Eveniment
ANALIZĂ Jumătate din eșecurile care au blocat plata tranșei III din PNRR, în răspunderea directă a ministrului Grindeanu, favoritul lui Ciolacu
Jumătate din eșecurile care au blocat plata tranșei III din PNRR sunt în răspunderea directă a lui Grindeanu, favoritul lui Ciolacu, se poate constata analizând comunicatul Comisiei Europene privind cea de-a treia cerere de plată a României.
Comunicatul Comisiei Europene înșiră, sec, fără a oferi detalii, șase jaloane care au fost îndeplinite doar parțial sau deloc:
„Comisia a constatat că, în această etapă, nu au fost atinse șase jaloane. Este vorba despre reforme ale guvernanței întreprinderilor de stat (C4.R2/M79, C6.R2/M121 și C14.R9/M440), precum și de investiții din domeniul transporturilor (C4.I1/M72 și C4.I4/M86) și de o reformă a regimului fiscal al microîntreprinderilor (M8.R4/M206)”, arată Comisia.
Citește și: Piesa-cheie în puciul lui Băluță de la Unirii: o obscură directoare de la cadastru, cu Mercedes și vilă, susținută de rețeaua PSD Sector 4
Codul C4 indică jaloanele și țintele din domeniul Transporturilor, aflat în răspunderea lui Sorin Grindeanu.
Un prim obiectiv ratat este numirea transparentă a unor conduceri profesioniste la cele mai importante companii din ministerul Transporturilor.
Jumătate din eșecurile care au blocat PNRR, răspunderea lui Grindeanu
Ce cere PNRR, la capitolul C4.R2/M79: „Selectarea și numirea membrilor consiliului de administrație al C.N.A.I.R., C.N.I.R, C.F.R., Metrorex, C.F.R. Călători.
Selectarea și numirea membrilor consiliilor de administrație ale companiilor de stat din sectorul transporturilor (C.N.A.I.R., C.N.I.R, C.F.R., Metrorex, C.F.R. Călători) se vor face:
- pe baza unei proceduri transparente și concurențiale, cu o durată a mandatului de 4 ani pentru a asigura implementarea unor planuri de eficientizare pe durată medie și lungă;
- cu remunerarea membrilor consiliilor de administrație pe baza indicatorilorcheie de performanță (KPI) legați de sustenabilitatea financiară pe termen lung (KPI relevanți pentru profilul fiecărei companii) și furnizarea de servicii (de exemplu, pe baza unui sondaj de satisfacție a clienților);
- cu respectarea principiilor bunei guvernanțe în conformitate cu reforma privind întreprinderile de stat de modificare a Legii nr. 111/2016”.
În realitate, DeFapt.ro a scris că „șeful investițiilor de la Metrou, Denis Gabriel Panait, este un fost muncitor necalificat și «meseriaș tunel», dar nepot de lider sindical”. Șefa Metrorex este o doamnă care, timp de zece ani, a reparat semafoarele dintre stații.
Tot în răspunderea ministrului PSD al Transporturilor sunt alte două ratări, în zona căilor ferate/metroului.
Dezastrul modernizării căii ferate
C4.I1/M72 prevede „semnarea contractelor pentru 50 % din lucrările legate de modernizarea și reînnoirea infrastructurii feroviare”.
Ținta se referă la atribuirea contractelor cu întreprinderile câștigătoare pentru 50 % din lucrările de construcție și supraveghere a căilor ferate, după cum urmează:
- Modernizarea, electrificarea liniilor de cale ferată, ERTMS pe tronsonul Arad – Timișoara – Caransebeș;
- Modernizarea, electrificarea liniilor de cale ferată, ERTMS pe tronsonul Cluj-Napoca – Episcopia Bihor;
- Electrificarea și reînnoirea liniilor de cale ferată: Constanța – Mangalia și Videle – Giurgiu.
Investițiile de reînnoire acoperă următoarele linii: București – Pitești – includere în TEN-T; Reșița – Voiteni – legătură cu coridorul rețelei centrale TEN-T.
Investiția va include, de asemenea, o serie de proiecte de tip „quick wins” pentru eliminarea restricțiilor și a limitărilor de viteză pe mai multe tronsoane, precum: București – Craiova; Arad – Oradea; Sibiu – Copșa Mică; Oradea – Satu Mare – Halmeu; Apahida – Dej – Baia Mare – Satu Mare sau Dej – Beclean – Ilva Mică.
Metroul lui Boc, eșec comun
Jalonul C4.I4/M86 se referă la deja dezbătuta problemă a metroului din Cluj. Acest jalon prevedea „dezvoltarea rețelei de transport cu metroul în municipiile Bucuresti și Cluj-Napoca / Semnarea contractelor pentru 50% din lucrări, în urma unor licitații deschise și competitive și obtinerea autorizatților relevante”.
Guvernul Ciolacu a dat vina pe Emil Boc pentru acest eșec. „Au fost probleme legate de licitația pentru execuția metroului, mai precis neînscrierea unor indicatori tehnico-economici în registrul european, fapt care ar fi dus la pierderea finanțării prin PNRR”, spunea Sorin Grindeanu.
