marți 23 decembrie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Autor: Mircea Marian

7537 articole
Mircea Marian

Mircea Marian este jurnalist din 1990, când a lucrat la UniFan Radio, primul post de radio independent din București. A fost reporter politic la Mediafax, Adevărul și Evenimentul Zilei și a moderat emisiuni la TVR Info și B1 TV. A fost șef al Departamentului Politic&Economic la România Liberă, între 2016 și 2017, și senior editor la Newsweek România din 2017 în ianuarie 2021.

Politică

Țeapa dată de Guvern Educației, în 2023

Țeapa dată de Guvern Educației, în 2023: bugetul s-a votat cu o alocare de 49,44 miliarde de lei, dar s-au cheltuit doar 41 de miliarde. Datele sunt publice și se pot regăsi pe site-ul ministerului de Finanțe. Citește și: EXCLUSIV MApN, achiziție secretă de sisteme portabile de rachete antiaeriene din Coreea de Sud de la o companie implicată în achiziții trucate și mituirea unor oficiali „Avem cel mai mare buget din istorie la Educație, cu peste 21 de miliarde de lei mai mult față de 2023 (...) Finanțăm masiv toate prioritățile Guvernului: capitalul uman din Educație, noi unități moderne în Sănătate, dezvoltarea infrastructurii, protejarea mediului și modernizarea condițiilor de trai în comunitățile rurale. Toate sunt nevoi reale ale țării și răspund așteptărilor românilor”, susținea premierul PSD Marcel Ciolacu, la adoptarea, în Guvern, a proiectului de buget pe 2024. Țeapa dată de Guvern Educației, în 2023 Potrivit legii bugetului de stat pentru 2023, adoptată de Parlament în decembrie 2022, ministerul Educației avea o alocare bugetară de 49,44 miliarde de lei pentru anul 2023. În 2022, execuția bugetară la acest minister era de circa 35 de miliarde de lei, deci în 2023 ar fi urmat să primească în plus cu 37,94% față de anul precedent. Însă, acum, în proiectul de buget pentru 2023, se vede că ministerul Educației a cheltuit doar 41 de miliarde de lei. Guvernul Ciolacu promite, pentru 2024, o alocare de peste 61 de miliarde de lei - credite bugetare și 70 de miliarde - credite de angajament. Premierul Marcel Ciolacu a declarat, luni seara, că Educaţia va avea în 2024 un "buget record" de 4,1% din PIB şi că aproape 12 miliarde de lei vor fi alocaţi pentru investiţii. Și bugetul ministerului Apărării a fost drastic redus față de ceea ce i s-a promis la finalul anului 2022. Legislativul a votat o alocare de puțin sub 72,5 miliarde de lei pentru Apărare, în 2023, dar execuția la final de an - care apare în proiectul de buget pentru 2024 - arată că s-au cheltuit doar 65,8 de miliarde de lei. Consiliul Fiscal a criticat neobișnuit de dur proiectul bugetului pe 2024, arătând că nu poate lua în considerare în evaluările sale „venituri ipotetice având drept sursă creșterea eficienței colectării/reducerea evaziunii fiscale/digitalizarea administrației fiscale”.

Țeapa dată de Guvern Educației, în 2023 Foto: Facebook
Boc, Tișe și PNL-ul domină categoric orașul și județul Cluj Foto: Sport.ro
Politică

Boc, Tișe și PNL-ul domină categoric orașul și județul Cluj

Primarul Emil Boc, președintele Consiliului Județean, Alin Tișe (PNL) și PNL-ul domină categoric în orașul și județul Cluj, arată un sondaj publicat de Media9.ro, sondaj care ar fi fost comandat chiar de liberali. Potrivit acestui site, sondajul a fost realizat în perioada 23 septembrie – 4 octombrie, prin metoda „door to door”. Citește și: Baronul PSD de Vaslui avea planuri mari: dacă scăpa de arest, Dumitru Buzatu dorea să fugă în Ecuador cu secretara. Iubita sa, cu 38 de ani mai tânără La nivel de municipiu, eșantionul a fost de 453 de persoane adulte și neinstituționalizate, iar pe întreg județul, de 1.053 de persoane. Marja de eroare este +-5% pentru Cluj-Napoca și +-3,3% pentru județ. Boc, Tișe și PNL-ul domină categoric orașul și județul Cluj Sondajul arată că, dacă Emil Boc va mai candida la funcția de primar al municipiului Cluj-Napoca, ar câștiga detașat, cu un scor de 60%. Liberalii ar avea și alte variante, dar ele nu apar în sondajul obținut „pe surse” de Media9.ro. Sursa: media9.ro La Consiliul Județean, Alin Tișe (PNL) ar câștiga fără emoții, cu un scor de 52-53%, în funcție de contracandidații săi. În ceea ce privește intenția de vot pe partide - nu este clar, din datele publicate de Media9.ro, dacă se referă la votul pentru alegerile parlamentare sau pentru cele locale - PNL conduce detașat, iar AUR este pe locul IV, cu o intenție de vot de doar 5% la nivelul municipiului. Potrivit sondajului, intenția de vot este: Municipiul Cluj-Napoca: PNL – 49%, USR – 20%, PSD – 15%, UDMR – 8%, AUR – 5%. Județ: PNL – 50%, PSD – 17%, USR – 16%, AUR – 8%, UDMR – 7%. În datele publicate de Media9.ro nu apare formațiunea SOS România, condusă de senatoarea Șoșoacă. Încredere la nivel de județ în personalități politice Sursa: Media9.ro

Buzatu dorea să fugă în Ecuador cu secretara Foto: Facebook
Politică

Buzatu dorea să fugă în Ecuador cu secretara

Baronul PSD de Vaslui avea planuri mari: dacă scăpa de arest, Dumitru Buzatu dorea să fugă în Ecuador cu secretara, au arătat procurorii, în rechizitoriul transmis instanței. Iubita lui Buzatu (68 de ani), Ana Maria Obreja, este cu 38 de ani mai tânără decât fostul baron PSD. Citește și: Încă un institut al Academiei Române capturat de AUR: Centrul European de Studii în Probleme Etnice redistribuie mesajele anti-europene și anti-Ucraina ale propagandei lui Simion În anul 2018, presa locală nota faptul că Obreja era cea mai bine plătită secretară din județ, cu un salariu brut de 6.648 de lei. Ea era membră PSD și l-ar fi cunoscut cu Buzatu din 2013. Buzatu dorea să fugă în Ecuador cu secretara „Din convorbirile pe care Buzatu Dumitru le are cu martora Obreja Ana Maria, se observă clar că acesta trasează prin intermediul acesteia sarcini martorilor şi factorilor decidenţi din administraţia locală a judeţului. Vaslui. Totodată, Buzatu Dumitru îi propune martorei ca, în cazul în care va fi eliberat, să plece împreună în Ecuador: Dacă reuşesc să (neinteligibil) mergem până în Ecuador! Vă iau şi pe voi!", se arată în documentele transmise de procurori către instanță. Galapagos, Ecuador Galapagos, Ecuador La dosar se află și o interceptare a momentului de dinainte de momentul în care Buzatu este prins cu șpaga: „Ana Maria Obreja: A cui e geanta aceea, Nelu? Ăh? Dumitru Buzatu: E geanta mea! Ana Maria Obreja: (neinteligibil) Dumitru Buzatu:...te doare capul? Ana Maria: Şi ce ţipaţi aşa? V-a mai adus unul o geantă!” Foto: news18.ro Baronul conducea Vasluiul din arest „Inculpatul Buzatu Dumitru, care se află în custodia Centrului de Reţinere şi Arestare Preventivă (CRAP) Iaşi, a luat legătura cu mai mulţi martori audiaţi în prezenta cauză şi le-a promis că va afla cine 'a montat această şmecherie', dovedind un puternic sentiment de răzbunare. Se observă că cea mai aspră măsură preventivă nu îl opreşte pe inculpatul Buzatu Dumitru de a influenţa martorii şi de a-şi exercita în continuare atribuţiile de preşedinte a CJ Vaslui din CRAP Iaşi, deoarece trasează sarcini tuturor primarilor şi factorilor decidenţi din administraţia locală a judeţului Vaslui”, mai apreciază procurii.

Ciolacu nu știe dacă a tăiat 620 de milioane de lei din bugetul Bucureștiului Foto: Facebook
Politică

Ciolacu nu știe dacă a tăiat 620 milioane lei bugetul Bucureștiului

Premierul PSD Marcel Ciolacu susține că nu știe dacă a tăiat 620 de milioane de lei din bugetul Bucureștiului și îl ironizează pe Nicușor Dan: „Cine este dânsul?”, a întrebat liderul social-democrat. Citește și: Încă un institut al Academiei Române capturat de AUR: Centrul European de Studii în Probleme Etnice redistribuie mesajele anti-europene și anti-Ucraina ale propagandei lui Simion Ciolacu nu știe dacă a tăiat 620 de milioane de lei din bugetul Bucureștiului „Îmi cer scuze, nu prea îl urmăresc. Cine este dânsul? A, la dânsul vă refereaţi, am înţeles. O să verific dacă e ceva adevărat”, a spus premierul, chestionat în legătură cu reducerea masivă a bugetului alocat Capitalei, prin reducerea cotei din impozitul pe venit de care beneficiază aceasta de la 50% la 47%. Primarul Capitalei Nicuşor Dan a declarat, vineri, că bugetul de stat pentru 2024 reprezintă „o nedreptate clară faţă de Bucureşti şi faţă de bucureşteni” şi a acuzat că Guvernul a tăiat fără nici o justificare 620 de milioane lei din cotele din impozitul pe venit pentru Capitală, iar acest lucru va afecta investiţiile din anul care vine. PSD-PNL a tăiat bugetul Bucureștiului de la 50% din impozitul pe venit la 47%.3% i-au dus la Județul Ilfov.#Buget2024— Claudiu Nasui, CFA (@ClaudiuNasui) December 13, 2023 „Bugetul de stat pentru 2024 reprezintă o nedreptate clară faţă de Bucureşti şi faţă de bucureşteni. Guvernul taie fără nici o justificare 620 de milioane din cotele din impozitul pe venit pentru Capitală, ceea ce va afecta investiţiile de anul viitor. O astfel de sumă echivalează cu preţul a 60 de tramvaie noi, a 100 de autobuze electrice sau cu banii alocaţi pentru extinderea şi modernizării staţiei de epurare de la Glina pentru incineratorul de nămol”, a afirmat Nicuşor Dan, într-o conferinţă de presă susţinută vineri la sediul PMB.

O judecătoare, Grety Cristea, spune că-n România este dictatură Foto: Facebook
Justiție

O judecătoare spune că-n România este dictatură

O judecătoare cu Q5, vilă de 140 mp în București și salariu de 200.000 lei/an, Grety Cristea, spune că-n România este dictatură fiindcă nu i se plătesc drepturile salariale obținute prin hotărâri judecătorești. Grety Cristea este vicepreședinte al Tribunalui Dâmbovița. Citește și: DOCUMENT CONFIDENȚIAL Șocant: Magistrații au jupuit statul de un miliard de euro, dându-l în judecată și apoi câștigând. Pretențiile câștigate, încă neachitate: alte 3,2 miliarde euro Cristea a absolvit dreptul la universitatea privată Româno-Americană, iar singura limbă străină pe care o cunoaște este engleza, arată un CV publicat pe site-ul Universității București. O judecătoare spune că-n România este dictatură Postarea ei de pe Facebook conținea, la cinci ore de la publicare, greșeli flagrante de ortografie, iar repetarea lor arată că nu a fost o simplă scăpare. Postarea judecătoarei Grety Cristea, greșeală de ortografie care se repetă Acesta nu este un caz singular: pe rețelele sociale mai sunt magistrați revoltați, iar mai multe instanțe au intrat sau vor intra în grevă. Potrivit unei note confidențiale a ministerului de Finanțe, publicată de DeFapt.ro, magistrații au obținut, prin hotărâri judecătorești, o majorare retroactivă a salariilor, iar suma totală care ar trebui plătită, cu tot cu penalități, este de circa 16,1 miliarde de lei, adică aproximativ 3,2 miliarde de euro. Însă judecătoarea Grety Cristea nu este mulțumită de eforturile pe care le face statul și scrie, pe Facebook, că „dictatura îmbracă multe forme”. Citește și: Încă un institut al Academiei Române capturat de AUR: Centrul European de Studii în Probleme Etnice redistribuie mesajele anti-europene și anti-Ucraina ale propagandei lui Simion „Trăim acum o situaţie fără precedent” „Azi se împlineşte exact o săptămână de când justiţia e sub presiune. Nu că înainte nu ar fi fost. De mai bine de 6 luni ni se promite plata drepturilor salariale restante obţinute prin hotărâri judecătoreşti şi eşalonate prin OUG 3/2019. Întâi ni s-a spus să aşteptăm rectificarea bugetară din vară, apoi pe cea din toamnă, apoi pe cea din luna noiembrie, şi acum...surpriză! Ce să vezi?! Pentru justiţie nu sunt bani. Un fel de ....scârţ marţi! Dar se găsesc soluţii: mai întâi să ni se dea tranşele scadente până la finalul anului 2023, în anul 2024. Apoi, să se transforme în titluri de plată. Ba nu, stai că nu e bine. Hai să le eşalonăm din nou. Pe 5 ani. Dar nu banii contează, sunt lucruri mai importante de atât. Niciodată, în cei 21 de ani de magistratură pe care îi am la activ, nu s-a întâmplat aşa ceva! Trăim acum o situaţie fără precedent. Suntem denigraţi prin toate mijloacele şi canalele de comunicare posibile, se aruncă cu noroi în tot ceea ce înseamnă justiţie, fără să se ţină cont de nimic, încălcându-se flagrant legea făcută chiar de cei care au conceput-o”, a scris Cristea. Ea este revoltată de faptul că statul român nu execută hotărârile judecătorești în care „este parte un judecător”. Dictatură, dar cu Q5 și vilă-n Capitală „Dacă azi statul nu execută o hotărâre judecătorească în care e parte un judecător ce, cum se spune în popor e „cel cu legea în mână”, mâine de ce nu ar refuza executarea unei hotărâri în care parte, e nea Gheorghe X-ulescu sau societatea Y care trebuie să primească de la stat, impozitul colectat în mod nelegal? Dacă noi, ca putere judecătorească suntem ignoraţi, de ce nu s-ar putea face acelaşi lucru cu oricine, oricând?”, mai scrie judecătoarea. Potrivit ultimei declarații de avere, din 2023, în anul fiscal 2022 Grety Cristea a avut un salariu anual de 201.257 de lei. ea deține un Audi Q5, o vilă de 144 mp în București și un teren, tot în București, de 340 mp.

Femeia care a încercat să se sinucidă, arestată Grupaj foto: Wowbiz
Eveniment

Femeia care a încercat să se sinucidă, arestată

Femeia care a încercat să se sinucidă acum două luni, aruncându-se de la etajul 5 al unui bloc din Capitală, a fost arestată preventiv pentru că, în cădere, a ucis o trecătoare. Citește și: Nicușor Dan: „Guvernul taie fără nici o justificare 620 de milioane din cotele din impozitul pe venit pentru Capitală” Femeia care dorea să se sinucidă, o contabilă de 43 de ani, a scăpat cu o mână ruptă și câteva julituri. În schimb, trecătoarea de 59 de ani peste care a căzut a murit. Potențiala sinucigașă avea circa 50 de kilograme, dar a căzut de la o înălțime de circa 20 de metri și se estimează că avea o viteză de circa 60 km/h la impact. Femeia care a încercat să se sinucidă, arestată „La data de 25.10.2023, în jurul orei 08.48, în timp ce se afla la locul de muncă, situat la etajul V al unui imobil din mun. București, sector 4, în încercarea de a sinucide, inculpata s-a aruncat peste balustrada balconului, însă înainte de impactul cu solul a căzut peste o femeie în vârstă de 59 de ani, care circula pe trotuarul de lângă imobil. Inculpata a supraviețuit cu leziuni minore, iar victima a suferit multiple traumatisme și a decedat la spital în aceeași zi. Procurorii au apreciat că inculpata, care lucra în imobilul respectiv și astfel știa că zona este intens circulată de pietoni la acea oră a dimineții, a prevăzut posibilitatea de a lovi o persoană în căderea ei de la etajul V al imobilului și nu a întreprins nicio măsură pentru a evita această posibilitate, acceptând că poate cădea peste un trecător, cu consecința suprimării vieții acestuia, ceea ce s-a și întâmplat, inculpata săvârșind infracțiunea de omor cu intenție indirectă. Inculpata a fost reținută pentru 24 de ore, iar ulterior judecătorul de drepturi și libertăți de la Tribunalul București a admis propunerea procurorilor și a dispus arestarea preventivă pentru o perioadă de 30 de zile”, se arată în referatul procurorilor. Citește și: Încă un institut al Academiei Române capturat de AUR: Centrul European de Studii în Probleme Etnice redistribuie mesajele anti-europene și anti-Ucraina ale propagandei lui Simion

Guvernul taie 620 de milioane din cotele pentru Capitală Foto: Facebook
Politică

Guvernul taie 620 de milioane din cotele pentru Capitală

„Guvernul taie fără nici o justificare 620 de milioane de lei din cotele din impozitul pe venit pentru Capitală”, a anunțat, azi, primarul Capitalei, Nicușor Dan. Citește și: Încă un institut al Academiei Române capturat de AUR: Centrul European de Studii în Probleme Etnice redistribuie mesajele anti-europene și anti-Ucraina ale propagandei lui Simion El a precizat că o astfel de sumă echivalează cu preţul a 60 de tramvaie noi, a 100 de autobuze electrice sau cu banii alocaţi pentru extinderea şi modernizării staţiei de epurare de la Glina pentru incineratorul de nămol. Edilul general s-a referit la disproporţia existentă între atribuţiile Primăriei Capitalei şi ale Primăriilor de sector şi între bugetele alocate acestora. El a menţionat că în proiectul de buget pentru 2024, acest raport este şi mai accentuat, având în vedere că PMB va primi 47% din cotele defalcate din impozitul pe venit, nu 50%, cum a primit în 2023. Guvernul taie 620 de milioane din cotele pentru Capitală „O parte importantă din bugetul Municipiului Bucureşti vine din aşa-numitele cote defalcate din impozitul pe venit, adică bani pe care bucureştenii îi plătesc impozit pe salariile lor. În bugetul din 2023, 50% din aceşti bani se duceau la PMB, iar 50% la Primăriile de sector. În proiectul de buget pe 2024 doar 47% din aceşti bani se duc la Primăria Generală şi rămân 50% la Primăriile de sector. Asta înseamnă peste 300 de milioane de lei", a spus Nicuşor Dan. Potrivit edilului general, proiectul de buget conţine şi o altă prevedere în baza căreia bugetul PMB pentru 2024 urmează să fie diminuat. Este vorba despre banii destinaţi instituţiilor de cultură. „În toate judeţele, mai puţin Bucureştiul, 2% din alocarea cumulată pentru Consiliul judeţean şi Consiliile locale se duce către instituţiile de cultură. Nu şi în Municipiul Bucureşti, unde toate teatrele sunt plătite de bugetul Municipiului Bucureşti, Opera Comică, Circul, toate muzeele", a explicat el. Nicuşor Dan a mai precizat că printre atribuţiile Primăriilor de sector se numără: salubritatea stradală, şcolile, anveloparea termică, străzile, spaţiile verzi şi asistenţa socială. Primăriei Capitalei, în schimb, îi revin: subvenţia pentru căldură şi transport, infrastructura pentru asigurarea căldurii şi infrastructura de transport, teatrele şi muzeele, iluminatul public, semaforizarea, spitalele, combaterea riscului seismic, străzi, spaţii verzi, asistenţă socială. Infrastructură vs. panseluțe și borduri El a atras atenţia asupra faptului că subvenţia pentru termie, suportată de PMB, reprezintă 2 miliarde de lei, iar subvenţia pentru transport a totalizat 1,5 miliarde lei în anul 2023. „Se vede cu ochiul liber - şi se ştie de ani de zile - că noi avem mult mai multe atribuţii faţă de sectoare. Şi, totuşi, încă din bugetele anterioare - şi se amplifică în momentul acesta - Primăria Capitalei primeşte mai puţini bani decât sectoarele. Şi aici este o diferenţă de viziune. Vrem să facem infrastructură, să cumpărăm tramvaie, autobuze electrice, să modernizăm linii de tramvai, să modernizăm reţeaua de termoficare? Asta înseamnă mari lucrări de infrastructură. Sau vrem să avem un Bucureşti de panseluţe şi borduri? Asta este diferenţa de viziune între PMB şi Guvernul Ciolacu, care propune această distribuţie a banilor între Primăria Capitalei şi Primăriile de sector", a transmis Nicuşor Dan. Amenzile pe transportul în comun se duc la sectoare Edilul general a mai explicat că, potrivit Codului fiscal, toate taxele şi impozitele locale din Bucureşti revin Primăriilor de sector. „Adică, noi plătim o subvenţie considerabilă pentru transportul public, dar dacă amendăm pe cineva care nu are bilet în tramvai amenda se duce la Primăria de sector", a exemplificat el. Nicuşor Dan şi-a exprimat speranţa că va exista înţelepciune în Parlament „pentru a nu lipsi Bucureştiul de un instrument de dezvoltare". El a admis că, în contextul în care Primăriile de sector au mai mulţi bani, acestea au început să realizeze şi proiecte mari de infrastructură. „Bineînţeles că dacă un sector cere Primăriei Generale şi ne spune: 'Voi n-aveţi bani, noi avem. Vrem să facem un pod acolo, daţi-ne administrarea', evident că PMB, neavând bani, spune 'Da, vă dăm'. Dar întrebarea este dacă e normală această partiţie sau nu", a completat primarul general. Potrivit acestuia, în cazul în care bugetul pentru 2024 va rămâne în forma actuală, vor fi diminuate proporţional investiţiile în lucrări de infrastructură, în consolidări de clădiri sau la spitale. Edilul general a precizat însă că o astfel de diminuare nu va afecta lucrările începute, precum cele de la Podul Grant. Lucrările la Podul Grant nu pot fi plătite „Apropo de Podul Grant, sunt deja lucrări de 20 de milioane de lei pe care nu putem să le plătim, pentru că există această ordonanţă cu regula de unu pe nouă. Sunt lucrări care au fost făcute deja şi nu putem să le plătim. Sperăm să le plătim la începutul lui ianuarie, ca să nu blocăm şantierul de acolo", a menţionat el. În 2023 cotele defalcate din impozitul pe venit au reprezentat 6,2 miliarde lei. Edilul a reamintit că în momentul în care a preluat mandatul de primar general a transmis o adresă Guvernului prin care solicita ca PMB să îi revină 70% din cotele defalcate din impozitul pe venit, iar Primăriilor de sector 30%. „Noi facem tot ce putem ca să optimizăm fondurile europene. Am luat 72 de tramvaie din cele 100 şi am reuşit să ducem finanţarea celorlalte 28 în exerciţiul financiar următor. Am luat toţi banii pe autobuzele electrice. Am luat 650 de milioane de lei pe staţia de epurare de la Glina şi am reuşit să ducem totul în exerciţiul financiar următor, am luat vreo 20 de milioane de euro pe termie şi am reuşit să ducem restul pe exerciţiul financiar următor. Deci, am optimizat fondurile europene. De asemenea, am avut prima oară, aşa cum au multe alte localităţi care au încălzire centralizată, subvenţie naţională pe lucrările de termoficare pe care le facem de la bugetul local", a mai explicat Nicuşor Dan.

New York Times a devenit o publicație intolerantă Foto: The Economist
Eveniment

New York Times a devenit o publicație intolerantă

New York Times a devenit o publicație intolerantă, iliberală, iar ziariștii săi au devenit activiști pentru „justiție socială”, scrie fostul coordonator al rubricii de „Opinii”, James Bennet, într-un comentariu publicat de The Economist, intitulat „Când New York Times și-a pierdut direcția”. Citiți și: „Crăciunul alb” se desființează la Boston: primarul Michelle Wu a invitat la petrecere doar consilierii locali de culoare Bennet relatează cum a fost dat afară pentru că a acceptat publicarea, în New York Times, a unui comentariu scris de un senator republican. New York Times a devenit o publicație intolerantă Concedierea sa de către editorul ziarului, AC Sulzberger, a avut loc după ce proprii săi colegi l-au atacat dur, susținând că publicarea acelui comentariu pune în primejdie viața jurnaliștilor negri de la New York Times. The definitive essay about how the New York Times lost its way by a person who was there to witness all of it: my former boss and friend, James Bennet. It is also a story about social ostracism, scapegoating, and cowardice.https://t.co/Ker4MRRvsG— Bari Weiss (@bariweiss) December 14, 2023 În editorialul din New York Times, „Send in the troops”, senatorul republican Tom Cotton cerea o intervenție împotriva celor care profitau de protestele pașnice de după uciderea lui George Floyd pentru a declanșa acțiuni violente. Cotton cerea ca armata să îi oprească pe cei care comiteau aceste violențe. După ce comentariul a fost publicat, un grup de jurnaliști ai NY Times au afirmat pe rețelele de socializare că publicarea articolului a pus „în pericol" membrii de culoare ai personalului, iar sindicatul publicației a afirmat că se „pune în pericol capacitatea jurnaliștilor noștri de a lucra pe teren în siguranță și în mod eficient". Bennet susține că un reporter, care și-a îndemnat colegii prin mesaje interne să emită o condamnare fermă a comentariului, a fost apoi implicat în scrierea unui reportaj care susținea în mod fals că Cotton a cerut armatei să reprime protestatarii, și nu pe cei care comiteau violențe. „Mai puțin de trei zile mai târziu, sâmbătă dimineața, Sulzberger m-a sunat acasă și, cu o furie glacială care încă mă nedumerește și mă întristează, mi-a cerut demisia. M-am înfuriat și eu și i-am spus că va trebui să mă concedieze. M-am gândit mai bine la asta mai târziu. L-am sunat din nou și am fost de acord să demisionez, măgulindu-mă că am fost nobil”, scrie Bennet în The Economist. „Elita progresistă a Americii vorbește cu ea însăși despre o Americă ce nu există” New York Times „a metastatizat de la prejudecata liberală la prejudecata iliberală, de la tendința de a favoriza o parte a dezbaterii naționale la un impuls de a închide complet dezbaterea. Toată empatia și umilința din lume nu vor însemna mare lucru în fața presiunilor intoleranței și tribalismului fără o calitate neprețuită pe care Sulzberger nu a subliniat-o: curajul”, scrie Bennet. Citește și: Încă un institut al Academiei Române capturat de AUR: Centrul European de Studii în Probleme Etnice redistribuie mesajele anti-europene și anti-Ucraina ale propagandei lui Simion „Au existat semne că Times încearcă să își recupereze curajul convingerilor sale. Ziarul a întârziat să își manifeste curiozitatea față de problema dificilă a protocoalelor medicale adecvate pentru copiii transsexuali; dar odată ce a făcut-o, editorii și-au apărat relatările împotriva criticilor inevitabile”, mai arată fostul editor de la New York Times. „Realitatea este că Times devine publicația prin intermediul căreia elita progresistă a Americii vorbește cu ea însăși despre o Americă ce nu există cu adevărat”, este una din concluziile lui Bennet.

Primarul a invitat la petrecere doar consilierii de culoare Foto: Facebook
Eveniment

Primarul a invitat la petrecere doar consilierii de culoare

„Crăciunul alb” se desființează la Boston: primarul Michelle Wu a invitat la petrecere doar persoanele de culoare. Însă situația a devenit publică după ce invitațiile au ajuns, din greșeală, și la consilierii locali albi. Citește și: Încă un institut al Academiei Române capturat de AUR: Centrul European de Studii în Probleme Etnice redistribuie mesajele anti-europene și anti-Ucraina ale propagandei lui Simion Michelle Wu este membru al Partidului Democrat și deține funcția de primar din noiembrie 2021. Primarul a invitat la petrecere doar consilierii de culoare „Invitația prin e-mail pentru o «Petrecere de sărbători a aleșilor de culoare» a fost trimisă de un angajat al primăriei, care a cerut membrilor consiliului care intenționau să participe la eveniment să confirme participarea și să precizeze restricțiile alimentare. Este doar una dintre multele petreceri care vor fi organizate pentru aleșii din Boston în acest sezon de sărbători, a declarat Wu, dar aceasta a fost destinată doar celor șase membri ai consiliului aparținând minorităților”, relatează NBC News. Petrecerea a ieșit la iveală după ce toți cei 13 membri ai consiliului orășenesc din Boston - dintre care șapte sunt albi și șase au „background al unor minorități etnice”, potrivit The Times - au primit invitații prin e-mail, doar că albilor li s-a spus că nu sunt bineveniți. Membrii de culoare ai consiliului local au susținut că această situație nu ar trebui să genereze controverse, întrucât „oamenii de culoare merită spații pentru a se aduna”, mai relatează site-ul NBC News. Boston Mayor Michelle Wu - who is currently broiled in controversy over her "No whites" holiday party invitations - would receive the benefit of the doubt, if she wasn't a repeat offender:"I'm getting used to dealing with problems that are expensive, disruptive and white" pic.twitter.com/781O2mPvu0— Eric Abbenante (@EricAbbenante) December 15, 2023 Legea statului Massachusetts interzice cu strictețe discriminarea rasială în locurile și clădirile publice, cum ar fi Parkman House, un monument istoric național și fosta casă a unui medic care a fost ucis în 1849. Cel puțin un consilier alb, Frank Baker, a numit partidul "nefericit și diviziv".

Haos, nervi și incertitudine la Palatul Victoria, la adoptarea bugetului pe 2024 Foto: Inquam/Octav Ganea
Politică

Haos, nervi și incertitudine la Palatul Victoria

Haos, nervi și incertitudine la Palatul Victoria: Guvernul se străduie să adopte proiectul bugetului pe 2024, pentru ca Parlamentul să-l voteze înainte de Crăciun. Citește și: Mercurialul șpăgilor pentru angajare la spitalul județean Botoșani, unde o gravidă a fost lăsată să moară în chinuri. Spitalul, controlat de PSD, prin consiliul județean Ședința Executivului trebuia să înceapă la ora 12.00, dar a întârziat circa nouă ore. Foto: Guvernul României Haos, nervi și incertitudine la Palatul Victoria După o zi plină de negocieri în interiorul Coaliției guvernamentale este neclar, printre multe alte incertudini: Nu se știe cu cât vor crește salariile profesorilor. „Majorăm, așa cum am promis, salariile profesorilor și există necesarul pentru o mărire de 5% în sistemul bugetar, nu și la demnitari”, a spus premierul Ciolacu, dar, după cum se poate observa, nu a precizat procentul creșterii veniturilor cadrelor didactice. Nu se știe dacă schma de compensare a facturilor la energie va continua și, dacă da, cu ce bani. ACUE, Federaţia Asociaţiilor Companiilor de Utilităţi din Energie, susţine că guvernul nu a alocat bani pentru prelungirea schemei de plafonare a preţului energiei livrate clienţilor, ceea ce ar aduce mari probleme pieţei de energie. „Federaţia solicită Guvernului României să confirme dacă suma alocată de 0 lei reprezintă o decizie de a renunţa la schemele de sprijin pentru consumatorii de energie. În situaţia menţinerii schemelor de sprijin, solicităm asigurarea surselor de finanţare, conform cadrului legal în vigoare”, a spus Daniela Dărăban, Directorul Executiv al ACUE. Foto: Inquam/Octav Ganea Potrivit unor știri pe surse, un secretar de stat din ministerul de Finanțe ar fi spus, la o ședință a Consiliului Economic și Social că majorarea pensiilor înseamnă un efort bugetar de 31 de miliarde de lei, nu doar zece miliarde de lei, cât susține ministrul PSD al Muncii, Simona Bucura-Oprescu. Foto: Inquam/Octav Ganea În paralel, mai multe instanțe din țară intră, de facto, în grevă, susținând că proiectul de buget pe 2024 nu acoperă pretențiile salariale ale magistraților. La ora redactării acestei știri, ședința de guvern abia începuse.

Spitalul județean Botoșani, decapitat de DNA Foto: Facebook
Eveniment

Spitalul județean Botoșani, decapitat de DNA

Spitalul județean Botoșani, decapitat de DNA: au fost reținuți, printre alții, șeful secției ATI, directorul de îngrijiri, asistenta-șefă de la ATI, un fost manager și șeful serviciului administrativ. Citește și: La spitalul unde PSD a numit manager un lăcătuș mecanic, o mamă a trei copii a murit în chinuri, așteptând ore întregi un medic: „Sper să vină devreme că mor aici” Pe lista celor reținuți se mai află și medicul-șef Secție Medicină Internă Săveni, aparținând Spitalului Județean de Urgență “Mavromati” Botoșani, precum și economiști de la acest spital - în total zece persoane. Spitalul județean Botoșani, decapitat de DNA Tribunalul Suceava judecă în seara aceasta cererea de arestare a acestora. În plus, au fost puși sub control judiciar doi medici și o asistentă medicală. DeFapt.ro a scris din august despre salariile uriașe și miile de angajați de la Spitalul Județean Botoșani, unde o mamă a trei copii a murit după ore de chinuri, așteptând un medic. Spitalul are peste 2.500 de angajați, iar un medic putea ajunge la 36.000 de lei pe lună. Doar fochiștii, care, cu sporuri, pot primi aproape 4.500 de lei pe lună, sunt în număr de 23. Citește și: Mercurialul șpăgilor pentru angajare la spitalul județean Botoșani, unde o gravidă a fost lăsată să moară în chinuri. Spitalul, controlat de PSD, prin consiliul județean Potrivit DNA, suspecții luau șpagă pentru angajările la acest spital. În 2019, „costul” pentru ocuparea unui post de asistent medical ar fi fost de 8.000 de euro, în 2022 a crescut la 10.000 euro, iar în 2023 a ajuns la 15.000 euro. În plus, arată DNA, se plăteau „sume de bani necuantificate încă, bijuterii din aur, ceasuri de lux, pentru promovarea pe posturi de medic specialist, transferul personalului medical din cadrul altor unități medicale la Spitalul Județean de Urgență Botoșani, aprobarea scoaterii la concurs a unor posturi”. Șpăgile „identificate” de DNA ajung la suma de 65.000 de euro.

Vacanță în Uruguay, timp de o săptămână, pentru trei deputați Foto: Welcome Uruguay
Eveniment

Vacanță în Uruguay, timp de o săptămână, pentru trei deputați

Vacanță în Uruguay, timp de o săptămână, pentru trei deputați: ei au participat la „Summitul Mondial al Comisiilor Viitorului”, organizat la Montevideo. Citește și: Încă un institut al Academiei Române capturat de AUR: Centrul European de Studii în Probleme Etnice redistribuie mesajele anti-europene și anti-Ucraina ale propagandei lui Simion Informarea trimisă Parlamentului după această misiune, care i-a costat pe contribuabili 74.279 lei, adică 15.000 de euro, nu consemnează vreo luare de cuvânt a vreunuia din cei trei. Foto: Welcome Uruguay Vacanță în Uruguay, timp de o săptămână, pentru trei deputați Delegația română a fost constituită din doi delegați PSD - Claudiu Manta, fiu al unui fost baron de Gorj, Pantelimon Manta, și Laurențiu Daniel Marin, personaj fără vreo biografie publică - și unul de la PNL, Laurențiu-Daniel Cazan. Marin este un ferm susținător al fostului baron de Vrancea Marian Oprișan. Deputatul PSD Laurentiu Daniel Marin Summitul s-a desfășurat în perioada 25-27 septembrie, dar celor trei deputați li s-a decontat diurnă pentru șase zile și jumătate. Tot în septembrie, doi deputați PSD - Ana Maria Cătăuță, de 38 de ani și Florin Mircea, de 43 de ani - au cheltuit circa 13.000 de euro pentru o deplasare în Vietnam. Citește și: Vacanță de 13.000 de euro, plătită de contribuabili, în Vietnam, pentru doi deputați PSD Oficial, cei doi s-au dus cea de-a noua ediție a Conferinței Mondiale a Tinerilor Parlamentari.

PSD își bate joc de aliații de la guvernare Foto: Inquam/Octav Ganea
Eveniment

PSD își bate joc de aliații de la guvernare

PSD își bate joc de aliații de la guvernare: „PSD face precizarea că în anul 2021, cu PNL şi USR la guvernare, punctul de pensie 'a crescut' cu 0% (ZERO la sută)”, arată formațiunea condusă de Marcel Ciolacu, într-un comunicat difuzat de Agerpres. Citește și: Încă un institut al Academiei Române capturat de AUR: Centrul European de Studii în Probleme Etnice redistribuie mesajele anti-europene și anti-Ucraina ale propagandei lui Simion PSD își bate joc de aliații de la guvernare „PSD constată că în fluturaşii editaţi şi distribuiţi de partenerii de la PNL cu privire la majorările de pensii din 2024 s-a strecurat o nefericită eroare. Pentru corecta informare a cetăţenilor, PSD face precizarea că în anul 2021, cu PNL şi USR la guvernare, punctul de pensie 'a crescut' cu 0% (ZERO la sută). În realitate, majorarea la 1.586 de lei, care în fluturaşul PNL apare în dreptul anului 2021, a avut loc în ianuarie 2022, când ministrul Muncii era un reprezentant al PSD", precizează partidul lui Ciolacu. Potrivit comunicatului PSD, conform datelor disponibile pe site-ul Casei Naţionale de Pensii, în perioada 2016-2023, punctul de pensie s-a majorat după cum urmează: "ianuarie 2017 - 917,5 lei - plus 5,3% - PSD, iulie 2017 - 1.000 lei - plus 9% - PSD, iulie 2018 - 1.100 lei - plus 10% - PSD, septembrie 2019 - 1.265 lei - plus 15% - PSD, septembrie 2020 - 1.442 lei - plus 14% - PNL, ianuarie 2021 - 1.442 lei - 0% - PNL, ianuarie 2022 - 1.586 lei - plus 10% - PSD, ianuarie 2023 - 1.785 lei - plus 12,5% - PSD, ianuarie 2024 - 2.032 lei - plus 13,8% - PSD".

Procesul de spionaj care zguduie Germania Foto: Instagram
Internațional

Procesul de spionaj care zguduie Germania

Procesul de spionaj care zguduie Germania: un colonel din serviciul de informații externe, Carsten Linke, fost antrenor de fotbal, a primit sute de mii de euro de la ruși ca să-și trădeze țara. Poliția germană a luat măsuri excepționale de securitate la acest proces, pentru a-l împiedica pe acuzat să comunice cu exteriorul și pentru ca informațiile din dosar să nu devină publice. Citește și: Încă un institut al Academiei Române capturat de AUR: Centrul European de Studii în Probleme Etnice redistribuie mesajele anti-europene și anti-Ucraina ale propagandei lui Simion Instanța unde se judecă procesul este înconjurată cu bariere, iar observatorilor li se interzice să introducă orice obiect metalic, inclusiv propriile instrumente de scris, de teama unor dispozitive de înregistrare ascunse. Dovezile au fost transferate pe hârtie și sunt ținute 3,5 metri liniari de arhivă, astfel încât nicio informație despre acest caz să nu poată fi furată cu mijloace electronice. Procesul de spionaj care zguduie Germania Potrivit actului de acuzare, citit de procurorul Lars Malskies, contactul inițial al colonelului Carsten Linke, din BND - spionajul german, cu FSB (spionajul rusesc) a avut loc în luna mai 2022. Contactul a fost intermediat de Arthur Eller, un negustor de diamante în vârstă de 32 de ani, și Vita Mizayev, un antreprenor rus care pretindea că dorea să obțină un permis pentru a face afaceri în Germania. Trei luni mai târziu, Eller ar fi abordat subiectul cu Linke în barul din Weilheim, un sat din apropierea filialei bavareze a Serviciului Federal de Informații (BND), unde lucra colonelul Linke. În septembrie 2022, Linke a obținut documente clasificate din sistemul informatic intern al sediului BND din Berlin, le-a tipărit pe computerul din biroul său și le-a dus într-un plic, pe un teren de sport din apropiere, a explicat procurorul german. Acolo, Eller ar fi fotografiat paginile cu smartphone-ul său și ar fi dus imaginile la supraveghetorul său de la hotelul Marriott din Moscova. FSB a trimis două smartphone-uri pentru Eller și Linke. Eller le-ar fi introdus ilegal în Germania prin aeroportul din Munchen, ocolind controalele vamale cu ajutorul unui membru neștiutor al personalului BND, care a acționat la ordinul lui Linke. La o altă întâlnire la Moscova, în luna următoare, Mizayev i-a înmânat lui Eller o listă cu 12 întrebări din partea FSB referitoare la subiecte precum detaliile sistemelor de armament furnizate de Occident în Ucraina și măsura în care BND a fost capabil să monitorizeze comunicațiile rusești, a explicat procurorul. Se presupune că FSB le-a plătit lui Linke și Eller cel puțin 400.000 de euro, de persoană, pentru serviciile lor. Salariu bun, o făcea din ură față de guvern Spionul german care lucra pentru Rusia ar fi avut un salariu de circa 7.600 de euro, iar motivul trădării sale ar fi fost ura față de politica guvernului de la Berlin în domeniul azilanților, scrie Der Bild. Ce secrete a transmis Linke rușilor va rămâne secret, întrucât BND apreciază că ar putea periclita operațiuni viitoare. Citește și: Mercurialul șpăgilor pentru angajare la spitalul județean Botoșani, unde o gravidă a fost lăsată să moară în chinuri. Spitalul, controlat de PSD, prin consiliul județean Însă, potrivit revistei "Der Spiegel", Carsten Linke ar fi făcut capturi de ecran după discuțiile dintr-un grup de chat secret rusesc între mercenarii Wagner: operațiuni secrete, desfășurări de trupe, cifre privind victimele. El a transmis capturile de ecran către serviciul secret rus FSB, așa că rușii au aflat că grupul denumit „Kod” era piratat.

Mercurialul șpăgilor pentru angajare la spitalul județean Botoșani Foto: Facebook
Eveniment

Mercurialul șpăgilor pentru angajare la spitalul județean Botoșani

Mercurialul șpăgilor pentru angajare la spitalul județean Botoșani, unde, în august, o gravidă a fost lăsată să moară în chinuri: de la minimum 2.000 de euro pentru un post de îngrijitor sau brancardier la 15.000 de euro pentru o slujbă de medic, arată surse din procuratură. Procurorii au arătat că sumele au crescut odată cu inflația, ba poate chiar un pic mai mult. Citește și: Încă un institut al Academiei Române capturat de AUR: Centrul European de Studii în Probleme Etnice redistribuie mesajele anti-europene și anti-Ucraina ale propagandei lui Simion DNA a reținut, în această noapte, 11 persoane de la acest spital, inclusiv pe fostul manager Doina Caba, pe directorul de îngrijiri Coca Crâșmariu, o serie de medici șefi, asistenți șefi și alți funcționari din spital. Spitalul este controlat de PSD, prin Consiliul Județean Botoșani, condus de Doina Federovici (PSD). De altfel, ieri, anchetatorii au percheziționat și birourile PSD și locuința lui Fedorovici. Doina Federovici, președintele CJ Botoșani Mercurialul șpăgilor pentru angajare la spitalul județean Botoșani Ce șpăgi se plăteau pentru angajare: Muncitor, îngrijitor, brancardier: 2.000 – 5.000 de euro. Salariile acestora variau, cu sporuri, între 4.000 și 5.000 de lei, potrivit datelor din august 2023. Asistentă medicală: 8.000 - 15.000 de euro. Procurorii consemnează faptul că în 2020 şpaga era de 8.000 de euro, în 2022 -10.000, iar în 2023 - 15.000 de euro. Salariile asistentelor medicale pornesc de la circa 4.500 de lei și sar de 6.000 de lei, cu sporuri. Presa locală relatează că era o adevărată licitație pentru aceste posturi, în funcție de suma oferită și de pile. Candidații care ofereau șpagă primeau subiectele de concurs și răspunsurile, întrucât trebuiau să ia minimum nota 7 la proba scrisă - această probă rămânea în arhivele spitalului, deci cei care luau șpaga trebuiau să fie acoperiți din punct de vedere legal. În octombrie, primarul din Mioveni, Ion Georgescu, a fost arestat pentru că cerea șpagă la angajare la spitalul local, unde manager este iubitul fiicei sale. Însă DNA l-a prins într-un moment neobișnuit: Georgescu restituia 10.000 de euro, avansul primit, pentru că nu reușise să rezolve angajarea la spital. Citește și: Haos și corupție la spitalul Mioveni, unde primarul PSD cerea 30.000 de euro șpagă la angajare. Condus de iubitul fiicei edilului, spitalul funcționează la jumătate din capacitate Șpaga totală pentru această angajare urma să fie 30.000 de euro.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră