miercuri 24 decembrie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Autor: Mircea Marian

7537 articole
Mircea Marian

Mircea Marian este jurnalist din 1990, când a lucrat la UniFan Radio, primul post de radio independent din București. A fost reporter politic la Mediafax, Adevărul și Evenimentul Zilei și a moderat emisiuni la TVR Info și B1 TV. A fost șef al Departamentului Politic&Economic la România Liberă, între 2016 și 2017, și senior editor la Newsweek România din 2017 în ianuarie 2021.

Mediu

Veți plăti cu 50 de bani în plus pentru fiecare sticlă cumpărată

De azi, veți plăti 50 de bani în plus pentru fiecare sticlă cumpărată, însă acestea pot fi returnate, pentru a fi ulterior reciclate. Doar ambalajele care au însemnul RetuRO pot lua parte la schema de plată pentru returnarea la comercianți, însă se estimează că ar fi vorba de circa șapte miliarde de sticle, PET-uri și cutii de aluminiu. Citește și: Schema inteligentă prin care polițiștii-șpăgari din Vaslui forțau șoferii să încalce legea, ca să-i poată opri. Un ucrainean a fost cel care a sunat la linia anticorupție Veți plăti cu 50 de bani în plus pentru fiecare sticlă cumpărată De fapt, cei 50 de bani plătiți în plus sunt o garanție care se aplică ambalajelor din plastic, metal sau sticlă cu volume cuprinse între 0,1 și trei litri. După golirea ambalajului, clienții pot returna ambalajul respectiv la unul dintre punctele de returnare organizate de către comercianți în magazine, practic, în toate magazinele din România Cei 0,50 RON sunt astfel returnați către client, acea garanție plătită de către el, fără a fi necesar prezentarea unui bon fiscal și fără a fi necesar ca respectivul produs să se regăsească pe rafturile magazinelor sau să fi fost cumpărat de acolo. Însă RetuRO - structura înființată de către asociațiile producătorilor de băuturi și ale comercianților pentru a gestiona sistemul de garanție-returnare, structură din care face parte și statul român - încurajează consumatorii să returneze recipientele de băuturi complet goale de lichid și cu eticheta intactă. Comercianții vor avea libertatea de a decide asupra tipului de colectare: automat sau manual, în funcție de fluxul de consumatori al fiecăruia. RVM-urile (automatele de preluare a ambalajelor de băuturi) vor emite bonuri sau vouchere care pot fi folosite pentru recuperarea garanției de către consumator. Pentru organizarea unui punct de colectare nu este obligatorie dotarea cu un automat de preluare a ambalajelor de băuturi. Până în prezent, peste 60.000 de operatori economici s-au înregistrat în platforma Sistemului Garanție-Retrurnare (SGR). Companiile vizate să se înregistreze sunt producătorii și importatorii de băuturi, dar și comercianții care comercializează băuturi către consumatorii finali, inclusiv magazinele online, operatorii care vând prin intermediul automatelor, industria HoReCa sau cei care comercializează aceste produse ca și gamă complementară ( de exemplu librării, magazine de electrocasnice și electronice etc).

Veți plăti cu 50 de bani în plus pentru fiecare sticlă cumpărată Foto: Facebook Returo
Schema inteligentă prin care polițiștii-șpăgari din Vaslui forțau șoferii să încalce legea Foto: Facebook Poliția București
Eveniment

Polițiștii-șpăgari forțau șoferii să încalce legea

Schema inteligentă prin care polițiștii-șpăgari din Vaslui forțau șoferii să încalce legea, ca să-i poată opri. Un ucrainean a fost cel care a sunat la linia anticorupție: aceștia puneau doi complici să circule cu viteză redusă pe Drumul European 581, iar cei din spatele lor își pierdeau răbdarea și forțau depășirea, cel mai adesea încălcând linia continuă. Citește și: Cătălin Cherecheș, primarul care a umilit Poliția de Frontieră, a fost prins în Germania ieri, șase dintre aceștia au fost arestați preventiv, iar doi au fost trimiși în arest la domiciliu. Polițiștii-șpăgari forțau șoferii să încalce legea La această schemă participau nu mai puțin de opt polițiști de la Poliția Huși și un polițist de la Poliția de Frontieră. Șpaga pe care o cereau era între 100 de lei și 1.500 de lei, în funcție de gravitatea infracțiunii. Amenințarea cea mai dură era pierderea carnetului auto. Însă cel care a sunat la linia anticorupție nu a fost un șofer român, ci unul ucrainean. Pornind de la sesizarea acestuia, Direcția Generală Anticorupție a pornit anchetarea acestui caz, care a dus la reținerea celor nouă polițiști și percheziționarea sediului poliției din Huși. „În fapt, din probatoriul administrat în cauză, a rezultat că, începând cu luna iunie 2023 și până în prezent, polițiști din cadrul IPJ Vaslui – Poliția municipiului Huși și din cadrul Serviciului Teritorial al Poliției de Frontieră Vaslui ce își desfășoară activitatea pe raza municipiului Huși, având atribuții pe linie rutieră, au pretins și primit de la conducători auto, în mod repetat, sume de bani cuprinse între 100 de lei și 1.500 de lei, pentru a nu-i sancționa contravențional”, se arată în comunicatul Serviciului Anticorupție Vaslui. Tinerii polițiști-șpăgari Foto: Vremea Nouă În urma reținerii celor opt agenți de la Poliția Huși, în Biroul de Ordine Publică din acest oraș ar mai fi rămas doar un singur polițist, scrie Vremea Nouă.

Franța refuză să-l extrădeze pe Paul al României Foto: Inquam/ Octav Ganea
Politică

Franța refuză să-l extrădeze pe Paul al României

Franța refuză să-l extrădeze pe Paul Philippe al României, condamnat în dosarul retrocedării ilegale a Fermei regale de la Băneasa: „Risc real de încălcare a Cartei drepturilor fundamentale a UE”, își motivează judecătorii de la Curtea de Apel din Paris decizia. Citește și: Cătălin Cherecheș, primarul care a umilit Poliția de Frontieră, a fost prins în Germania Acuzaţiile pentru care a fost condamnat vizau infracţiuni comise în perioada 2006 - 2013, pentru obținerea unor bunuri de o valoare deosebită, printre care Pădurea Snagov şi Ferma Regală Băneasa, revendicate fără drept de Paul al României. Prejudiciul în acest dosar depășește 145 de milioane de euro, 135 de milioane de euro reprezentând numai contravaloarea terenurilor fostei ferme regale de la Băneasa, iar 10 milioane de euro, pădurea Fundu Sacului din Snagov. Paul Phillipe al României a susținut că solicitarea de extrădare a fost făcută în scop politic. Franța refuză să-l extrădeze pe Paul al României Camera pentru extrădări a Curţii de Apel din Paris a refuzat predarea "din cauza unui risc real de încălcare a Cartei drepturilor fundamentale a Uniunii Europene". Îmbrăcat într-un palton negru, costum albastru şi cămaşă mov, Paul Philipe Al Romaniei, cunoscut ca Paul din România, în vârstă de 75 de ani, a primit decizia cu un zâmbet, conform relatării AFP. Această decizie poate fi atacată de către procurorul general. Paul Philipe Al Romaniei a făcut obiectul unui mandat european de arestare emis la 18 decembrie 2020, la o zi după ce a fost condamnat definitiv în România la trei ani şi patru luni închisoare cu executare în dosarul retrocedării ilegale a Fermei regale de la Băneasa. În acest caz, 18 persoane au fost condamnate, printre care oamenii de afaceri israelieni Tal Silberstein şi Beny Steinmetz, iar prejudiciul adus statului a fost estimat de procurori la 145 de milioane de euro. El a fost arestat provizoriu la data de 27 iunie 2022, în Franţa, în vederea executării mandatului european de arestare emis de către autorităţile judiciare române, în baza hotărârii judecătoreşti definitive de condamnare. Potrivit Ministerului Justiţiei din România, instanţa din Republica Franceză este competentă să decidă asupra modalităţii de executare a acestui mandat european de arestare şi asupra predării persoanei solicitate. Paul Philippe, cu cetăţenie franceză, britanică şi română, nu a fost niciodată recunoscut ca membru al familiei regale de către unchiul său Mihai, ultimul rege al României, care a murit în 2017.

Șoșoacă, Simion și ex-nevasta penalului Buzatu nu vor comandament NATO în România
Eveniment

Șoșoacă, Simion nu vor comandament NATO în România

Senatoarea Diana Șoșoacă, președintele AUR, George Simion, și ex-nevasta penalului Dumitru Buzatu, senatoarea Gabriela Crețu, nu vor comandament NATO în România: ei fie au votat împotriva înființării unui comandament regional al NATO în România, așa cum a propus președintele Klaus Iohannis, fie s-au abținut. Crețu face parte din grupul PSD din Senat. Citește și: VIDEO Șoșoacă, manelistă de limbă rusă: a cântat Katiușa la o petrecere, cu dedicație pentru Ciolacu și Iohannis La 13 noiembrie, Șoșoacă a cântat Katiușa la o petrecere, cu dedicație pentru Ciolacu și Iohannis. Katiușa este un cântec reprezentativ al regimului stalinist, fiind compus în 1938 de Matvei Blanter, pe versuri de Mihail Isakovski. Șoșoacă, Simion și ex-nevasta penalului Buzatu nu vor comandament NATO în România Dar George Simion, care se declară rusofon, n-a avut curaj să voteze contra, ci s-a abținut. Alături de el s-au abținut majoritatea parlamentarilor AUR. Însă, în octombrie, pe TikTok, el îi spunea Codruței Cerva că trupele NATO caută în Moldova extinderea războilui. „Codruța Cerva: Ce caută trupele NATO în Republica Moldova? Sunt foarte mulți moldoveni pe live care se uită. Ce caută NATO în Republica Moldova? George Simion: Nu știu ce caută... Să extindă războiul... Nu știu ce caută... Codruța Cerva: Păi e rău, George! George Simion: Da, știu că e rău”, arată dialogul, transcris de Podul, între Simion și Cerva. George Simion (the leader of the pro-Russian political party AUR in Romania): NATO troops in the Republic of Moldova are looking to expand the war! pic.twitter.com/hj8o5jiiDc— Podul (@Podul_Ro) October 3, 2023 Însă trei parlamentari au votat chiar împotriva înființării comandamentului NATO, care va fi amplasat în Garnizoana Târgu Mureș, funcționarea acesteia urmând a fi stabilită prin acorduri comune cu Bulgaria. Este vorba, potrivit unei liste publicate de G4Media, de Șoșoacă, neafiliatul Ciprian Ciubuc - ex-AUR și Gabriela Crețu, fosta soție a baronului PSD de Vaslui Dumitru Buzatu. Gabriela Crețu și Dumitru Buzatu Grupaj foto: Adevărul Crețu este acum suspendată din PSD, dar pe site-ul Senatului ea apare ca activând în acest grup politic, care o susține în funcța de vicepreședinte al comisiei pentru cultură și media.

Spitalul Județean Neamț, din subordinea Consiliului Județean, face apel la mila publică
Eveniment

Spitalul Județean Neamț face apel la mila publică

Spitalul Județean de Urgență Piatra Neamț, din subordinea Consiliului Județean, face apel la mila publică pentru a reabilita secția ATI, arsă la incendiul din 2020. Un ONG local a preluat sarcina de a strânge banii de la donatori. Spitalul este subordonat Consiliului Județean Neamț și, de facto, a fost controlat de baronul PSD Ionel Arsene, care la 10 martie 2023 a fost condamnat definitiv de Curtea de Apel Brașov la 6 ani și 8 luni de închisoare, dar a reușit să fugă în Italia. Citește și: Cherecheș le-a dat sacoșe de bani să care în Germania și șoferului și bodyguard-ului. Mama primarului și-ar fi cumpărat o locuință proprie în Germania pentru a depozita banii Haosul și dezastrul de la SJU Neamț au devenit publice după o scrisoare deschisă a managerului spitalului și o amenda aplicată de 60.000 de lei, pentru mizeria uriașă și supraaglomerare. Spitalul Județean Neamț face apel la mila publică „În loc sa aşteptăm luni întregi pentru proiecte, hotărâri de consiliu şi licitaţii, un ONG dedicat, Fundaţia pentru Copii Alex Zamfir, a luat iniţiativa de a strânge fonduri pentru a accelera procesul de reabilitare. Orice contribuţie, fie ea mare sau mică, aduce o schimbare pozitivă. Suntem în căutarea oricărei firme sau persoane care poate dona pentru a asigura finalizarea reabilitării secţiei ATI, esenţială pentru funcţionarea optimă a spitalului nostru", este mesajul transmis de SJU Piatra-Neamţ. Citește și: Haos și dezastru lăsat în urmă de Ionel Arsene la spitalul județean Neamț: nenumărate proiecte abandonate, pacienții internați în condiții dezastruoase Fundaţia pentru Copii „Alex Zamfir” este condusă de un fost manager al spitalului și îşi propune să adune 800.000 de lei. Conducerea spitalului a anunţat că primele lucrări de reabilitare a secţiei au început. În momentul de faţă, secţia ATI funcţionează în Spitalul Modular construit în curtea unităţii sanitare de Asociaţia "Dăruieşte Viaţă" din donaţii. Conducerea SJU a anunţat că, după reabilitarea secţiei ATI din spital, Spitalul Modular va fi destinat pacienţilor oncologici, având în vedere că această secţie este în curs de reabilitare. Pe 14 noiembrie 2020, în jurul orei 18,30, la SJU Piatra-Neamţ a avut loc un incendiu care a afectat secţia ATI unde erau internaţi, în două saloane, 17 pacienţi. În incendiu au murit 10 pacienţi iar două cadre medicale au suferit arsuri. Alţi 6 pacienţi, dintr-un salon alăturat celui în care a izbucnit incendiul, au fost transferaţi la Spitalul Mobil de la Leţcani, care era unitate suport COVID. Dintre cei 6 pacienţi transferaţi, doar unul singur a supravieţuit.

După Cherecheș, PSD a mai pierdut un primar: Dorin Ioan Pinzar, din Sucevita
Politică

După Cherecheș, PSD a mai pierdut un primar

După Cătălin Cherecheș, primarul Băii Mari, demis azi după ce a fost condamnat la cinci ani de închisoare, PSD a mai pierdut un primar: edilul-șef din Sucevița, Dorin Ioan Pînzar, a fost demis după ce a fost condamnat fiindcă a condus beat. Citește și: Cherecheș le-a dat sacoșe de bani să care în Germania și șoferului și bodyguard-ului. Mama primarului și-ar fi cumpărat o locuință proprie în Germania pentru a depozita banii După Cherecheș, PSD a mai pierdut un primar Astăzi, 29 noiembrie 2023, prefectul Alexandru Moldovan a semnat ordinul prin care se constată încetarea de drept înainte de expirarea duratei normale a acestuia a mandatului de primar al comunei Suceviţa, judeţul Suceava, al domnului Dorin - Ioan Pînzar, ca urmare a condamnării acestuia la o pedeapsă privativă de libertate, indiferent de modalitatea de individualizare a executării pedepsei, conform Deciziei Curţii de Apel Suceava - Secţia penală nr. 1642 pronunţată la data de 23.11.2023 în dosar nr. 3019/285/2022. Pe durata vacanţei funcţiei de primar al comunei Suceviţa, judeţul Suceava, atribuţiile acestuia vor fi exercitate de către viceprimarul comunei Suceviţa", precizează sursa citată. Primarul Dorin - Ioan Pînzar a fost condamnat definitiv, de Curtea de Apel Suceava, la un an de închisoare cu suspendare, având un termen de încercare de 2 ani, pentru conducerea pe drumurile publice a unui autovehicul sub influenţa băuturilor alcoolice. Fapta a fost săvârșită la 17 februarie 2022, la ora 03:30, pe DN 17A. Aflat la volanul unui autoturism Dacia Logan al Primăriei Sucevița, primarul a fost oprit în trafic de polițiști chiar în fața sediului administrației locale și a fost testat cu apratul etilotest. Primarul PSD Pinzar Foto: Facebook Rezultatul a fost de 0,86 mg/l alcool pur în aerul expirat, iar ulterior la proba biologică s-a constatat că alcoolemia primarului era de 2,29 g/l alcool pur în sânge. Magistrații Curții de Apel l-au condamnat pe primar la un an de închisoare cu suspendare după ce în cazul său Judecătoria Rădăuți pronunțase doar o sentință de condamnare cu amendă penală. De asemenea, primarul va presta 60 de zile de muncă neremunerată în folosul comunității.

Susținătorii primarului penal Cherecheș - fotografie din iunie 2023, câteva luni înainte de condamnarea definitivă
Eveniment

Susținătorii primarului penal Cherecheș

Cine sunt susținătorii politici ai primarului penal Cătălin Cherecheș, care l-au ajutat să fie ales primar în 2016 - când era în arest, în închisoarea din Gherla - și apoi în 2020, când era judecat pentru două dosare de corupție: PSD, partidul lui Dan Voiculescu, Forumul Democrat German (FDG) și PNȚCD. Mai mult, în iunie 2023, Cherecheș s-a înscris în PSD, fiind primit de președintele PSD, Marcel Ciolacu. Președintele PSD Maramureș, Gabriel Zetea, și primarul Băii Mari, în iunie 2023 Până la această oră, PSD nu a anunțat vreo măsură împotriva edilului-șef al Băii Mari. Citește și: Cherecheș le-a dat sacoșe de bani să care în Germania și șoferului și bodyguard-ului. Mama primarului și-ar fi cumpărat o locuință proprie în Germania pentru a depozita banii Susținătorii primarului penal Cherecheș „Vreau să vă anunț, așa, într-un mod foarte direct și foarte pragmatic, faptul că din perspectivă politică m-am întors acasă. De luni începând m-am reașezat, sau am reașezat parteneriatul pentru comunitatea băimăreană cu PSD, cu domnul președinte și prim-ministru Marcel Ciolacu. Așadar, alături de oameni care înțeleg ce înseamnă dezvoltarea comunităților locale și sprijinul pentru autoritățile locale (...) Sunt într-un parteneriat politic cu Gabriel Zetea și la nivel central cu președintele și prim-ministrul Marcel Ciolacu”, spunea Cherecheș, la 28 iunie 2023. În 2016, acesta a câștigat alegerile cu un scor de peste 70%, iar structura care îl susținea - „Coaliția pentru Baia Mare” - era compusă din două organizații politice, Forumul Democrat German și PNȚCD. Această „coaliție” a primit peste 44% din voturile băimărenilor. Cherecheș, în 2014, susținut de Ponta și Dragnea Cherecheș susține că este filogerman La momentul alegerii din 2016, în iunie, Cherecheș era în arest de câteva luni, respectiv din 27 aprilie 2016, pentru că ar fi luat mită. Dosarul din 2016 s-a finalizat acum cu condamnarea sa la cinci ani de închisoare. În iulie 2016, el a fost scos din arest pentru câteva ore, pentru a depune jurământul ca primar. A fost eliberat abia în august 2016. „Știți foarte bine că sunt un filogerman. O parte a familiei mele trăiește în Germania de peste 30 de ani, am făcut și studiile la Viena și sunt un om care apreciază rigoarea, cultura și tot ceea ce înseamnă fibra poporului german care de multe ori a fost pentru noi un model”, spunea primarul Băii Mari în 2016, pentru a explica relația sa cu Forumul Democrat German. În 2020, Cherecheș a încheiat un pact cu PSD - condus de Gabriel Zetea, pe atunci președintele Consiliului Județean Maramureș - și a candidat cu susținerea unei așa-zise „Coaliții pentru Maramureș”. Tehnic, în coaliție erau doar membri PSD și PNȚCD, dar, de fapt, membri ai Forumului Democrat German și ai PUSL - formațiunea lui Dan Voiculescu - fuseseră înscriși în partidul țărănesc. Forumul Democrat German s-a disociat însă, în 2020, de această combinație și a anunțat că o va demite pe Clara Sinn din funcția de președinte al FDG Baia Mare fiindcă a candidat ca membru al PNȚCD. Însă, în octombrie 2022, Sinn era președinte al FDG Baia Mare. Citește și: Cătălin Cherecheș, primarul care a umilit Poliția de Frontieră, a fost prins în Germania În 2018, Cătălin Cherecheș a vrut să candideze la funcția de președinte al FDG Maramureș, dar i s-a refuzat acest drept, el fiind doar membru simpatizant al acestei organizații.

CCR a declarat neconstituțională legea care abrogă pensiile speciale ale parlamentarilor Foto: CCR
Politică

CCR neconstituțională legea abrogă pensiile parlamentarilor

CCR a declarat din nou neconstituțională legea care abrogă pensiile speciale ale parlamentarilor. Decizia a fost luată în unanimitate. Totuși, legea ar putea fi aplicată pe viitor, arată unele interpretări. Citește și: Cine este necunoscutul medic de la unul din cele mai jalnice spitale din România care câștigă, lunar, 11.000 de euro de la stat. Cum a explodat salariul său, în doar doi ani Curtea Constituțională a decis că privilegiile parlamentarilor sunt de neatins, la fel ca în cazul magistraților „Prin retragerea și eliminarea normativă a indemnizației pentru limită de vârstă în privința acestor destinatari ai dreptului legal, a fost afectată integritatea şi substanța unui drept legal dobândit în considerarea mandatului deja exercitat și s-a creat o insecuritate juridică vădită, încălcându-se componenta de neretroactivitate a securității juridice. Evenimente viitoare şi incerte – de natură normativă – nu pot afecta nici dreptul care a fost dobândit şi care a intrat în sfera patrimonială a persoanei și nici efectele deja epuizate ale unui act – exercitarea cel puțin a unui mandat reprezentativ. Prin urmare, Curtea a constatat încălcarea dispozițiilor constituționale ale art.1 alin.(3) și (5) privind principiile statului de drept și al securității juridice, ale art.15 alin.(2) privind neretroactivitatea legii și ale art.44 alin.(1) teza întâi și alin.(2) privind dreptul de proprietate privată”, se arată în comunicatul CCR Vechea lege prin care se desființau pensiile speciale ale parlamentarilor, promulgată în februarie 2021, a picat la CCR în 15 luni de la promulgare, adică în mai 2022, după ce a fost contestată de sute de foști aleși. Legea din 2021 a căzut la CCR din vicii de procedură. Noua lege, care acum a picat la CCR, ar fi fost ințiată de PSD. CCR a declarat neconstituțională legea care abrogă pensiile speciale ale parlamentarilor Aproape imediat după adoptarea noii legi de abrogare, în iunie 2023, foștii deputați și senatori au deschis procese, pentru a deschide astfel calea sesizării CCR. Doar în Maramureș erau 15 foști parlamentari care au dat în judecată Legislativul. Printre aceștia se află și Viorica Cherecheș, mama primarului municipiului Baian Mare, Cătălin Cherecheș, care a fost condamnat recent la cinci ani de pușcărie, dar este de negăsit. Potrivit 2MNews.ro, sunt două procese colective deschise împotriva secretariatelor generale ale Senatului și Camerei Deputaților, unul deschis de trei foști parlamentari și altul de 12 ex-parlamentari. Și fostul deputat Eugen Nicolicea, reprezentat al Asociaţiei foştilor parlamentari, anunţase că va ataca în instanţă proiectul pentru eliminarea pensiilor speciale ale parlamentarilor, susţinând că acesta este un „copy paste” după actul normativ declarat anterior neconstituţional de Curtea Constituţională. „Fiecare parlamentar sau fost parlamentar va acționa în instanță în momentul în care nu va primi această indemnizație. După care, în Instanță, se face o sesizare către Curtea Constituțională. De ce spun această procedură cu Instanța? Pentru că premierul nu vrea și nu are motive să facă o sesizare către Curtea Constituțională, parlamentarii nu se adună 50, 25 de deputați sau 25 de senatori, președintele nici atât, avocatul poporului, după timorarea de data trecută nu știu ce va face, și prin urmare nefiind un control de constituționalitate ex-ante, nu poți ajunge acolo decât pe calea unui proces”, a explicat Nicolicea.

Pe autostrăzile lui Umbrărescu, lucrările avansează în ritm de melc Foto: Facebook
Economie

Pe autostrăzile lui Umbrărescu, lucrările avansează în ritm de melc

Pe autostrăzile lui Umbrărescu, lucrările avansează în ritm de melc: „A intrat în «Clubul 2% pe lună» alături de repetenții clasei”, scrie Asociația Pro Infrastructură. De altfel, această asociație a avertizat acum peste un an că firmele omului de afaceri din Bacău, apropiat de PSD și lăudat atât de premierul Ciolacu, cât și de președintele AUR, George Simion, au primit prea multe lucrări și nu vor avea resurse umane să le termine la timp. Citește și: Cine este necunoscutul medic de la unul din cele mai jalnice spitale din România care câștigă, lunar, 11.000 de euro de la stat. Cum a explodat salariul său, în doar doi ani Însă UMB, compania controlată de Dorinel Umbrărescu, are în lucru 80% din autostrăzile finanțate prin PNRR, iar ratarea termenelor de finalizare riscă să ducă la pierderea acestor bani europeni. Pe autostrăzile lui Umbrărescu, lucrările avansează în ritm de melc „UMB este întins ca marmelada pe prea multe felii de pâine, 10 la număr doar pe #AutostradaA7. Așa că a intrat în "Clubul 2% pe lună" alături de repetenții clasei, fapt evidențiat fără echivoc chiar de cifrele oficiale date de CNAIR, confirmând cele mai rele temeri ale noastre din 2022. Pe cele 5 loturi ale A7 de la nord de Focșani, între Domnești și Pașcani, adică pe 137,7 km (54%) din totalul de 255,7 km contractați de UMB dintre Buzău și Pașcani, avansul fizic oficial raportat de CNAIR în noiembrie este cuprins între 1% (unu %) și 3% (trei %). Adică aproape nimic, la 6-7 luni de la emiterea ordinelor de începere lucrări în mai 2023. Iar termenul de execuție este de 30 luni la fiecare. Ați spune că se concentrează pe restul de 46% unde stau mai bine. Nu, nu stau. Focșani-Domnești este la 15% după 7-8 luni de la emiterea ordinului de începere (OIL), deci 2% pe lună, tot 30 luni execuție. Loturile 2 și 3 din Buzău-Focșani sunt la 23%, respectiv 25% după 9-10 luni de la OIL, adică 2,5% lunar. Aici este chiar mai sever contractul: 26 de luni execuție directă! Același ritm jalnic avem și pe loturile 1 și 4 din Buzău-Focșani care sunt la 23%, respectiv 27% după 11-12 luni de la OIL, deci vreo 2,2% avans fizic lunar, în medie. Acestea două sunt singurele tronsoane din cele 10 ale UMB de pe A7 care au termen de finalizare în 2024, mai precis în august. În condițiile date, imposibil de respectat. Dacă aceste cifre de "progres" fizic erau făcute de orice alt antreprenor, îi vedeam la televizor pe ministrul Grindeanu și pe șeful CNAIR Pistol fluturând amenințător rezilierea contractelor. Dar statul este doar pentru unii mumă, pentru ceilalți e ciumă. Este fix predicția noastră devenită realitate. UMB nu și-a putut dubla capacitatea peste noapte: pe 54% din A7 nu face mai nimic, iar pe restul de 46% gâfâie. Ba chiar putem spune că am fost optimiști fiindcă și alte șantiere suferă! Pe A3 Nădășelu-Zimbor-Poarta Sălajului nu mai au mobilizarea din trecut. Și mai ales Tronsonul 4 DEx12 Craiova-Pitești este foarte întârziat. Într-adevăr, UMB încearcă să închidă cât mai repede din șantiere, vezi A0 Nord lotul 2 și DEx12 Slatina-Colonești, dar forța considerabilă a UMB este clar împrăștiată pe mult prea multe fronturi. Să ne înțelegem: UMB este, de departe, cel mai puternic și mai muncitor antreprenor din infrastructura rutieră din țara noastră. Dar ar fi bine să recunoască spășit că, din ambiția stupidă de a face TOATĂ autostrada care-i trece prin fața sediului, s-a întins peste dublul capacității reale. UMB are în tolbă 80% din autostrăzile finanțate prin PNRR, adică 341 km din totalul de aproape 430 km din program pe A8, A7, A3 și A1. Și riscă să iasă din termenele contractuale, să pună România în poziția ratării țintelor (și banilor) din PNRR, să-și păteze reputația greu construită în toți anii ăștia și, cel mai grav, să treacă peste limitele roșii auto-impuse și să-și omoare, la propriu, muncitorii”, a scris, azi, pe Facebook, Asociația Pro Infrastructura. Citește și: Cătălin Cherecheș și-a pregătit plecarea din țară de ani de zile: a cărat sute de mii de euro cu sacoșa în Germania, împreună cu mama sa. Sume imense avea și într-un seif din Baia Mare La 26 noiembrie, Ziarul de Cluj publica o filmare în care arăta că, pe Autostrada Transilvania, se lucra la viaducte, deși temperaturile erau la limita înghețului.

Necunoscutul medic care câștigă 11.000 euro de la stat Foto: Primăria Reșița
Eveniment

Necunoscutul medic care câștigă 11.000 euro de la stat

Cine este necunoscutul medic de la unul din cele mai jalnice spitale din România care câștigă, lunar, 11.000 de euro de la stat: Marius Toc, șeful departamentului de medicină legală de la Spitalul Județean Reșița. Citește și: Mister deplin în cazul deceselor de la spitalul Murgeni: medicii legiști, incapabili să afle ce a cauzat moartea. Șeful serviciului medico-legal, salariu imens, peste al președintelui României Spitalul era celebru pentru situația sa jalnică: „Pacienții care au fost internați în Spitalul din Caraș Severin reclamă faptul că au fost nevoiți să facă singuri curat în saloane, iar sondele bolnavilor sunt schimbate și de aparținători”, relata Adevărul, în aprilie. Luni, managerul spitalului arăta că abia a reușit să plătească salariile nete, dar nu și taxele aferente. „Noi am reușit să dăm salariile adică Casa Județeană ne-a făcut ordinele de plată am dat salariile și am reușit să plătim și undeva între 50 și 60 % banii aferenți salariilor adică stopaj la sursă, adică CAS, șomaj ș.a.m.d. Într-adevăr nu au venit toți banii de la Casă”, spunea managerul Mircea Călin Laza. Necunoscutul medic care câștigă 11.000 euro de la stat Potrivit declarației de avere din 2023, care se referă la anul fiscal 2022, medicul legist Marius Toc a avut un salariu anual de 676.634 de lei, adică peste 55.000 de lei pe lună, repsctiv peste 11.000 de euro. Mai mult, Toc a beneficiat de la același spital de peste 178.000 de lei, urmare a unei „sentințe judecătorești”. În anul fiscal 2021 (din declarația de avere din 2022), Toc declara un salariu anual de 566.000 de lei. În anul fiscal 2020: 399.000 de lei. Salariul medicului legist Marius Toc a crescut cu aproape 70% în doi ani. Șeful serviciului medico-legal de la SJU Vaslui, Alexandru Bazatin, a câștigat în anul fiscal 2022 302.070 lei, adică foarte puțin peste 25.000 de lei pe lună. Citește și: Cătălin Cherecheș și-a pregătit plecarea din țară de ani de zile: a cărat sute de mii de euro cu sacoșa în Germania, împreună cu mama sa. Sume imense avea și într-un seif din Baia Mare Potrivit legii, „salariile de bază ale personalului de specialitate din instituțiile de medicină legală sunt mai mari cu 100% față de salariile de bază prevăzute de lege la aceleași categorii de personal medical, la care se adaugă sporurile prevăzute de lege”.

Cel mai bine plătiți medici ai statului român Foto:
Eveniment

Cel mai bine plătiți medici ai statului român

Cine sunt cel mai bine plătiți medici ai statului român: potrivit legii, „salariile de bază ale personalului de specialitate din instituțiile de medicină legală sunt mai mari cu 100% față de salariile de bază prevăzute de lege la aceleași categorii de personal medical, la care se adaugă sporurile prevăzute de lege”. Citește și: Mister deplin în cazul deceselor de la spitalul Murgeni: medicii legiști, incapabili să afle ce a cauzat moartea. Șeful serviciului medico-legal, salariu imens, peste al președintelui României De această majorare beneficiază și personalul de la catedrele de medicină legală. În septembrie 2022, în urma verificării activităţii INML „Mina Minovici”, s-a constat existenţa unor întârzieri considerabile în soluţionarea lucrărilor medico-legale, după ce ministrul Sănătății, Alexandru Rafila, a trimis corpul de control. „În urma verificării echipei de control s-a constat că sectorul de radiologie medico-legală era nefuncțional, din cauza lipsei de personal. Ministerul Sănătății a cerut reluarea imediată a activității sectorului de radiologie şi dotarea acestuia cu echipamentele necesare desfăşurării activităţii specifice de medicină-legală”, afirma un comunicat al ministerului. Cel mai bine plătiți medici ai statului român Aceasta face ca, în anul fiscal 2022, directorul Institutului Național Medico-Legal (INML), George Curcă, să primească de la stat circa 410.000 lei, net: circa 260.000 lei ca șef al INML și încă 153.000 de lei ca profesor universitar. Averea lui Curcă este uriașă: are patru case și două apartemente, din care două case și două apartamente în București. El și soția sa dețin două mașini, una din ele fiind un Land Rover Discovery. Pe site-ul INML nu se găsește nici lista salariilor, nici componența conducerii instituției. Însă pe site-ul IML Timișoara sunt publicate salariile: un medic câștigă, brut, circa 38-39.000 de lei pe lună. Salariul de bază este de 20-21.000 de lei, la care se adaugă un spor de peste 11.000 de lei pentru „condiții deosebit de pericolase”, între 4.500 și 5.500 de lei din gărzi și 950 de lei sporul de doctorat. Citește și: Cătălin Cherecheș și-a pregătit plecarea din țară de ani de zile: a cărat sute de mii de euro cu sacoșa în Germania, împreună cu mama sa. Sume imense avea și într-un seif din Baia Mare Șeful serviciului medico-legal de la SJU Vaslui, Alexandru Bazatin, a câștigat în anul fiscal 2022 302.070 lei, adică foarte puțin peste 25.000 de lei pe lună. Medicul Bazatin și soția sa dețin un Mercedes, o vilă de 300 mp și un apartament, în Vaslui.

Scandal pe salarii, în Justiție Foto: ICCJ
Justiție

Scandal pe salarii, în Justiție

Scandal pe salarii, în Justiție: grefierii acuză Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ) că nu-i lasă pe ei și pe judecători să-și ia drepturile integral câștigate în instanță. Informațiile apar într-o scrisoare trimisă de sindicatul grefierilor către președintele ICCJ, Corina Corbu. Citește și: Cătălin Cherecheș și-a pregătit plecarea din țară de ani de zile: a cărat sute de mii de euro cu sacoșa în Germania, împreună cu mama sa. Sume imense avea și într-un seif din Baia Mare Grefierii de la ICCJ au un salariu de bază între 5.400 de lei și 7.400 de lei, pe lună, la care se adaugă sporuri între 1.700 și 2.200 de lei pe lună. Potrivit acestei scrisori, Înalta Curte - care gestionează bugetele tuturor instanțelor - ar fi avertizat că dacă aceste drepturi sunt plătite integral, riscă intrarea în incapacitatea de plaăt. Însă grefierii arată că, la Înalta Curte, aceste restricții bugetare nu s-au aplicat. Scandal pe salarii, în Justiție Ce acuză sindicatul grefierilor: „Înalta Curte de Casație și Justiție (...) a exercitat constant presiuni asupra ordonatorilor secundari de credite să nu achite integral drepturile salariale ale angajaților” „Deși ordonatorilor secundari și terțiari de credite li se impun limite de credite pentru plata salariilor, Înalta Curte de Casație și Justiție depășește aceste limite” „La sediul Înaltei Curți de Casație și Justiție, a avut loc o întâlnire la care au participat managerii economici din cadrul curților de apel din țară, ședința în care li s-a «recomandat» să nu declare drepturile salariale restante în sistemul național de raportare, pentru a nu intră în incapacitate de funcționare instanțele judecătorești” „Prin intermediul unei videoconferințe, organizate de Înalta Curte de Casație și Justiție cu toți managii economici din cadrul curților de apel pe tema construcției bugetului pe anul 2024, ordonatorul principal de credite le-a ordonat managerilor economici din cadrul curților de apel să solicite sume mai mici care să fie avute în vedere la construirea bugetului pe anul 2024 și să nu solicite fondurile necesare pentru plata integrală a drepturilor salariale” Citește și: DOCUMENT CONFIDENȚIAL Șocant: Magistrații au jupuit statul de un miliard de euro, dându-l în judecată și apoi câștigând. Pretențiile câștigate, încă neachitate: alte 3,2 miliarde euro „Niciodată instanțele judecătorești nu s-au confruntat cu neplata integrală a salariilor sau a altor drepturi și nu au fost în incapacitate de funcționare așa cum se confruntă în prezent, urmare preluării bugetului de către Înalta Curte de Casație și Justiție, la începutul anului 2023”, susține sindicatul grefierilor.

Mister deplin în cazul deceselor de la spitalul Murgeni: medicii legiști, blocați, la șase zile de la dramă
Eveniment

Mister deplin în cazul deceselor de la spitalul Murgeni

Mister deplin în cazul deceselor de la spitalul Murgeni: șase zile după decesul a trei pacienţi de la Spitalul de Psihiatrie Murgeni şi a îmbolnăvirii altor 23, medicii legiști sunt incapabili să afle ce a cauzat această dramă. La Vaslui, există un serviciu medico-legal care ține de Spitalul Județean. Acesta este condus de medicul Alexandru Bazatin, care primește un salariu imens, mult peste cel al președintelui României. Ministrul Sănătății, Alexandru Rafila, este microbiolog. Citește și: Cătălin Cherecheș și-a pregătit plecarea din țară de ani de zile: a cărat sute de mii de euro cu sacoșa în Germania, împreună cu mama sa. Sume imense avea și într-un seif din Baia Mare Mister deplin în cazul deceselor de la spitalul Murgeni Rezultatele parţiale ale analizelor primite de Direcţia Sanitar Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor (DSVSA) Vaslui pe probele de alimente trimise la Institutul de Igienă şi Sănătate Publică sunt negative, atât în ceea ce priveşte bacteriile, cât şi pesticidele sau toxinele. După publicarea acestor rezultate, medicii legiști de la Vaslui au rămas fără răspuns în legătură cu cauzele acestei drame. Noi nu mergem pe ipoteze sau scenarii, noi trebuie să dovedim științific de ce cei trei pacienți au murit. Am prelevat probe și acum așteptăm rezultatele histologice. Dar durează! Vă înțeleg insistențele, dar trebuie să înțelegeți că noi nu speculăm. De exemplu, ce pot să vă spun este că, într-adevăr, colonul le era foarte inflamat, dar fără rezultatele chimice nu putem ști nimic, doar că pesticidele nu au nicio legătură cu moartea pacienților”, a spus medicul legist, Alexandru Bazatin, citat de Vremea Nouă. Deocamdată, pe certificatele de deces a fost trecut un diagnostic preliminar si anume insuficiență respiratorie acută. Adică o decompensare a funcţiilor cardiace şi respiratorii, din cauză necunoscută până acum. „Opinia mea este că nu a fost vorba de o infecție bacteriană. Aici a fost vorba mai degrabă de o intoxicație. Sigur, nu am niciun element de sprijin, pentru că tulburările digestive au fost urmate la scurt timp de tulburări circulatorii majore, or lucrul acesta se întâmplă când ingerezi o substanță toxică, fie că e toxină provenită de o bacterie, fie de o substanță chimică”, aprecia ministrul Sănătății, Alexandru Rafila, la 24 noiembrie. Șeful serviciului medico-legal de la SJU Vaslui este medicul Alexandru Bazatin. În anul fiscal 2022 el a câștigat 302.070 lei, adică foarte puțin peste 25.000 de lei pe lună. Soția sa câștigă și ea circa 15.000 de lei pe lună, tot de la SJU Vaslui. Medicul Bazatin și soția sa dețin un Mercedes, o vilă de 300 mp și un apartament, în Vaslui. Medicul Alexandru Bazatin Foto: Facebook Soția sa este medic la SJU Vaslui, de unde a încasat circa 180.000 de lei, în anul fiscal 2022, și peste 100.000 de lei de la o clinică privată.

Secția de poliție a rămas fără WC: toaleta de lemn s-a dărâmat Foto: WC-ul secției de poliție din Cerașu/ GreatNews
Eveniment

Secția de poliție a rămas fără WC: toaleta de lemn s-a dărâmat

La 30 de kilometri de București, în satul Vărăști, secția de poliție a rămas fără WC: toaleta de lemn, din fundul curții, s-a dărâmat. În 16 noiembrie, când ziariștii de la Europa Liberă au vizitat acest post de poliție, angajații nu aveau toaleta absolut deloc. Citește și: Cătălin Cherecheș și-a pregătit plecarea din țară de ani de zile: a cărat sute de mii de euro cu sacoșa în Germania, împreună cu mama sa. Sume imense deținea și într-un seif din Baia Mare În ianuarie 2021, ministrul Afacerilor Interne, Lucian Bode, susţinea că peste o mie de secţii de poliţie din mediul rural au toaleta în curte, iar alte 178 nu au deloc baie. El anunţa că ministerul intenţionează să acceseze fonduri europene pentru reabilitări de imobile şi dotări, prin Programul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, totalul solicitat fiind de 1,25 miliarde de euro. În mai 2023, poliția din Botoșani anunța că va achiziționa “șase unități clasice WC din lemn de rășinoase, cu dimensiunile de 120 cm x 120 cm x 220 cm, neracordabile la utilități”. Poliția din Botoșani urma să achite 9.000 de lei pentru aceste WC-uri din fundul curții. Secția de poliție a rămas fără WC: toaleta de lemn s-a dărâmat Fostul WC al polițiștilor din Vărăști, Giurgiu, o constructie din șipci de lemni, deasupra unei găuri în pământ, se dezechilibrase și stătea aplecat. Totuși, primăria a pus la dispoziția Poliției o casă nouă, renovată, a fost cumpărată o fosă și, la momentul realizării reportajului, trebuia adus un excavator pentru ca fosa să fie plasată în pământ. WC-ul Poliției din Vărăști, Giurgiu Foto: Europa Liberă Circa 1.300 de secții de poliție, mai ales din sate, nu au toalete decente și nici apă, a afirmat, pentru Europa Liberă România, Cosmin Andreica, președintele Sindicatului Europol. Citește și: Cei mai corupți magistrați din Europa, românii și italienii, au și cele mai mari salarii (comparativ cu salariul mediu național). În Germania, mulți judecători au o a doua slujbă „Un polițist din nordul țării spune pentru Europa Liberă, sub protecția anonimatului: «La secția la care am lucrat înainte, nu aveam toaletă deloc. Ne rugam să ne lase la primărie sau la benzinărie să ne facem nevoile»”, arată site-ul acestui post de radio. „

Cea mai mare achiziţie de Black Friday, un televizor de 148.000 de euro Foto: Facebook Samsung
Economie

Cea mai mare achiziţie de Black Friday, televizor 148.000 de euro

Cea mai mare achiziţie de Black Friday 2023 a fost un televizor smart LED în valoare de 148.000 de euro, iar cea mai scumpă pereche de încălţăminte vândută a costat 3.000 de euro, potrivit datelor Limitless Agency, agenţie de marketing digital din România. Comportamentul de achiziţie de Black Friday 2023 a fost uşor mai temperat, românii preferând să cumpere mai puţine produse şi de valori mai mici decât anul trecut, apreciază agenția, citată de news.ro. Citește și: Cătălin Cherecheș și-a pregătit plecarea din țară de ani de zile: a cărat sute de mii de euro cu sacoșa în Germania, împreună cu mama sa. Sume imense deținea și într-un seif din Baia Mare Cea mai mare achiziţie de Black Friday, un televizor de 148.000 de euro „Cea mai mare achiziţie de Black Friday 2023 a fost un televizor smart LED în valoare de 148.000 de euro, urmat de o pereche de pantofi sport de 3.000 de euro (14.000 lei) şi un cărucior pentru copii în valoare de peste 3.000 de euro (14.500 lei)”, potrivit datelor Limitless Agency, agenţie de marketing digital din România. Ediţia de Black Friday 2023 a înregistrat o creştere uşoară de 12% a vânzărilor online comparativ cu anul trecut, la peste 25 milioane de euro, în timp ce numărul utilizatorilor online a crescut cu 13% şi numărul tranzacţiilor a crescut cu 4% per total, arată un raport al datelor din peste 400 de magazine pentru perioada 10-12 noiembrie, realizat de agenție. Dacă anul trecut a fost achiziţionat un singur televizor LED Smart, în valoare de 148.000 euro, la ediţia Black Friday din acest an au fost achiziţionate 5 televizoare la acest preţ, valorizând total 740.000 euro. Totodată, în perioada 10-12 noiembrie, valoarea medie a comenzii a fost de 126 de euro, similar cu valoarea medie în weekendul de Black Friday de anul trecut. Alte cifre impresionante Black Friday 2023 sunt reprezentate de cumpărarea a 14.500 telefoane mobile, 5.000 de console playstation, 4.500 de cauciuri auto, 27 de perechi de pantofi sport Dolce & Gabbana Portofino şi 16 perechi de pantofi de dama în valoare de 4.320 de lei într-o singură comandă, mai arată raportul Limitless Agency. „Românii au devenit mai chibzuiţi” “Comportamentul de achiziţie de Black Friday 2023 a fost uşor mai temperat, românii preferând să cumpere mai puţine produse şi de valori mai mici decât anul trecut. Unul dintre motive este şi faptul că ediţia de Black Friday a început mai devreme anul acesta, dar şi faptul că românii au devenit mai chibzuiţi. Însă numărul utilizatorilor a crescut cu 13%, semn că românii sunt tot mai familiarizaţi cu mediul online. Per total, a fost o ediţie cu rezultate optime şi aşteptate de magazinele online, raportat şi la contextul economic actual”, declară Daniel Slăvenie, CEO&partner Limitless Agency. În acest context, clienţii Limitless Agency au obţinut venituri de peste 25 milioane de euro în weekendul de Black Friday. Domeniile care au înregistrat creşteri ale vânzărilor sunt beauty şi băuturi alcoolice. Pentru ediţia Black Friday 2023, magazinele online au crescut bugetele de Black Friday cu 30% în comparaţie cu anul trecut. Potrivit unui raport Limitless Agency, care analizează datele Digital Market Outlook, veniturile de pe piaţa comerţului electronic din România vor ajunge la 7 miliarde de euro în 2023, respectiv la aproape 12 miliarde de euro până în 2027.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră