miercuri 02 septembrie
Login Contact
DeFapt.ro

Mircea Marian

8828 articole
Mircea Marian

Mircea Marian este jurnalist din 1990, când a lucrat la UniFan Radio, primul post de radio independent din București. A fost reporter politic la Mediafax, Adevărul și Evenimentul Zilei și a moderat emisiuni la TVR Info și B1 TV. A fost șef al Departamentului Politic&Economic la România Liberă, între 2016 și 2017, și senior editor la Newsweek România din 2017 în ianuarie 2021.

Politică

Clientela PSD conduce Autoritatea pentru Protejarea Persoanelor cu Dizabilități: deputatul Shaorma, o polițistă locală, fata unui consilier AUR

Un grup de clienți PSD conduce Autoritatea Națională pentru Protecția Persoanelor cu Dizabilități (ANPPD), cea care ar fi trebuit să aibă grijă de persoanele aflate în casele lui Viorel Pașca. Citește și: Ministrul Pîslaru scrie că DIICOT nu l-a anunțat pe el de acțiunea din Bihor, ci pe pesedista Zară Deși autoritatea - suborodnată ministerului Muncii - este condusă de un președinte cu rang de secretar de stat, pesedista Alexandra Zară nu s-a retras din această funcție după ce partidul ei a votat pentru demiterea guvernului Bolojan. Deputatul PSD Shaorma, polițista locală și fata de AUR Ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru, a scris, ieri, că a aflat de acțiunea DIICOT în Bihor, la azilele gestionate de Viorel Pașca, de la pesedista Alexandra Zară, președinta Autorității Naționale pentru Protecția Drepturilor Persoanelor cu Dizabilități (ANPDPD). Ea este fiica unui consilier local AUR, Ovidiu Zară. Cel mai celebru personaj din conducerea Autorității este vicepreședintele Irinel Ion Stativă, fost deputat PSD, cunoscut sub denumirea de “deputatul shaorma“ după ce, în pandemie, a făcut scandal la o shaormerie, fiindcă nu dorea să poarte mască. În iulie 2020, deputații PSD Adrian Solomon și Ioan Stativă, amendaţi pentru că au refuzat să poarte măști de protecție în interiorul unui fast-food din București, le-au reproşat poliţiştilor care au luat această măsură că nu își cunosc locul în ierarhie. Potrivit G4Media, ei le-au spus oamenilor legii că: “Nu vă meritaţi hainele statului!”, “Eu vă plătesc salariile!”, “Nu vă cunoaşteţi locul în ierarhie!”, ”Am eu grijă să vorbesc cu Coarnă să aibă grijă de voi!” sau “Nu am ce să vorbesc cu voi că aveţi 3 luni de şcoală!”. Stativă a fost deputat din 2012 în 2024.  În ultima legislatură, Irinel Stativă a vorbit câteva minute, din care 26 de secunde pentru depunerea jurământului. Singura funcție pe care o deținea în Legislativ era cea de secretar al comisiei de prietenie cu Mongolia. El s-a făcut remarcat când a încercat să-l apere pe conjudețeanul său, Adrian Solomon, de unul din obișnuitele asalturi ale lui George Simion. „Gogoșică, unde te bagi tu? Gogoșică, ia pleacă de aici!”, i-a spus atunci Simion, făcând referire la porecla celebră în județul Vaslui a deputatului PSD. Secretar general al Autorității este o fostă polițistă locală de la Sectorul 3 și Sectorul 1, Roxana Dobrin. Ea a studiat, între 2009 și 2012, în paralel, Dreptul și Știiințele Politice, la universitățile private Titu Maiorescu, respectiv Dimitrie Cantemir.  Șefa Autorității este Alexandra Zară, fiica consilierului local AUR Ovidiu Zară. Ea este președinta interimară a organizației PSD de Tineret din Sectorul 5, după cum arată cea mai recentă declarație de avere. Zară a fost consilier local PSD în Sectorul 5 și membră în Adunarea Generală a Acționarilor (AGA) a companiei Societatea Infrastructură S5 S.A. Ea a fost și consilier la Cancelaria Prim-Ministrului (Marcel Ciolacu) în perioada 07.2023-12.2024, părecum și consilier de stat la SGG din 10.2022 în 06.2023. 

Clientela PSD conduce Autoritatea pentru Protejarea Persoanelor cu Dizabilități: deputatul Shaorma, o polițistă locală, fata unui consilier AUR
Grindeanu crede că-l insultă pe Siegfried Mureșan: “Este un Bolojan mai mic“
Politică

Grindeanu crede că-l insultă pe Siegfried Mureșan: “Este un Bolojan mai mic“

Președintele PSD, Sorin Grindeanu, l-a atacat pe europarlamentarul PNL Siegfried Mureșan spunând că acesta este “un Bolojan mai mic“. Pe de altă parte, Grindeanu a insisitat că PSD nu ar mai dori să guverneze cu USR. Citește și: Lovitură dură pentru DIICOT în cazul Pașca: condițiile de cazare erau „corespunzătoare” susține o judecătoare, iar procurorii nu au dovezi pentru traficul de persoane Grindeanu spune că discută în continuare cu Bolojan „Avem un guvern demis cu 281 de voturi de peste 60 de zile. De peste 60 de zile. Și, din cauza unui singur om, nu putem să ne așezăm la masă și să găsim o soluție care să excludă - și cu asta sunt total de acord - partidele extremiste. Mureșan este «un Bolojan mai mic». S-a inventat această poveste cu Siegfried Mureșan după ce le-am spus: „Ați zis că mă votați! Votați-mă”. Au venit cu o nouă chestiune. L-au scos pe Siegfried Mureșan. Dacă mâine sunt de acord cu guvernul de armistițiu, cu care, din principiu, nu am niciun fel de problemă, atâta timp cât am fost de acord cu Guvernul Tomac, s-ar inventa altceva”, a spus Grindeanu la Digi24. Grindeanu a mai apreciat că USR „ar trebui să meargă în opoziție”. „Acum, din punctul nostru de vedere, USR și-a arătat în această perioadă dorințele politice. Eu cred că USR ar trebui să meargă în opoziție. Adică, să nu facă parte din viitoarea posibilă coaliție de guvernare. Dar e părerea mea personală. Nu am un vot intern în partid”, a declarat Grindeanu. El a arătat că discută în continuare cu premierul Bolojan. “Da, vorbesc cu Ilie Bolojan și el mă sună. De exemplu, lunea trecută m-a sunat să-mi trimită șase legi la Parlament legate de PNRR, marți, a doua zi, fiind ultima zi de sesiune. Patru legi la Camera Deputaților, două la Senat. M-a sunat și mi le-a și trimis. Cele patru legi de la Camera Deputaților a doua zi au fost votate. Deci, într-o zi. La Senat nu. Dar e responsabilitatea PNL acolo. Mă rog. Și e absolut normal să discut cu Ilie Bolojan”, a relatat liderul PSD.     

Ministrul Pîslaru scrie că DIICOT nu l-a anunțat pe el de acțiunea din Bihor, ci pe pesedista Zară
Politică

Ministrul Pîslaru scrie că DIICOT nu l-a anunțat pe el de acțiunea din Bihor, ci pe pesedista Zară

Ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru, scrie că a aflat de acțiunea DIICOT în Bihor, la azilele gestionate de Viorel Pașca, de la pesedista Alexandra Zară, președinta Autorității Naționale pentru Protecția Drepturilor Persoanelor cu Dizabilități (ANPDPD). Ea este fiica unui consilier local AUR, Ovidiu Zară, și a păstrat, în guvernul interimar Bolojan, un post echivalent celui de secretar de stat chiar și după retragerea PSD.  Citește și: Lovitură dură pentru DIICOT în cazul Pașca: condițiile de cazare erau „corespunzătoare” susține o judecătoare, iar procurorii nu au dovezi pentru traficul de persoane Pîslaru mai scrie că DIICOT nu i-a explicat nici acum de ce el a aflat abia la 9.30 dimineața, când acțiunea era în plină desfășurare, că trebuie să se ocupe de rolacarea a circa 400 de persoane, dintre care unele cu probleme grave. “Mi s-a cerut să intervin pentru a identifica soluțiile necesare de relocare“ În postare, Pîslaru arată că: “Mulți oameni au fost transportați către azilele domnului Pașca chiar de către instituții ale statului român. Mai mult, instituții ale statului au desfășurat de-a lungul anilor verificări în imobilele respective, fără progres pentru intrarea în legalitate și fără sistarea activității“.   “Cât privește acțiunea DIICOT din data de 30 iunie:   În dimineața zilei respective, la ora 09:30, am primit un telefon prin care am fost informat despre faptul că peste 400 de persoane vulnerabile care au fost evacuate dintr-o serie de imobile private din Bihor trebuie relocate de urgență.   Reiau pentru a fi cât se poate de explicit: când acțiunea era deja în plină desfășurare, mi s-a cerut să intervin pentru a identifica soluțiile necesare de relocare.   Telefonul a venit din partea doamnei Alexandra Zară, președinta Autorității Naționale pentru Protecția Drepturilor Persoanelor cu Dizabilități (ANPDPD), care se afla la fața locului, la Dumbrava. Dumneai a fost înștiințată în prealabil de către DIICOT că această acțiune urma să aibă loc și a fost implicată în derularea acțiunii, inclusiv prin deplasarea pe teren, la Bihor.   Pus în fața faptului împlinit, urmare a acelui telefon, am intrat de urgență în contact cu procurorul-șef, cu președintele DGASPC Bihor, cu președintele Consiliului Județean Bihor, cu prefectul județului Bihor, cu secretarul de stat din cadrul Ministerului Afacerilor Interne Raed Arafat și cu o serie de alți reprezentanți ai autorităților județene pentru a înțelege situația și pentru a găsi soluții rapide pentru acomodare în alte centre, în funcție de condiția în care se afla fiecare persoană.   După aceste discuții, prima întrebare pe care mi-am adresat-o în acea dimineață a fost: dată fiind amploarea acestei acțiuni, de ce conducerea Ministerului Muncii nu a fost informată în prealabil, astfel încât să putem asigura din timp resursele necesare pentru relocarea eficientă a celor peste 400 de oameni vulnerabili?   Este o întrebare la care nici astăzi, la o săptămână distanță, nu am un răspuns“, a scris Pîslaru.

Se închide pentru reparații o porțiune din autostrada Sebeș-Turda. Carosabilul s-a surpat din nou, a apărut un crater
Eveniment

Se închide pentru reparații o porțiune din autostrada Sebeș-Turda. Carosabilul s-a surpat din nou, a apărut un crater

După ce, acum două zile, presa din Alba Iulia anunța că o porțiune din Autostrada A10, Sebeș-Turda, s-a surpat, azi CNAIR a anunțat că închide pentru reparații un tronson de 17 kilometri din această autostradă.  Citește și: Cioloș, susținere uriașă pentru Pașca, în 2023: “Este ultima casă pentru mulți bolnavi“ Compania Națională de Autostrăzi și Investiții Rutiere (CNAIR) nu a precizat când redeschide circulația.  Secretarul de stat Cosma întreabă cum s-a făcut recepția finală a autostrăzii, în 2023, deși erau probleme “În urma agravării fenomenului de instabilitate manifestat pe Autostrada A10 Sebes – Turda, km 66+400, județul Cluj, concretizat prin degradări ale părții carosabile și ale terasamentului, DRDP Cluj intervine în regim de urgență pentru punerea în siguranță a sectorului afectat. Astfel, începând de marți, 07.07.2026, vor fi executate lucrări de refacere a taluzului și a părtii carosabile si lucrări de drenare a apelor de suprafață, în vederea limitării evoluției fenomenului de instabilitate și menținerii circulației în condiții de siguranță“, a comunicat CNAIR.  În ultimii ani, autostrada aceasta a avut constant probleme: în vara lui 2023, o porțiune de drum din Autostrada Sebeș Turda s-a surpat. Era bucata de autostrada construită de austriecii de la Porr. octombrie 2024: “Începând de astăzi, 10 octombrie 2024, se vor institui restricții de circulație pe prima bandă (banda de vehicule lente) a autostrăzii A10, km 66+000 – km 66+500, Calea 1 (sensul Sebeș-Turda), din cauza unor degradări apărute pe partea carosabilă“ - Ziarul Unirea.   la 5 mai 2026, DRDP Cluj a anunțat că „se instituie restricții de circulație pe prima bandă și pe banda de vehicule lente a autostrăzii A10, km 66+400, Calea 1 (sensul Sebeș-Turda), din cauza unor degradări apărute la partea carosabilă“.  Azi, secretarul de stat în ministerul Transporturilor, Horațiu Cosma, a cerut explicații CNAIR. “Am solicitat astăzi CNAIR un raport detaliat privind situația apărută pe Autostrada A10 Sebeș – Turda, unde degradările repetate ale carosabilului au generat o nouă surpare. Se impun clarificări urgente. Raportul solicitat trebuie să prezinte cauzele tehnice ale degradărilor, riscurile identificate pentru siguranța circulației, măsurile întreprinse până în prezent și soluțiile propuse pentru remedierea definitivă a acestui punct nevralgic.   Totodată, am cerut explicații privind motivele pentru care a fost efectuată recepția finală a lucrărilor în 2023, în condițiile în care în această zonă au fost înregistrate probleme recurente încă de la darea în trafic a autostrăzii.   Am solicitat CNAIR să prezinte, în regim de urgență, un plan clar pentru eliminarea definitivă a cauzelor acestor degradări, astfel încât să fie prevenită extinderea surpării și să nu mai fie necesare intervenții repetate în același punct.   De asemenea, în cazul în care evoluția situației va impune restricții suplimentare de circulație, am cerut CNAIR să analizeze cu prioritate posibilitatea devierii traficului prin organizarea circulației bidirecționale pe celălalt sens al autostrăzii“, a scris Cosma. 

Miting de susținere a lui Viorel Pașca, la Oradea. Peste 3.000 de participanți, apreciază TVR
Politică

Miting de susținere a lui Viorel Pașca, la Oradea. Peste 3.000 de participanți, apreciază TVR

Peste 3.000 de persoane s-au adunat, duminică, în Piața Unirii din Oradea, pentru a manifesta în sprijinul lui Viorel Pașca. El, soția, cei trei fii și alte șase persoane sunt acuzate de trafic de persoane în dosarul azilelor ilegale din Bihor. Citește și: Cioloș, susținere uriașă pentru Pașca, în 2023: “Este ultima casă pentru mulți bolnavi“ Pașca n-a fost prezent, dar a transmis un mesaj de mulțumire “La manifestația de susţinere a fondatorului azilelor din Dumbrava, Tinca şi Inceşti au participat susţinători de toate vârstele, veniţi şi din alte judeţe, majoritatea membri ai unor biserici neoprotestante. Cei care au lucrat cu Viorel Paşca susţin că, în azile, oamenii au primit adăpost şi hrană“, relatează TVR Info. “Manifestația a început în jurul orei 20, după o mobilizare făcută în special pe rețelele de socializare, unde participanții au fost chemați să iasă în stradă sub mesajul „Nu ești singur, Viorel Pașca”. În piață s-au strâns circa 2.500 de susținători ai fondatorului azilelor din Dumbrava, Tinca și Incești, de la părinți tineri, cu copii sau fără, la persoane vârstnice. De asemenea, au participat persoane cu diferite dizabilități, inclusiv în fotolii rulante, sau oameni veniți din afara județului. Majoritatea celor prezenți sunt membri ai unor biserici neoprotestante. Oamenii au venit cu steaguri ale României, ale Uniunii Europene, dar și cu steaguri galbene inscripționate cu numele asociației“, relatează publicația locală Bihoreanul. Avocatul lui Pașca, Răzvan Doseanu, le-a relatat protestatarilor un episod despre care a spus că l-a impresionat: „S-a pus problema și a fost întrebat: «Regreți?». Și a spus Viorel Pașca: «Regret, regret că n-am salvat mai mulți»”.  Pașca nu a fost la protest, dar a transmis un mesaj de mulțumire pentru susținători, pe Facebook: „Am privit cu multă emoție miile de oameni care s-au adunat azi in Piața Unirii din Oradea pentru a mă susține. Le mulțumesc tuturor, îi iubesc și sunt mândru că îi am și îi simt alături. E o perioadă grea pentru noi dar sunt convins că Dumnezeu ne va da biruință”. 

De Ziua Justiției, șefa procurorilor, Cristina Chiriac, s-a photoshopat puțin. Și Savonea a făcut-o
Eveniment

De Ziua Justiției, șefa procurorilor, Cristina Chiriac, s-a photoshopat puțin. Și Savonea a făcut-o

De Ziua Justiției, Ministerul Public a postat, pe Facebook, o fotografie oficială a noii șefe a Parchetului General, Cristina Chiriac, care diferă substanțial de imaginile anterioare. În imaginea difuzată de Parchetul General, Chiriac pare mult întinerită, mai slabă și nu se vede alunița de pe obraz.  Citește și: Cioloș, susținere uriașă pentru Pașca, în 2023: “Este ultima casă pentru mulți bolnavi“ Chiriac preia obiceiurile lui Savonea Ea are circa 42 de ani și este căsătorită.  Recent, Cristina Chiriac a luat poziție publică alături de Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) împotriva Guvernului (condus de premierul interimar Ilie Bolojan) cu privire la decizia executivului de a sesiza Curtea Constituțională a României (CCR) legată de plata restanțelor salariale ale magistraților. Instituția condusă de Chiriac a transmis un comunicat prin care își exprimă solidaritatea instituțională cu ÎCCJ în apărarea independenței justiției și a subliniat că autoritatea judecătorească trebuie să rămână neatinsă de imixtiuni politice sau administrative În decembrie 2025, și șefa Înaltei Curți de Casație și Justiție, Lia Savonea, a publicat pe site-ul instituției pe care o conduce fotografii în care părea brusc întinerită, arăta DeFapt.ro. Fotografiile de pe pagina de Facebook a ÎCCJ au fost postate pe 9 decembrie a.c., pretextul fiind un "dialog cu societatea civilă" organizat de această instanță. Postarea conține 31 de fotografii. În 12 dintre acestea apare și Lia Savonea, multe fiind prim-planuri. Chiar cu ochiul liber, este evident că figura judecătoarei este impecabilă, nefiresc de "perfectă". La o comparație cu fotografii făcute de jurnaliști Liei Savonea, diferențele devin foarte vizibile.

De Ziua Justiției, Savonea o atacă pe Kovesi și cere solidaritate de la avocați și procurori
Justiție

De Ziua Justiției, Savonea o atacă pe Kovesi și cere solidaritate de la avocați și procurori

De Ziua Justiției, președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție, controversata Lia Savonea, o atacă indirect pe Laura Codruța Kovesi: “Experiențele ultimelor decenii ne-au arătat că statul de drept poate fi vulnerabilizat nu doar de corupție, ci și de tentația de a combate corupția prin mijloace care slăbesc garanțiile fundamentale ale procesului echitabil“.  Citește și: Cioloș, susținere uriașă pentru Pașca, în 2023: “Este ultima casă pentru mulți bolnavi“ Gruparea Savonea se opune ca DNA să reprimească atribuții de anchetare a magistraților.  Pe de altă partea, în mesajul transmis cu ocazia Zilei Justiției, șefa ÎCCJ cere “solidaritate“ din partea procurorilor, avocaților și cadrelor universitare. “O justiție cu adevărat independentă nu este aceea în care judecătorul este lăsat singur în fața presiunilor“ “Justiția nu își măsoară succesul doar prin volumul de activitate, ci mai ales prin capacitatea de a oferi fiecărui cetățean o soluție legală, echitabilă și motivată. Adevărata măsură a unei justiții democratice este capacitatea sa de a rămâne independentă, imparțială și fidelă legii chiar și în cele mai dificile momente. O justiție puternică nu este aceea care inspiră teamă, ci aceea care inspiră încredere. Experiențele ultimelor decenii ne-au arătat că statul de drept poate fi vulnerabilizat nu doar de corupție, ci și de tentația de a combate corupția prin mijloace care slăbesc garanțiile fundamentale ale procesului echitabil. Nicio cauză, oricât de legitimă, nu poate justifica diminuarea independenței judecătorului, afectarea dreptului la apărare, relativizarea prezumției de nevinovăție sau transformarea eficienței instituționale într-o valoare superioară drepturilor și libertăților fundamentale. Avem datoria de a recunoaște că în spatele fiecărei erori judiciare există oameni, familii, cariere și destine. De aceea, justiția trebuie să rămână întotdeauna preocupată nu doar de tragerea la răspundere a celui vinovat, ci și de protejarea celui nevinovat, de apărarea drepturilor fiecărei persoane și de restabilirea echilibrului pe care conflictul l-a rupt. Forța unei societăți democratice nu se măsoară prin severitatea represiunii, ci prin capacitatea sa de a garanta că niciun cetățean nu va fi lipsit de libertate, de demnitate sau de drepturile sale în afara legii și a unui proces echitabil. Astăzi, mai mult ca oricând, avem obligația de a apăra independența reală a judecătorului. Niciun magistrat nu trebuie să judece sub presiunea fricii, a intereselor de moment, a campaniilor publice sau a unor raporturi de putere dezvoltate în afara sălii de judecată. Libertatea interioară a judecătorului reprezintă una dintre cele mai importante garanții ale libertății cetățeanului, deoarece independența judecătorului nu este un privilegiu al acestuia, ci un drept al fiecărei persoane care ajunge în fața instanței. În egală măsură, experiențele trecutului ne arată necesitatea dezvoltării unei autentice culturi a solidarității profesiilor juridice. Judecători, procurori, avocați, cadre universitare, precum și toate profesiile care participă la înfăptuirea justiției au responsabilitatea comună de a apăra independența justiției ori de câte ori aceasta este pusă în pericol. O justiție cu adevărat independentă nu este aceea în care judecătorul este lăsat singur în fața presiunilor, ci aceea în care întreaga comunitate juridică înțelege că apărarea independenței sale reprezintă o obligație comună și permanentă. Ziua Justiției trebuie să fie și o zi a memoriei instituționale. O justiție matură este aceea care are curajul să își privească atât reușitele, cât și greșelile, să învețe din experiențele trecutului și să își consolideze permanent mecanismele de protecție împotriva oricărei forme de abuz, indiferent din ce direcție ar proveni acesta. Mai presus de orice însă, trebuie să nu uităm niciodată că în centrul actului de justiție nu se află instituțiile, statisticile, carierele sau disputele dintre autorități. În centrul justiției se află cetățeanul. Toate garanțiile constituționale, toate regulile procesuale și toate exigențele privind independența magistratului există pentru protejarea persoanei și a drepturilor sale fundamentale. Justiția există pentru cetățean, iar legitimitatea sa derivă din capacitatea de a-i apăra libertatea, demnitatea și drepturile. În această zi, adresez întreaga mea recunoștință tuturor celor care, prin profesionalism, integritate și discreție, contribuie în fiecare zi la înfăptuirea actului de justiție: judecătorilor, magistraților-asistenți, asistenților judecătorilor, grefierilor, personalului auxiliar de specialitate și întregului personal din justiție. Munca fiecăruia este indispensabilă pentru funcționarea unei justiții independente și eficiente. Totodată, transmit respectul și aprecierea mea tuturor celor care au slujit și continuă să slujească justiția cu onoare, loialitate față de lege și devotament față de valorile statului de drept“, a scris Savonea. 

Cioloș, susținere uriașă pentru Pașca, în 2023: “Este ultima casă pentru mulți bolnavi“
Politică

Cioloș, susținere uriașă pentru Pașca, în 2023: “Este ultima casă pentru mulți bolnavi“

Fostul premier Dacian Cioloș a scris, în mai 2023, un lung elogiu pentru ceea ce făcea Viorel Pașca, în Bihor, preluând la azilele sale oameni grav bolnavi: “Este ultima casă pentru mulți bolnavi în stadiu terminal, care nu mai au loc în spitale și sunt condamnați să moară pe stradă. Este locul în care mulți oameni cu afecțiuni psihice ajung să-și petreacă decent ultimele clipe din această lume pentru că nu mai e loc pentru ei în spitalele sau centrele specializate“.  Citește și: EXCLUSIV Asociația lui Viorel Pașca a fost acreditată de Ministerul Muncii ca furnizor de servicii sociale în 2021, după o vizită în teren Cioloș a criticat dur statul român: “Așezământul din Dumbrava este un loc al oamenilor de care statul român nu poate, uită sau nu vrea să se ocupe, ori pur și simplu nu știe că există“.  El părea că critică și PSD, când scria: “Nu o să zic nimic acum despre cei care de zeci de ani afișează sloganuri în sprijinul oamenilor săraci, dar când se văd la ministere îi lovește amnezia. Nu o sa zic nimic acum despre partide pentru care programele antisărăcie au valoare doar în afișe de campanie electorală“. Așezământul din Dumbrava este un loc al oamenilor de care statul român nu poate, uită sau nu vrea să se ocupe “Mi-e încă greu să spun ce am văzut acum câteva zile la Dumbrava, în județul Bihor, și simt încă furia mocnită cu care am plecat de acolo. Așezământul din Dumbrava fondat de Viorel Pasca-Dumbrava este ultimul refugiu pentru oamenii care au pierdut totul pe această lume, familie, prieteni, venituri. Este ultima casă pentru mulți bolnavi în stadiu terminal, care nu mai au loc în spitale și sunt condamnați să moară pe stradă. Este locul în care mulți oameni cu afecțiuni psihice ajung să-și petreacă decent ultimele clipe din această lume pentru că nu mai e loc pentru ei în spitalele sau centrele specializate. Este ultima șansă pentru mulți dependenți de droguri, copii și persoane vulnerabile.   Așezământul din Dumbrava este un loc al oamenilor de care statul român nu poate, uită sau nu vrea să se ocupe, ori pur și simplu nu știe că există. Este o lecție brutală despre ce însemnă lipsa serviciilor adecvate de protecție socială și a politicilor publice în sprijinul cetățenilor români ajunși în situații extreme.   Nu o să zic nimic acum despre cei care de zeci de ani afișează sloganuri în sprijinul oamenilor săraci, dar când se văd la ministere îi lovește amnezia. Nu o sa zic nimic acum despre partide pentru care programele antisărăcie au valoare doar în afișe de campanie electorală.   Cuvintele pot descrie cu greu umanismul pe care acest om îl practică de peste 17 ani în sprijinul semenilor, în ciuda birocrației cu care este taxat periodic pentru simplul motiv că există și că vrea să se comporte omenește cu acei oameni. Așezământul lui Viorel Pașca e un adăpost amplu, cu 13 case, cu 400 de locuri și spații comune pentru îngrijirea bolnavilor, a persoanelor în vârstă, persoane cu dizabilități, oameni fără venituri și în cea mai mare parte, oameni care nu mai au pe nimeni, situate în Dumbrava, Tinca și Incești.   În Dumbrava a creat și un centru de zi de tip “after school” pentru copiii din sat, proveniți în mare parte din medii defavorizate.   Toate casele au fost construite din donații a căror evidență foarte clară Viorel Pașca o are. De-a lungul anilor, peste 2.600 de bolnavi din toate județele țării au ajuns la Dumbrava pentru a primi adăpostul și îngrijirea de care au nevoie.   Centrul are ca sprijin o comunitate care donează bani, produse de strictă necesitate și alimente, majoritatea susținătorilor fiind oameni cu venituri mici sau modeste. O singură companie donează recurent. Statul român, de obicei, refuză cererile venite de la centrul din Dumbrava, dar trimite aici cazuri speciale pentru îngrijire.   Îi mulțumesc lui Viorel Pașca pentru ceea a construit și pentru lecția lui de omenie. Nu îi promit nimic, pentru că știu că nu asta așteaptă. Sper însă să găsesc, și cu ajutorul lui, soluțiile care să suplinească incapacitatea administrației și a serviciilor publice de a veni în sprijinul acestor oameni, semeni de-ai noștri, uitați de soartă. https://www.facebook.com/profile.php?id=100077512792022   P.S. În ultima fotografie vedeti crucile celor care și-au găsit sfârșitul in așezământul domnului Pașca și au fost înmormântați de dânsul pentru că nu mai aveau pe nimeni. Au avut măcar o moarte demnă. 700 de suflete din cei 2600 care au trecut pe acolo.   P.S. 2: Domnul Viorel Pasca asteaptă cu drag studenți la Medicină în voluntariat la Dumbrava. Dincolo de ajutorul pe care studentii îl pot acorda, domnul Pașca spune că studenții pot învăța foarte multe practic, din cazuistica pe care o pot observa la pacienții de acolo, din modul în care starea de sănătate a oamenilor evoluează atunci când sunt înconjurați cu omenie și cu dragoste“, a scris Cioloș. 

Zăvoranu, susținătoare a lui Georgescu, o ceartă pe Anca Alexandrescu: “Ești un gunoi“
Politică

Zăvoranu, susținătoare a lui Georgescu, o ceartă pe Anca Alexandrescu: “Ești un gunoi“

Suveranista Oana Zăvoranu o ceartă pe Anca Alexandrescu după ce aceasta și Realitatea TV au anunțat că îl vor cenzura pe fostul candidat la președinție Călin Georgescu. Zăvoranu s-a certat și cu Dana Budeanu pentru a-l susține pe Georgescu: “Dănuța, te știam puțin mai deșteaptă. Vezi că Ciordacu Nordis se duce… Vezi, ia-o îndărăt. Ia-ți labele de pe Călin al meu, că aici nu mai glumesc “.  Citește și: EXCLUSIV Asociația lui Viorel Pașca a fost acreditată de Ministerul Muncii ca furnizor de servicii sociale în 2021, după o vizită în teren Acum, Zăvoranu o denumește pe Anca Alexandrescu “crocodil securist“, iar despre emisiunea acesteia spune că este un “closet“. “Duhnești a caracter infect“ “Tu ești nimeni, ai fost mereu doar o așa-zisă jurnalistă mediocră, care a «lucrat» mai mult pe «supt birourile» celor pe care i-ai băgat într-un final la pușcărie! În final mă felicit că nu ai reușit să mă păcălești, că te-am «mirosit» că duhnești rău a caracter infect! Ți-a căzut masca, cu tot cu fond de ten, cu tot cu perucă, ochii la fel ți-au luat-o în colțuri în jos și ți-au intrat în orbite“, i-a mai transmis Zăvoranu Ancăi Alexandrescu.  Oana Zăvoranu mai afirmă că Alexandrescu și colegii ei sunt “mai proști decât prevede legea“.  “Să muști mâna care te hrănește înseamnă că ești un gunoi!Păi mă’ Ampuțo, eu de un an știu asta și mă lupt cu lumea pe aici, că eu știu mai multe de tine.Românii au crezut în ‘lacrimile tale’ de crocodil securist.  Dar să vă mai pună ăla rău să dați și comunicat că îl mai primiți doar dacă își ‘ cere scuze’ 🤣Înseamnă că ori sunteți mai prosti decât prevede legea, ori aveți ‘buba’ mare la caput 🤡Păi și dacă stați voi râşilor trădători în genunchi toți odată de prin toate platourile alea, la ora fixă pe coji de nuci vreo câteva zile, tot nu mai existați pentru el ! Că el a adunat în anul ăsta și ceva în care noi ne tăvăleam pe jos de nervi că tot vine la closetul tău de emisiune, toată umilința, trădarea, duplicitatea, minciuna, răul și falsitatea pe care a văzut că le-ați îndreptat așa, pe mutește împotriva lui și a familiei sale“, a scris Zăvoranu pe rețelele sociale. 

Ciolacu îl acuză pe Bolojan de ceea ce el numește “casele groazei“ ale lui Viorel Pașca
Politică

Ciolacu îl acuză pe Bolojan de ceea ce el numește “casele groazei“ ale lui Viorel Pașca

Fostul premier Marcel Ciolacu îl acuză pe Ilie Bolojan că a știut de ceea ce numește “casele groazei“ ale lui Viorel Pașca. Ciolacu o dă ca exemplu pe Gabriela Firea, care a demisionat din funcția de ministru după scandalul “azilelor groazei“ din Voluntari. Citește și: Atac politic fără precedent al judecătoarei Arsene, șefa Curții de Apel București, împotriva PNL și al lui Bolojan la postul lui Ghiță, România TV Fostul premier minimalizează implicarea oamenilor din jurul lui Firea în acel scandal, scriind: “Vina ei? O angajată din cabinet cunoștea o persoană vizată în ancheta azilelor“. În realitate, Ștefan Godei, arestat în dosarul azilelor, a fost angajat de Firea șofer nu doar la Primărie, ci și la cabinetul ei senatorial.  Ligia Enache (Gheorghe, după căsătorie) era veriga de legătură dintre familia Firea și drama azilelor din Voluntari: ea a făcut parte din consiliul director al Asociației Sfântul Gabriel cel Viteaz, care, sub conducerea lui Ștefan Godei, administra căminele groazei. Enache era consiliera personală a Gabrielei Firea din 2012, când aceasta a intrat în politică, iar anterior a fost producătoarea emisiunilor ei de la Antena 1 și Antena 3. Imaginile publice arată că, dincolo de relația ofiaicială, cele două erau prietene extrem de apropiate. Ciolacu scrie că Firea, de care nu stia cum să mai scape, a fost un exemplu de demnitate Ce scrie, azi, Ciolacu:  “În iulie 2023, Gabriela Firea și-a dat demisia din Guvern. Vina ei? O angajată din cabinet cunoștea o persoană vizată în ancheta azilelor. Atât. Nicio semnătură, niciun premiu, nicio legătură directă.   O vină care nu i-a fost dovedită niciodată. A plecat, alături de Marius Budăi, pentru că așa arată responsabilitatea politică: nu aștepți să te împingă alții, pleci singur.   Suntem în 2026. Ilie Bolojan: a condus Oradea și Bihorul aproape două decenii - exact județul în care Viorel Pașca și-a construit nestingherit „casele groazei". Ba mai mult: primăria condusă de el l-a premiat pe Pașca și l-a prezentat public drept model de implicare socială; rapoartele CJ Bihor din 2021 și 2023, semnate chiar de Ilie Bolojan, laudă „buna colaborare" cu asociația lui Pașca; fiul lui Pașca este viceprimar PNL în Holod - comuna cu cimitirul improvizat, cu sute de cruci de fier; cei mai apropiați oameni ai săi l-au premiat și l-au numit public „un om deosebit".   Și ce face domnul Bolojan? Declară că „n-a avut nicio tangență" și că a aflat din presă. Cu propria semnătură pe documente. Și rămâne, fără nicio jenă, agățat de o funcție din care oricum a fost demis.   Gabriela Firea a plecat pentru o vină nedovedită.   Ilie Bolojan rămâne, cu toate semnăturile lui pe rapoarte.   Asta e diferența dintre demnitate și sfidare. Și România o vede“, a scris Ciolacu. 

Atac politic fără precedent al judecătoarei Arsene, șefa Curții de Apel București, împotriva PNL și al lui Bolojan la postul lui Ghiță, România TV
Politică

Atac politic fără precedent al judecătoarei Arsene, șefa Curții de Apel București, împotriva PNL și al lui Bolojan la postul lui Ghiță, România TV

Controversata judecătoare Liana Arsene, președinte al Curții de Apel București și o apropiată a Liei Savonea, a lansat un atac politic fără precedent împotriva unui partid politic și al premierului Ilie Bolojan. Intervenția ei a avut loc la postul România TV, controlat de Sebastian Ghiță. Citește și: Alexandru Nazare, acceptat și de Grindeanu, și de UDMR, posibil viitor premier “Atunci cum are această capacitate funcțională să sesizeze Curtea Constituțională?“ “Da, asistăm, așa cum am asistat de la începutul mandatului domnului premier, la un atac fără precedent în istoria postdecembristă împotriva puterii judecătorești. Dacă până acum puteam să intuim, puteam să speculăm care ar putea să fie scopul urmărit și care să justifice astfel de acțiuni, după ultimele intervenții ale Partidului Național Liberal și intervențiile premierului, se pare că se conturează cu claritate care ar fi această nevoie și anume aceea de a controla soluțiile în dosarele deduse judecății în instanțele de judecată. Acest atac public la puterea judecătorească iese din masca specifică a constituționalității, fiind în afara valorilor statului european, circumscriindu-se mai degrabă unui profil de stat de tip Rusia. Pentru că este nesocotit cu desăvârșire principiul separației puterilor în stat și principiul independenței puterii judecătorești (...)  Nu ne lăsăm intimidați, așa cum nu ne-am lăsat nici până acum, în decursul acestui an dramatic pentru orice democrație, și nu ne vom lăsa nici de acum înainte, pentru că, în calitate de președinte al celei mai mari Curți de Apel din țară, cum atacurile au vizat două instanțe din circumscripția Curții de Apel București, și mă refer aici la Tribunalul Ilfov și la Tribunalul București, sunt nevoită să susțin independența puterii judecătorești și să afirm cu tărie și cu claritate că justiția se realizează de judecători, în sala de judecată“, a spus Arsene, potrivit transcrierii Romania TV. Ea a contestat și dreptul Guvernului de a se adresa CCR, sesizat pentru un posibil conflict juridic de natură constituțională cu ÎCCJ, după ce instanța condusă de Lia Savonea a dat în judecată Executivul pentru că nu a plătit salariile restante ale magistraților. “Demersul de care am aflat astăzi, inițiat de premierul Bolojan, ridică cel puțin două probleme. Pe de o parte, mă gândesc la capacitatea funcțională a unui guvern demis, a unui premier demis, de a face altceva decât cele care sunt în funcțiunea administrației curente. Așa cum a spus și premierul, nu are capacitatea și nu are posibilitatea legală de a da curs, în măsura în care hotărârea judecătorească la care se referă și litigiul în care este parte cu Înalta Curte s-ar soluționa favorabil judecătorilor, fiind demis și neavând posibilitățile legale de a lua măsuri. Atunci cum are această capacitate funcțională să sesizeze Curtea Constituțională cu o chestiune care nu ține de administrarea curentă? Pe de altă parte, până acum jurisprudența constantă a Curții Constituționale este în sensul că nu putem vorbi de un conflict de natură constituțională al unei părți cu o hotărâre judecătorească. Chiar dacă această parte în acel litigiu este o putere a statului, puterea executivă. Conflictul constituțional nu se naște între puterea executivă și puterea judecătorească. Hotărârile judecătorești, să ne placă sau să nu ne placă, definitive, sunt obligatorii“, a spus Arsene. 

Alexandru Nazare, acceptat și de Grindeanu, și de UDMR, posibil viitor premier
Politică

Alexandru Nazare, acceptat și de Grindeanu, și de UDMR, posibil viitor premier

Actualul ministru de Finanțe, Alexandru Nazare, ar putea fi viitor premier într-un guvern susținut de PSD, UDMR și chiar și PNL, afirmă surse politice. Nazare urma să fie ministru de Finanțe în guvernul Veștea, dar PNL nu i-a reproșat acest gest. Planul ca Alexandru Nazare să fie succesorul lui Bolojan, la Guvern, era vehiculat încă din toamna anului 2025.  Citește și: EXCLUSIV Pensionara lui Marian Neacșu, 112.000 de euro net anual de la ROMATSA și Loteria Română. Constanța Coman, sinecuristă în serie Ca membru al Consiliului de Administrație al BNR, Nazare s-a suspendat din PNL. Acum, el este suspendat și din CA-ul BNR. Aproape toți liderii fostei coaliții majoritare au avut cuvinte de apreciere față de actualul ministru de Finanțe.  Însă, acum, sunt două probleme majore: a) PSD dorește o rotativă în care Grindeanu să fie primul care ocupă postul de premier și b) PNL are o decizie luată în Congres care-i interzice să guverneze cu PSD. În plus, PNL se teme că, dacă USR rămâne în afara viitorului Guvern, alegătorii nemulțumiți se vor transfera la partidul lui Dominic Fritz.  Bolojan vrea un armisitițiu limitat la absorbția fondurilor UE Întrebat recent dacă l-ar păstra pe actualul ministru de la Finanțe într-un viitor Guvern, Sorin Grindeanu a spus: „Alexandru Nazare a fost un ministru bun al Finanțelor, pe care eu îl apreciez, dar acum speculăm despre o etapă viitoare. Dincolo de relația personală care mă leagă de el, e un ministru al Finanțelor care a făcut treabă, o să vedem”.  “Eu pot să vorbesc în numele UDMR. Da, Alex Nazare, din punctul meu de vedere, așa cum v-am spus și săptămâna trecută și acum două săptămâni, este una dintre variante, dar nu depinde de mine, deci eu nu am nicio problemă cu Alex“, a spus și liderul UDMR, Kelemen Hunor.  Recent, Ilie Bolojan a vorbit despre un guvern de armistițiu.  “Trebuie să ne gândim la o formulă de înţelegere de care are nevoie ţara noastră în această situaţie complicată, oricum ar fi, în aşa fel încât să deblocăm lucrurile. Dar asta nu poţi să o faci în emisiuni televizate, trebuie să vezi care sunt lucrurile pe care le poţi accepta şi nu în ultimul rând, fiecare în partid să facă o analiză a susţinerii unor astfel de măsuri, împreună cu preşedintele României, care are şi el o responsabilitate în acest domeniu, să se găsească o formulă pentru ca lucrurile să meargă mai bine", a spus Bolojan. Bolojan a menţionat că "e greu de presupus că un guvern în care se reface din nou coaliţia mai poate funcţiona în această perioadă datorită evoluţiei pe care au avut-o în această perioadă". "Şi, atunci, nu pot fi decât guverne minoritare sau o formă de guverne de tip armistiţiu cu durată cât se poate de clară, pentru a ieşi din blocajul legat de absorbţia de fonduri europene", a mai spus el. 

Arbitrul de scrabble Neacșu, fratele penalului Neacșu de la PSD, șef la Autoritatea Aeronautică
Politică

Arbitrul de scrabble Neacșu, fratele penalului Neacșu de la PSD, șef la Autoritatea Aeronautică

Un arbitru de scrabble, cu studii de ingineria mașinilor termice, a fost plasat, în 2022, de Sorin Grindeanu în conducerea Autorității Aeronautice Civile (AAC), instituția care reglementează, certifică și supraveghează siguranța aviației civile.  Citește și: EXCLUSIV Pensionara lui Marian Neacșu, 112.000 de euro net anual de la ROMATSA și Loteria Română. Constanța Coman, sinecuristă în serie Știe scrabble și e frate de lider PSD, ex-penal Însă acesta este fratele penalului Marian Neacșu, unul dintre principalii negociatori ai PSD în formarea viitorului guvern. El a fost condamnat definitiv în 2016 de Înalta Curte la șase luni de închisoare cu suspendare pentru conflict de interese pentru că își angajase ilegal fiica la biroul său de parlamentar. Între timp, acest Neacșu a fost reabilitat.  Fratele său, Mihai Neacșu, este vicepreședinte al Consiliului Județean Ialomița și face parte din Consiliul de Administrație al AAC. Pentru simpla prezență la ședințele CA-ului, a încasat în anul fiscal 2023 - după 2024 nu a mai publicat declarații de avere - 106.476 de lei, net. Contractul de mandat nici măcar nu-l obligă să participe la ședințe CA-ului AAC, el poate să-și delege votul altui membru al CA-ului. În plus, AAC îi asigură telefon, tabletă, laptop, abonament de telefonie, diurnă și cheltuieli de delegare la nivelul directorului regiei.  Mihai Neacșu era, în 2024, coordonator al Clubului de Scrabble din cadrul CSM București, de unde a încasat, în anul fiscal 2023, 41.085 lei, net. Alți 945 de lei a încasat ca arbitru de scrabble.  În martie 2026, un cititor G4Media acuza Autoritatea Aeronautică Civilă Română (ACCR) că l-a obligat să aștepte 10 luni pentru a putea să depună documentația necesară pentru obținerea unui aviz. Tot G4Media arăta, recent, că, la finalul anului trecut, șase dintre cei șapte membri ai Consiliului de Administrație (CA) de la Autoritatea Aeronautică Civilă Română - printre care și Mihai Neacșu - au intentat un proces în care cer câte 162.000 de lei pentru că, datorită lor, instituția ar fi îndeplinit criteriile de performanță în anul 2023.  În CA-ul AAC se află și Lucian Taropa, prietenul din liceu al lui Grindeanu, director la Aeroportul Timisoara. 

7 zile până când Savonea va obliga contribuabilii să plătească judecătorilor 4,8 miliarde de lei. Penalitățile în caz de neplată, cămătărești
Politică

7 zile până când Savonea va obliga contribuabilii să plătească judecătorilor 4,8 miliarde de lei. Penalitățile în caz de neplată, cămătărești

Mai sunt doar șapte zile până când Înalta Curte de Casație și Justiție va judeca procesul în care chiar Înalta Curte de Casație și Justiție cere Guvernului să plătească imediat 4,8 miliarde de lei pentru salariile magistraților. Citește și: EXCLUSIV Pensionara lui Marian Neacșu, 112.000 de euro net anual de la ROMATSA și Loteria Română. Constanța Coman, sinecuristă în serie Acest proces a fost inițiat de ÎCCJ în martie 2026. Cu mare celeritate, el a fost judecat la Curtea de Apel București, care a dat câștig de cauză ÎCCJ, la 5 mai 2026. Ministerul de Finanțe a făcut recurs, iar acesta se va judeca la 9 iulie la ÎCCJ.  Azi, într-un gest fără precedent, Guvernul a sesizat CCR “cu un posibil conflict juridic de natură constituțională ivit între Guvernul României, pe de o parte, și Înalta Curte de Casație și Justiție, pe de altă parte“.  Imediat, Înalta Curte a contestat dreptul guvernului de a sesiza CCR pe motiv că are puteri limitate ca urmare a demiterii prin moțiunea de cenzură.  ICCJ cere dobanzi de 365% pe an Ce cere Înalta Curte de Casație și Justiție, potrivit unei note care s-a aflat azi pe ordinea de zi a Guvernului: “Finanțarea drepturilor salariale restante ale magistraților și ale celorlalte categorii de personal îndreptățite, stabilite prin titluri executorii scadente în anul 2026, în cuantum total de aproximativ 4,8 miliarde lei“. Ministerul de Finanțe arată că ÎCCJ nu a explicat cum a calculat această sumă. Penalitate de 1% pe fiecare zi de întârziere, calculată asupra valorii obligației. Raportat la un cuantum al titlurilor de ordinul a 4,8 miliarde lei, penalitatea poate atinge aproximativ 48–50 milioane lei pe zi, respectiv în jur de 9 milioane euro pe zi. Amendă de 20% din salariul minim brut pe economie pentru fiecare zi de întârziere, aplicată Guvernului și Ministerului Finanțelor care se face venit la bugetul de stat – aproximativ 800–810 lei pe zi. Dobânzi legale penalizatoare aferente sumelor neachitate (la nivelul ratei dobânzii de referință a BNR – 6,5% pe an în iunie 2026 – majorată cu 4 puncte procentuale, respectiv cca. 10,5% pe an). Pentru un debit de ordinul a 4–4,8 miliarde lei, dobânda se ridică la aproximativ 420–470 milioane lei pe an, respectiv circa 1,2 milioane lei pe zi, și se adaugă continuu la debitul principal, majorând expunerea pe măsura prelungirii neexecutării. Actualizarea cu indicele prețurilor de consum (IPC) a sumelor, în faza de executare silită, potrivit art. 628 din C Cheltuieli de executare silită, precum și cheltuieli cu onorariile avocațiale, în faza de executare. “Dincolo de dimensiunea constituțională, soluția are potențial de precedent pentru toți ordonatorii principali de credite. Dacă rămâne definitivă, orice ordonator nemulțumit de sumele alocate prin legea bugetului ar putea obține, pe calea contenciosului administrativ, obligarea Ministerului Finanțelor la suplimentarea propriului buget, sub presiunea penalităților zilnice“, mai arată Guvernul. 

Cu două luni înainte de închiderea PNRR, România a îndeplinit doar 52% din obiective
Politică

Cu două luni înainte de închiderea PNRR, România a îndeplinit doar 52% din obiective

Datele oficiale ale Uniunii Europene, afișate pe site-ul “Recovery and Resilience Scoreboard“, arată că, cu doar două luni înainte de închiderea PNRR, la 31 august, România a îndeplinit doar 52% din țintele din reforme. Un procent de 48% din acestea nu au fost încă evaluate, 1% sunt suspendate.  Citește și: Nicușor Dan, editorial în NewsMax, din SUA: în România, sprijinul pentru Trump, foarte ridicat Digitalizarea Sănătății, la pământ În ceea ce privește plățile din cadrul PNRR, România a primit 8,65 de miliarde de euro din partea de granturi (din 13,5 miliarde) și 4,32 miliarde euro din partea de împrumuturi (din 7,83 miliarde alocate).  Datele Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene arată “risc ridicat“ la mai multe proiecte majore. De exemplu, obiectivul “Capacitățile de producție a hidrogenului verde care să fie utilizat pentru stocarea energiei electrice și/sau pentru decarbonizarea industriei“ este îndeplinit în procent de 3,3%. Valoarea sa: 86,5 milioane de euro.  “Transformarea digitală“ are asigurată suma de 1,73 miliarde de euro, s-au atras 21,5%.  “Instituirea sistemului de eHealth și telemedicină“: 300 milioane euro alocați, realizare 3%, toate țintele au risc ridicat, inclusiv platforma informatică de asigurări de sănătate care ar trebui gestionată de CNAS.  Cu risc ridicat sunt și obiectivele: “Plăți efectuate către cel puțin 200 de unități de sănătate publică pentru sistemele informatice și infrastructura digitală a unităților de sănătate publică. Sistemele informatice ale spitalelor ar trebui să fie interoperabile cu alte sisteme. Plăți efectuate pentru formarea a cel puțin 3 000 de membri ai personalului medical pentru a învăța cum să exploateze aplicațiile informatice“. Digitalizarea sistemului judiciar are alocată suma de 242 milioane euro, s-au “executat“ circa 50 de milioane euro, adică 21%. 

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră