miercuri 15 iulie
Login Contact
DeFapt.ro

Mircea Marian

8570 articole
Mircea Marian

Mircea Marian este jurnalist din 1990, când a lucrat la UniFan Radio, primul post de radio independent din București. A fost reporter politic la Mediafax, Adevărul și Evenimentul Zilei și a moderat emisiuni la TVR Info și B1 TV. A fost șef al Departamentului Politic&Economic la România Liberă, între 2016 și 2017, și senior editor la Newsweek România din 2017 în ianuarie 2021.

Politică

VIDEO Pîslaru spune, la podcastul „Cum e, de fapt?”, că PSD a fost de acord cu tăieri. Dar „i s-a tăiat filmul” când a fost vorba de interesele sale

PSD nu a opus nici o rezistență la măsurile luate de guvernul Bolojan care afectau populația, dar s-a revoltat când trebuia să se facă reforma guvernanței corporative, ceea ce i-ar fi afectat interesele, spune ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru. Însă el crede că, fiind interesat de banii de la Bruxelles, PSD va coopera pentru finalizarea PNRR.  Citește și: VIDEO Pîslaru explică, la podcastul „Cum e, de fapt?”, dezastrul lăsat de PSD la legea salarizării și ce se întâmplă cu salariile bugetarilor PSD și-a abandonat electoratul, s-a bătut pentru clientela sa „Pîslaru: E foarte e foarte interesant că PSD când a fost reformă care afectează populația cu măsuri grele, cu tăieri, cu lucruri, cu sectoare care sunt social afectate așa, domnule, n-a depus nici moțiune și a fost și de acord cu ele, le-a și votat. Tot ok.  Când s-a ajuns însă în zona în care au început să fie afectate interesele lor patrimoniale directe, clientele de partid, guvernanță corporatistă, lucruri care țin de anumite reforme care le zdruncinau niște controale... Deci brusc, când a fost acest lucru s-a tăiat filmul și a venit moțiunea și dăm jos cu Bolojan și așa mai departe. Deci asta este un lucru foarte important de spus. reforme cu populație, costul populației, nicio problemă.  Q: Mai precis, care dintre reforme?  Pîslaru: Guvernanța corporatistă. Asta e o chestiune care în mod clar a fost pusă în spațiul public cu «nu ne vindem țara», în spate... na... Q: Și atunci, iertați-mă, de ce am crede că același PSD care s a folosit de AUR, AUR nefiind vreun naiv în povestea asta, participând în cunoștință de cauză, da, la moțiune, la succesul moțiunii... Deci de ce același PSD, acum, până în la finalul lui august ar veni și ar spune pentru țară noi ne-am răzgândit, susținem reforma companiilor de stat pentru că, iată a fost ministrul Pâslaru la «Cum e de fapt», podcastul defapt.ro, și ne a arătat calea și ne predăm. De ce ar accepta asta??  Pîslaru: Pentru că, dacă vor să mai guverneze ceva, unde să poate să vă dea vreun ban Q: Credeți că nu se știa asta și până acuma? Pîslaru: Eu am constatat că sunt foarte pragmatici și că atunci când e vorba de a se trece și bifa niște lucruri care să poată să ducă la un pic de remediere a situației economice... E foarte complicat să guvernezi într-o situație în care ești aproape Grecia. Deci cumva nu este un act de totală iresponsabilitate... iraționalitate. Iresponsabilitate este, dar nu este totală iraționalitate în zona respectivă. Eu unul de aia v-am zis, deci eu am lucrat bine cu miniștrii PSD pentru că era un interes comun să faci lucrurile respective.”

VIDEO Pîslaru spune, la podcastul „Cum e, de fapt?”, că PSD a fost de acord cu tăieri. Dar „i s-a tăiat filmul” când a fost vorba de interesele sale
Bolojan le spune bugetarilor că trebuie să mai dea afară sau nu va putea mări salariile celor rămași. Acum se cheltuie 8,1% din PIB pe aceste salarii, trebuie să se coboare la 7,3%
Politică

Bolojan le spune bugetarilor că trebuie să mai dea afară sau nu va putea mări salariile celor rămași. Acum se cheltuie 8,1% din PIB pe aceste salarii, trebuie să se coboare la 7,3%

„Dacă se doresc într-adevăr corecții de amplitudine mai mare, creșteri mai mari și reduceri mai mari de inechități, atunci singura soluție este să reducem baza de cheltuieli publice, deci reducerea de personal acolo unde nu se justifică, în așa fel încât spațiile eliberate să permită plata mai bună a celor care lucrează cu adevărat în sectorul public”, a spus premierul Bolojan într-o conferință de presă la Palatul Victoria.  Citește și: VIDEO Pîslaru explică, la podcastul „Cum e, de fapt?”, dezastrul lăsat de PSD la legea salarizării și ce se întâmplă cu salariile bugetarilor Potrivit premierului, „avem un milion două sute optzeci de mii de posturi în sectorul public din România” (doar 1.277.461 în martie 2026, potrivit ministerului Finanțe).  Bolojan arată de ce numărul bugetarilor ar trebui redus „Astăzi avem 8,1% din PIB și, deci, nu vom putea avea o pondere mai mare a acestei anvelope în anii următori, pentru că, efectiv, nu ne putem permite. Nu pentru că cineva nu vrea, ci pentru că altfel am intra într-o fundătură. Astăzi, de exemplu, avem aproximativ 166 de miliarde de lei total cheltuieli salariale în sectorul public, ceea ce reprezintă 8,1% din datele comunicate de Ministerul de Finanțe” a spus Bolojan. Potrivit datelor dintr-o notă discutată azi în ședința de guvern, în ceea ce privește legea salarizării - care este jalon PNRR - „a fost obținut impactul bugetar de la Ministerul Finanțelor care se ridică la 7,3% din PIB” -  față de 8,8% în 2025 și 9,4% în 2026.  Bolojan a arătat că 39% din veniturile colectate la buget se duc pe salariile bugetarilor.  „Avem o situație în care România are printre cele mai mici venituri fiscale din țările Uniunii Europene, dar printre cele mai mari cheltuieli salariale în sectorul bugetar, ca procent din veniturile fiscale. Și aici sunt două axe importante. Aceasta este axa în care veniturile medii în țările Uniunii Europene sunt de 40% din PIB, venituri publice; România se situează într-o zonă în care suntem undeva la 30%. Deci, mult sub cele mai multe venituri publice europene. De asemenea, a doua axă este procentul pe care îl reprezintă cheltuielile de personal ca procent din venituri și, așa cum vedeți, avem un procent de 40%, printre cele mai mari. Deci, o poziționare în această zonă care nu ne avantajează și sunt niște constrângeri pe care orice legiuitor trebuie să le ia în calcul. Deci, venituri mai mici decât celelalte țări europene raportate la PIB, cheltuieli de personal cu o pondere destul de mare din venituri, în așa fel încât astăzi, practic, din fiecare leu care se colectează în România, 39% acoperă salariile din sectorul bugetar”, a explicat premierul. „Sper ca în zilele următoare oamenii politici responsabili din România să cadă de acord că aceste aspecte care țin de absorbția fondurilor europene, de reformele făcute cu cap, care sunt sustenabile, care nu generează amăgiri în rândul cetățenilor, nici măcar al celor din sectorul public, și care țin cont de situația financiară a țării noastre, vor găsi o formulă normală pentru a avea o lege a salarizării care să respecte acest jalon”, a mai spus Ilie Bolojan.   

Pîslaru: România riscă o penalizare de 15 miliarde euro fiindcă reformele din PNRR merg foarte greu. ANAF și Vama, semafor roșu
Politică

Pîslaru: România riscă o penalizare de 15 miliarde euro fiindcă reformele din PNRR merg foarte greu. ANAF și Vama, semafor roșu

„La acest moment, un număr de 38 de ținte și jaloane aferente reformelor sunt neîndeplinite și au asociată o penalizare potențială totală de peste 15 mld. Euro, sumă care depășește valoarea rămasă de încasat la nivelul întregului PNRR”, arată o notă aflată, azi, pe ordinea de zi a ședinței de guvern. Nota este semnată de ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru.  Citește și: VIDEO Pîslaru explică, la podcastul „Cum e, de fapt?”, dezastrul lăsat de PSD la legea salarizării și ce se întâmplă cu salariile bugetarilor PNRR, la limita unui dezastru fără precedent: sancțiuni de 15 miliarde euro Doar două din aceste jaloane pot fi rezolvate prin hotărâri de guvern. Acestea se referă la instituirea unui sistem permanent de elaborare, punere în aplicare, monitorizare și evaluare a politicii CDI și restructurarea a trei companii de stat și contribuie la evitarea unei penalizări cumulate de 0,33 mld. Euro.  Executivul Bolojan fiind demis nu poate emite ordonanțe și nici nu poate iniția proiecte de lege. Alte 24 de ținte și jaloane, cu o valoare a penalizărilor de cca. 7,3 mld. Euro, sunt în sarcina ministerelor de linie și se află în diverse stadii de implementare. „Ritmul de implementare a reformelor este unul greoi, fiind înregistrat progres foarte scăzut, iar în unele cazuri inexistent. Această situație generează riscuri semnificative în ceea ce privește respectarea termenelor asumate prin PNRR. În acest context, atragem atenția asupra penalităților substanțiale aplicabile în cazul neîndeplinirii reformelor la termenele stabilite, subliniind necesitatea accelerării măsurilor și a unei implicări sporite din partea coordonatorilor responsabili”, cere Pîslaru.  Nota are o anexă care marchează cu roșu reformele cele mai dificile. În cazul ANAF, de exemplu, Comisia Europeană așteaptă „instituirea unui sistem de testare a integrității pentru personalul ANAF, inclusiv utilizarea camerelor purtate pe corp în cel puțin trei zone de operare (controlul mărfurilor, transport, HoReCa/comerț cu amănuntul)”. Un ordin al președintelui ANAF ar trebui emis până la 30 iunie.  Este în testare „includerea unei aplicații mobile dedicate care să le permită cetățenilor să verifice chitanțele fiscale, sporind transparența, cultura conformității și integrarea datelor privind dispozitivele fiscale”.  Un jalon de a cărei îndeplinire depind 770 milioane de euro din PNRR se referă la declarațiile de avere și presupune emiterea unei ordonanțe de urgență care să prevadă „lista persoanelor deponente și a persoanelor cu privire la care se va face publicarea declarațiilor de avere”. Și acest jalon este marcat cu roșu. Cu roșu este marcată și reforma salarizării unice, unde impactul bugetar ar trebui să fie de 7,3% din PIB - față de 8,8% în 2025 și 9,4% în 2026.   

Bolojan obligă RAAPPS să declare cine ocupă locuințele de protocol destinate nomenklaturii
Politică

Bolojan obligă RAAPPS să declare cine ocupă locuințele de protocol destinate nomenklaturii

Pentru prima oară, Guvernul vrea să oblige controversata regie a protocolului de stat, RAAPPS, să publice lista celor care ocupă locuințele gestionate de această regie. RAAPPS este moștenitoarea fostei Gospodării a PCR.  Citește și: VIDEO Pîslaru explică, la podcastul „Cum e, de fapt?”, dezastrul lăsat de PSD la legea salarizării și ce se întâmplă cu salariile bugetarilor Un proiect de hotărâre de guvern, dezbătut în prima lectură în ședința de guvern de azi prevede și publicarea integrală, de către RAAPPS, a listei tuturor imobilelor, proprietate publică și privată a statului, aflate în administrarea regiei. Lista se publică de două ori pe an, la 31 mai și noiembrie.  Misterioasa listă a vilelor de protocol a RAAPPS și funcțiile ocupanților lor vor fi publice În august 2025, Diana Buzoianu, ministrul USR al Mediului, a anunțat, pe Facebook, că RAAPPS a făcut recurs la decizia instanței care obliga regia să facă publice lista imobilelor pe care le gestionează, beneficiarii și chiriile. Ce prevede proiectul de hotărâre:  „în cazul persoanei fizice care utilizează imobilul se precizează:  (i) categoria funcției beneficiarului: demnitar, înalt funcționar public, funcționar public, personal cu statut special, personal contractual, altă categorie, fără a se menționa titulatura explicită a funcției” - probabil pentru a se evita problemele legate de GDPR.  „Regia Autonomă «Administrația Patrimoniului Protocolului de Stat» publică pe pagina proprie de internet, în datele de 31 mai şi 30 noiembrie ale fiecărui an, şi menține publicată lista tuturor imobilelor, proprietate publică și privată a statului, aflate în administrarea regiei, cuprinzând următoarele: adresa imobilului, suprafața desfășurată, suprafața terenului; destinația imobilului: spațiu de locuit, spațiu pentru birouri, spațiu cu altă destinație”.  „Prețul contractului sau chiria lunară, dacă este cazul” Din 27 aprilie, Secretariatul General al Guvernului (SGG) este useristul Dan Reșitnec, care îl înlocuiește pe pesedistul Radu Oprea. Reșitnec este inginer IT și a lucrat la primăria Timișoara, unde primar este președintele USR, Dominic Fritz. Ăn august 2025 a ajuns secretar general adjunct al Guvernului. RAAPPS este subordonată SGG.  În iunie 2025, premierul Ilie Bolojan a declarat, în cadrul unei conferințe de presă la Palatul Victoria, că activitatea Regiei Autonome „Administrația Patrimoniului Protocolului de Stat” (RAAPPS) necesită reforme urgente. Premierul a dat exemplul unei clădiri de pe Șoseaua Kiseleff, aflată în administrarea RAAPPS, dar închiriată de o bancă de stat printr-un intermediar privat. „RAAPPS a închiriat unui privat. Și privatul, cu câteva zeci de mii de euro lunar, o închiriază de mulți ani unei bănci de stat. La un salariu de 20.000 de euro net, nu v-ați interesat de ce plătiți unui intermediar sume exorbitante lună de lună?”, a spus Bolojan, adresându-se retoric directorului băncii respective. Marius Grăjdan conduce RAAPPS din 2017. La acel moment, soția sa lucra la ENEL. Însă, odată cu avansarea soțului, ea ajunge la controversatul monopol de stat Transgaz, unde era director la HR. În anul fiscal 2021, salariul lui Marius Grăjdan era de 251.572 de lei, net, anual. În 2023 a sărit la 316.042 de lei. În 2021, soția sa, Vasilica, lua circa 449.000 de lei de la Transgaz și filiala din Republica Moldova, Eurotransgaz.  În 2023, ea ajunsese la 681.000 de lei - bani luați de la Transgaz, Eurotransgaz și Nuclearelectrica, fiind plasată în CA-ul aceste companii. Vasilica Grăjdan este absolventa unei facultati de economie din Brasov si din 1992 în 1997 a fost contabilă la Electrica Transilvania Sud. 

Grindeanu şi Claudiu Manda vor ca numele lor să devină mărci înregistrate
Politică

Grindeanu şi Claudiu Manda vor ca numele lor să devină mărci înregistrate

Președintele PSD, Sorin Grindeanu, şi secretarul general al acestui partid, Claudiu Manda au depus cerere la Oficiul Român de Invenţii şi Mărci (OSIM) pentru ca numele lor să devină mărci înregistrate, anunță Profit, citat de News.ro. Manda a explicat că vrea să-și recupereze site-ul, claudiumanda.ro, care acum este folosit pentru a promova jocuri de noroc.  Citește și: VIDEO Pîslaru explică, la podcastul „Cum e, de fapt?”, dezastrul lăsat de PSD la legea salarizării și ce se întâmplă cu salariile bugetarilor Grindeanu și Manda dețin controlul pe produsele de papetărie sau hainele care ar putea purta numele lor „Pentru anumite tipuri de comunicări oficiale prin operatori de telefonie, materiale promoţionale sau campanii online, este necesară protejarea şi utilizarea legală a denumirii. În plus, dacă accesaţi site-ul claudiumanda.ro, puteţi observa că acesta afişează în prezent conţinut asociat jocurilor de noroc, motiv pentru care demersurile făcute au legătură şi cu clarificarea şi recuperarea acestui domeniu”, a spus Manda pentru News.ro. Întra-adevăr, site-ul claudiumanda.ro titrează, la deschidere, „Cazinouri Noi România”. „Lumea cazinourilor noi evoluează rapid, aducând platforme tehnologice moderne și experiențe captivante. Aceste casino noi România, reglementate prin licențe ONJN, pun accent pe securitate și joc responsabil. Oferă un mediu controlat și sigur, cu portofolii variate de jocuri, perfecte pentru jucătorii care caută noutate și divertisment. În 2025, noile platforme aduc surprize și distracție la fiecare rundă, fiind alegerea ideală pentru cei ce vor experiențe fresh și senzații tari”, se arată pe acest site.  Solicitările celor doi lideri social-democraţi sunt încă în aşteptare, conform datelor analizate de Profit.ro. Ele figurează ca fiind depuse în 28 aprilie. Grindeanu şi Manda au făcut cereri pentru mărci strict ″verbale″, fără logo-uri asociate. Mărcile ar urma să vizeze, în mare, produse de imprimerie şi papetărie, obiecte vestimentare, media, publicitate, marketing, sondaje de opinie, organizarea de evenimente, consultanţă politică, finanţare politică, redactarea de discursuri politice, servicii juridice, organizarea de campanii electorale şi altele. În cazul ambilor lideri PSD, este vorba despre 6 clase de produse şi servicii.  Taxa de examinare pentru o clasă, pentru mărcile individuale: este de 559 lei pentru o marcă verbală. Pentru fiecare clasă suplimentară se plăteşte suma de 356 lei, deci cei doi au plătit circa 2.500 de lei pentru a-și înregistra propria marcă. În plus, odată cu depunerea cererii vor trebui achitate taxa de depunere a acesteia în valoare de 51 lei şi taxa de publicare a ei, care are valoarea de 152 lei pentru mărcile alb-negru şi 508 lei pentru cele color.

VIDEO Pîslaru explică, la podcastul „Cum e, de fapt?”, dezastrul lăsat de PSD la legea salarizării și ce se întâmplă cu salariile bugetarilor
Politică

VIDEO Pîslaru explică, la podcastul „Cum e, de fapt?”, dezastrul lăsat de PSD la legea salarizării și ce se întâmplă cu salariile bugetarilor

Demnitarii PSD au ținut la sertar legea salarizării, deși era jalon PNRR, din 2022 până în ianuarie 2026, arată ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene. Abia în ianuarie 2026, ministrul PSD al Muncii, Florin Manole a reînceput să lucreze la acest proiect, dar „anvelopa bugetară” era de opt miliarde de euro - față de plafonul de doar 7,3 miliarde de euro - ba chiar mai mult. Citește și: VIDEO Ministrul Pîslaru anunță în premieră, la podcastul „Cum e, de fapt?”, cum salvează PNRR-ul: „Eram în rahat cu PNRR-ul” Legea salarizării unitare în sectorul public reprezintă Jalonul nr. 420 din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Termenul inițial stabilit în calendarul oficial al PNRR pentru intrarea în vigoare a legii salarizării (Jalonul 420) a fost Trimestrul IV din anul 2023 (31 decembrie 2023). Legea a fost reasumată de Guvern ca jalon restant, având ca termen limită data de 31 august 2026 pentru a nu pierde fondurile europene. În ceea ce privește salariile bugetarilor, vor crește cele de debutant, în timp ce la vârf „stau pe loc”, spune Pîslaru.  Legea salarizării: abandonată în 2023, abandonată în 2024, resuscitată abia în 2026, dar dădea un tun la buget Ce a arătat ministrul Pîslaru despre proiectul legii saalrizării unice:  „Pe reforme, sub nivelul mării (...). O treime” - despre stadiul reformelor din PNRR „Proiectul cu legea salarizării a fost discutat în 2022, abandonat, 2023 pusă din nou până în 2024, abandonat, reluat de ministrul Manole în ianuarie 2026 atenție la dată (...). Atunci au cerut din nou Băncii Mondiale să vină să refacă calculele. În ianuarie 2026 reintră Banca Mondială, face repede calculele și pregătește proiectul. Proiectul există, proiectul e pregătit, este gata de a fi adoptat.” Despre ce pregătise ministrul PSD Manole: „Era un proiect cu care nu se consultase cu ministerul de finanțe (...). Era un proiect de 8 miliarde în ultima versiune.”  „Deci în acest moment pe datele pe care le am de la finanțe, care încă nici nu sunt oficiale, Dumnezeule, în fine, dar am zis că vin aici, vin, trebuie să ajungi la 7,9% cheltuielile cu privire la salarii, ceea ce îți lasă un spațiu fiscal de 7,3 miliarde. Proiectul era de opt, dar pe anumite zone nu era calculat un anumit impact. Deci cumva era de un opt în condiții optimiste”.  Ce a spus Pîslaru despre salariile bugetarilor: „Salariile de bază oricum vor crește mult, 20 și ceva la sută în medie, pentru că incluzi toate sporurile în salariul de bază. Discutăm de la 154 de sporuri, le razi majoritatea. Le bagi în salariul de bază. Venitul salarial (...) nu va crește la banii ăștia pe care îi avem decât foarte puțin (...). Pentru debutanți undeva 10-15, pentru cei de sus stau pe loc (...). Adică, cu alte cuvinte, e un principiu de protecție salarială. Cei care sunt acuma cu venituri și sporuri și așa mai departe depășesc mult locul lor în grilă deja. Cam asta e ideea. Cei care sunt sus în ierarhie.”  Președintele PSD, Sorin Grindeanu i-a reproșat însă lui Pîslaru întârzierile la legea salarizării: „De săptămâna trecută trebuia să se discute, dacă nu mă înşel, conform calendarului, în Senat, legea salarizării. Nu s-a ajuns acolo, domnul ministru interimar a uitat că trebuie să facă lucrurile astea. De-abia azi cred că a început ceva discuţii. Şi asta, legea salarizării, dacă nu e asumată politic şi pică doar pe umerii unui ministru tehnocrat poate să dea drumul la o avalanşă de amendamente, de reaşezări, care să ducă această lege într-o zonă care se scape de sub control.”

Mihai Savin, șeful Vămilor, reținut de DNA, era clientul PSD, deși a fost numit în funcție de Bolojan, arată datele din biografia sa
Politică

Mihai Savin, șeful Vămilor, reținut de DNA, era clientul PSD, deși a fost numit în funcție de Bolojan, arată datele din biografia sa

Mihai Savin, șeful Vămilor, reținut de DNA, era clientul PSD, mai exact al Gabrielei Firea, deși a fost numit în funcție de Bolojan, arată datele din biografia sa: din iulie 2019 în iulie 2020 el a ocupat mai multe funcții de conducere în companiile municipale ale Capitalei.  Citește și: VIDEO Ministrul Pîslaru anunță în premieră, la podcastul „Cum e, de fapt?”, cum salvează PNRR-ul: „Eram în rahat cu PNRR-ul” Mihai Savin, președinte al Autorității Vamale Române (AVR), a fost reţinut de procurori într-un caz de fals şi uz de fals, după ce ar fi emis retroactiv un ordin de misiune pentru a salva permisul de conducere al unui angajat. În acelaşi dosar, au fost reţinuţi şi un consilier şi un alt funcţionar de la Galaţi.  În urmă cu aproximativ o lună, un oficial al Vămilor și consilierul de la cabinet se îndreptau către Galați, iar în județul Ialomița i-ar fi oprit Poliția, deoarece circulau cu girofarul si cu viteză.  Consilierul a rămas fără permis. El nu a putut justifica folosirea sistemelor de urgență. Apoi, potrivit acuzaţiilor din dosar, s-ar fi emis retroactiv, în fals, ordinul de misiune pe care l-ar fi depus ca probă în contestaţia depusă de consilier, în instanță.  Savin a fost adus de Firea la conducerea celebrelor companii municipale Deși mai multe publicații insistă pe faptul că Savin a fost numit în funcție de premierul Bolojan, biografia sa arată că a fost în anturajul Gabrielei Firea și, probabil, a fost propus de PSD. Mihai Savin a fost: Membru in Consiliul de Administratie la Compania Muncipala de Dezvoltare Duabila, Bucuresti, din noiembrie 2019 în iulie 2020. Director General la Compania Muncipala Managementul Transportului, Bucuresti, din martie în iulie 2020 Director General la Administratia Spitalelor si Serviciilor Medicale Bucuresti, din iulie 2019 în ianuarie 2019 Toate aceste companii erau subordonate primăriei Capitalei, condusă la acel moment de Gabriela Firea. Savin a părăsit aceste funcții când Nicușor Dan a venit la primărie.  Din martie în noiembrie 2022 a fost director general la Termoficare Prahova, o companie a municipiului Ploiești. În 2022, primar era Andrei Voloșevici, un penelist care a trecut la PSD. Din biografia sa lipsesc locurile de muncă din 1991, când a terminat TCM-ul la Politehnica București, până în 2011. El susține că are un „Executive MBA, Insitutul National de Arte si Meserii, Paris”, luat în 2002, când România nu era membră a UE. Ulterior, între 2006 și 2008, ar fi obținut și un „Certificat Profesional in Management, Open University, London”.  Fanatik scrie că în ultima sa declarație de avere publică el figura cu un venit anual de 624.000 de lei de la Apa Nova, companie unde era director general adjunct. Asta înseamnă că, pe lună, ajungea la un salariu de 52.000 de lei, o sumă considerabilă chiar și pentru standardele companiilor multinaționale din România. Tot în acea perioadă, mai încasa un salariu anual de 63.000 de la Veolia Apa Servicii și puțin peste 23.000 de lei de la Veolia Energie Iași. La momentul numirii în fruntea ASSMB, Mihai Savin avea în conturile bancare aproximativ 3 milioane de lei, mai arată Fanatik.   

VIDEO Ministrul Pîslaru anunță în premieră, la podcastul „Cum e, de fapt?”, cum salvează PNRR-ul: „Eram în rahat cu PNRR-ul”
Politică

VIDEO Ministrul Pîslaru anunță în premieră, la podcastul „Cum e, de fapt?”, cum salvează PNRR-ul: „Eram în rahat cu PNRR-ul”

Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru, a explicat, la podcastul „Cum e, de fapt?”, cum reușește să salveze sume uriașe din PNRR, care ar fi fost pierdute pentru că multe proiecte sunt întârziate: mută proiectele întârziate și care acum sunt finanțate din „grant” - partea nerambursabilă din PNRR - pe „loan”, partea de împrumuturi. Iar proiectele care acum erau finanțate prin împrumuturile avantajoase oferite prin PNRR și care pot fi finalizate până la data limită, 31 august, se trec pe grant-uri.  Citește și: VIDEO Ciucu explică, la podcastul „Cum e, de fapt?”, ce s-a întâmplat cu Bolojan: „L-au enervat”. Ce face Bolojan când e nervos Potrivit lui Pîslaru, Comisia Europeană a acceptat în principiu această manevră. Și alte state - pe care Pîslaru nu le-a nominalizat - ar face același lucru. „Există un interes comun ca PNRR ul să fie un succes și pentru Comisie și pentru România” Transcrierea începe la minutul 3.34:  „Păslaru: Și acuma revenind, de ce sunt eu încrezător că pe investiții rezolvăm lucrul? Păi, sunt încrezător pentru că deja eu am prenegociat cu comisia, o chestie pe care acuma na o află toată lumea, ca să mai am încă ocazie să așez lucrurile până la sfârșitul lunii mai. Q: Ah... Păslaru: Vedeți, e momentul de ah, pentru că eu am anticipat faptul că nu toată lumea o să-și respecte lucrurile. Și atunci eu ce fac acuma? Până la sfârșitul lunii mai iau proiectele de pe împrumut care sunt gata cu fundiță și le mut în grant ca să mă asigur că toate sunt termină și asta înseamnă că ce: nu mai iau acuma decât ce sunt 100% sigur că se termină Și vă răspund acuma la Umbrărescu. Am două loturi pe grant la care am un semn de întrebare. Încă nu e clar că nu se termină în sensul că de asfaltat se va asfalta. Q: Nu o să se deschidă, să circule mașina pe acolo, că asta-i ideea... Pîslaru: Eu nu pot să spun că n-o să se, eu pot să spun că există un risc. Da. Și atuncea, dacă am pe feroviar de o valoare chiar mai mare lucruri pe care le-am făcut și pe care le mutasem vara trecută de pe grant pe loan pentru că erau întârziate, dar acuma le-am recuperat întârzierea, le iau frumos, le pun frumos pe grant, se închide lucrul, am terminat. Deci, pe scurt,  spitalele le facem pe cele de pe grant. Deci acolo n-am o problemă (...) Pe grant am suficiente proiecte care sunt certe care să ne facă să luăm toți banii pe grant mutând din împrumut.  Q: Pe grant, și mutând din împrumut. Și Comisia acceptând deja... Pîslaru: Acceptînd principiul, până nu treci pragul, nu pot să spun că am obținut. Da, aici e o diferență, dar noțiunea și principiul este un lucru pe care l-am prediscutat. De exemplu, anul trecut în vară, vă aduceți aminte, un mare succes a fost că am reușit să băgăm 1.200 de ambulanțe pentru zona de intervenție, partea civilă, domnul Arafat cu zona dumnealui. Da. Cele 1200 de ambulanțe pe care le-am introdus foarte greu le-am pus atunci pe împrumut pentru că comisia zicea „Mai dă-vă încolo! Ați stat de cinci ani de zile și n-ați făcut chestii și ziceți voi că-mi luați 1.200 de ambulanțe.” Ei, le-au luat. Deci au luat 1.200 de ambulanțe și eu acuma, dacă am 1.200 de ambulanțe luate pe împrumut, țuști, le mut pe partea de grant. E, una peste alta, ideea este că când știi cu ce te ocupi și ce e de făcut, știi, ai un plan”.  Ulterior, la finalul interviului, Pîslaru a spus că Comisia Europeană este de acord cu acest transfer de la loan-uri la grant-uri și invers pentru că dorește ca PNRR-ul să fie un succes în România. „Q: Dar se aprobă ușor? Comisia spune: «bine, domnule faceți așa»?  Pîslaru: Nu se aprobă ușor. Q: Dar de ce? Și ce trebuie să facă o țară ca să primească totuși aprobarea asta?  Păslaru: Comisia Europeană nu are de nu are de ce să aprobe, adică nu este obligată de nimic să aprobe așa ceva. Q: Și de ce a aprobat în cazul României? Pîslaru: Pentru că există un interes comun ca PNRR ul să fie un succes și pentru Comisie și pentru România. Știu că există opinii diferite în România, dar Comisia Europeană chiar își dorește ca PNRR-ul să fie un succes pentru români”. 

Grindeanu și propaganda PSD, enervați că Oana Gheorghiu strânge probe pentru plângeri la Parchet
Politică

Grindeanu și propaganda PSD, enervați că Oana Gheorghiu strânge probe pentru plângeri la Parchet

Președintele PSD, Sorin Grindeanu, a acuzat-o pe Oana Gheorghiu, vicepremier al Guvernului, de „bolșevism” fiindcă aceasta ar dori să se consulte cu procurorii „ca să învățați cum să trimiteți oamenii la pușcărie fără probe”. În realitate, Oana Gheorghiu a afirmat, la podcastul „Cum e, de fapt?”, exact opusul: că nu dorește să facă plângeri la parchet fără să aibă probe suficiente și dorește să înțeleagă de la procurori cum trebuie procedat. Azi, și site-ul stiripesurse.ro, controlat de Iosif Bubble - soțul unei deputate PSD, Diana Tușa, vicepreședinte a acestui partid - a atacat-o pe Gheorghiu într-un panseu cu titlul: „Gafă a vicepremierului Oana Gheorghiu - Parchetul nu este birou de consultanță pentru Guvern”.  Grindeanu și propaganda PSD, enervați că Oana Gheorghiu strânge probe pentru plângeri la Parchet „Mă refer și la doamna vicepremier Oana Gheorghiu: dacă ați admis că doriți consultanță de la procurori ca să învățați cum să trimiteți oamenii la pușcărie fără probe, asta e bolșevism. Este bolșevism ceea ce faceți dvs. și intenția dvs. Nu se numește altcumva”, a declarat Sorin Grindeanu, într-o conferință de presă.  Însă Oana Gheorghiu, dimpotrivă, a arătat că are nevoie de dovezi „mai adânci” pentru a sesiza Parchetul. Ce a spus Gheorghiu, la podcastul „Cum e, de fapt?” „Q: Dumneavoastră v-ați angajat prin fișa postului, ca să spun așa, sau prin ce v-a trasat premierul Bolojan, să faceți niște analize și niște propuneri, dar puteți să faceți și niște sesizări, niște plângeri... Q: Chiar, ați făcut la DNA sesizări? Gheorghiu: N-am făcut încă pentru că încă analizez contractele, cum vă spuneam, abia au ajuns la noi. Este...noi putem să sesizăm niște situații care din perspectiva noastră sunt de verificat.  Q: Unde trebuie să le sesizați? Aveți corpul de control al premierului. Gheorghiu: Asta am făcut-o. Corpul de control al premierului. I-am trimis tot ce noi am identificat ca fiind probleme și am avut o colaborare foarte bună cu corpul de control. La fel, am primit de la corpul de control informații. Să sesizăm organele de anchetă avem nevoie de niște dovezi mai adânci. Urmează să facem și asta, să punem la cap, cap la cap și să avem o întâlnire cu cineva de la parchet în care să înțelegem mai mult cât de mult trebuiesc noi să avem informații. Pentru că e adevărat la momentul ăsta nu avem niște informații atât de evidente în care se spun aici 100% s-a furat”.  Gheorghiu a povestit la „Cum e, de fapt?” că a cerut Secretariatului General al Guvernului (SGG) contractele de mandat de la mai multe companii de stat, dar a fost refuzată - i s-a cerut inclusiv să se documenteze de pe site. Vicepremierul a primit aceste contracte abia după ce Radu Oprea (PSD) a demisionat de la conducerea SGG. De altfel, și fostul ministru PSD al Transporturilor, Ciprian Șerban, a refuzat să-i dea documente similare pentru conducerea Portului Constanța, potrivit Oanei Gheorghiu (VIDEO).  

Grindeanu vrea premier tehnocrat, dar să fie tehnocratul PSD
Politică

Grindeanu vrea premier tehnocrat, dar să fie tehnocratul PSD

Sorin Grindeanu vrea premier tehnocrat, dar să fie tehnocratul PSD: „Depinde cine este acel tehnocrat. Pentru că e important, având în vedere experiența celor 10 luni de până acum, e important și profilul pe care îl are acest prim-ministru”, a spus el, întrebat fiind dacă PSD ar accepta un Executiv cu miniștri politici, dar condus de un tehnocrat.  Citește și: VIDEO Ciucu explică, la podcastul „Cum e, de fapt?”, ce s-a întâmplat cu Bolojan: „L-au enervat”. Ce face Bolojan când e nervos Grindeanu vrea premier tehnocrat, dar să fie tehnocratul PSD „Nu exclud. E o variantă mai bună decât un guvern cap-coadă tehnocrat, e mai asumată, având miniștri politici, având susținere politică, dar depinde de persoane”, a mai afirmat liderul PSD.  El a spus și că un premier PSD ar fi o soluție la actuala criză guvernamentală.  „Am luat în calcul o abordare care include acest lucru. E și o variantă care poate duce la premier PSD, premier pe care îl desemnează PSD în forurile statutare”, a spus Grindeanu, arătând că „forurile statutare” ale partidului vor decide numele celui care va fi propus premier.  Despre anunţul PNL şi USR că nu îşi mai doresc să facă parte într-o coaliţie de guvernare cu PSD, Grindeanu a răspuns: ”Eu îi văd foarte agitaţi, în general, în ultimele zile, îl văd foarte agitat mai ales pe Dominic ( Dominic Fritz, nr). Eu zic că e bine, chiar dacă ţi-ai construit un partid pe trei principii, că aşa s-a construit USR-ul: fără penali în funcţii publice, fără pensii speciale, favoritisme şi evident, cea mai puternică ideologie USR-istă, dar care e fără soluţie, este acea zicere plăcuţă suedeză despre PSD. Asta este soluţia USR, tot timpul, fără PSD. De aceea sunt în jur de 10%. De aceea, în acest moment, dacă stau să mă uit în Parlament, atent, cred că grupul PACE plus nou grup UNIT sunt cam cât USR-ul, pentru că românii vor mai mult decât plăcuţă suedeză. Vor să guvernezi bine, să treci de lozinci, să treci de lucruri simple. Nu poţi să-şi justifici existenţa doar înjurând la PSD”. 

Număr uriaș de concedii medicale la STB. Înlocuitorii trebuie plătiți dublu - presă
Eveniment

Număr uriaș de concedii medicale la STB. Înlocuitorii trebuie plătiți dublu - presă

Număr uriaș de concedii medicale la STB, în acest an: peste 4.700, arată Observator News. În medie, circa 40 de angajați ai STB lipsesc zilnic.  Citește și: VIDEO Ciucu explică, la podcastul „Cum e, de fapt?”, ce s-a întâmplat cu Bolojan: „L-au enervat”. Ce face Bolojan când e nervos Înlocuitorii celor aflați în concediu medial, care trebuie „chemați de acasă”, trebuie plătiți dublu, arată acest site de știri. Număr uriaș de concedii medicale la STB „Avem informaţii că se abuzează de concedii medicale şi rechemare din concediu medical pentru a se efectua anumite ore suplimentare care sunt mai scumpe. Am cerut managementului STB să-şi facă treaba", a declarat primarul Ciprian Ciucu.  Miercuri, consilierii generali au aprobat hotărârea care prevede includerea în bugetul STB a cel mult 12 salarii compensatorii în cazul concedierilor colective sau al disponibilizărilor de salariaţi.Conform referatului de aprobare, măsurile vin după ce directorul general al STB a propus un plan de eficientizare şi de întărire a disciplinei financiare, în contextul situaţiei economice "dificile" a societăţii. „Se propune iniţierea unui program de plecări voluntare/de concediere colectivă pentru aproximativ 700 - 800 de angajaţi, după consultarea Sindicatului, prin încetarea amiabilă a raporturilor de muncă/încetarea raporturilor de muncă în condiţiile legii, cu primirea de salarii compensatorii plătite, eşalonat, lunar", se explică în document.Programul de plecări voluntare şi de concediere colectivă se estimează că va aduce economii de 7 - 8 milioane de lei/lună, după plata salariilor compensatorii.Planul de eficientizare mai prevede reducerea funcţiilor de conducere cu minim 30% şi a directorilor cu 50%. Măsura ar urma să aibă un impact financiar de 400.000 lei/lună.O altă măsură propusă este reducerea temporară a activităţii pentru 4.540 salariaţi la 4 zile de lucru/săptămână. Sunt exceptaţi conducătorii de vehicule, personalul de întreţinere, maiştrii, fochiştii sau electricienii. Impactul financiar estimat este de 7,3 milioane lei/lună. Măsura se va aplica în lunile aprilie - iulie.Reducerea valorii tichetelor de masă aplicată în acelaşi interval ar urma să aibă un impact de 1,2 milioane lei.Se propune, de asemenea, creşterea veniturilor STB prin creşterea gradului de conformare a călătorilor în urma activităţilor de control, suplimentarea prestaţiei de evenimente publice doar contra cost, promovarea unei politici tarifare majorate asumată de către ADI TPBI, revizuirea politicii de gratuităţi pentru anumite categorii corelată cu suportabilitatea asumată de către ADI TPBI. Măsurile ar urma să aibă un impact de 8 milioane de lei/lună.

Electrocentrale Craiova, fieful Olguței Vasilescu, a dat o țeapă de 250 milioane lei la EximBank, arată Corpul de Control al prim-ministrului
Politică

Electrocentrale Craiova, fieful Olguței Vasilescu, a dat o țeapă de 250 milioane lei la EximBank, arată Corpul de Control al prim-ministrului

Electrocentrale Craiova, fieful Olguței Vasilescu, a dat o țeapă de 250 milioane lei la EximBank, arată Corpul de Control al prim-ministrului: „S-a constatat că până la data scadentă de 26.09.2025, SE Craiova a rambursat către EXIM SA 82.330.556,79 lei din suma pusă la dispoziție de instituția de credit, respectiv 331.030.022,40 lei, astfel că soldul restant începând cu data de 26.09.2025 este de 248.699.465,61 lei”, scrie în sinteza concluziilor rezultate ca urmare a verificărilor efectuate la  Societatea Electrocentrale Craiova SA. Citește și: VIDEO Ciucu explică, la podcastul „Cum e, de fapt?”, ce s-a întâmplat cu Bolojan: „L-au enervat”. Ce face Bolojan când e nervos Teoretic, Electrocentrale Craiova aparține de ministerul Energiei, dar acest minister a numit la conducere o activistă PSD locală, Lorena Voican, care posta pe Facebook poze de la activități politice, alături de Olguța Vasilescu. Voican a studiat dreptul la Spiru Haret.  Corpul de control arată însă mai multe probleme la Electrocentrale Craiova. Electrocentrale Craiova, fieful Olguței Vasilescu, a dat o țeapă de 250 milioane lei la EximBank De exemplu, deși  Societatea Electrocentrale Craiova SA (SE Craiova) este în prezent principalul producător și furnizor de agent termic (apă caldă și căldură) pentru sistemul centralizat din municipiul Craiova, Corpul de control al prim-ministrului susține că „SE Craiova nu deține licență de operare pentru transportul și/sau distribuția agentului termic pentru populație”. Din acest motiv, cererea de finanțare nerambursabilă pentru finanțarea unor investiții menite să reducă pierderile de energie termică în rețeaua de transport urbană (13,20%) și pierderile în rețelele de transport pentru FORD OTOSAN ROMANIA SRL (58,1%), a fost respinsă.  Ce mai arată raportul Corpului de Control:  societatea vindea energie electrică și termică în pierdere, costurile de producție fiind mai mari decât cele de vânzare. Excepție a fost în anul 2025. de ce a ratat Electrocentrale Craiova fondurile PNRR: „Cele două proceduri de atribuire a contractelor de achiziție organizate în perioada martienoiembrie 2024, respectiv noiembrie 2024-aprilie 2025, pentru realizarea obiectivului de investiții astfel finanțat, au fost anulate. Cauzele principale ale anulării au fost subevaluarea valorii contractului, respectiv bugetul insuficient alocat și termenul de execuție nerealist”.  Marți seara, și vicepremierul Oana Gheorghiu a explicat dezastrul patronat de Olguța Vasilescu la Electrocentrale Craiova: clienta PSD numită la conducere a ratat finanțări UE de 196 milioane euro.  „Conducerea companiei a fost preluată în 2024 de o directoare numită politic, fără experiență tehnică directă în energie.  Sub managementul politic, compania s-a prăbușit financiar, a pierdut finanțarea europeană, a acumulat datorii uriașe și a ajuns în insolvență (decembrie 2025).  După ce compania a intrat în insolvență, aceeași persoană numită politic ca directoare a fost numită ca administrator special. Adică omul sub conducerea căruia compania a ajuns în groapă a fost pus apoi să o «salveze»”, a scris Gheorghiu. 

VIDEO Ciucu povestește, la podcastul „Cum e, de fapt?”, cum ar fi încercat Firea să-l cumpere și ce i-a transmis că dorește
Politică

VIDEO Ciucu povestește, la podcastul „Cum e, de fapt?”, cum ar fi încercat Firea să-l cumpere și ce i-a transmis că dorește

Actualul primar al Capitalei, prim-vicepreședintele PNL Ciprian Ciucu, povestește, la podcastul „Cum e, de fapt?”, cum ar fi încercat Firea să-l cumpere și ce i-a transmis că dorește. El arată că propunerea a venit printr-un consilier - pe care nu l-a nominalizat - care i-a oferit posibilitatea să-și numească propria clientelă la conducerea unei companii municipale.  Citește și: VIDEO Ciucu explică, la podcastul „Cum e, de fapt?”, ce s-a întâmplat cu Bolojan: „L-au enervat”. Ce face Bolojan când e nervos Ciucu povestește, la podcastul „Cum e, de fapt?”, cum ar fi încercat Firea să-l cumpere Transcrierea începe la minutul 8.20: „Q: Ai spus că doamna Firea a vrut să te cumpere. Cum merg chestiile astea? Că bănuiesc că n-a venit la tine cu sacoșa. Ciucu: A nu, nu, a trimis pe cineva la un moment dat. Nu știu dacă...Hai să nu vorbesc prostii. Nu știu dacă dânsa l-a trimis. Era un consilier general care mă știa din facultatea.  Q: Nu puteai proba asta?  Ciucu: Dar nu, nu pot.  Q: Un consilier general...  Ciucu:...din PSD și «domle, tu ce vrei?» «Păi nu vreau nimic». Cum adică ce vreau?  Q: N-a venit el cu o ofertă... Ciucu:...și m-a întrebat. Păi nu vrei și tu una din... Avem 24 de companii municipale, pui CA-ul acolo, vezi și tu să te descurci. Q: Cât luai dintr-un CA pe lună? Ciucu: Nu e vorba de CA, e vorba de companie. Adică CA-ul pune director, cine pune director angajează achizițiile... Q: Adică să controlezi efectiv, nu doar să fii în CA, să-ți dea câteva mii de lei. Tu să decizi contractele (...) Binevoitoare până la urmă. Ciucu: Păi, dar da... Și atunci am zis... și a zis: «Ce vrei?». Și zic: «Vreau să fiu primar». «Hai, mă, pleacă de aici». Zic: "Nu, pe bune, vreau să fiu primar» Și uite că am ajuns primar”.

VIDEO Ciucu explică, la podcastul „Cum e, de fapt?”, ce s-a întâmplat cu Bolojan: „L-au enervat”. Ce face Bolojan când e nervos
Politică

VIDEO Ciucu explică, la podcastul „Cum e, de fapt?”, ce s-a întâmplat cu Bolojan: „L-au enervat”. Ce face Bolojan când e nervos

Prim-vicepreședintele PNL Ciprian Ciucu  explică, la podcastul „Cum e, de fapt?”, ce s-a întâmplat cu premierul Ilie Bolojan, în ultima perioadă de timp: „L-au enervat”. Ciucu a spus de ce răbdarea premierului s-a terminat și cum reacționează aceasta când este nervos: este sarcastic. Citește și: EXCLUSIV Ministrul USR Darău primește bani publici pentru șase cabinete parlamentare cu zero angajați. Ia și bani de transport, deși e plimbat gratuit de SPP Ciucu explică, la podcastul „Cum e, de fapt?”, ce s-a întâmplat cu Bolojan: „L-au enervat” Transcrierea începe la minutul 2.04 din interviu: „Q: În situația de față știm totuși, sau bănuim, sau e destul de mare probabilitatea, mai largă decât PSD, ca scenariul să fi fost că Ilie Bolojan fie va ceda pentru că e slab... Ciucu: Nu știu, nu l-au cunoscut pe Ilie Bolojan... Acum l-au enervat! Q: ...fie va fi făcut să cedeze, de către o grupare din partid, de către servicii, de către... Ciucu: Deci omul acesta este el cu conștiința lui. Nu are scandaluri de corupție, nu are interese personale. Ghinion! Da? Și l-au enervat. Au reușit după ce a încasat și a încasat și ne zicea nu le răspunde. Lăsați-i în pace. Să trecem și legea asta, după urma bugetul, după urma altă lege și așa mai departe. A stat, a încasat și a acumulat și s-a enervat.  Q: Nu l-am văzut pe Bolojan nervos. Adică nu mi-l imaginam cum arată. Ridică tonul? Ciucu: Nu, nu, este calm. Este sarcastic.  Q: A, deci cum i-a cerut președintele Nicușor Dan.  Ciucu: Calm ca și comportament, dar toate declarațiile și poziționările politice pe care le-ați văzut și le veți mai vedea acum... Q: ...vin dintr-o furie, să zicem?”. Cum glumește Bolojan  Ulterior Ciucu a mai arătat că Ilie Bolojan „a fost până acuma în situația în care trebuia să livreze ceva oamenilor și atunci a tăcut și a acumulat, deși strategia PSD nu este de o lună, două, ei de luni și luni de zile îl atacă sistematic asumat (...). Adică aveau punctaj de partid”.  „Q: Atunci ce spera premierul Bolojan? Ce reforme putea să facă în condițiile în care... Ciucu: A făcut câteva! Spera și a reușit și tocmai că a tăcut și că nu a dat drumul la o sarabandă a declarațiilor. Și acum vedem că este cum am mai zis mai devreme liber de contract să mă exprimă așa și atunci poate să le zică și să le facă.  Q: Mai am o curiozitate legată de Ilie Boloran. Nu vreau să te pun într-o situație mai complicată, dar are o notorietate că nu prea are umor. Ciucu: Are un umor mai englezesc, dacă vreți... Q:...poate ardelenesc, nu-mi dau seama. Ciucu: Sau ardelenesc, că are are un umor, e mai hâtru așa.  Q: Am văzut o singură poză în care râdea. Chiar am vrut s-o țin minte.... Ciucu: Râde, râde și nu-i așa încruntat tot timpul. Unu, râde și folosește sarcasmul și folosește foarte mult negația. Adică «da, aceștia sunt niște oameni responsabili și de ispravă», spunând chestiunea asta, dar de fapt din tonalitate spune exact opusul”. 

Oana Gheorghiu explică dezastrul patronat de Olguța Vasilescu la Electrocentrale Craiova: clienta PSD numită la conducere a ratat finanțări UE de 196 milioane euro
Politică

Oana Gheorghiu explică dezastrul patronat de Olguța Vasilescu la Electrocentrale Craiova: clienta PSD numită la conducere a ratat finanțări UE de 196 milioane euro

Oana Gheorghiu explică dezastrul patronat de Olguța Vasilescu la Electrocentrale Craiova: clienta PSD numită la conducerea companiei a ratat finanțări UE de 196 milioane euro. Teoretic, Electrocentrale Craiova aparține de ministerul Energiei, dar acest minister a numit la conducere o activistă PSD locală, Lorena Voican, care posta pe Facebook poze de la activități politice, alături de Olguța Vasilescu.  Citește și: Nu cred că Nicușor Dan s-a pesedizat, nu cred că are un conflict cu Bolojan, nu cred că e anti-Europa Lorena Voican a studiat dreptul la Spiru Haret.  Oana Gheorghiu explică dezastrul patronat de Olguța Vasilescu la Electrocentrale Craiova „De la oportunitate la dezastru: Povestea Electrocentrale Craiova. În 2023, România avea șansa să primească GRATIS, prin PNRR, 162 de milioane de euro pentru o centrală nouă, modernă, pe gaz la Craiova. Bani europeni, nerambursabili.   𝗖𝗲 𝘁𝗿𝗲𝗯𝘂𝗶𝗮 𝗳𝗮̆𝗰𝘂𝘁?   Trebuiau organizate licitațiile, trebuia începută construcția și trebuiau respectate termenele. 𝗖𝗲 𝘀-𝗮 𝗳𝗮̆𝗰𝘂𝘁?   Licitațiile au fost anulate și niciun constructor nu a vrut să își asume proiectul în condițiile create.   𝗖𝗮𝗿𝗲 𝗮 𝗳𝗼𝘀𝘁 𝗿𝗲𝘇𝘂𝗹𝘁𝗮𝘁𝘂𝗹?   România a pierdut finanțarea de 162 milioane Euro.   𝗖𝗲 𝘀-𝗮 𝗶̂𝗻𝘁𝗮̂𝗺𝗽𝗹𝗮𝘁? datoriile companiei au explodat de la 250 milioane Lei la aproape 1 miliard lei într-un singur an; compania a pierdut 433 milioane lei într-un singur an; instalațiile, vechi de peste 40 de ani, s-au degradat și mai mult; iarna trecută, zeci de mii de oameni au rămas fără căldură.   𝗖𝘂𝗺 𝘀-𝗮 𝗶̂𝗻𝘁𝗮̂𝗺𝗽𝗹𝗮𝘁?   Conducerea companiei a fost preluată în 2024 de o directoare numită politic, fără experiență tehnică directă în energie.  Sub managementul politic, compania s-a prăbușit financiar, a pierdut finanțarea europeană, a acumulat datorii uriașe și a ajuns în insolvență (decembrie 2025).   𝗦̦𝗶 𝗮𝗽𝗼𝗶?   După ce compania a intrat în insolvență, aceeași persoană numită politic ca directoare a fost numită ca administrator special. Adică omul sub conducerea căruia compania a ajuns în groapă a fost pus apoi să o „salveze”.   În plus, deoarece compania nu a cumpărat la timp certificatele obligatorii de emisii de gaze cu efect de seră, statul român a primit o penalizare de 596 milioane Lei (aproape 120 milioane Euro) care va trebui plătită, în final, tot de noi. Pe scurt: bani europeni pierduți, oameni rămași fără căldură, companii prăbușite. Reforma companiilor de stat nu e un moft, ci o necesitate a cărei amânare ne costă scump pe fiecare dintre noi”, a explicat Gheorghiu. 

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră