vineri 05 decembrie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Autor: Mircea Marian

7424 articole
Mircea Marian

Mircea Marian este jurnalist din 1990, când a lucrat la UniFan Radio, primul post de radio independent din București. A fost reporter politic la Mediafax, Adevărul și Evenimentul Zilei și a moderat emisiuni la TVR Info și B1 TV. A fost șef al Departamentului Politic&Economic la România Liberă, între 2016 și 2017, și senior editor la Newsweek România din 2017 în ianuarie 2021.

Politică

Noua conducere PSD: revin baronesele de București și Botoșani, penalul Neacșu își promovează iubita

Noua conducere PSD: revin baronesele de București și Botoșani, Gabriela Firea și Doina Fedorovici, iar penalul Marian Neacșu își promovează iubita, Silvia Mihalcea, în postul de vicepreședinte. PSD a făcut publică lista echipei de conducere care îl susține pe Sorin Grindeanu - candidat unic - și moțiunea acestuia „Uniți pentru români. Puternici, doar împreună”.  Citește și: ANALIZĂ Cum a ajuns CCR să blocheze și să sfideze România: răspunderea PSD și PNL Surprinzător, Lia Olguța Vasilescu se retrage din noua structură de conducere. În schimb, soțul ei, Claudiu Manda, va fi secretar general, poziție din care controlează finanțele uriașe ale partidului.  Noua conducere PSD: revin baronesele de București și Botoșani Ce schimbări remarcabile sunt pe lista noii conduceri PSD, în jurul lui Grindeanu: Gabriela Firea va fi vicepreședinte și posibil candidat la primăria București, deși în 2024 a pierdut umilitor, atât ea, cât și partidul, în Capitală. Daniel Băluță va fi retrogradat de la prim-vicepreședinte la vicepreședinte. Baroneasa de Botoșani Doina Fedorovici (foto), fost președinte al CJ Botoșani și care, din această poziție, controla spitalul județean unde o gravidă a murit așteptând intervenția medicilor, va fi vicepreședinte. Ea este cea care l-a propulsat pe Marius Budăi în funcția de ministru al Muncii și l-a numit pe finul ei, Angel Călin, fost lăcătuș mecanic, la conducerea spitalului județean Botoșani. „Nimeni nu obține o funcție în Botoșani dacă nu face parte din Clanul Federovici”, scria jurnalistul Gabriel Gachi în august 2023. Penalul Marian Neacșu își promovează protejata, pe Silvia Mihalcea, vicepreședinte. În 2024 a făcut-o deputat.  Diana Tușa, soția patronului site-ului stiripesurse.ro și a institutului CURS, va fi vicepreședinte. Vasile Dîncu va fi și el vicepreședinte după ce și-a lăudat șeful, pe Sorin Grindeanu, spunând că este doctor în matematică, la fel ca Nicușor Dan. Grindeanu nu are doctoratul.  Marius Dunca, demis de Victor Ponta de la conducerea Autorității Naționale pentru Protecția Consumatorului după tragedia de la Colectiv. Însă, în ianuarie 2015, la propunerea lui Liviu Dragnea, a ajuns ministru al Tineretului în guvernul Grindeanu.  Fostul premier Mihai Tudose, acum președinte al Consiliului Național, nu apare pe lista viitoarei conduceri a PSD. 

Noua conducere PSD: revin baronesele de București și Botoșani Foto: Facebook
Vaccinurile și puterile externe controlează România, 5G-ul o manipulează, crede majoritatea Foto: Facebook
Politică

Vaccinurile și puterile externe controlează România, 5G-ul o manipulează, cred majoritatea românilor

Vaccinurile și puterile externe controlează România, iar 5G-ul o manipulează, crede majoritatea românilor, potrivit unui sondaj INSCOP. Sondajul a fost realizat în perioada 6-10 octombrie 2025, prin interviuri telefonice și are o rată de eroare de 2,95%. Citește și: ANALIZĂ Cum a ajuns CCR să blocheze și să sfideze România: răspunderea PSD și PNL Pe de altă parte, afirmația „Există locuri în România «încărcate energetic» întrunește acordul a 51.4% dintre cei intervievați, 37.8% își exprimă dezacordul, iar 10.9% nu știu sau nu răspund. Vaccinurile și puterile externe controlează România, 5G-ul o manipulează Potrivit sondajului, 40.1% dintre respondenți sunt de acord cu afirmația „Vaccinurile sunt folosite pentru a controla populația”, în timp ce 53.5% sunt în dezacord, iar 6.3% nu știu sau nu pot aprecia. Dintre alegători, 53 dintre cei care susțin AUR cred că acesta este scopul vaccinurilor.  Un zdrobitor procent de 61.4% dintre participanții la sondaj cred că „România este o țară unde puteri externe controlează în secret deciziile importante”. Doar 30.6% nu sunt de acord cu această afirmație, 7.6% nu știu sau nu pot aprecia. Aproape trei sferturi dintre alegătorii AUR și două treimi dintre cei ai PSD cred că puterile externe ne controlează în secret.  Tot un procent foarte mare, 55.6%, sunt de acord cu afirmația „Tehnologiile moderne (5G, inteligența artificială) sunt folosite pentru a manipula populația”. 37.9% își exprimă dezacordul, iar 6.3% nu știu sau nu pot aprecia. Circa două treimi din alegătorii AUR și PSD cred în puterea manipulării prin 5G. Circa 58.4% dintre cei intervievați cred că „Pandemiile sau crizele economice sunt rezultatul planurilor unor grupuri de putere secrete”, în timp ce 34.1% sunt de părerea contrarie. 7.3% nu știu sau nu pot aprecia. trei sferturi din electoratul AUR este de acord cu această teorie, între pesediști doar 54%. 

Cum arată tabăra antireformistă din CCR, încă majoritară Foto: Inquam/Octav Ganea
Politică

Cum arată tabăra antireformistă din CCR, încă majoritară: patru pesediști, plus omul lui Iohannis

Cum arată tabăra antireformistă din CCR, încă majoritară: patru pesediști, plus omul lui Iohannis, Mihaela Ciochină, plasată la acaeastă curte în 2022 de către fostul președinte. Cei cinci au decis că noua tentativă de a modifica pensiile speciale ale magistraților este neconsituițională.  Citește și: ANALIZĂ Cum a ajuns CCR să blocheze și să sfideze România: răspunderea PSD și PNL Cum arată tabăra antireformistă din CCR, încă majoritară Patru judecători - unul numit de Iohannis, unul susținut de PNL, unul de UDMR și cel numit de președintele Nicușor Dan - au considerat că legea este constituțională. Cine sunt clienții PSD plus Iohannis care au desființat legea guvernului Bolojan: Mihai Busuioc, un apropiat al lui Dragnea, cu studii de bază la școala de subofițeri de poliție Gheorghe Stan, un procuror modest din Botoșani care a condus secția specială a Parchetului care a anchetat-o pe Laura codruța Kovesi Cristian Deliorga, judecător din Constanța, considerat un apropiat al cercurilor de putere locale din jurul lui Sorin Strutinski, Radu Mazăre şi Nicuşor Constantinescu.  Bogdan Licu, procurorul care a renunțat la doctorat după ce au apărut dovezi că l-a plagiat Lor li s-a alăturat Mihaela Ciochină, juristă obscură la Senat, ulterior consilier prezidențial în mandatul lui Iohannis și numită de acesta, în 2022, la CCR. A absolvit dreptul la 25 de ani.  Cine a considerat că legea este constituțională: președinta CCR, Simina Tănăsescu, numită în funcție de Iohannis, Laura Scantei - promovată de PNL, Asztalos Csaba - fost președinte al CNCD, propus de UDMR și Cosmin Dragos, numit de președintele Nicușor Dan. 

Mircea Marian
Opinii

ANALIZĂ Cum a ajuns CCR să blocheze și să sfideze România: răspunderea PSD și PNL

Nu dați vina (doar) pe judecătorii de la CCR pentru că țin captivă o țară întreagă și își bat joc de 18 milioane de contribuabili. Vom pierde zeci de milioane din PNRR pentru că blochează reforma pensiilor speciale. Dar trebuie spus clar: acești ziși judecători - clienți politici, de fapt - au fost plasați în CCR, în majoritatea lor, de PSD și PNL/Klaus Iohannis, care știau exact ce oameni au trimis acolo și ce vor face.  Ultima numire, cea mai scandaloasă, este a lui Mihai Busuioc, absolvent al școlii de subofițeri de poliție, omul lui Liviu Dragnea. A fost propus de PSD, dar senatorii PNL, UDMR și USR l-au votat, în numele stabilității coaliției. Puteau spune PSD că e prea mult, că dezastrul de la CCR trebuie, cumva, oprit. Nu au făcut-o. Mai avem în CCR un plagiator notoriu, Bogdan Licu. După apariția acuzațiilor de plagiat, Licu a renunțat la doctorat - ca și cum un hoț, prins cu marfa în brațe, s-ar întoarce, ar plasa-o de unde a luat-o și apoi ar fi angajat la Poliție.  Azi, când CCR a respins din nou atacul asupra privilegiilor magistraților, cine ar fi fost alături de gruparea PSD? Mihaela Ciochină, o modestă juristă de la Senat, numită apoi consilier prezidențial al lui Iohannis și trimisă de acesta în CCR.  Tot PSD Dragnea l-a plasat în Curtea Constituțională pe procurorul Gheorghe Stan care a condus secția specială care trebuia să o bage la pușcărie pe Kovesi. Votul din camera Deputaților a fost secret, dar presa scrie că UDMR ar fi susținut propunerea.  Însă momentul cheie care a transformat CCR în cea mai antireformistă instituție a fost în 2018, când Dragnea le-a oferit o mită uriașă, iar lor le-a plăcut. Ce le-a oferit Dragnea: superimunitate! Încuviinţarea reţinerii, arestării, percheziţiei sau trimiterea în judecată a unui judecător CCR se dă cu votul a două treimi din numărul judecătorilor Curţii Constituţionale. Practic, procurorii nu pot să se atingă de judecătorii CCR.  pensii speciale uriașe, cumulate cu salariu și, eventual, cu alte pensii. „Judecătorii Curţii Constituţionale cu o vechime în activitatea juridică sau în învăţământul juridic superior de cel puţin 25 de ani, indiferent de vârstă şi de data pensionării, beneficiază, la cerere, de pensie de serviciu egală cu 80% din baza de calcul reprezentată de indemnizaţia de încadrare brută lunară şi sporurile avute. Pentru fiecare an care depăşeşte vechimea menţionată, la cuantumul pensiei se adaugă câte 1% din baza de calcul, fără a o putea depăşi”. Așa a ajuns Marian Enache să ia, în 2023, o pensie de peste 670.000 de lei (net, anual) de la CCR, peste 8.000 de lei pe lună, net, pensie de la parlament și salariu de circa 40.000 lei/lună, net de la CCR.  Singurul lucru care-i mai deranja pe acești judecători era că presa făcea scandal când le citea declarațiile de avere. Așa că le-a secretizat! Liderii actualei colaiții majoritare au promis că vor corecta această sfidare a CCR. Au uitat. 

Kelemen Hunor susține că toate partidele din coaliție au fost de acord să nu crească salariul minim Foto: Inquam/Octav Ganea
Politică

Kelemen Hunor susține că toate partidele din coaliție au fost de acord să nu crească salariul minim

Kelemen Hunor susține că toate partidele din coaliție au fost de acord să nu crească salariul minim: „Săptămâna trecută am discutat despre această chestiune şi cu toţii am fost de acord că nu vom creşte salariul minim în acest an, adică începând de anul viitor”, a spus el la Antena 3. Citește și: Kovesi sugerează că s-ar putea întoarce în România, chiar dacă nu s-a decis încă: „Îmi lipsesc multe – familia, prietenii, obiceiurile, mersul la biserică” Cu toate acestea, mai mulți parlamentari PSD l-au atacat pe premierul Bolojan pentru această decizie. Kelemen Hunor susține că toate partidele din coaliție au fost de acord să nu crească salariul minim „Săptămâna trecută am discutat despre această chestiune şi cu toţii am fost de acord că nu vom creşte salariul minim în acest an, adică începând de anul viitor. Asta a fost discuţia săptămâna trecută. Cu toţii”, a spus preşedintele UDMR Kelemen Hunor, la Antena 3. Kelemen Hunor a comentat poziția PSD: „Ei au zis că ar trebui, dar toată lumea înţelege că în acest moment pierzi mai mult pe partea economică decât câştigi pe partea bugetară. Dar, sigur, dacă cineva doreşte o reluare a discuţiilor, se poate. Dar noi, săptămâna trecută, am ajuns la această concluzie propusă de premier, să rămânem cu salariul minim şi în 2026, aşa cum am avut în 2025”.  „Salariul minim va crește în anul următor! Nu va fi înghețat! Vă asigur de acest lucru! PSD nu va accepta încălcarea legislației naționale și europene care reglementează salariul minim european. PSD s-a luptat atât în Parlamentul European, cât și în Guvern și în Parlamentul României pentru a introduce aceste garanții pentru cei 830.000 de salariații care au cele mai mici venituri (...)    Deci, nu discutăm dacă, ci cu cât va crește!”, a susținut fostul ministru al Muncii, Marius Budăi. 

Sala Polivalentă din Tulcea se scumpește cu circa 74 milioane lei Foto: Facebook CJ Tulcea
Eveniment

Sala Polivalentă din Tulcea se scumpește cu circa 74 milioane lei pentru că este mai mare cu 17 mp

Sala Polivalentă din Tulcea se scumpește cu circa 74 milioane lei pentru că este mai mare cu 17 mp și va avea nouă locuri în plus, arată un proiect de hotărâre de guvern „ pentru reaprobarea indicatorilor tehnico-economici” ai acestei cheltuieli de capital. Banii vin de la bugetul central, prin ministerul Dezvoltării, județul Tulcea finanțând sub 3% din construcție.  Citește și: Kovesi sugerează că s-ar putea întoarce în România, chiar dacă nu s-a decis încă: „Îmi lipsesc multe – familia, prietenii, obiceiurile, mersul la biserică” Firma „Construcții Erbașu” realizează această sală. Complexul va fi controlat de Consiliul Județean, dominat de PSD. Presa a scris că firma Erbașu a beneficiat de contracte cu statul în valoare de 900 de milioane de lei. „G4Media.ro a publicat, în trecut, mai multe articole care arătau legături între Rotaru și Erbașu, pe de o parte, și interese ale PSD, ale soției lui Marcel Ciolacu și ale unei apropiate a acestuia”, scria acest site în septembrie 2024.  Sala Polivalentă din Tulcea se scumpește cu circa 74 milioane lei  Inițial, prețul sălii polivalente din Tulcea era de puțin peste 119 milioane de lei. Acum el sare la 193,8 milioane de lei, o majorare de circa 70%. Din acești bani, județul Tulcea plătește sub șase milioane de lei.  Potrivit notei de fundamentare la proiectul de hotărâre, sala va fi „reconfigurată”: „Mărirea capacității Sălii de la  4438 la 4447 de locuri” - nouă locuri în plus.  „Suprafață construită  a obiectivului de investiții se mărește de  la 4.755,00 mp. la 4.772,00 mp” - creștere de 17 mp. „Implementarea unui sistem format din piezometre și puțuri de epuizment necesar gestionării apelor subterane din amplasament și monitorizării condițiilor hidrogeologice complexe din zona construcției Sălii Polivalente precum și executarea unei soluții de stopare a infiltrațiilor de la nivelul subsolului 2” GSP scria că sala trebuia să fie gata în aprilie 2025, dar acum ea este la un stadiu de circa 85%. Recent, presa locală anunța că va fi inaugurată pe 1 decembrie 2025, Ziua Națională a României. 

Kovesi sugerează că s-ar putea întoarce în România Foto: Inquam/George Calin
Politică

Kovesi sugerează că s-ar putea întoarce în România, chiar dacă nu s-a decis încă

Kovesi sugerează că s-ar putea întoarce în România, chiar dacă nu s-a decis încă: „Îmi lipsesc multe legat de România – familia, prietenii, obiceiurile, mersul la biserică”, a spus ea, într-un interviu pentru Libertatea. Mandatul lui Kovesi la conducerea Parchetului European, EPPO, expiră în octombrie 2026 și nu poate fi reînnoit.  Citește și: Pentru ce primește Adrian Ursu un salariu imens de la Antena 3: laude deșănțate pentru Dan Voiculescu, patronul de facto al trustului Intact În cadrul interviului, ea a arătat că nu s-a decis ce va face la final de mandat, dacă revine în țară sau rămâne în structurile europene: „Vedem după 2026 ce va fi, nu am decis nimic”.  Însă Kovesi a vorbit foarte mult despre legătura ei sufletească cu România. Kovesi sugerează că s-ar putea întoarce în România „Îmi lipsesc multe legat de România – familia, prietenii, obiceiurile, mersul la biserică. Avem două magazine românești aici, din când în când mai mergem și cumpărăm provizii ca să facem sarmale și mâncare românească. Avem o biserică aici, este deschisă în fiecare duminică și putem merge, dar sunt foarte multe lucruri care ne lipsesc”, a arătat ea. „Îmi place să gătesc, mai gătesc mâncare românească. Câteodată trebuie să merg la magazinul românesc să iau, de exemplu, varză murată ca să fac sarmale. Cumva suntem obișnuiți cu gusturile din România. Câteodată, în weekenduri sau când mai sunt sărbători, obișnuiesc să mai invit colegi din alte țări și încerc să le arăt care sunt tradițiile și ce mâncăm. Ne mai vizităm și cu prieteni români și mai facem o salată de boeuf sau icre ori ceva care să ne amintească de România. Luxemburghezii sunt foarte prietenoși și amabili, sunt obișnuiți să aibă rezidenți din alte țări. Dar cel puțin eu, personal, tot nu mă simt ca acasă. Adică este un sentiment care persistă în suflet. Îmi lipsește foarte mult România”, a mai spus Kovesi. 

Guvernarea Ciolacu a determinat zeci de mii de români să emigreze Foto: Facebook
Politică

Guvernarea Ciolacu a determinat zeci de mii de români să emigreze, tot mai puțini s-au întors

Guvernarea Ciolacu a determinat zeci de mii de români să emigreze, în timp ce tot mai puțini s-au întors, arată datele Institutului Național de Statistică (INS), analizate de Profit. Potrivit acestei publicații, în 2023 și 2024 numărul românilor care au părăsit oficial țara l-a depășit puternic pe cel al celor care s-au întors. Citește și: Pentru ce primește Adrian Ursu un salariu imens de la Antena 3: laude deșănțate pentru Dan Voiculescu, patronul de facto al trustului Intact Anii 2023 și 2024 au schimbat trendul din perioada anterioară, când numărul celor care reveneau îl depășea pe cel al celor care părăseau România. Guvernarea Ciolacu a determinat zeci de mii de români să emigreze În 2022, 54.839 de persoane au revenit în țară, față de 48.438 care au plecat definitiv, adică un plus de aproximativ 6.400 de români. În 2023, au plecat 48.612 cetățeni români, s-au întors 29.830 - pierdere netă de aproape 19.000 de persoane. În 2024, an electoral, au plecat 51.062 cetățeni români, s-au întors 28.431 - pierdere netă de aproape 23.000 de persoane.  Profit arată că din aceste statistici lipsesc datele privind migrația spre Marea Britanie, deși aceasta era una din principalele destinații ale celor care părăseau România.  În 2024, cei mai mulți emigranți au avut între 35 și 39 de ani, circa 12% din total. „Grupa de vârstă 30–34 de ani a avut o pondere de 8,1%, urmată de 25–29 de ani (7,4%) și 20–24 de ani (6,6%). În total, aproape un sfert din românii care au emigrat anul trecut aveau sub 35 de ani. Și segmentul 40–44 de ani este semnificativ, cu aproape 10% din total”, mai arată Profit. 

Participarea Hertei Muller la un festival de teatru din Polonia, anulată după proteste palestiniene Foto: facebook Herta Muller
Eveniment

Participarea Hertei Muller la un festival de teatru din Polonia, anulată după proteste palestiniene

Participarea Hertei Muller la un festival de teatru din Polonia a fost anulată după proteste palestiniene, relatează mai multe publicații din Germania. Ea este originară din România, s-a născut la Nițchidorf din județul Timiș și a emigrat în Germania în 1987. În regimul ceaușist i se interzisese să mai publice și era urmărită de Securitate. În 2009 a luat premiul Nobel pentru literatură.  Citește și: Intenția de vot pentru Ciucu, în creștere puternică, potrivit unui sondaj CURS, controlat de soțul unei deputate PSD. Ciucu, reacție de neîncredere Participarea Hertei Muller la un festival de teatru din Polonia, anulată după proteste palestiniene „Herta Müller urma să participe la Festivalul României intitulat «Fantome din trecut» la Cricoteka din Polonia, un muzeu din Cracovia care administrează moștenirea regizorului de teatru Tadeusz Kantor, până când grupurile pro-palestiniene au protestat pentru că Müller a condamnat în mod clar masacrul comis de Hamas într-un discurs ținut la un forum pe 7 octombrie la Stockholm, relatează Philipp Fritz în ziarul Die Welt. Directoarea Cricoteka, Natalia Zarzecka, i-a cerut lui Müller, prin e-mail, să apară într-o sală închisă din Cracovia sau din Berlin. Müller nu a răspuns la e-mail, dar a declarat pentru Die Welt: «Nu vreau să accept în tăcere această supunere și acest atac la adresa libertății de exprimare». Ea s-a declarat «îngrozită că așa ceva este posibil și în Polonia». Și: «Oamenii aceștia, care exercită presiuni, au renunțat la gândire. Nu înțeleg asta». Zarzecka, la rândul său, asigură ziarul Die Welt că preocuparea ei principală a fost siguranța lui Müller”, relatează site-ul perlentaucher.de.  Într-un interviu pentru Welt am Sonntag, Muller a condamnat ferm atacul Hamas din 7 octombrie 2023: „Cuvântul care îmi vine imediat în minte este masacru. Nu a fost nicidecum doar un atac, ci o baie de sânge. Trezește amintiri despre pogromurile naziștilor. Sunt convinsă că a fost intenționat să se reaprindă această frică adânc înrădăcinată a evreilor. Ca această teamă să devină din nou actuală și să înspăimânte societatea israeliană și statul însuși. Și exact asta a reușit baia de sânge. Această frică de exterminare a fost planificată cu precizie. Iar masacrul a fost aplaudat pe străzile din Gaza, iar ostaticii au fost prezentați ca pradă. Nu trebuie să uităm asta, în Israel nu a fost uitat, iar groaza a fost și mai puternică”. 

Intenția de vot pentru Ciucu, în creștere, potrivit CURS Foto: Facebook
Politică

Intenția de vot pentru Ciucu, în creștere, potrivit CURS, controlat de soțul unei deputate PSD

Intenția de vot pentru primarul PNL al Sectorului 6, Ciprian Ciucu, este în creștere puternică, potrivit unui sondaj CURS efectuat în București. CURS este controlat de Iosif Bubble, soțul unei deputate PSD, Diana Tușa. Citește și: Consilier prezidențial, către nostalgicii ceaușiști: industrializarea forțată, ineficientă, o moștenire otrăvită În august, intenția de vot pentru Ciucu era, potrivit CURS, de 11%. Acum ea a ajuns la 18%.  Însă aproape imediat după apariția acestui sondaj, Ciucu a avut o reacție negativă, de neîncredere, pe Facebook: „Iar se bat câmpii masiv cu sondajele pe București. Unii cred că vor câștiga alegerile prin manipulări, nu au învățat nimic. Treaba lor”.  Intenția de vot pentru Ciucu, în creștere, potrivit CURS Totuși, dacă duminica viitoare s-ar organiza alegeri pentru funcția de primar general al Capitalei, cele mai multe voturi ar fi adunate de Daniel Băluță, 25% (creștere ușoară, în marja de eroare a sondajului, față de 24% în august).  Potrivit CURS, intenția de vot pentru Drulă a scăzut ușor, de la 20% în august, la 18% acum, în octombrie.  Sondajul nu măsoară intenția de vot pentru Stelian Bujduveanu, viceprimarul PNL care acum este primar interimar. Situația altor presupuși candidați la funcția de primar general al Capitalei este:  Anca Alexandrescu (independent) – 10% Cristian Popescu Piedone (PNRR) – 9% Virgil Alexandru Zidaru (Makaveli) – 5% În ceea ce privește intenția de vot pentru partide, PSD se păstrează staționar la 21%, USR rămâne pe locul unu în București cu 22% (dar în scădere de la 27% în iunie și 23% în august), iar PNL este la 16%, scor pe care l-a avut și în iunie (14% în august). AUR are o intenție de vot de 21%, față de 18% în august. SOS și POT au fiecare câte 5%.  Cercetarea a fost realizată în perioada 8–17 octombrie 2025, prin interviuri față în față, pe un eșantion de 1072 de respondenți, reprezentativ pentru populația adultă a municipiului București (18 ani și peste). Marja de eroare este de ±3%, la un nivel de încredere de 95%.

Pentru ce primește Adrian Ursu un salariu imens de la Antena: ca să-i înalțe ode lui Dan Voiculescu Foto: Inquam/Octav Ganea
Politică

Pentru ce primește Adrian Ursu un salariu imens de la Antena: laude deșănțate pentru Dan Voiculescu

Pentru ce primește Adrian Ursu un salariu imens de la Antena 3: recită laude deșănțate pentru Dan Voiculescu, patronul de facto al trustului Intact. Într-un podcast preluat de site-ul Antenei 3, Ursu a spus, potrivit transcrierii de pe acest site: „Fiecare dintre noi se regăsește într-un fel în personajul Dan, mic sau mare, în treptele lui de evoluție”. Citește și: Consilier prezidențial, către nostalgicii ceaușiști: industrializarea forțată, ineficientă, o moștenire otrăvită Însă nu toți cetățenii români au fost turnători la Securitate, așa cum a fost Dan Voiculescu, și nici nu au fost condamnați la zece ani de închisoare pentru corupție pentru fapte care au generat statului un prejudiciu de circa 60 de milioane de euro.  În anul fiscal 2023, Adrian Ursu, director executiv al Antenei 3, a fost răsplătit de postul controlat, de facto, de Dan Voiculescu, cu circa 1.050.000 de lei.  Aceste venituri sunt nete, încasate anual. Informațiile apar în declarațiile de avere depuse de soția lui Ursu, Carmen Avram, fost europarlamentar PSD și, candidat, în 2024, la Camera Deputaților, tot pentru PSD.  Pentru ce primește Adrian Ursu un salariu imens de la Antena Iată cum a prezentat site-ul Antenei 3 emisiunea în care Adrian Ursu vorbea despre ultima carte a lui Dan Voiculescu, „Un băiat de nicăieri”: „În cadrul discuției, Adrian Ursu a oferit o interpretare profundă a poveștii de viață relatate de Dan Voiculescu, subliniind că această carte nu este doar o confesiune personală, ci și o oglindă a unei epoci în care ambiția, curajul și perseverența erau forme de supraviețuire. «Fiecare dintre noi se regăsește într-un fel în personajul Dan, mic sau mare, în treptele lui de evoluție. E o frescă spectaculoasă a unei epoci. Povestea studentului venit din Bariera Vergului, printre fii de miniștri și diplomați, arată o distanță enormă între lumi - dar și o ambiție pe măsură. Nu s-a lăsat, chiar dacă venea de la marginea orașului. A demonstrat că nu contează de unde vii, ci ce poți face prin tine însuți», a spus Ursu.” Ursu insistă pe „destinul umil” al lui Voiculescu. Din transcierea emisiunii nu reiese că s-ar fi discutat despre relația acestuia cu Securitatea - unde a turnat persoane foarte apropiate - sau despre condamnarea penală aflată încă în vigoare.  „Pornind dintr-un cartier umil al Capitalei, Bariera Vergului, Dan Voiculescu și-a construit un destin care, dincolo de controverse, rămâne legat de ideea de determinare și reconstrucție. «Tot timpul a încercat să demonstreze că poate să sară peste orice obstacol. Chiar și atunci când viața l-a pus la pământ, s-a ridicat. Și nu mulți pot face asta», a spus Ursu”, mai relatează antena3.ro. 

Consilier prezidențial, către nostalgicii ceaușiști: industrializarea forțată, o moștenire otrăvită Foto: Facebook Radu Burnete
Politică

Consilier prezidențial, către nostalgicii ceaușiști: industrializarea forțată, o moștenire otrăvită

Consilier prezidențial, către nostalgicii ceaușiști: „Industrializarea forțată, ineficientă și la o scară nerealistă ne-a lăsat o moștenire otrăvită. Nu e adevărat că suntem astăzi mai rău ca atunci. Asta este o minciună sfruntată”, a scris Radu Burnete pe Facebook. Citește și: BREAKING Încă o explozie într-un bloc, duminică dimineața, din cauza unei acumulări de gaze Burnete este consilier pe probleme economice.  El apreciază că dacă parte România ar fi rămas parte a Occidentului, după al doilea război mondial, „această industrializare s-ar fi petrecut rațional și în libertate și în 1990 am fi fost asemenea Austriei sau Belgiei, nu săraci și înfometați”. Consilier prezidențial, către nostalgicii ceaușiști: industrializarea forțată, o moștenire otrăvită „Ceaușismul a fost un dezastru pentru România și fardarea lui stridentă pe tik tok nu va schimba niciodată asta. Este binevenită cartea lui Cosmin Popa fără să-mi imaginez că zeci de mii de oameni o vor lăsa din mână răzgândiți. Propaganda ceaușistă a prins o nouă viață în epoca aiurelilor digitale în care dreptul de a revărsa orice pe rețele, echivalează din nefericire cu oportunitatea de a fi luat în serios fără discernământ. Cosmin Popa nu face doar o radiografie a economiei ceaușiste, ci și una a zilelor noastre. Purtăm în noi moștenirea putredă lăsată de Ceaușescu, de exemplu prin felul în care normalizăm corupția, evaziunea și șmecheria. Glumim adesea că este felul nostru mai balcanic de a fi. Nu e adevărat. Comunismul a distrus fibra noastră morală în raport cu statul și ea se reface foarte greu.   Cartea este și un inventar al eșecurilor monumentale și risipei din acei ani. Pentru cei neavizați ceaușismul a industrializat și urbanizat România ceea ce nu poate fi contestat, dar a fost un «progres» doar raportat la noi înșine. Dacă am fi rămas parte a Occidentului după al doilea război această industrializare s-ar fi petrecut rațional și în libertate și în 1990 am fi fost asemenea Austriei sau Belgiei, nu săraci și înfometați.   Mai mult, industrializarea forțată, ineficientă și la o scară nerealistă ne-a lăsat o moștenire otrăvită. Nu e adevărat că suntem astăzi mai rău ca atunci. Asta este o minciună sfruntată. Suntem infinit mai bine, dar totuși nu atât de bine pe cât am fi putut fi dacă nu aveam de gât pietrele de moară ale lui Ceaușescu.   Ceaușescu a cultivat o mulțime de tare pe care le văd și astăzi: obsesia autosuficienței economice, neîncrederea în tot ceea ce este privat și autonom, conspirația că tot ce e străin ne vrea răul, apatia birocratică în care cetățenii nu sunt cei pe care îi servim, ci cei care îndrăznesc să ne deranjeze cu problemele lor.   Ne-am vindecat parțial de rănile comunismului. Nu în totalitate și sunt prea mulți cei care vând astăzi o imagine a trecutului dinainte de 1989 care nu are nicio legătura cu realitatea rece și crudă a sărăciei și privării de libertate și oportunitate”, a scris Burnete. 

La final de noiembrie s-ar putea circula de la București la Focșani pe autostradă Foto: Facebook Cristian Pistol
Eveniment

La final de noiembrie s-ar putea circula de la București la Focșani pe autostradă - director CNAIR

La final de noiembrie s-ar putea circula de la București la Focșani pe autostradă, susține directorul CNAIR Cristian Pistol. El susține că spre sfârșitul lunii viitoare ar putea fi finalizat lotul Pietroasele – Municipiul Buzău al autostrăzii Ploieşti – Buzău. Citește și: Va permite România survolul avionului lui Putin, spre Budapesta? Precedente și rute alternative La final de noiembrie s-ar putea circula de la București la Focșani pe autostradă  „Ritm de lucru bun pe șantierul lotului 3 (#Pietroasele - #Municipiul Buzău) al autostrăzii Ploiești-Buzău! Asocierea de constructori turci Nurol - Makyol este mobilizată în șantier cu 360 de muncitori și 239 de utilaje.   Progresul fizic pe acest lot de autostradă, este de 85%.   În acest ritm de lucru, estimez că la sfârșitul lunii noiembrie vom da în trafic și cei 13,9 km ai acestui lot, astfel încât să putem circula neîntrerupt în regim de autostradă de la București la Focșani.   Contractul are o valoare de 1,093 miliarde lei (fără TVA), iar finanțarea este asigurată prin PNRR”, a scris Pistol pe Facebook. Lotul 2 Mizil – Pietroasele a fost dat în circulație vineri.    „Odată cu finalizarea lotului 3 Pietroasele – Buzău (13,9 km – n. r.), estimată pentru sfârşitul lunii noiembrie, vom avea 200 km de autostradă continuă între Bucureşti şi Focşani.   Iar până la sfârşitul anului, prin deschiderea celor 50 km între Focşani şi Adjud, vom putea circula pe 250 km de autostradă modernă, de la Bucureşti la Adjud.   Această realizare reprezintă un nou pas concret în modernizarea infrastructurii de transport şi în creşterea conectivităţii regionale, contribuind la dezvoltarea economică durabilă a României”, a scris recent și ministrul Transporturilor, Ciprian Șerban. 

Exces de slugărnicie a lui Vasile Dîncu: L-a promovat la rang de doctor în matematică pe șeful său de la partid Foto: Inquam/Ilona Andrei
Politică

Exces de slugărnicie a lui Vasile Dîncu: Grindeanu „este doctor în matematică”. Afirmația este falsă

Exces de slugărnicie a lui Vasile Dîncu: Grindeanu „este doctor în matematică, are doctorat în matematică şi calculează întotdeauna ceea ce face”, a spus fostul ministru PSD al Apărării la un interviu pentru Prima TV. Citește și: Va permite România survolul avionului lui Putin, spre Budapesta? Precedente și rute alternative Exces de slugărnicie a lui Vasile Dîncu Informația este însă falsă: în biografia lui Grindeanu, publicată pe site-ul Parlamentului, acesta nu are nici măcar un masterat. El a urmat studii postuniversitare de specialitate la Universitatea Timișoara, a avut o bursă Tempus la Universitatea Bologna, „Perfecţionare în domeniul statisticii sociale” și a urmat un curs de perfercționare la Institutul Dipolomatic Român. Întrebat, în emisiunea Insider Politic, cât de mult vor conta în cariera politică a lui Sorin Grindeanu Ordonanţa 13, care a scos sute de mii de oameni în stradă, şi scandalul Nordis, în care apare numele liderului PSD, Vasile Dîncu a răspuns că Grindeanu nu e autorul moral al Ordonanţei 13 şi că scandalul Nordis nu e tranşat în justiţie.  „Eu cred că sunt două lucruri conjuncturale. Primul este legat de faptul că într-adevăr, Ordonanţa 13, a fost cel care era acolo când a semnat pentru ea, dar n-a fost cel care a creat-o, să zicem, nu este chiar autorul şi creatorul şi aici lumea ştie în general chestiunea.  Al doilea lucru este legat de un scandal care nu are încă o finalizare juridică. Într-adevăr sunt mai degrabă suspiciuni. Vom vedea ce se întâmplă. Ceea ce are în faţă însă Sorin Grindeanu şi ce are el ca atuuri, sunt câteva lucruri care sunt importante din punctul meu de vedere. În primul rând este membru al Partidului Social Democrat din 1996. Puţini mai sunt în partid din 1996. Este unul dintre cei mai vechi membri. Are experienţă politică. Este un om echilibrat. Este doctor în matematică, are doctorat în matematică şi calculează întotdeauna ceea ce face. Asta este un lucru bun. Am putea să spunem că ar trebui să aibă şi o posibilitate de dialog cu preşedintele României”, a susținut Dîncu.  Site-il pressone a scris, în 2017, că Grindeanu a obţinut postul de asistent universitar cu un volum inexistent: volumul „Integrala Lebesgue-Radon în raport cu o măsură complexă” era de negăsit. 

Număr uriaș de mandate de siguranță națională în ultimii ani Foto: SRI
Eveniment

Număr uriaș de mandate de siguranță națională în ultimii ani. ICCJ n-a respins nici o solicitare

Număr uriaș de mandate de siguranță națională în ultimii ani: 8.603 de la 1 ianuarie 2023 la 1 septembrie 2025, scrie site-ul Lumea Justiției. Înalta Curte de Casație și Justiție, ICCJ, n-a respins nici o solicitare, mai arată acest site. Citește și: Va permite România survolul avionului lui Putin, spre Budapesta? Precedente și rute alternative Număr uriaș de mandate de siguranță națională în ultimii ani Ce sunt mandatele de siguranță națională? „În limbaj strict juridic vorbim despre restrângerea temporară a exerciţiului unor drepturi sau libertăţi fundamentale în activitatea de informaţii pentru realizarea securităţii naţionale”, scrie revista Intelligence, publicată de SRI. Este vorba de interceptarea convorbirilor telefonice și/sau a tuturor comunicațiilor electronice, dar și „căutarea unor informaţii, documente sau înscrisuri pentru a căror obţinere este necesar accesul într-un loc, la un obiect ori deschiderea unui obiect”, filmări, inclusiv în spațiul privat sau obținerea de informații prin GPS.  Luju arată cum au fost distribuite anual solicitările de mandate de siguranță națională (toate cererile fiind aprobate): 2.678 de solicitări admise în 2023 3.049 de solicitări admise în 2024 2.876 de solicitări admise în primele opt luni din 2025 Site-ul face o comparație cu alți ani: 2012 - 3.602, 2013 - 3.791 și doar 2.695 în 2014.  În 2018, SRI arăta că în perioada 2004 – 2016 au fost solicitate 28.784 mandate de securitate naţională, dintre care puţin peste 9.200 au fost mandate iniţiale, iar numărul de persoane ale căror drepturi şi libertăţi au fost restrânse în baza autorizaţiei a fost de 20.907.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră