vineri 15 mai
Login Contact
DeFapt.ro

Autor: Mircea Marian

8285 articole
Mircea Marian

Mircea Marian este jurnalist din 1990, când a lucrat la UniFan Radio, primul post de radio independent din București. A fost reporter politic la Mediafax, Adevărul și Evenimentul Zilei și a moderat emisiuni la TVR Info și B1 TV. A fost șef al Departamentului Politic&Economic la România Liberă, între 2016 și 2017, și senior editor la Newsweek România din 2017 în ianuarie 2021.

Internațional

Cât e șpaga cerută de iranieni ca să permită petrolierelor să treacă prin strâmtoarea Ormuz

Cât e șpaga cerută de iranieni ca să permită petrolierelor să treacă prin strâmtoarea Ormuz: două milioane de dolari. Însă navele SUA sau israeliene sunt complet interzise la trecerea spre sau dinspre Golful Persic.  Citește și: Ciutacu, angajatul RTV, descrie legăturile cu penalii PSD: „Am primit-o în casă, am omenit-o” Datele de azi arată că traficul prin strâmtoare este în creștere.  Cât e șpaga cerută de iranieni ca să permită petrolierelor să treacă prin strâmtoarea Ormuz „Traficul prin Strâmtoarea Hormuz este deviat din ce în ce mai mult către apele teritoriale iraniene, spre așa-numita «Cabina de taxare a Teheranului», unde se pare că Corpul Gărzilor Revoluționare Islamice verifică detaliile navelor și, în unele cazuri, percepe o taxă de trecere. Peste 20 de nave de peste 10.000 de tone au urmat acest traseu, care trece între insulele Qeshm și Larak din Iran. Printre acestea s-au numărat două petroliere «zombie» care au tranzitat în timp ce își asumau identitatea unor nave decedate. Se pare că cel puțin două nave care au tranzitat strâmtoarea au plătit, una dintre plăți fiind estimată a fi în jur de 2 milioane de dolari”, scrie Lloydslist.  Plata s-ar face în yuani chinezești.  Parlamentarul iranian Alaeddin Boroujerdi a susținut la televiziunea de stat că Teheranul percepe taxe de aproximativ 2 milioane de dolari anumitor nave pentru „servicii de securitate” și un nou „regim suveran” în strâmtoare – prezentând acest lucru ca acoperind „costurile războiului” și demonstrând puterea Iranului. Cu toate acestea, ambasada Iranului în India a replicat vehement, numind rapoartele „nefondate” și afirmând că comentariile lui Boroujerdi sunt doar opinii personale, nu politici oficiale.

Cât e șpaga cerută de iranieni ca să permită petrolierelor să treacă prin strâmtoarea Ormuz Foto: Facebook USS Abraham Lincoln
ANAF s-a dus peste propaganda lui Georgescu Foto: Facebook
Politică

ANAF s-a dus peste propaganda lui Georgescu: rețeaua Realității TV, datorii astronomice la stat

ANAF s-a dus peste propaganda lui Călin Georgescu și George Simion: rețeaua Realității TV are datorii astronomice la stat, de peste 259 milioane de lei. Un comunicat al ANAF, care nu menționeză clar Realitatea TV, arată că „societățile din cadrul grupului înregistrează un cuantum al datoriilor la bugetul de stat de peste 259 mil. lei, în cvasitotalitatea lor arierate”. Site-ul newsonline.ro a scris de luni că Direcția Generală Antifraudă Fiscală (D.G.A.F.) a descoperit prejudicii de milioane la un grup de firme care controlează și televiziunea Realitatea Plus.  Citește și: Ciutacu, angajatul RTV, descrie legăturile cu penalii PSD: „Am primit-o în casă, am omenit-o” ANAF s-a dus peste propaganda lui Georgescu: rețeaua Realității TV, datorii astronomice la stat Comunicatul ANAF arată că circa 70 de firme plimbau banii și hârtiile între ele pentru a masca neplata unor datorii uriașe către stat. „Printre societățile analizate a fost identificată o societate care deși avea declarată activitate în domeniul serviciilor de protecție și pază, în fapt activitatea principală consta în achiziția și prestarea de «servicii de promovare», pe circuit fiind implicată și o societate media. Din datele disponibile s-a constatat că societatea media făcea parte dintr-un grup de peste 70 de societăți comerciale cu activități în domeniul serviciilor de analiză de piață și sondării opiniei publice și publicității. Majoritatea acestor  societăți au administratori comuni, persoane fizice care au calitatea de rude până la gradul al III-lea, se află în relații de afinitate sau exercită control (prin calitatea deținută în anumite firme).   Astfel, datele A.N.A.F. au arătat că societățile din cadrul grupului înregistrează un cuantum al datoriilor la bugetul de stat de peste 259 mil. lei, în cvasitotalitatea lor arierate. Din analiza preliminară efectuată asupra grupului de companii au reieșit indicii relevante privind existența unui comportament susceptibil să prejudicieze bugetul de stat, prin implementarea unui mecanism de tranzacții intragrup. Aceste operațiuni prezintă elemente care sugerează un caracter artificial, fiind aparent lipsite de substanță economică și de o justificare comercială reală, ceea ce ridică suspiciuni cu privire la scopul lor. Ca o caracteristică generală, la nivelul tuturor societăților din grup, analiza A.N.A.F. relevă un comportament economic atipic. Ca practică, societățile din același grup, cu comportamente similare, mențin un nivel aparent de profitabilitate, însă acesta este compensat integral de pierderile înregistrate, astfel încât, în final, deși raportează profit (uneori chiar după deschiderea procedurii de faliment), nu achită obligații fiscale către bugetul de stat. În data de 10 martie 2026, în contextul controlului realizat de A.N.A.F. - Direcția Antifraudă București, s-au constatat obligații fiscale restante aferente impozitelor și taxelor cu reținere la sursă, suma totală datorată depășind 8 mil. lei. Ca urmare a acțiunilor de control, o parte din obligațiile aferente taxelor reținute de la salariați, în cuantum de aproximativ 6 mil. lei, a fost achitată indirect, prin intermediul unei societăți din același grup, fapt ce confirmă legăturile operaționale între entitățile grupului. Totodată, până în prezent, contribuabilii verificați nu au pus la dispoziția organelor fiscale toate documentele necesare pentru clarificarea situației fiscale, respectiv contracte, tranzacții și documente justificative care să ateste realitatea și materialitatea operațiunilor economice”, se arată în comunicatul ANAF. 

Ciutacu, angajatul RTV, descrie legăturile cu penalii PSD: „Am primit-o în casă, am omenit-o” Foto: Facebook
Politică

Ciutacu, angajatul RTV, descrie legăturile cu penalii PSD: „Am primit-o în casă, am omenit-o”

Victor Ciutacu, angajatul RTV, descrie,  la podcastul găzduit de Timotei Onoriu, legăturile sale cu penalii PSD: „Fosta mea prietenă, ca să zic așa. Altă jigodie, am primit-o în casă, am omenit-o, am scos-o din pușcărie. L-am scos pe bărbac-su în lume după ce a ieșit de la pușcărie și nu-l mai băgă nimeni în seamă. A venit la ziua mea, l-am pus la masă cu oameni. S-au găsit, tuse și junghiul. Ăla infractor dovedit, asta pe cale să fie dovedită”, a relatat el despre Laura Vicol, fostă deputată PSD și fost președinte al comisiei juridice din Camera Deputaților. Citește și: EXCLUSIV Noul CEO al RetuRO SGR, o șomeră care a îngropat Brico Depot în datorii și pierderi de sute de milioane de lei Vicol a fost arestată preventiv în dosarul Nordis, fiind acuzată de DIICOT că, în perioada în care era șefa Comisiei Juridice din Camera Deputaților, ar fi sprijinit un grup infracțional organizat. Ea era frecvent invitată la România TV și, imediat după eliberarea din arest, a anunțat: „Vă mulţumesc din suflet tuturor! Ne vedem luni seară la Victor Ciutacu”. Ciutacu, angajatul RTV, descrie legăturile cu penalii PSD: „Am primit-o în casă, am omenit-o” Acum, acesta povestește că Laura Vicol venea beată la el în emisiune. „Păi are tupeu să zică de mine că sunt bețiv? Păi ea pe mine nu m-a văzut beat nici la spriț, nici în viață. Eu pe ea am văzut-o și am băgat-o și în emisiune, după ce am trimis-o la coaforul emisiunii, s-o spele pe față cu apă rece, ca să scot ceva din ea. Și să mai am cea mai vagă umbră de compasiune? Că tot la pușcărie o să ajungă, e predestinată. E crescută în mediu infracțional, gândește în mod infracțional, a reprezentat în instanță numai datorii dovediți, ceea ce denotă și cât de bun avocat e, dacă i-a dovedit instanța. Am ajutat-o s-o scoată pe amărâtă ai de Bica din pușcărie, deși eu nu vorbeam cu Bică. A venit la mine ca o miloagă, «hai, că știu că n-o suporți pe Alină, dar ajută-mă pe mine». Eu m-am ajutat pe mine, că aveam nevoie de subiect, nu că era visul vieții mele să o scot pe Bica din pușcărie (...)  Am pus-o la masă la ziua mea cu Ponta și lume bună, care nu trecuse pragul arestului central”, a povestit Ciutacu, potrivit transcrierii România TV.  El a susținut și că s-a ocupat ca Laura Vicol să aibă avocat: „I-am luat avocat pe Striblea, fostul avocat al Elenei Udrea, avea înfățișare la Iași, l-am luat de pe drum, «du-te, ba, la aia la Jilava». Am ținut echipa de filmare, noi terminăm emisia la 1 noaptea, la 1 și 40 erau tot acolo oamenii, că ieșise Striblea de la Vicol, de la grefă”.  Conflictul între Ciutacu și Vicol ar fi fost declanșat de prezența Laurei Vicol la emisiunile online ale lui Cristian Rizea, unde angajatul României TV a fost insultat. 

Procurorii din R. Moldova cer 25 de ani de închisoare pentru oligarhul prorus Vladimir Plahotniuc Foto: pdm.md
Politică

Procurorii din R. Moldova cer 25 de ani de închisoare pentru oligarhul prorus Vladimir Plahotniuc

Procurorii din R. Moldova cer 25 de ani de închisoare pentru oligarhul prorus Vladimir Plahotniuc, anunță presa locală. Plahotniuc a fost extrădat din Grecia în septembrie şi este judecat pentru delapidarea unui miliard de dolari, pe fondul acuzaţiilor de acţiuni în favoarea Kremlinului. Citește și: Trump anunță negocieri „productive” cu Iranul. Prețul petrolului a căzut, bursele cresc Procuratura a solicitat această pedeapsă în cadrul unei audieri în faţa unei instanţe care examinează acest caz de crimă organizată, fraudă şi spălare de bani la scară largă, care a dus la dispariţia în 2014 a unui miliard de dolari din sistemul bancar naţional, echivalentul a 15% din PIB-ul Republicii Moldova. Procurorii din R. Moldova cer 25 de ani de închisoare pentru oligarhul prorus Vladimir Plahotniuc Pedeapsa corespunde "pedepsei maxime prevăzute în prezent de codul penal moldovenesc", a subliniat procurorul Alexandru Cernei. Ce a arătat procurorul, când a cerut această pedeapsă, potrivit relatării Ziarului de Gardă: la dosar au fost conexate rulajele bancare, răspunsuri de la comisii rogatorii, contracte de investiții sau ordine de plată care demonstrează că circa 18,2 milioane de dolari SUA și 3,5 milioane de euro obținuți din cele trei bănci devalizate sub formă de credite au ajuns pe conturile a peste 10 companii nerezidente, al cărui beneficiar era Vladimir Plahotniuc, după un proces de spălare de bani peste 21 de milioane de dolari SUA ar fi ajuns pe conturile firmei Seppota Services, controlată de Plahotniuc, pentru procurarea unei aeronave. Acești bani, potrivit procurorului, ar fi fost obținuți de la Banca de Economii a Moldovei drept credite neperformante de către companii afiliate lui Ilan Șor și Vladimir Andronachi. Inculpatul în vârstă de 60 de ani nu a fost prezent la audiere, dar avocatul său, Lucian Rogac, a denunţat acuzaţiile ca fiind "nefondate". Plahotniuc este vizat și de anchete în Federația Rusă, România și Grecia, fiind învinuit de crearea unei organizații criminale, contrabandă cu droguri sau fals în acte. 

Cine este liderul iranian cu care ar fi negociat Trump: Mohammed Ghalibaf Foto: X MB Ghalibaf
Internațional

Cine este liderul iranian cu care ar fi negociat Trump: președintele Parlamentului de la Teheran

Cine este liderul iranian cu care ar fi negociat Trump: președintele Parlamentului de la Teheran, Mohammad-Bagher Ghalibaf, anunță Jerusalem Post, citând surse neoficiale. „Negociem cu omul pe care îl consider cel mai respectat și lider”, a spus, azi, președintele SUA, care însă numele celui cu care Statele Unite au discutat. Citește și: Trump anunță negocieri „productive” cu Iranul. Prețul petrolului a căzut, bursele cresc Trump a adăugat că emisarul său pentru Orientul Mijlociu, Steve Witkoff, și ginerele său, Jared Kushner, au purtat discuțiile. „Am avut discuții foarte, foarte solide. Vom vedea unde ne vor duce. Avem puncte, puncte majore de acord, aș spune, aproape toate punctele de acord... am avut discuții foarte solide, domnul Witkoff și domnul Kushner le-au avut”, a spus Trump. Președintele a declarat că discuțiile au implicat și problema îmbogățirii uraniului, spunând că își menține angajamentul ca Iranul să nu poată îmbogoți uraniul, precum și față de predarea de către Iran a uraniului îmbogățit existent. UPDATE: Pe contul său de Twitter, Ghalibaf susține că nu au fost nici un fel de negocieri cu Statele Unite: „Nu au avut loc negocieri cu SUA, iar știrile false sunt folosite pentru a manipula piețele financiare și petroliere și pentru a scăpa din mlaștina în care sunt prinse SUA și Israel”.  Pe rețelele sociale există speculații că acest cont de X/Twitter, la fel ca și alte conturi ale unor oficiali iranieni, nu este controlat de Ghalibaf, ci de administratori desemnați de Garda Revoluționară.  Cine este liderul iranian cu care ar fi negociat Trump: radical islamic, dar foarte corupt Născut în 1961 lângă Mashhad, Mohammed-Bagher Ghalibaf a avansat în gradele IRGC în timpul războiului Iran-Irak, comandând ulterior Forța Aerospațială (1997-2000) și poliția națională (2000-2005), unde a supravegheat reprimarea protestelor. A fost primar al Teheranului din 2005 până în 2017, concentrându-se pe infrastructură, dezvoltare urbană și servicii publice pe fondul acuzațiilor de corupție. În timpul mandatului său de primar, cel puțin 20 de trilioane de toman (peste 5 miliarde de dolari la acea vreme) au dispărut din bugetele municipale, existând rapoarte despre cheltuieli nejustificate, angajarea ilegală a 13.000 de angajați și utilizarea abuzivă a fondurilor pentru alegeri. Succesorul său, Mohammad Ali Najafi, a documentat aceste încălcări, inclusiv donarea arbitrară a 674 de proprietăți ale orașului. O înregistrare audio din 2018 a arătat cum Ghalibaf făcea presiuni asupra oficialilor pentru a semna un memorandum fals de 8.000 de miliarde de tomani pentru a acoperi un deficit comun cu Garda Revoluționară descoperit în timpul mandatului său, asociindu-l cu delapidarea de fonduri cu legături cu IRGC. El s-a confruntat cu acuzații de vânzare de proprietăți de top din nordul Teheranului la reduceri către oficialii Gărzii Revoluționare, inclusiv legături cu soția lui Qasem Soleimani, dar o anchetă parlamentară a fost abandonată.  În 2022, familia sa a fost acuzată că a cumpărat apartamente de lux în Turcia cu 1,6 milioane de dolari, pe fondul unor acuzații mai ample de abateri financiare în timpul mandatului său de președinte al Parlamentului. În ciuda scandalurilor, anchetele au stagnat adesea din cauza influenței sale asupra regimului.

Trump anunță negocieri „productive” cu Iranul. Prețul petrolului a căzut, bursele cresc Foto: Facebook The White House
Internațional

Trump anunță negocieri „productive” cu Iranul. Prețul petrolului a căzut, bursele cresc

Președintele SUA, Donald Trump, anunță negocieri „productive” cu Iranul, rezultatul imediat fiind că prețul petrolului a căzut, iar bursele cresc. Citește și: Un fost comandant al armatei ucrainene susține că SUA nu înțelege ce dezastru ar fi un atac terestru asupra Iranului Trump anunță negocieri „productive” cu Iranul. Prețul petrolului a căzut, bursele cresc „Sunt bucuros să anunţ că Statele Unite ale Americii şi Republica Islamică Iran au avut, în ultimele două zile, discuţii foarte bune şi productive privind o soluţionare completă şi totală a ostilităţilor noastre din Orientul Mijlociu. Pe baza tonului şi naturii acestor discuţii aprofundate, detaliate şi constructive, care vor continua pe parcursul săptămânii, am dispus Departamentului Apărării să amâne toate loviturile militare împotriva centralelor electrice şi infrastructurii energetice iraniene pentru o perioadă de cinci zile, sub rezerva succesului întâlnirilor şi discuţiilor în curs”, a scris trump pe o rețea socială. Aproape imediat, prețul barilului de petrol a scăzut cu circa 20%, ajungând la 84 de dolari barilul.  Brusele au crescut între 2 și 9% și, în plus, a crescut prețul aurului și argintului.  Totuși, agenția de știri iraniană Fars, citând o sursă, declară că nu există comunicări directe sau indirecte cu Statele Unite, în ciuda declarației recente a președintelui american Donald Trump despre discuțiile „productive” cu Teheranul. De asemenea, Fars spune că Trump a retras atacurile împotriva centralelor electrice iraniene după ce Iranul a avertizat că va viza centrale electrice din Asia de Vest ca răspuns.

Guvernul va limita adaosul comercial la carburanți, dar nu va reduce accizele Foto: Guvernul României
Politică

Guvernul va limita adaosul comercial la carburanți, dar nu va reduce accizele

Guvernul va limita adaosul comercial la carburanți, dar nu va reduce accizele, în încercarea de a ameliora creșterile de prețuri la benzină și motorină, arată un comunicat la Executivului. În plus, exporturile de carburanți vor fi limitate, ele având nevoie de aprobarea ministerelor Economiei și Energiei.  Citește și: Un fost comandant al armatei ucrainene susține că SUA nu înțelege ce dezastru ar fi un atac terestru asupra Iranului În plus, pe durata situației de criză, se reduce cantitatea de biocarburant din benzină pentru scăderea prețului final. Guvernul va limita adaosul comercial la carburanți, dar nu va reduce accizele „Prim-ministrul Ilie Bolojan a convocat astăzi, la Palatul Victoria, grupul de lucru pentru analizarea creșterii prețurilor la combustibili și identificarea soluțiilor menite să reducă impactul asupra economiei și populației. În urma discuțiilor, s-a decis ca Guvernul să adopte, mâine, o ordonanță de urgență prin care să fie declarată situația de criză pe piața țițeiului și/sau a produselor petroliere și să fie stabilite măsuri de protejare a economiei și a populației pe durata acestei crize. Pe durata situației de criză vor fi instituite măsuri de protecție aplicabile pentru o perioadă de 6 luni, cu posibilitatea prelungirii succesive pentru intervale de cel mult 3 luni, atât timp cât persistă circumstanțele care au determinat instituirea situației de criză. Adaosul comercial pentru benzină, motorină și materiile prime utilizate pentru obținerea acestora va fi limitat pe întregul lanț de activitate economică. Exportul și/sau livrările intracomunitare de benzină și motorină vor putea fi realizate de către operatorii economici exclusiv cu acordul prealabil scris al Ministerului Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului și al Ministerului Energiei. Pe durata situației de criză, se reduce cantitatea de biocarburant din benzină pentru scăderea prețului final. De asemenea, ministerele Finanțelor, Economiei, Energiei, împreună cu Consiliul Concurenței, vor monitoriza permanent piața și vor evalua orice alte măsuri care se impun. La întâlnirea de lucru au fost prezenți și vicepremierul Marian Neacșu, ministrul Energiei, Bogdan Ivan, ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, ministrul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului, Irineu Darău, precum și reprezentanți ai Consiliului Concurenței”, se arată în comunicatul Executivului. 

De teamă că oficialii Ungariei spionează pentru Putin, liderii UE înghețau discuțiile Foto: Kremlin.ru
Internațional

De teamă că oficialii Ungariei spionează pentru Putin, liderii UE înghețau discuțiile

De teamă că oficialii Ungariei spionează pentru Putin, liderii UE înghețau discuțiile în prezența acestora, scrie Politico. Articolul din Politico vine după ce Washington Post a scris, în acest week-end, că guvernul lui Orbán a menținut contacte strânse cu Moscova pe tot parcursul războiului din Ucraina, iar ministrul de externe Péter Szijjártó a folosit pauzele din timpul întâlnirilor cu alte țări membre ale UE pentru a-l informa pe omologul său rus, Serghei Lavrov. Citește și: Un fost comandant al armatei ucrainene susține că SUA nu înțelege ce dezastru ar fi un atac terestru asupra Iranului De teamă că oficialii Ungariei spionează pentru Putin, liderii UE înghețau discuțiile „UE limitează fluxul de materiale confidențiale către Ungaria, iar liderii se întâlnesc în grupuri mai mici - după cum a avertizat premierul polonez Donald Tusk cu privire la suspiciunile de lungă durată că guvernul lui Viktor Orbán împărtășește informații cu Rusia. Însă nu va exista niciun răspuns oficial al UE la o nouă serie de acuzații din cauza posibilului impact asupra alegerilor maghiare din 12 aprilie, potrivit a cinci diplomați și oficiali europeni care au declarat pentru POLITICO că sunt îngrijorați de riscul ca Budapesta să scurgă informații sensibile către Kremlin”, a relatat Politico.  „Vestea că oamenii lui Orbán informează Moscova în detaliu despre ședințele Consiliului UE nu ar trebui să fie o surpriză pentru nimeni. Avem suspiciuni în această privință de mult timp. Acesta este unul dintre motivele pentru care iau cuvântul doar atunci când este strict necesar și spun doar atât cât este necesar”, a scris premierul polonez Donald Tusk, pe X/Twitter.  „Îngrijorările legate de trimiterea de informații direct către Moscova de către Ungaria au stat la baza apariției formatelor de discuții separate între lideri cu aceleași interese, în loc să se organizeze întâlniri cu toți cei 27 de membri ai UE, a declarat un  oficial guvernamental european, sub anonimat.  «În general, statele membre mai puțin loiale sunt principalul motiv pentru care cea mai mare parte a diplomației europene relevante se desfășoară acum în diferite formate mai mici - E3, E4, E7, E8, Weimar, NB8, JEF etc.», a spus oficialul. Cifrele se referă la numărul de lideri europeni din grup. Alianța de la Weimar este formată din Franța, Germania și Polonia. NB8 reprezintă cele opt țări din țările nordice și baltice. JEF este Forța Expediționară Comună a 10 națiuni din nordul Europei”, explică Politico. 

Fost comandant al armatei ucrainene susține că SUA nu înțelege ce dezastru ar fi un atac terestru Foto: X Valeri Zalujnîi
Internațional

Un fost comandant al armatei ucrainene susține că SUA nu înțelege ce dezastru ar fi un atac terestru

Un fost comandant al armatei ucrainene, Valeri Zalujnîi, acum ambasador în Ucraina, susține că SUA nu înțelege ce dezastru ar fi un atac terestru asupra Iranului: „Este foarte periculos dacă una dintre părți încearcă să verifice cum funcționează «zona de distrugere» în terenul deșertic. Va fi un dezastru”, a spus el, într-un articol din The Telegraph.  Citește și: Cea mai puternică ofensivă ucraineană din ultimii ani, cu ajutorul lui Elon Musk - WSJ. Ucraina ar fi recuperat circa 400 km pătrați Fost comandant al armatei ucrainene susține că SUA nu înțelege ce dezastru ar fi un atac terestru O zonă de distrugere creată de drone pe câmpul de luptă, adesea numită „zonă de ucidere” sau „zonă interzisă”, este o zonă intens monitorizată unde supravegherea constantă a dronelor și atacurile fac extrem de dificilă supraviețuirea trupelor, vehiculelor sau echipamentelor. Această zonă se întinde pe aproximativ 10-20 km (sau mai mult) de o parte și de alta a liniei frontului, fiind saturată cu drone FPV (first-person view), drone de recunoaștere și drone kamikaze care detectează și distrug orice mișcare. Dronele provoacă până la 80% din daunele de pe câmpul de luptă, transformând zona într-o „bătălie aeriană de negare reciprocă” mortală, unde reaprovizionarea, evacuarea sau avansarea riscă să fie atacate aproape imediat.  Acum, Zalujnîi spune că militarii SUA nici nu înțeleg acest tip de conflict și nici nu au capacitatea să intre în astfel de confruntări. El a explicat că tehnologiile moderne de război controlate de drone fac practic imposibilă prezența oamenilor pe câmpul de luptă și pot duce la consecințe catastrofale. Potrivit lui Zalujnîi, încercarea de a utiliza metode tradiționale de luptă care implică soldați în astfel de condiții este o greșeală gravă, deoarece dronele au schimbat fundamental câmpul de luptă. Fostul comandant al armatei ucrainene a menționat că doar trei țări dețin în prezent capacitatea fizică de a purta acest tip de război modern: Ucraina, Rusia și Iranul. El a subliniat că voința politică și adaptarea tehnologică permit acestor națiuni să mențină capacități de luptă care depășesc resursele lor economice sau demografice.

Un site pro-PSD anunță că Bolojan s-ar fi întâlnit cu George Simion și „au bătut palma în culise” Foto: Inquam/Octav Ganea
Politică

Un site pro-PSD anunță că Bolojan s-ar fi întâlnit cu George Simion și „au bătut palma în culise”

Un site pro-PSD anunță că Bolojan s-ar fi întâlnit cu George Simion și „au bătut palma în culise”. Este vorba de site-ul stiripesurse.ro, controlat de Iosif Bubble, soțul deputatei PSD Diana Tușa. La ultimul congres PSD, Tușa a fost aleasă vicepreședinte pe probleme juridice.  Citește și: Cea mai puternică ofensivă ucraineană din ultimii ani, cu ajutorul lui Elon Musk - WSJ. Ucraina ar fi recuperat circa 400 km pătrați Acum, site-ul lui Bubble nu doar că afirmă că Simion s-ar fi înțeles cu Bolojan, dar susține că aceastăp evoluție a avut loc fiindcă președintele PSD Sorin Grindeanu a refuzat să guverneze cu AUR. Un site pro-PSD anunță că Bolojan s-ar fi întâlnit cu George Simion și „au bătut palma în culise” „Președintele AUR, George Simion, ar fi avut, săptămâna trecută, o întâlnire cu liderul liberal Ilie Bolojan, în urma căreia cele două părți ar fi ajuns la o înțelegere politică privind susținerea Guvernului în Parlament, potrivit unor informații obținute pe surse politice (...)  În schimbul susținerii parlamentare, liberalii ar urma să sprijine o parte dintre proiectele legislative promovate de AUR, ceea ce ar reprezenta un câștig politic pentru partidul condus de George Simion, atât în plan legislativ, cât și în ceea ce privește poziționarea publică (...) La rândul său, Ilie Bolojan ar câștiga prin această înțelegere stabilitate parlamentară pentru Guvern, în condițiile unei majorități fragile, cu un PSD tot mai nemulțumit, asigurându-și voturile necesare pentru trecerea proiectelor importante”, scrie știripesurse.ro. Acum circa șase zile, presa pro-PSD - inclusiv știripesurse.ro - îl acuza pe Ilie Bolojan că vrea să bage PNL în opoziție: Antena 3, controlată de Dan Voiculescu, stiripesurse.ro, site-ul soțului deputatei PSD Diana Tușa, și România TV, postul lui Sebastian Ghiță, au difuzat, la interval de circa două ore, aceeași informație „pe surse”.  Cum arătau mesajele „pe surse”, care menționează că există o tabără anti-Bolojan care dorește stabilitate: „SURSE Ilie Bolojan joacă cu mandatul pe masă: Vrea să demisioneze, dar are opoziție puternică inclusiv în PNL” - stiripesurse.ro „SURSE Ilie Bolojan ar vrea să scoată PNL din coaliţie. Opoziţia premierului din interiorul partidului vrea să rămână la guvernare, dar cu un alt prim-ministru. Conducerea liberală se reuneşte sâmbătă, la Sibiu” - România TV „Cele trei scenarii care rup coaliția. Bolojan trage partidul în Opoziție dacă PSD schimbă bugetul. Grindeanu: Există risc de anticipate” - Antena 3. Stiripesurse identifică și tabăra anti-Bolojan din PNL: „Thuma Hubert, Cătălin Predoiu, Alina Gorghiu sau Rareș Bogdan”. De partea lui Bolojan ar fi: Robert Sighiartău, Ionel Bogdan, Gigel Știrbu, Daniel Buda, Mircea Fechet, Dan Motreanu și Ioana Dogioiu. 

Javier Milei spune că Argentina poate oferi Europei independența energetică, ba chiar mai mult Foto: X Javier Milei
Economie

Javier Milei spune că Argentina poate oferi Europei independența energetică, ba chiar mai mult

Președintele Javier Milei spune că Argentina poate oferi Europei independența energetică, ba chiar mai mult decât atât: „Europa a căutat independența energetică ani de zile; noi oferim ceva mai bun: un partener de încredere, cu rezerve enorme și un guvern care își onorează contractele”, a spus el, într-un discurs ținut în Ungaria. Citește și: Cea mai puternică ofensivă ucraineană din ultimii ani, cu ajutorul lui Elon Musk - WSJ. Ucraina ar fi recuperat circa 400 km pătrați Argentina are deja un acord cu Germania, unde ar urma să exporte, din 2027, două milioane de tone de gaze lichefiate pe an.  Javier Milei spune că Argentina poate oferi Europei independența energetică, ba chiar mai mult „Argentina este în măsură să garanteze securitatea energetică a Europei. Trăim o goană după aur în investițiile energetice; imaginați-vă că până în 2030 vom exporta peste 30 de miliarde de dolari americani pe an. Europa a căutat independența energetică ani de zile; noi oferim ceva mai bun: un partener de încredere, cu rezerve enorme și un guvern care își onorează contractele”, a fost întregul emsaj, pe acest subiect, al președintelui argentinian. Legea RIGI (Régimen de Incentivo para Grandes Inversiones) din 2024, adoptată de președintele Javier Milei, a oferit stabilitate fiscală pe 30 de ani, importuri scutite de taxe vamale și repatrierea gratuită a capitalului pentru investiții de peste 200 de milioane de dolari, atrăgând proiecte energetice. Extinsă în 2026 pentru a acoperi forajul de șist în amonte, legea a atras firme precum YPF, Vista și Pampa. Aceste stimulente pentru investiții au făcut ca Argentina să treacă de la importuri energetice la un surplus energetic de 7,8 miliarde de dolari la începutul anului 2026. RIGI a atras cereri de investiții în valoare de 50 de miliarde de dolari, Argentina beneficiind de 15 miliarde de dolari în investiții străine directe în 2024 - peste 60% în energie și minerit, legate de Vaca Muerta. Investițiile în amonte au atins 9,4-10 miliarde de dolari în 2025, finanțând conducte precum Vaca Muerta Sur (trei miliarde de dolari).  Firme internaționale precum Harbour Energy (Marea Britanie) s-au alăturat YPF și Pampa în proiecte GNL aprobate de RIGI, începând cu 2027. ADNOC (EAU) și Eni (Italia) au încheiat parteneriate cu YPF pentru gaze lichefiate, primele exporturi urmând să fie efectuate în a doua jumătate a anului 2026. Continental Resources (SUA) a achiziționat active în perioada 2025-2026. Mai sunt implicate în proiecte energetice din Argentina și Tecpetrol, TotalEnergies (listată la bursa franceză) și Vista (listată la bursa americană).     

Cea mai puternică ofensivă ucraineană din ultimii ani, cu ajutorul lui Elon Musk Foto: X Elon Musk
Internațional

Cea mai puternică ofensivă ucraineană din ultimii ani, cu ajutorul lui Elon Musk - WSJ

Cea mai puternică ofensivă ucraineană din ultimii ani s-a produs, în ultima lună, cu ajutorul lui Elon Musk, scrie Wall Street Journal. Ucraina ar fi recuperat circa 400 kilometri pătrați de teren după ce Musk a tăiat accesul Rusiei la sistemul de comunicații Starlink.  Citește și: Un sondaj Pieleanu/Avangarde, distribuit de Agerpres, sugerează o neîncredere masivă în guvernul Bolojan Este cea mai consistentă ofensivă ucraineană din ultimii doi ani. Cea mai puternică ofensivă ucraineană din ultimii ani, cu ajutorul lui Elon Musk „Avansurile ucrainene în urma pierderii de către Rusia a accesului la Starlink – serviciul de internet prin satelit al companiei SpaceX a lui Musk – subliniază cât de vital a devenit sistemul comercial de internet prin satelit în războiul modern – precum și controlul pe care Musk însuși îl poate exercita asupra conflictului. La începutul lunii februarie, SpaceX a pus în funcțiune un sistem care permitea accesul la internet în Ucraina doar sistemelor Starlink incluse pe o listă albă aprobată. Sistemele Starlink deținute de forțele ucrainene au fost aprobate, în timp ce cele rusești nu au fost. De atunci, Ucraina afirmă că a recucerit aproximativ 150 de mile pătrate de teritoriu în regiunile sudice Zaporizhzhia și Dnipropetrovsk, unde forțele ruse avansaseră rapid anterior. Februarie a fost prima lună din 2023 în care Kievul a recucerit mai mult teritoriu în Ucraina decât a pierdut, potrivit analiștilor din surse deschise. Pe întreaga linie a frontului, Rusia deține în continuare un avantaj, inclusiv un raport de 3 la 1 în ceea ce privește numărul de soldați”, explică WSJ.  Publicația arată că numărul dronelor utilizate de Rusia a scăzut dramatic după ce i s-a tăiat accesul la sistemul Starlink - pe care-l cumpăra prin intermediari.  „Pierderea rețelei Starlink a afectat și sistemul de comandă și control din cadrul unităților ruse, reducând capacitatea de supraveghere a trupelor de pe linia frontului. Potrivit soldaților ucraineni, comandanții ruși se bazau anterior pe Starlink pentru a monitoriza pozițiile și a coordona mișcările în timp real. «Cu Starlink, ei controlau strict unitățile... Fără acesta, acei soldați sunt izolați», a declarat un ofițer din Corpul de Voluntari Ruși din Ucraina. Forțele ucrainene au raportat că unele trupe ruse au rămas fără instrucțiuni clare sau fără cunoștințe despre situația generală de pe câmpul de luptă”, arată și Kyiv Independent.  Forțele ruse au încercat să compenseze pierderea Starlink prin instalarea de cabluri de comunicații între poziții, utilizarea rețelelor wireless cu rază scurtă și apelarea la sisteme satelitare alternative, inclusiv servicii rusești și chineze. Totuși, aceste soluții s-au dovedit mai puțin eficiente. Analiștii spun că nivelul de coordonare al rușilor și-a revenit doar până la aproximativ 60% din nivelurile anterioare.

CIA se străduie să afle dacă ayatollahul Khamenei mai trăiește: „Nu credem că au ales un mort” Foto: Twitter Mojtaba Khamenei
Internațional

CIA se străduie să afle dacă ayatollahul Khamenei mai trăiește: „Nu credem că au ales un mort”

CIA se străduie să afle dacă ayatollahul Khamenei mai trăiește: „Nu credem că au ales un mort”, a spus un oficial american, citat de Axiso. Însă guvernul de la Washington este intrigat de faptul că, la trei săptămâni de la alegerea sa în cea mai înaltă poziție din Iran, noul ayatollah Mojtaba Khamenei nu a putut fi văzut. Citește și: Un sondaj Pieleanu/Avangarde, distribuit de Agerpres, sugerează o neîncredere masivă în guvernul Bolojan Washingtonul a început să-și pună tot mai multe întrebări după Anul Nou persan, când, de obicei, ayatollahul trimitea un mesaj video. CIA se străduie să afle dacă ayatollahul Khamenei mai trăiește: „Nu credem că au ales un mort” Statele Unite și Israelul dețin informații care sugerează că Mojtaba este încă în viață — de exemplu, dovezi conform cărora oficiali iranieni au încercat să organizeze întâlniri față în față cu el (fără succes, din motive de securitate). „Misterul din jurul lui Mojtaba a fost adus în discuție în cadrul mai multor ședințe de informare a președintelui Trump. Echipa de securitate națională a lui Trump continuă să analizeze cine deține de fapt puterea la Teheran, a declarat un oficial american. «Nu avem dovezi că el este într-adevăr cel care dă ordinele», a declarat un înalt oficial israelian pentru Axios, referindu-se la Mojtaba. «Este mai mult decât ciudat. Nu credem că iranienii ar fi trecut prin toate aceste dificultăți pentru a alege un om mort ca lider suprem, dar, în același timp, nu avem dovezi că el este cel care deține frâiele puterii», a declarat un oficial american”, scrie Axios. „Directorul CIA, John Ratcliffe, și directorul Agenției de Informații a Apărării, generalul James Adams, au declarat joi, în cadrul unei audieri secrete în fața Comisiei de Informații a Camerei Reprezentanților, că regimul iranian se confruntă cu o criză profundă de comandă și control, dar că nu există semne ale unui colaps iminent, potrivit a trei surse bine informate. Doi înalți oficiali israelieni au afirmat că asasinarea lui Larijani a amplificat vidul de putere și că acesta este umplut în principal de Corpul Gărzilor Revoluționare Islamice. Ascensiunea lui Mojtaba a fost posibilă datorită legăturilor sale strânse cu IRGC, care are o influență vastă asupra economiei, politicii și securității Iranului și care, potrivit oficialilor israelieni, conduce efectiv țara în prezent. «IRGC preia controlul asupra Iranului și sunt nebuni», a declarat un înalt oficial arab pentru Axios. «Sunt extrem de ideologici și sunt gata să moară și să se întâlnească cu Khamenei Senior»”, mai arată Axios.       

Un sondaj Pieleanu, distribuit de Agerpres, sugerează o neîncredere masivă în guvernul Bolojan Foto: Inquam/George Calin
Politică

Un sondaj Pieleanu, distribuit de Agerpres, sugerează o neîncredere masivă în guvernul Bolojan

Un sondaj Pieleanu/Avangarde, distribuit de Agerpres, sugerează o neîncredere masivă în guvernul Bolojan: potrivit datelor care ar fi fost culese de acest institut, 80% din repondenți s-au declarat nemulțumiți sau foarte nemulțumiți de Executivul condus de premierul PNL. Citește și: Atacul iranian asupra insulei Diego Garcia, la 4.000 km, arată de ce baza Deveselu - contestată de Călin Georgescu - este crucială pentru România și Europa Centrală O întrebare neobișnuită într-un sondaj a fost: „Ţinând cont de aşteptările pe care le aveaţi înainte de ianuarie 2025, sunteţi mai degrabă dezamăgit de modul în care gestionează actualul Guvern ţara sau mai degrabă mulţumit?”. Întrebarea pare că sugerează o comparație între guvernarea Ciolacu și Bolojan.  Un sondaj Pieleanu, distribuit de Agerpres, sugerează o neîncredere masivă în guvernul Bolojan Sondajul indică o intenție de vot de 22% pentru PSD. Recent, INSCOP a arătat că intenția de vot pentru PSD este puțin peste 19%. Dacă duminica viitoare ar avea loc alegeri parlamentare, Alianţa pentru Unirea Românilor (AUR) ar obţine 35% din voturi, Partidul Social Democrat (PSD) - 22%, Partidul Naţional Liberal (PNL) - 14%, iar Uniunea Salvaţi România (USR) - 11%, arată Avangarde.  La întrebarea "Cât de mulţumit sunteţi de modul în care gestionează România Guvernul condus de Ilie Bolojan?", 43% din repondenţi s-au declarat total nemulţumiţi, 37% mai degrabă nemulţumiţi, 17% mai degrabă mulţumiţi şi 1% foarte mulţumiţi, în timp ce 2% nu au ştiut sau nu au răspuns.La întrebarea "Ţinând cont de aşteptările pe care le aveaţi înainte de ianuarie 2025, sunteţi mai degrabă dezamăgit de modul în care gestionează actualul Guvern ţara sau mai degrabă mulţumit?", 48% dintre cei intervievaţi s-au arătat mai degrabă dezamăgiţi, 14% mai degrabă mulţumiţi, 36% spun că nu aveau aşteptări, iar 2% nu au răspuns. Potrivit Avangarde, 49% dintre repondenţi au spus că nu sunt deloc mulţumiţi de activitatea prim-ministrului Ilie Bolojan, 24% s-au declarat mai degrabă nemulţumiţi - deci circa 73% sunt într-o măsură mai mare sau mai mică nemulțumiți de premier - 20% mai degrabă mulţumiţi, iar 1% foarte mulţumiţi, în timp ce 5% nu au ştiut sau nu au răspuns.Întrebaţi dacă direcţia în care se îndreaptă România este una bună sau una greşită, 79% din repondenţi au răspuns că direcţia este greşită, 18% consideră că direcţia e bună, iar 3% au preferat să nu se pronunţe.Sondajul a fost realizat în perioada 10-17 martie 2026 pe un eşantion de 1000 de subiecţi, prin metoda CATI (telefonic), iar eroarea maximă de eşantionare, la un nivel de încredere de 95%, este de +/- 3%.

Atacul iranian asupra insulei Diego Garcia, la 4.000 km, arată de ce baza Deveselu este crucială Foto: Facebook US Naval Support Diego Garcia
Internațional

Atacul iranian asupra insulei Diego Garcia, la 4.000 km, arată de ce baza Deveselu este crucială

Atacul iranian asupra insulei Diego Garcia, la 4.000 km, arată de ce baza Deveselu - contestată de Călin Georgescu - este crucială pentru România și Europa Centrală: rachetele lansate asupra aeroportului americano-britanic din Oceanul Indian au dovedit a avea o rază de acțiune mult mai lungă decât ceea ce se estima că poate realiza regimul de la Teheran. Mai mulți analiști militari arată că, la o rază de acțiune de circa 4.000 de kilometri, Teheranul poate lovi ținte din Europa Centrală.  Citește și: Iranul lansează rachete balistice spre baza americano-britanică din Diego Garcia, dar ratează ținta În mai 2021, Călin Georgescu spunea: „Scutul Deveselu este o rușine diplomatică. Scutul nu are nimic legat de apărare. Din contră, ne-a tras într-un conflict de care nu aveam nevoie. Scutul ca atare este o parte a politicii de cofruntare. Scutul nu este o chestiune de pace, cum este prezentat de cei care au pupat ghiulul la diverse porți”.  Atacul iranian asupra insulei Diego Garcia, la 4.000 km, arată de ce baza Deveselu este crucială Radarul de la Deveselu face parte din scutul antirachetă Aegis Ashore al NATO, instalat de SUA în România și operațional din 2016. Scopul său principal este detectarea și urmărirea rachetelor balistice lansate din afara spațiului euro-atlantic, în special din Orientul Mijlociu (cum ar fi cele iraniene), pentru a proteja teritoriul europei al Alianței.  Potrivit Wall Street Journal, Iranul a lansat două rachete asupra bazei Diego Garcia, una s-a defectat în zbor, iar alta ar fi fost atacată de o navă de război americană, care a utilizat un sistem de apărare de tip SM-3 - însă nu este clar dacă interceptarea a reușit.  Este pentru prima oară când se constată că Iranul are rachete cu rază de acțiune atât de mare.  „Dacă acest lucru se confirmă, este un semnal strategic major: Iranul ar fi folosit o rachetă Khorramshahr-4 pentru a viza insula Diego Garcia.  Estimată până acum la o rază de acțiune de 2.000–3.000 km, această rachetă ar putea, în realitate, să depășească 4.000 km.  👉 Acest lucru ar putea plasa aproape întreaga Europă — până în Franța și Regatul Unit — în raza sa de acțiune”, scrie, pe Twitter, o cercetătoare în securitate și relații internaționale de la Universitatea din Tours, Elizabeth Shepard Sellam.  „Adevărata problemă nu este dacă racheta a fost interceptată sau nu. Ci faptul că Iranul ar fi demonstrat o rază de acțiune mult mai mare decât cea pe care o credea majoritatea lumii că o deține. O capacitate de 4.000 de kilometri schimbă complet situația. Marile capitale europene încep să intre în discuție. Parisul intră în raza de acțiune. Londra se apropie mult mai mult de limita vulnerabilității, în funcție de punctul de lansare și de încărcătura utilă. Acest lucru ar însemna că amenințarea rachetelor nu mai este limitată la Golful Persic, Israel sau anumite părți din Asia de Sud. Ar însemna că raza de descurajare, apărare și teamă s-a extins dramatic. Dacă se confirmă, Diego Garcia nu a fost doar o țintă. A fost un mesaj”, scrie Nawah al-Thani, fost general și director al „Defence Intelligence Operations” al statului Qatar. 

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră