 14,28 miliarde lei (0,7% din PIB), corespunzător unui grad de realizare de 45,7% a programului trimestrial. Nerealizarea veniturilor programate pentru perioada analizată s-a datorat evoluției slabe a sumelor atrase aferente asistenței financiare nerambursabile alocate PNRR (9,3%) și a sumelor aferenteperioadei de programare a Uniunii Europene 2021-2027 (42,9%)”, se arată în document.

România încearcă să-l aducă la închisoare pe Paul de România: „Facem toate demersurile”, a arătat ministrul Justiției, Alina Gorghiu
Politică

România încearcă să-l aducă la închisoare pe Paul de România: „Facem toate demersurile”, a arătat ministrul Justiției, Alina Gorghiu

România încearcă să-l aducă la închisoare pe Paul de România: „Facem toate demersurile”, a arătat ministrul Justiției, Alina Gorghiu. Astăzi va fi termen la Curtea de Justiţie a Uniunii Europene în procedura întrebărilor preliminare cu care a fost sesizată de către instanţa din România în cazul Prinţului Paul. Citește și: Are afaceri în Austria, dar face bani din exploatarea pădurilor din România: cine este, probabil, cel mai bogat viitor europarlamentar România încearcă să-l aducă la închisoare pe Paul de România „Faza scrisă s-a finalizat, toate părţile implicate au depus materiale privind punctele lor de vedere, iar astăzi va fi faza audierilor. Subliniez că opinia Comisiei Europene a fost în acord cu cea a statului român. În plus, Comisia a arătat că un stat membru nu poate refuza executarea unui MEA doar în baza unor pretinse nereguli privind depunerea jurământului de către membrii completului de judecată al instanţei de condamnare, fără a fi constatate deficienţe sistemice sau motive întemeiate şi serioase care să îi încalce persoanei extrădabile un drept fundamental”, a arătat ministrul Justiției. Paul-Philippe al Romaniei este căutat în România pentru a executa o pedeapsă cu închisoare pentru corupţie. În vârstă de 75 de ani, el a fugit din România în 2020, când a fost condamnat la aproape 3 ani şi jumătate de închisoare pentru corupţie legată de restituirea ilegală a unor bunuri imobiliare din apropierea Bucureştiului, cărora le-a pretins în mod fals proprietatea. În iunie 2022, el a fost prins la Paris, dar o Curte de Apel a refuzat să îl extrădeze în România, iar avocatul lui Paul al României a invocat, între altele, acest argument atunci când a pledat împotriva extrădării sale. Prinţul Paul locuieşte acum în Italia, dar a venit luna trecută în Malta pentru o conferinţă şi a fost reţinut în baza unui mandat european de arestare.

Nicușor Dan anunță că vrea ca în 2024 să modernizeze 70 de kilometri de conductă de termoficare, față de 50 km în 2023
Eveniment

Nicușor Dan anunță că vrea ca în 2024 să modernizeze 70 de kilometri de conductă de termoficare, față de 50 km în 2023

Nicușor Dan anunță că vrea ca în 2024 să modernizeze 70 de kilometri de conductă de termoficare, față de 50 km în 2023. Citește și: Are afaceri în Austria, dar face bani din exploatarea pădurilor din România: cine este, probabil, cel mai bogat viitor europarlamentar Nicușor Dan vrea să modernizeze 70 kilometri conductă El a arătat că 25,5 kilometri de conductă au fost modernizați cu bani europeni, dar alte lucrări sunt finanțate din bugetul local și cofinanțare de la Ministerul Dezvoltării. „Lucrările pentru modernizarea sistemului de termoficare cu finanțare europeană nerambursabilă avansează. Au fost înlocuite deja conducte magistrale pe o lungime de 25,5 km pe cele 11 șantiere deschise prin POIM în toate cele șase sectoare ale Capitalei. Concomitent, modernizăm rețeaua de termoficare și prin șantiere deschise cu finanțare de la bugetul local și cofinanțare de la Ministerul Dezvoltării. Dacă anul trecut am schimbat 50 km de conducte, obiectivul propus pentru anul acesta este de 70 km conducte modernizate”, a arătat primarul general al Capitalei. Citește și: Cum mi s-a dublat prețul la RCA în decurs de cinci ani, la aceeași mașină, cu zero accidente sau sancțiuni rutiere „Prin înlocuirea a peste 100 km de conductă veche, deteriorată, am reușit să reducem cu 12% pierderile de apă din rețea și să diminuăm implicit și pierderile financiare. Prin comparație, în timpul administrației precedente care a investit insuficient în termoficare, aceste pierderi au crescut anual ajungând până la 50%”, arăta Nicușor Dan în februarie 2024.

Are afaceri în Austria, dar face bani din exploatarea pădurilor din România: cine este, probabil, cel mai bogat viitor europarlamentar
Eveniment

Are afaceri în Austria, dar face bani din exploatarea pădurilor din România: cine este, probabil, cel mai bogat viitor europarlamentar

Are afaceri în Austria, dar face bani din exploatarea pădurilor din România: cel mai bogat viitor europarlamentar este, probabil, Dimitrie Șerban Sturdza, a cărui colecție de artă este estimată la 800.000 de euro. Acesta a fost ales europarlamentar pe listele AUR. În 2022, liderul AUR George Simion cerea boicotarea firmelor austriece, inclusiv a celor la care Sturdza are conturi bancare, respectiv Raiffeisen Bank. Afaceri în Austria, bani din exploatarea pădurilor din România Potrivit declarației de avere, Sturdza a câștigat, în anul fiscal 2030 sub 30.000 de euro din dobânzi, cupoane, dividende sau „aprecierea capitalului” de la bănci din Austria. Pe de altă parte, soția sa a obținut circa 38.000 de lei din actiovități de exploatare a masei lemnoase. Însă cei mai mulți bani el i-a obținut de la hotelul său din Constanța, Cherica, care i-a adus, în anul fiscal 2023, peste 760.000 de lei. Viitorul europarlamentar își ține majoritatea banilor în bănci din Austria, unde are peste un milion de euro, 255.000 de dolari și 199.000 de dolari canadieni. Sturdza deține, printre altele, trei apartamente și o casă în București, dar și un apartament de 74 mp în Montreal, Canada. Dimitrie Sturdza este descendent direct al ultimului domnitor al Moldovei, este consul onorific al Republicii Macedonia de Nord la Constanţa, potrivit site-ului www.mae.ro. „Ni se spune câți porci să avem în gospodărie, câți litri de țuică să producem pe an. Azi ni se spune să mâncăm gândaci în loc de produsele noastre tradiționale”, spunea Sturdza, într-un discurs anti-UE.

Șoșoacă se pune sub comandă germană și se înscrie, alături de extremiști bulgari, maghiari sau slovaci, în grupul „Suveraniștilor”
Politică

Șoșoacă se pune sub comandă germană și se înscrie, alături de extremiști bulgari, maghiari sau slovaci, în grupul „Suveraniștilor”

Diana Șoșoacă, președintele SOS România, se pune sub comandă germană și se înscrie, alături de extremiști bulgari, maghiari sau slovaci, în grupul „Suveraniștilor”, fondat de Alternativa pentru Germania (AfD) Citește și: Cu cât promite Simion să vândă casele, dacă ajunge președinte. Avalanșă de angajamente populiste ale liderului AUR Publicația germană Der Spiegel a scris, sâmbătă, că extremiștii germani de AfD (Alternativa pentru Germania) vor fonda propriul grup în Parlamentul European, iar SOS România va face parte din această facțiune a legislativului de la Strasbourg. AfD a atras peste 15% din votul germanilor și va avea 15 europarlamentari, în timp ce SOS România abia a trecut pragul de 5% și va avea doi europarlamentari, pe Diana Șoșoacă și Luis Lazarus. Șoșoacă se pune sub comandă germană „În urma expulzării sale din grupul de extremă dreapta Identitate și Democrație (ID) din Parlamentul European, AfD caută parteneri pentru constituirea unui nou grup, care se pare că se va numi «Suveraniștii». Un reprezentant al AfD a solicitat Parlamentului o sală pentru o sută de persoane și catering pentru «reuniunea de constituire a unui nou grup parlamentar», a relatat sâmbătă Der Spiegel, citând un e-mail intern. Potrivit Der Spiegel, printre posibilii membri ai grupului s-ar putea număra partidele de extremă dreapta SOS România, Se Acabó La Fiesta (Petrecerea s-a terminat) din Spania, NIHK (Mișcarea Patriotică Democratică) din Grecia, Konfederacja Wolność i Niedpodleglość (Confederația Libertății și Independenței) din Polonia, Hnutie Republika (Mișcarea Republicii) din Slovacia și partidul maghiar Hazánk Mozgalom (Patria noastră). Sarah Knafo de la Reconquête din Franța, parteneră și consilieră a președintelui partidului, Eric Zemmour, ar putea, de asemenea, să se alăture. Potrivit Der Spiegel, grupul se va baza pe așa-numita Declarație de la Sofia din aprilie 2024 a partidului pro-rus de extremă dreapta Renașterea (Wasrashdane) din Bulgaria, care solicită sfârșitul birocrației UE. Civilizația europeană este «amenințată de agresiunea ideologiilor globaliste», iar dreptul popoarelor la autodeterminare este «înlocuit de dictatura unei birocrații», se arată în declarație. În ceea ce privește războiul de agresiune al Rusiei în Ucraina, se solicită «negocieri de pace»”, relatează Frankfurter Allgemeine Zeitung. Potrivit știripesurse.ro, luni, la Poiana Brașov, va avea loc Comitetul Executiv al partidului S.O.S. România, unde se va discuta inclusiv despre formarea noului grup în Parlamentul European.

Cu cât promite Simion să vândă casele, dacă ajunge președinte. Avalanșă de angajamente populiste ale liderului AUR
Politică

Cu cât promite Simion să vândă casele, dacă ajunge președinte. Avalanșă de angajamente populiste ale liderului AUR

Cu cât promite George Simion să vândă casele, dacă ajunge președinte al României: acesta se angajează să ofere „case” - nu simple „locuințe” - la doar 35.000 de euro. Promisiunea apare pe un poster electoral al AUR, intitulat „Planul Simion pentru România/George Simion 2024 Președintele României”. Citește și: Cel mai mare tun al lui Ciolacu: pășune cumpărată cu 260 de euro, schimbată cu o pădure a statului de 440.000 de euro Cu cât promite Simion să vândă casele „Ești proprietar! Ia-ți și tu casa ta! Case la doar 35.000 de euro pentru români”, este angajamentul liderului AUR. Planul nu precizează ce dimensiuni vor avea casele de 35.000 de euro. Alte două promisiuni electorale ale lui Simion sunt: „Ești respectat! Nu mai trăiești de azi pe mâine! Tăiem fără milă din taxele statului pe salariul tău!” Ești liber! Ajungi și tu liber financiar! Tăiem toate dobâznile băncilor la creditul tău!” „Am luat decizia de a-mi depune candidatura pentru funcţia de Preşedinte al României. Îi văd pe contracandidaţii mei: obosiţi şi blazaţi. Nu au ce oferi românilor! Îmi propun să fiu, prin contrast, un preşedinte tânăr şi energic, care să lucreze 24/24 pentru poporul său”, a declarat liderul AUR, acum o săptămână. „Simbolic, porţile Cotroceniului trebuie deschise. Şi le voi deschide efectiv, cum am făcut-o şi cu alte instituţii, la care fiecare român să aibă acces. Un preşedinte care nu este pornit de la talpa Ţării nu poate înţelege durerile oamenilor. Iar mare parte din Ţară este în suferinţă. Voi cere părerea înţelepţilor acestei ţări, voi aduna profesioniştii şi mă voi consulta cu poporul meu, şi în campanie, dar şi ca Preşedinte”, a mai transmis Simion la evenimentul de lansare a candidaturii sale. Liderul AUR afirmă, de asemenea, că vrea să ferească ”România şi cetăţenii ei de orice conflict”. ”Ţara trebuie să rămână în stare de neutralitate şi, treptat, să redevenim promotorul păcii în conflictele armate care distrug vieţi nevinovate. România nu va intra în război cât timp eu sunt preşedintele ei. Sunt neexperimentat, am făcut multe greşeli, dar totodată am fost suficient de capabil să ajung până aici. Cred că, având sprijinul vostru, vom decide iarăşi noi pentru noi şi nu alţii pentru noi”, a mai Simion.

Podul Giurgiu-Ruse II va fi gata după 2027, finanțat parțial cu banii UE care pregătesc infrastructura pentru un război cu Rusia
Economie

Podul Giurgiu-Ruse II va fi gata după 2027, finanțat parțial cu banii UE care pregătesc infrastructura pentru un război cu Rusia

Podul Giurgiu-Ruse II va fi gata după 2027, finanțat parțial cu banii UE care pregătesc infrastructura pentru un război cu Rusia, se arată într-u răspuns al ministerului Transporturilor la o interpelare a deputatului AUR Ciprian Ciubuc. Citește și: Nicușor Dan, reorganizare dură a primăriei București: desființează instituții și direcții, dispar o treime din posturile de conducere Podul Giurgiu-Ruse II va fi gata după 2027 Potrivit acestui răspuns, CNAIR a finalizat deja documentația pentru licitarea unui studiu de fezabilitate. Acesta apare pe lista de proiecte finanțate de UE prin fondurile de mobilitate militară, dar Transporturile scriu că banii vor veni prin CEF - Mecanismul pentru Interconectarea Europei (Connecting Europe Facility). Pentru acest studiu, UE alocă puțin sub șapte milioane de euro. Ulterior, podul va fi finanțat din Programul Transporturi 2021-2027. Podul Giurgiu – Ruse II va fi lung de doi kilometri și va avea, de asemenea, cale ferată. Coordonatorul proiectului studiului de fezabilitate este Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR). „Noi am finanţat cu 570 de milioane de euro legătura feroviară Bucureşti - Giurgiu. Atenţie, nu aşa că ne-a venit nouă ideea, ci pentru că acesta era un proiect al României, care făcea parte dintr-un coridor şi care trebuie să aibă continuitate spre sud. Deci, este puţin de neînţeles în momentul de faţă pentru Comisia Europeană faptul că nu avem un proiect mai solid pentru un nou pod feroviar la Bucureşti - Giurgiu, dar avem asigurări că există această intenţie şi că acest nou pod Giurgiu Ruse va fi gândit să aibă şi o componentă feroviară”, spunea în decembrie 2023 comisarul european pentru Transporturi, Adina Vălean, acum aleasă europarlamentar PNL.

În precampania electorală, guvernarea Ciolacu a mai angajat cel puțin 1.530 de bugetari
Politică

În precampania electorală, guvernarea Ciolacu a mai angajat cel puțin 1.530 de bugetari

În precampania electorală, guvernarea Ciolacu a mai angajat cel puțin 1.530 de bugetari, arată ultimele date publicate de ministerul de Finanțe, care însă acoperă luna aprilie. Potrivit acestor date, numărul total al bugetarilor a crescut cu 3.009, dintre care 1.530 în instituțiile din administrația centrală finanțate integral de la bugetul de stat. Citește și: Nicușor Dan, reorganizare dură a primăriei București: desființează instituții și direcții, dispar o treime din posturile de conducere În ministerul Educației și cel al Sănătății, numărul angajaților a scăzut. „Este evident că în sistemul bugetar trebuie să se facă o reformă. Trebuia să se facă această reformă de foarte mult timp. Am înţeles că nu şi-a asumat-o nimeni. (...) Aveţi fraierul de serviciu care-şi asumă această reformă”, declara Marcel Ciolacu în august 2023. Ciolacu a angajat cel puțin 1.530 de bugetari Aceste date arată cu cât a crescut aparatul bugetar, dar probabil că numărul celor angajați este mai mare, întrucât nu se știe câte persoane au ieșit din sistem. Numărul posturilor ocupate în instituţiile şi autorităţile publice din România era, în aprilie 2024, de 1.292.549, cu 3.009 mai multe comparativ cu luna anterioară (plus 0,23%), aproape 64% dintre acestea fiind în administraţia publică centrală. Din totalul celor 826.241 de angajaţi din administraţia publică centrală (plus 2.351 faţă de luna anterioară), 608.392 lucrau în instituţii finanţate integral de la bugetul de stat (plus 1.530 angajaţi, comparativ cu martie 2024). Cel mai mare număr de posturi ocupate se înregistra în Ministerul Educaţiei, respectiv 302.230 (minus 425 posturi ocupate), Ministerul Afacerilor Interne - 123.859 (plus 848 posturi ocupate), Ministerul Apărării Naţionale - 73.818 (plus 872 posturi ocupate), Ministerul Finanţelor - 24.762 (minus 7 posturi ocupate) şi Ministerul Sănătăţii -18.156 (minus patru posturi ocupate). Potrivit ministerului de Finanțe, în instituţiile finanţate integral din bugetul asigurărilor sociale erau ocupate 9.212 de posturi, cu 17 mai puţine faţă de martie 2024, în cele subvenţionate din bugetul de stat şi din bugetul asigurărilor pentru şomaj un număr de 44.386, în scădere cu 33, în timp ce în instituţiile finanţate integral din venituri proprii erau 164.251 de posturi ocupate (plus 871). Totodată, în administraţia publică locală lucrau, în aprilie anul curent, 466.308 de persoane (+658), dintre care 286.443 în instituţii finanţate integral din bugetele locale (+403) şi 179.865 în instituţii finanţate integral sau parţial din venituri proprii (+255). Postare pe Facebook a PMP, din ianuarie 2024

Nicușor Dan, reorganizare dură a primăriei București: desființează instituții și direcții, dispar o treime din posturile de conducere
Politică

Nicușor Dan, reorganizare dură a primăriei București: desființează instituții și direcții, dispar o treime din posturile de conducere

Nicușor Dan propune o reorganizare dură a Primăriei Municipiului București (PMB): desființează opt instituții și direcții și dispar o treime din posturile de conducere din instituție. În plus, numărul de posturi din PMB se reduce de la 1.272 la 1.175. Citește și: Lasconi spune că există riscul să fie sabotată de propriul partid și cere majoritate în Biroul Național: „Dacă nu, îmi voi da demisia” Nicușor Dan, reorganizare dură a primăriei București Numărul de posturi de conducere se reduce de la 146 la 92. Proiectele de desființare a acestor instituții figurează pe ordinea de zi a ședinței de vineri a Consiliului General a Municipiului București (CGMB). Astfel, activitatea şi personalul Direcţiei Generale de Arhitectură Peisagistică şi Monumente de For Public vor fi transferate la Centrul de Cultură Palatele Brâncoveneşti de la Porţile Bucureştiului. Centrul de cultură are în prezent 51 de posturi, dintre care 7 de conducere, iar Direcţia de Arhitectură Peisagistică are 64 de posturi, dintre care 8 de conducere. Noua organigramă va avea 98 de posturi, dintre care 8 de conducere. Citește și: Cel mai mare tun al lui Ciolacu: pășune cumpărată cu 260 de euro, schimbată cu o pădure a statului de 440.000 de euro Totodată, Centrul Metropolitan de Educaţie şi Cultură Ioan Dalles, Centrul Cultural Expo Arte şi Centrul pentru Tineret vor fi transferate la Şcoala de Artă Bucureşti, care se reorganizează şi îşi schimbă denumirea în Şcoala de Belle Arte. Aceasta va avea 72 de posturi, dintre care 5 de conducere. Cele patru instituţii au în prezent un total de 89 de posturi aprobate.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră