miercuri 02 septembrie
Login Contact
DeFapt.ro

Mircea Marian

8826 articole
Mircea Marian

Mircea Marian este jurnalist din 1990, când a lucrat la UniFan Radio, primul post de radio independent din București. A fost reporter politic la Mediafax, Adevărul și Evenimentul Zilei și a moderat emisiuni la TVR Info și B1 TV. A fost șef al Departamentului Politic&Economic la România Liberă, între 2016 și 2017, și senior editor la Newsweek România din 2017 în ianuarie 2021.

Politică

AUR continuă să plătească sume uriașe la Realitatea TV, chiar și după ce Călin Georgescu a fost interzis la acest post de televiziune

Site-ul Realității TV continuă să încaseze sume uriașe, lunar, de la AUR, pentru publicitate on-line, deși acest post a anunțat că îl va cenzura pe Călin Georgescu. Azi, 11 iulie, pe site-ul acestui post de televiziune este postată știrea “Petrișor Peiu dezvăluie cele trei decizii pe care AUR le-ar lua imediat după preluarea guvernării“. Citește și: EXCLUSIV Șapte instituții au controlat azilele lui Pașca până în 2026: condiții „corespunzătoare”, nici o amendă Simion continuă să dea bani mulți la presa zis liberă La finalul știrii se menționează că acesta este un material publicitar: MATERIAL PUBLICITAR POLITIC PARTIDUL ALIANȚA PENTRU UNIREA ROMANILOR (AUR). Notificare privind transparența la https://www.realitatea.net/notificare-transparenta-publicitate-politica-2026 În notificare se precizează că AUR plătește lunar 60.000 de euro, plus TVA, către Realitatea TV, iar banii sunt din subvenția de la buget: “SPONSOR: PARTIDUL ALIANȚA PENTRU UNIREA ROMANILOR ADRESĂ: BD. IANCU DE HUNEDOARA, NR. 8A, SECTOR 1, BUCUREȘTI PERIOADA ÎN CARE ESTE PREVĂZUTĂ PUBLICAREA MATERIALULUI PUBLICITAR POLITIC: 02.01.2026 – 31.12.2026 SUMA BUGETATĂ PENTRU MATERIALUL PUBLICITAR POLITIC TIP CHELTUIELI PENTRU PRESĂ ȘI PROPAGANDĂ: 60000 euro/LUNĂ + TVA – ONLINE. BUGETUL ESTE CONSTITUIT DIN FINANȚAREA PUBLICĂ A PARTIDULUI“.  AUR, condus de suveranistul George Simion, nu pare deranjat de faptul că Realitatea TV îl cenzurează pe Călin Georgescu, după ce acesta i-a reproșat Ancăi Alexandrescu că a fost cenzurat, precum și susținerea pentru premierul desemnat Adrian Veștea.  Postul Realitatea Plus a suspendat aparițiile lui Călin Georgescu în urma unui conflict direct și tensionat izbucnit în direct la emisiunea Ancăi Alexandrescu din 28 iunie 2026. Georgescu a criticat-o dur pe moderatoare și a acuzat postul de cenzură pentru că nu i-a preluat un apel adresat parlamentarilor. Televiziunea a considerat că afirmațiile lui Georgescu au depășit limitele acceptabile. „După declarațiile făcute aseară de domnul Georgescu la adresa Realitatea PLUS și a telespectatorilor noștri, considerăm că a fost depășită o limită. Cu atât mai mult cu cât domnia sa a afirmat că prezența și mesajele sale au fost difuzate de această televiziune doar pentru rating. Dacă singurul nostru obiectiv ar fi fost audiența, am putea continua în aceeași manieră. Însă, pentru noi, respectul față de telespectatori și față de propria credibilitate este mai important decât orice punct de rating”, a transmis Realitatea Plus. Postul TV l-a somat pe  Călin Georgescu să-și ceară scuze. „Din acest motiv, până în momentul în care domnul Călin Georgescu își va cere scuze public atât Realității PLUS, cât si telespectatorilor care urmăresc această televiziune, ne rezervăm dreptul de a nu mai participa și de a nu mai transmite evenimente dedicate exclusiv domniei sale. Ne asumăm această decizie chiar dacă ea poate însemna pierderea unei părți din audiența pe care am fi câștigat-o prin reflectarea activității sale”. AUR nu a reacționat la acest conflict.   

AUR continuă să plătească sume uriașe la Realitatea TV, chiar și după ce Călin Georgescu a fost interzis la acest post de televiziune
Curtea lui Savonea o achită pe fosta șefă de post din Bârsana, condamnată inițial pentru contrabandă
Eveniment

Curtea lui Savonea o achită pe fosta șefă de post din Bârsana, condamnată inițial pentru contrabandă

Înalta Curte de Casație și Justiție a achitat-o, ieri, pe fosta șefă de post de poliție din Bârsana, Maramureș, Silvia Pop. Ea a fost condamnată ințial de Curtea de Apel Cluj la 49 de luni de închisoare. Citește și: Deficitul comercial continuă să scadă, cresc exporturile de alimente, scad importurile Silvia Pop era acuzată că a sustras 4.002 pachete de țigări de contrabandă aflate în custodia poliției și le-a înlocuit cu rumeguș. Avocații celor acuzați au susținut însă că nu inculpații au sustras țigările și că acestea nu proveneau din contrabandă. Înalta Curte de Casație și Justiție a admis recursurile în casație ale tuturor inclupaților din acest dosar - inclusiv soțul Silviei Pop - și i-a achitat pe acuzația principală de contrabandă având limite de la 5 la 15 ani și care a dus la pedeapsa cu executare, astfel că vor fi puși în libertate, iar cauza va fi rejudecată la Curtea de Apel. Prin decizia pronunțată în 9 iulie 2026, Înalta Curte a stabilit că fapta de contrabandă, în forma reținută în rechizitoriu, nu întrunește condițiile prevăzute de lege și a dispus achitarea tuturor inculpaților pentru această infracțiune, în baza articolului 16 alin. (1) lit. b) din Codul de procedură penală, care prevede că fapta nu este prevăzută de legea penală în forma reținută de acuzare. Curtea lui Savonea o scoate din pușcărie “Înlătură reținerea circumstanței agravante prevăzute de art. 77 lit. a) din Codul penal (săvârșirea faptei de trei sau mai multe persoane împreună). Anulează mandatele de executare a pedepsei închisorii emise în baza Deciziei penale nr. 374/A din 23 februarie 2026, pronunțată de Curtea de Apel Cluj – Secția penală și de minori. Dispune punerea de îndată în libertate a inculpaților Pop Silvia, Rednic Lorinț, Rus Alexandra Lăcrămioara și Rus Lorinț, dacă nu sunt arestați sau reținuți în altă cauză“, a decis Înalta Curte de Casație și Justiție.  În februarie 2026, Curtea de Apel Cluj a reținut că în seara zilei de 4 decembrie 2022, inculpata – agent de poliție și gestionar de fapt al bunurilor – s-a deplasat la post împreună cu concubinul și ceilalți doi inculpați. Aceștia ar fi transferat cartușele în apartamentul de serviciu de la etaj, unde, timp de aproximativ șase ore, au înlocuit țigările din 4.002 pachete cu rumeguș adus în saci menajeri. “Curtea constată că gravitatea faptelor imputate inculpaţilor este una ridicată, aceştia dând dovadă de o periculozitate sporită şi de o indiferenţă reprobabilă faţă de consecinţele faptelor comise. Prin prisma calităţii deţinute de inculpata Pop Silvia la momentul comiterii faptelor, gravitatea faptelor imputate acesteia este una mai ridicată în comparaţie cu cea a celorlalţi inculpaţi, cu atât mai mult cu cât a acţionat în calitate de autor al infracţiunilor de delapidare şi de sustragere sau distrugere de probe sau înscrisuri, în timp ce în sarcina celorlalţi inculpaţi s-a reţinut complicitatea la aceste infracţiuni. Aceste fapte au fost comise pe timp de noapte, prin modul în care au acţionat fiind evident că aceştia au urmărit să nu fie surprinşi de alte persoane în timpul activităţilor pe care le-a implicat sustragerea ţigaretelor din imobilul în care se afla sediul postului de poliţie, după ce inculpata le-a mutat în apartamentul de serviciu care se afla la etajul clădirii“, mai arăta Curtea de Apel. 

La două luni după demiterea guvernului Bolojan, dobânzile la care se împrumută statul au scăzut
Politică

La două luni după demiterea guvernului Bolojan, dobânzile la care se împrumută statul au scăzut

Rata dobânzii la titlurile de stat pe 10 ani a scăzut, în această lună, la doar 6,69%, arată Eugen Rădulescu, consilier al guvernatorului BNR. Citește și: Deficitul comercial continuă să scadă, cresc exporturile de alimente, scad importurile Și analistul BCR Vlad Ioniță consemnează, într-un raport al Erste Bank, acest fapt: “Execuția bugetară favorabilă în primele cinci luni ale anului a ancorat randamentele pieței într-un mediu altfel volatil, marcat de incertitudine geopolitică și impas politic intern. În ciuda incertitudinii politice persistente, randamentele pe 10 ani s-au stabilizat în jurul valorii de 6,7-6,8%“. Decuplarea de la țuțuroiul cu bani publici îi înnebunește Cum explică Rădulescu acest fapt: “În sfârșit, să vedem cum evoluează cel mai important indicator al credibilității externe a României: rata dobânzii la titlurile de stat pe 10 ani. În luna martie ratele dobânzilor au atins un maxim de 7,27%. La jumătatea lui aprilie coborâseră până la 6,71%, pentru a urca din nou la 7,28% înaintea moțiunii de cenzură. La 2 luni de la demiterea guvernului, dobânda de pe piață a scăzut până la 6,69% în această lună. De ce? Oricât se zvârcolesc detractorii actualului guvern, oricât de mult rău au făcut țării trântind un guvern care funcționa foarte bine, piețele internaționale se uită la cifre, iar aceste cifre arată mai mult decât încurajator“. “Probabil, decuplarea de la țuțuroiul cu bani publici îi înnebunește așa de tare pe unii, încât, ca orice drogat în sevraj, ar face totul să-și primească înapoi doza de drog. Indiferent de costul acesteia“, mai apreciază Rădulescu.  Comentând scăderea dobânzilor la titlurile de stat, sociologul Remus Ștefureac scrie: “Oare piețele chiar apreciază un guvern interimar limitat în “creativitatea” măsurilor, cu marja redusă de implementare a unor decizii “politice”? Sau explicația acestor evoluții este legată de alți factori?   Și atunci, cât de relevantă este această criză politică pentru evoluția economiei?   Cum ar fi să ne găsim în fața unor triple EFECTE NEAȘTEPTATE ale moțiunii și crizei politice:   1. aruncarea pe o trambulină politică a premierului Ilie Bolojan+PNL, 2. clarificarea clivajelor politice din România (PNL+USR vs. AUR+PSD sau vs. AUR vs. PSD) si 3. Regenerarea economiei sub efectul eliberarii din chingile populismului și “creativității” politice pe fondul unui guvern limitat în acțiune“, a scris Ștefureac. 

Siegfried Mureșan anunță că PSD nu mai este principalul partid și nu își va recăpăta influența
Politică

Siegfried Mureșan anunță că PSD nu mai este principalul partid și nu își va recăpăta influența

Europarlamentarul PNL Siegfried Mureșan a scris pe Facebook că PSD este incapabil să mai influențeze deciziile în Parlament, ceea ce arată că nu mai este principala formațiune a României. Mai mult, “PSD nu va mai recâștiga influența pe care a avut-o timp de peste 3 decenii în România“. Citește și: EXCLUSIV Șapte instituții au controlat azilele lui Pașca până în 2026: condiții „corespunzătoare”, nici o amendă Potrivit lui Mureșan, confruntarea, la viitoarele alegeri, va fi între AUR și PNL-ul condus de Ilie Bolojan. “PSD nu va mai recâștiga influența pe care a avut-o timp de peste 3 decenii în România“ “PSD este acum dezorientat pentru că vede că și-a pierdut, pentru totdeauna, rolul de principal partid din România. De la Revoluție încoace, PSD a fost, până de curând, partidul care influența cel mai mult jocul politic din România, chiar și când era în opoziție.   Ne amintim perioada CDR 1996–2000, când PSD (pe atunci PDSR), deși în opoziție, era în continuare principala forță politică din țară, cu cei mai mulți oameni în administrație și cu cei mai mulți lideri în teritoriu. Perioada 1996–2000 a fost o perioadă de instabilitate și pentru că PSD sabota pe toate căile încercările de reformare ale CDR.   Tot PSD este partidul care, din opoziție, a ținut în funcție Guvernul minoritar Tăriceanu.   Iar, în 2016, în timpul guvernului tehnocrat al lui Cioloș, tot PSD deținea cele mai multe funcții în eșalonul 2 și conducea, de facto, țara.   Acum, pentru prima dată, PSD vede că este incapabil să mai influențeze deciziile în Parlamentul României. Deși au existat doi premieri desemnați care au fost pe placul lor, pesediștii nu au reușit să construiască o majoritate în Parlament.   PSD nu va mai recâștiga influența pe care a avut-o timp de peste 3 decenii în România. Confruntarea, la următoarele alegeri, va fi între partidul extremist, populist, antieuropean AUR și forțele pro-europene conduse de Ilie Bolojan“, a explicat Mureșan. 

Deficitul comercial continuă să scadă, cresc exporturile de alimente, scad importurile
Economie

Deficitul comercial continuă să scadă, cresc exporturile de alimente, scad importurile

Institutul Național de Statistică a anunțat, azi, că deficitul comercial al României, în perioada ianuarie - mai 2026, este cu 889 milioane euro (-6,2%) mai mic decât cel înregistrat în perioada similară din anul trecut.  Citește și: EXCLUSIV Șapte instituții au controlat azilele lui Pașca până în 2026: condiții „corespunzătoare”, nici o amendă Un deficit comercial mai mic înseamnă presiune mai mică pe moneda națională și împrumuturi mai puține. Românii consumă mai puține alimente de import Datele de azi ale INS arată că exporturile de alimente și animale vii au crescut puternic, cu 8,2%, în timp ce importurile au scăzut cu 0,5%. Exporturile de alimente au o pondere de 7,5% din totalul exporturilor.  Au explodat exporturile de uleiuri, grăsimi și ceruri de origine vegetală, care au crescut în primele cinci luni cu aproape 120%. Importurile acestui tip de produse au scăzut cu 8,6%.  Exporturile FOB, în perioada 1.I-31.V 2026, au atins 40 337,4 milioane euro, cu 2,4% peste valoarea din perioada similară din 2025, iar importurile CIF au însumat 53 843,0 milioane euro, cu 0,1% mai mult faţă de 2025, fiind raportat un deficit al balanţei comerciale de 13 505,6 milioane euro.  Ponderi importante în structura exporturilor şi importurilor au deţinut maşinile şi echipamentele de transport (46,6% la export şi 36,4% la import), precum şi alte produse manufacturate (27,1% la export şi 27,1% la import).   Valoarea schimburilor intra-UE27 de bunuri în perioada 1.I-31.V 2026 a fost de 29 214,4 milioane euro la expedieri şi de 39 566,5 milioane euro la introduceri, ceea ce înseamnă 72,4% din total exporturi şi 73,5% din total importuri.   Numai în luna mai 2026 a fost înregistrat un deficit comercial de 2,616 miliarde de euro.

Mihai Tudose, doctor al Academiei SRI, scrie că PNL-ul lui Bolojan a tras în țărani și mineri
Politică

Mihai Tudose, doctor al Academiei SRI, scrie că PNL-ul lui Bolojan a tras în țărani și mineri

Fostul premier PSD Mihai Tudose, cunoscut pentru faptul că se lăuda că nu are cont bancar,. a scris, pe Facebook, că “PSD a închis negocierile pentru intrarea în UE și NATO“, în timp ce PNL “a tras“ în țărani și în mineri. Probabil că el se referă la răscoala din 1907 și greva de la Lupeni, din 1929.  Citește și: EXCLUSIV Șapte instituții au controlat azilele lui Pașca până în 2026: condiții „corespunzătoare”, nici o amendă În plus, Tudose reproșează PNL și alungarea domnitorului Alexandru Ioan Cuza, în 1866. Mihai Tudose deține un doctorat în Științe Militare și Informații, obținut în 2010 la Academia Națională de Informații „Mihai Viteazul” (ANIMV) din cadrul SRI. Titlul a fost marcat de acuzații de plagiat, ceea ce l-a determinat pe Tudose să depună cereri de renunțare la acesta și să deschidă procese în instanță pentru a bloca o decizie oficială. Tudose scrie că Siegfried Mureșan suferă de “febra micilor rumegătoare“ “De când a fost el ,,desemnat” ca posibilă desemnare ( ! ), numitu’ Siegfried Vasile Mureșan a pățit ceva. Nu știu exact ce... dar ceva s-a dereglat brusc. Nu că înainte totul îi funcționa impecabil… dar măcar era liniar! Azi a postat el, din nou, cum nu se poate cu PSD. Că PSD e antieuropean. Că e creația lui Iliescu. Că ordonanța 13. Că PNL (adică și el sau mai ales el, liberal din naștere) nu are cum să se asocieze cu PSD.   Că el a avut ,,revelația” liberalismului muuult după ce a fost înțărcat este o altă poveste. Cu capitole de pe la PMP-Băsescu etc..   Dar dacă tot invocă recursuri istorice: PSD a închis negocierile pentru intrarea în UE și NATO. Cu Ion Iliescu Președintele României.   Pe listele cu PSD a ajuns el europarlamentar.   Vrea istorie ,,liberală”?   Cine a tras în țărani? Dar în mineri? Dar episodul cu A. I. Cuza?   Bine, ei continuă să ,,tragă” în români și astăzi. Doar că o fac un pic mai sofisticat: cu taxe și impozite. Cu scăderea puterii de cumpărare. Cu inflația, cu prețul la carburanți…. Lista este îngrozitor de lungă!   Cu un guvern ilegitim, demis de Parlament. Cu un Bolojan care stă în funcția de prim-ministru lipsit de legitimitatea susținerii parlamentare.   Cu miniștri interimari cu mandat depășit care practic sunt în situația de uzurpare de calități oficiale.   Revenind, această desemnare a unei eventuale posibile desemnări a numitului Mureșan să fie cauza delirului zilnic din ultima perioadă? Sau febra micilor rumegătoare?“, a  scris Tudose, pe Facebook.   

DIICOT insistă cu arestarea familiei Pașca: ar fi luat un ajutor de înmormântare ilegal, pentru un bărbat care încă trăiește
Eveniment

DIICOT insistă cu arestarea familiei Pașca: ar fi luat un ajutor de înmormântare ilegal, pentru un bărbat care încă trăiește

DIICOT a cerut, azi, Curții de Apel București arestarea întregii familii Pașca - Viorel Pașca, soția și cei trei copii - susținând că are noi probe care să justifice această măsură. Curtea de Apel va lua o decizie luni, 13 iulie. Citește și: Guvernul scoate din Fondul de rezervă o sumă uriașă pentru a acoperi parțial costurile acțiunii anti-Pașca, din Bihor Potrivit legii 422/2023, valoarea ajutorului de deces a fost stabilită, pentru 2026, la: 9.192 de lei – în cazul decesului asiguratului sau pensionarului și 4.310 de lei – în cazul decesului unui membru de familie al asiguratului sau al pensionarului. Ajutorul se acordă în cazul decesului unui asigurat sau unui pensionar, banii fiind primiți de o singură persoană, și anume de cea care face dovada că a suportat cheltuielile ocazionate de deces DIICOT dă informații pe surse presei care-i apără acțiunea anti-Pașca Potrivit site-ului stiripesurse.ro, controlat de soțul unei deputate PSD, noua probă a DIICOT este că familia Pașca a încasat ilegal un ajutor de înmormântare pentru un bărbat care nu decedase. Însă Viorel Pașca spune că pur și simplu a încurcat buletinele. “Conform unor informații pe surse, s-ar fi descoperit că familia Pașca a luat ajutor de înmormântare pentru un bărbat care încă trăiește. Aceștia se apără și spun că au încurcat buletinele“, arată acest site.  Procurorii DIICOT mai susțin că proprietarii azilelor din județul Bihor ar fi exploatat sute de pacienți cu dizabilități și le-ar fi încasat pensiile sau ajutoarele primite, inclusIv cele de înmormântare. Însă judecătoarea de la Tribunalul București care a repins prima cerere de arestare a lui Viorel Pașca a arătat că, deși funcționau ilegal, azilele lui Pașca nu ofereau condiții proaste pentru persoanele vulnerabile. „Timp de 20 de ani, statul român mi-a trimis peste 3.500 de oameni ca să le dau să mănânce și să îi îngrijesc cum am știut eu mai bine. Când statul român m-a «invitat» la el, mi-a pus cătușele și nu mi-a dat să mănânc trei zile. Asta a fost ospitalitatea statului român. Perchezițiile au durat de dimineață până seara târziu, după care ne-au dus la București. (…) Am fost băgat într-o cameră cu alte cinci persoane, o încăpere mai mică decât cele în care locuiesc bolnavii aici, și pus să dorm pe o saltea, fără cearșaf, fără pernă, fără nimic. Eu am respectat statul român, iar statul român s-a purtat așa cu mine”, a povestit Pașca pentru Bihon.  Viorel Pașca a povestit că, după difuzarea informațiilor potrivit cărora el și familia sa erau acuzați de trafic de persoane, unul dintre deținuți i-ar fi făcut unuia dintre fiii săi un gest de amenințare, trecându-și mâna pe la gât, ca și cum ar fi sugerat că îi va tăia gâtul.

Jurnaliștii Ciutacu și Carla Tanasie îl critică pe Pîslaru fiindcă a dat-o afară pe pesedista Zară
Politică

Jurnaliștii Ciutacu și Carla Tanasie îl critică pe Pîslaru fiindcă a dat-o afară pe pesedista Zară

Victor Ciutacu, angajat la România TV, post controlat de Sebastian Ghiță, și Carla Tanasie, de la Digi 24, au criticat pe Facebook faptul că ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru (PNL), a concediat-o pe pesedista Alexandra Zară de la conducerea  Autorității Naționale pentru Protecția Drepturilor Persoanelor cu Dizabilități (ANPDPD).  Citește și: Guvernul scoate din Fondul de rezervă o sumă uriașă pentru a acoperi parțial costurile acțiunii anti-Pașca, din Bihor Zară este membru PSD și ar fi trebuit să plece din Guvern, cum au făcut majoritatea colegilor ei de partid, dupăp ce formațiunea lui Grindeanu a votat moțiunea de cenzură prin care Executivul condus de Ilie Bolojan a fost demis.  Ciutacu spune că Pîslaru trebuia “luat de mascați și dus cu duba la mandat“ “Enervat și rănit în orgoliu, presat și de propagandiștii rezist, anunță că o demite pe șefa autorității de stat însărcinată cu protecția persoanelor cu dizabilități. Pe care doar ce o felicitase pentru implicarea ei în relocarea și monitorizarea nefericiților scoși din azilele clandestine ale lui Viorel Pașca. Pentru ce culpă? Aici e aici! Fiindcă respectiva persoană a fost pe teren, fără să-i spună și lui, convocată instituțional de DIICOT ca factor de specialitate responsabil, în acea noapte a descinderii din așa-zisul paradis al bunului samaritean îmbogățit din bișnița cu bătrâni. Unul la mână, Alexandra Zară nu era subordonata lui Dragoș Pâslaru. Autoritatea pe care a condus-o e, legal, independentă și se află în coordonarea, nu în subordinea, Ministerului Muncii. Președintele instituției e numit direct de premier. Deci Ilie Bolojan o dă afară, prin gura lui Dragoș Pâslaru. Doi la mână, pentru că a fost pusă să semneze un angajament de confidențialitate, dacă i-ar fi spus ministrului fie și informal, ar fi devenit automat penală. Pentru, mai exact, ca să citez din Codul Penal, compromiterea intereselor justiției“, a susținut Ciutacu, care a concluzionat că Pîslaru trebuia “luat de mascați și dus cu duba la mandat“.  Carla Tanasie, de la Digi 24, a fost mai puțin dură, sugerând doar că Pîslaru a acționat politic. “Pâslaru s-a supărat și pentru ca ITM Bihor a făcut control la Pasca și l-a amendat cu un milion de ei , după ce au constatat că 36 de persoane lucrau la negru. ITM a făcut controlul la solicitarea DIICOT. Alexandra Zară a fost în ziua perchezițiilor la Bihor tot la solicitarea DIICOT. Dragoș Pâslaru e supărat ca nu a fost anunțat. Fiecare politician a exploatat emoția produsă de acest caz cum a crezut de cuviință și cum i-a folosit“, a scris Tanasie, pe Facebook. 

Guvernul scoate din Fondul de rezervă o sumă uriașă pentru a acoperi parțial costurile acțiunii anti-Pașca, din Bihor
Politică

Guvernul scoate din Fondul de rezervă o sumă uriașă pentru a acoperi parțial costurile acțiunii anti-Pașca, din Bihor

Guvernul Bolojan va scoate, azi, din Fondul de rezervă suma de 20,02 milioane de lei (puțin sub patru milioane de euro) pentru a acoperi costurile relocării celor 409 de persoane care se aflau în îngrijirea lui Viorel Pașca, în Bihor. Citește și: Judecătorii dau statul în judecată pentru că n-au făcut nimic, deci au pierdut bani Suma a coperă strict relocarea unui număr de aproximativ 409 persoane vulnerabile în alte servicii sociale rezidențiale în care să li se asigure “condițiile minime“ necesare protejării sănătății, demnității și integrității fizice și psihice, se arată în nota de fundamentare a hotărârii de guvern. Banii, strict pentru relocare, Internele și DIICOT nu spun cât au cheltuit pe operațiunea anti-Pașca Ministerul de Interne și DIICOT nu au precizat, până acum, cât a costat desfășurarea de forțe din Bihor, împotriva lui Pașca. Suma de peste 20 milioane de lei se va distribui către unitățile administrativ-teritoriale care i-au preluat pe cei aflați în găzduirea lui Viorel Pașca.  “Sumele alocate prin anexele nr. 4 și nr. 5 din Legea bugetului de stat pe anul 2026 nr.43/2026, nu cuprind și fondurile necesare susținerii serviciilor sociale pentru aceste aproximativ 409 persoane relocate din județul Bihor“, explică ministrul Dezvoltării, Cseke Atilla, care a inițiat acest proiect de hotărâre de guvern. Cei mai mulți bani se duc către județul Satu Mare, aproximativ 2,7 milioane de lei, urmat de Cluj - sub 2,6 milioane de lei și Sibiu - circa două milioane de lei.  Soții Viorel și Florica Pașca, împreună cu cei trei fii ai lor, acuzați de constituirea unui grup infracțional organizat și de traficarea persoanelor pe care le-au adăpostit în casele lor din Dumbrava, au plecat joi dimineață la București, unde Curtea de Apel decide dacă vor fi lăsați în libertate sau arestați.  Avocatul familiei Pașca, Răzvan Doseanu, a cerut anularea actelor de urmărire penală efectuate în dosar fără respectarea dreptului la apărare, dar și recuzarea procuroarei de caz, totodată sesizând Inspecția Judiciară, care are competența să se pronunțe asupra abaterilor magistraților.

Judecătorii dau statul în judecată pentru că n-au făcut nimic, deci au pierdut bani
Eveniment

Judecătorii dau statul în judecată pentru că n-au făcut nimic, deci au pierdut bani

Judecătorii au descoperit o nouă metodă de a stoarce statul român de bani: îl dau în judecată fiindcă nu au ajuns președinți sau locțiitori în birourile electorale de circumscripție din mai multe județe.  Ei spun că au pierdut bani astfel și cer acordarea drepturilor bănești, constând în: indemnizație pe zi de activitate (aproximativ 30.000 de lei/ persoană pe o campanie electorală), plata unei diurne de 2% pe zi din indemnizația de încadrare brută lunară, plata de dobânzi penalizatoare, plata de cheltuieli de judecată și actualizarea acestor sume cu rata inflației. Deocamdată cer doar 5,5  milioane de lei În cazul a 24 de dosare soluționate la fond s-a admis excepția lipsei calității procesuale pasive a AEP, iar în alte cinci dosare instanțele au apreciat că AEP are calitate procesuală pasivă în cauză. Un dosar a fost suspendat, iar un dosar este soluționat în fond la Înalta Curte de Casație și Justiție. Citește și: Bătrânii, ignorați de stat: de ce România nu reușește să construiască un sistem de îngrijire pentru vârstnici Președintele Autorității Electorale Permanente (AEP), Adrian Țuțuianu, a explicat cum s-a ajuns la aceste procese. “Reclamanții (...) au contestat hotărârile Biroului Electoral Central prin care au fost desființate birouri electorale de circumscripție în mai multe județe - vorbim aici de campaniile din 2024-2025 - și s-a dispus prin hotărâre de Birou Electoral Central reluarea operațiunii de desemnare a președinților și locțiitorilor acestor birouri electorale. La reluarea procedurii de desemnare, persoanele respective nu au mai fost nominalizate. Și, ca urmare, au înțeles că trebuie să dea în judecată statul român“, a spus Țuțuianu. Magistrații respectivi au chemat în judecată AEP sub pretextul că ar fi continuator de drept al Biroului Electoral Central, dar și Ministerul Finanțelor, Ministerul de Interne, Guvernul, prefecții sau alte instituții ale statului român. “Totalul sumelor solicitate - este un calcul provizoriu, pentru că timpul trece și eventuale dobânzi accesorii curg - este de 5,5 milioane de lei“, a precizat șeful AEP. “Partea bună pentru AEP este că Înalta Curte de Casație și Justiție a statuat că nu avem calitate procesuală pasivă în aceste cauze. Patru dosare aflate în fond sunt în curs de soluționare, sunt în faza de administrare a probelor și două dosare soluționate inițial în defavoarea AEP, câștigate ulterior în recurs. Faptul că AEP a invocat o excepție și a fost admisă nu înseamnă că n-ar putea răspunde statul român. Știți foarte bine, statul român răspunde prin Ministerul Finanțelor. Vom vedea care va fi finalul acestor procese“, a afirmat președintele AEP.El a menționat că a solicitat CSM o întâlnire, apreciind că este necesară o clarificare legislativă pe acest subiect, pentru a evita repetarea unor astfel de situații la alegerile următoare.    

Sondaj ARP: PNL crește masiv și depășește PSD. Încrederea în Grindeanu, mult sub partidul său
Politică

Sondaj ARP: PNL crește masiv și depășește PSD. Încrederea în Grindeanu, mult sub partidul său

Un sondaj al Agenției de Rating Politic (ARP), efectuat între 30 iunie și 3 iulie, arată că, din aprilie până acum, intenția de vot pentru PNL a crescut puternic, cu peste opt procente. PSD a rămas la același nivel, dar a fost depășit de liberalii conduși de Ilie Bolojan.  Citește și: Bătrânii, ignorați de stat: de ce România nu reușește să construiască un sistem de îngrijire pentru vârstnici Potrivit ARP, încrederea în Nicușor Dan a rămas aceeași, din aprilie în iunie-iulie, circa 24%, în Bolojan a crescut cu aproape opt la sută, iar în Simion cu circa patru procente.  PNL crește puternic, dar nici AUR nu se lasă Circa 33% dintre cei chestionați vor alegeri anticipate, doar 11,4% cred că soluția crizei politioce este refacerea coaliției PSD-PNL-USR-UDMR, iar 11,3% preferă guvern tehnocrat. Doar 6,8% cer guvernare PSD-AUR. Ce arată sondajul ARP în ceea ce privește intenția de vot: AUR este pe primul loc, a crescut puțin, de la 35,8% în aprilie la 36,4% în iunie-iulie PNL a sărit de la 14,2% la 22,4% - locul doi PSD, relativ constant, intenție de vot de 17,9% USR, tendință de scădere ușoară, de la 11,2% la 10,5%. USR simte deja amenințarea de a-și pierde alegătorii în fața efectului „Bolojan”, comentează directorul ARP, sociologul Cristian Andrei.  SOS a ajuns la 2,9%, iar POT la 1,3%.  “PNL este câștigătorul net al ultimelor luni în intenția de vot, atrăgând mai ales votanți nehotărâți, dar și de la partidele mai mici precum USR sau REPER (...) PSD își păstrează capitalul electoral, însă are publicul cel mai dezinteresat de alegeri. Invers, votanții PNL și AUR sunt cei mai mobilizați - în caz de alegeri, ele ar fi mai avantajate de momentul politic“, apreciază, pe Facebook, sociologul Cristian Andrei.  “O „fuziune” între bazinele PSD și AUR (nu între partide) ar forma un bloc electoral uriaș - cele două bazine electorale sunt complementare“, mai scrie sociologul.  Sondajul ARP măsoară gradul de încredere în mai multe personaje politice, Oana Gheorghiu fiind imediat după Fritz (20,1%) cu 17,7% grad de încredere. Încrederea în Fritz a sărit de la peste 13% în aprilie la peste 20% în iunie-iulie. ARP precizează: “Sondaj cu interviuri administrate mixed-mode, CATI (Random Digit Dialing) și în panel online opt-in (CAWI). 1774 de interviuri cu populație 18+, reprezentativă pentru România, perioada: 30 iunie - 3 iulie 2026. Metodologie: Eșantion mixt, telefonic-online. Ponderare two-phase weighting, pe variabilele vârstă, sex, educație, mediu de rezidență, regiune, utilizare internet, vot anterior – conform datelor oficiale INS și AEP. Eroare statistică la nivel național: 2,8%“. 

Ex-ministrul PSD Florin Manole a dat BTT-ul pe mâna unui polițist-pensionar și a unui administrator de taxiuri
Politică

Ex-ministrul PSD Florin Manole a dat BTT-ul pe mâna unui polițist-pensionar și a unui administrator de taxiuri

Fostul ministru PSD al Muncii Florin Manole a plasat la conducerea Biroului de Turism pentru Tineret, BTT, un absolvent al unei universități private care a fost administrator la Family Food Bakery SRL, o firmă cu unul sau doi angajați, a cărei principal obiect de activitate este “Alte transporturi terestre de călători“. Citește și: Bătrânii, ignorați de stat: de ce România nu reușește să construiască un sistem de îngrijire pentru vârstnici În 2024, BTT mai avea active evaluate la 76,68 milioane lei, cu o cifră de afaceri de 5,8 milioane lei și un profit net de aproape 669.000 lei, cu 21 angajați. BTT, pe mâna unui polițist-pensionar și a unui client PSD Însă Daniel Roșca - plasat la conducerea BTT în martie 2026 - are conexiuni politice: a fost consilier la Asociația Macedonenilor, din 2014 în 2016, și apoi consilier al pesedistului Alexandru Ghigiu, când acesta era președinte la Institutul Național de Administrație (2022-2023) și apoi șef al cancelariei premierului Ciolacu.  Publicația constănțeană replicaonline.ro scrie despre Roșca că în perioada martie – iunie 2014 a fost consilier la recuperatorii de credite Asset Portfolio Servicing Romania SRL. “Taximetristul lui Ciolacu numit șef la BTT a terminat în 2015 Facultatea de Științe Economice a Universității Ecologice din București, instituție la care a obținut apoi și un master, în 2017“, mai scrie Replica Online. Șef al Consiliului de administrație al BTT este Ionel Ciobanu, fost economist la Legume-Fructe, pe vremea lui Ceaușescu, și apoi polițist. Când Gabriela Firea era primar, Ciobanu ocupa funcția de consilier al directorului general Compania Municipală Medicală SA (februarie 2019-februarie 2020).  În anul fiscal 2023, Ciobanu a avut o pensie de peste 178.000 lei, net, anual.  În acea declarație de avere, din 2024, Ciobani arăta că deține, din 2024, un Mercedes GLK 220 CDI, o mașină de teren care costă circa 100.000 de euro. 

Justiția lui Savonea, nouă lovitură pentru Bolojan și PNL, cei care au tăiat pensiile magistraților. Toate hotărârile Congresului din 21 iunie, suspendate
Politică

Justiția lui Savonea, nouă lovitură pentru Bolojan și PNL, cei care au tăiat pensiile magistraților. Toate hotărârile Congresului din 21 iunie, suspendate

Tribunalul Bucureşti a dispus miercuri suspendarea provizorie a tuturor hotărârilor adoptate de Partidul Naţional Liberal la Congresul Extraordinar din 21 iunie, inclusiv a noii conduceri şi a modificărilor statutare. Decizia, executorie de drept, aruncă partidul într-o situaţie de incertitudine juridică profundă, într-un moment de maximă tensiune politică şi instituţională, scrie news.ro.  Citește și: Sondaj ARP: PNL crește masiv și depășește PSD. Încrederea în Grindeanu, mult sub partidul său 18 ex-lideri PNL distrug în instanță echipa Bolojan Hotărârea instanţei vine în urma unei acţiuni formulate de un grup de 18 lideri liberali contestatari, printre care Monica Anisie, Lucian Bode, Rareş Bogdan, Sorin Cîmpeanu şi Alina Gorghiu. Aceştia au solicitat anularea şi suspendarea efectelor Congresului, invocând presupuse nereguli în procedura de convocare şi desfăşurare a lucrărilor.   Prin soluţia pronunţată, instanţa a decis suspendarea provizorie a Hotărârilor nr. 01 şi 02 ale Congresului Extraordinar, a alegerii organelor de conducere rezultate în urma moţiunii „Modernizare cu rădăcini”, care îl confirmase pe Ilie Bolojan în funcţia de preşedinte al PNL, precum şi a ratificării noului Statut al partidului. De asemenea, au fost suspendate 13 decizii administrative adoptate de nou-înfiinţatul Birou Permanent Naţional (BPN) în perioada imediat următoare Congresului, între 21 şi 23 iunie. “Suspendă provizoriu executarea şi efectele următoarelor hotărâri, până la soluţionarea definitivă a dosarului nr. 26120/3/2026, aflat pe rolul Tribunalului Bucureşti – Secţia a V-a Civilă: 1. Hotărârea Congresului Extraordinar al Partidului Naţional Liberal nr. 01/2026 din data de 21.06.2026; 2. Hotărârii Congresului Extraordinar al Partidului Naţional Liberal nr. 02/2026 din data de 21.06.2026; 3. Hotărârea Congresului Extraordinar al PNL din data de 21.06.2026 prin care s-a aprobat alegerea organelor de conducere ale Partidului Naţional Liberal, adoptată ca urmare a aprobării moţiunii „Modernizare cu rădăcini” , potrivit procesului-verbal al desfăşurării lucrărilor Congresului Extraordinar al PNL din data de 21.06.2026; 4. Hotărârea Congresului Extraordinar al PNL din data de 21.06.2026 prin care s-a aprobat ratificarea modificării Statutului Partidului Naţional Liberal aprobat prin Hotărârea Consiliului Na?ional Extraordinar nr. 02/2026 din data de 19.06.2026, precum şi a actelor subsecvente adoptate în temeiul acestora, respectiv: 5. Decizia nr. 01/21.06.2026 a Biroului Permanent Naţional; 6. Decizia nr. 02/21.06.2026 a Biroului Permanent Naţional; 7. Decizia nr. 03/21.06.2026 a Biroului Permanent Naţional; 8. Decizia nr. 04/23.06.2026 a Biroului Permanent Naţional; 9. Decizia nr. 05/23.06.2026 a Biroului Permanent Naţional; 10. Decizia nr. 06/23.06.2026 a Biroului Permanent Naţional; 11. Decizia nr. 07/23.06.2026 a Biroului Permanent Naţional; 12. Decizia nr. 08/23.06.2026 a Biroului Permanent Naţional; 13. Decizia nr. 09/23.06.2026 a Biroului Permanent Naţional; 14. Decizia nr. 10/23.06.2026 a Biroului Permanent Naţional; 15. Decizia nr. 11/23.06.2026 a Biroului Permanent Naţional; 16. Decizia nr. 12/23.06.2026 a Biroului Permanent Naţţonal; 17. Decizia nr. 13/23.06.2026 a Biroului Permanent Naţional; Executorie de drept”, conform instanţei. Suspendarea dispusă de Tribunal este valabilă până la soluţionarea definitivă a dosarului de fond (nr. 26120/3/2026), aflat pe rolul Secţiei a V-a Civilă. Până la o decizie finală, efectele tuturor actelor adoptate după Congres sunt practic îngheţate, inclusiv cele asumate de noua conducere instalată în jurul lui Ilie Bolojan. Decizia amplifică un conflict deja deschis între conducerea PNL şi sistemul judiciar. Pe 1 iulie, aceeaşi instanţă suspendase actul de convocare a Congresului, prima lovitură juridică majoră la adresa legitimităţii reuniunii. În urma acelei hotărâri, lideri ai PNL au lansat critici dure la adresa magistraţilor, acuzând crearea „fără precedent” a unor completuri specializate la Tribunalul Bucureşti imediat după Congres. Din punct de vedere procedural, decizia de suspendare nu este definitivă, PNL având posibilitatea de a formula apel în termen de cinci zile. Cu toate acestea, caracterul executoriu al hotărârii produce efecte imediate, blocând funcţionarea noilor structuri de conducere şi punând sub semnul întrebării validitatea actelor adoptate după 21 iunie. Criza juridică intervine într-un moment politic extrem de sensibil. PNL se află la conducerea unui guvern interimar şi este implicat în negocieri pentru formarea unei noi majorităţi parlamentare. În aceste condiţii, lipsa unei conduceri validate juridic şi suspendarea statutului creează un vid de autoritate internă şi complică capacitatea partidului de a acţiona coerent pe scena politică.  

Clientela PSD conduce Autoritatea pentru Protejarea Persoanelor cu Dizabilități: deputatul Shaorma, o polițistă locală, fata unui consilier AUR
Politică

Clientela PSD conduce Autoritatea pentru Protejarea Persoanelor cu Dizabilități: deputatul Shaorma, o polițistă locală, fata unui consilier AUR

Un grup de clienți PSD conduce Autoritatea Națională pentru Protecția Persoanelor cu Dizabilități (ANPPD), cea care ar fi trebuit să aibă grijă de persoanele aflate în casele lui Viorel Pașca. Citește și: Ministrul Pîslaru scrie că DIICOT nu l-a anunțat pe el de acțiunea din Bihor, ci pe pesedista Zară Deși autoritatea - suborodnată ministerului Muncii - este condusă de un președinte cu rang de secretar de stat, pesedista Alexandra Zară nu s-a retras din această funcție după ce partidul ei a votat pentru demiterea guvernului Bolojan. Deputatul PSD Shaorma, polițista locală și fata de AUR Ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru, a scris, ieri, că a aflat de acțiunea DIICOT în Bihor, la azilele gestionate de Viorel Pașca, de la pesedista Alexandra Zară, președinta Autorității Naționale pentru Protecția Drepturilor Persoanelor cu Dizabilități (ANPDPD). Ea este fiica unui consilier local AUR, Ovidiu Zară. Cel mai celebru personaj din conducerea Autorității este vicepreședintele Irinel Ion Stativă, fost deputat PSD, cunoscut sub denumirea de “deputatul shaorma“ după ce, în pandemie, a făcut scandal la o shaormerie, fiindcă nu dorea să poarte mască. În iulie 2020, deputații PSD Adrian Solomon și Ioan Stativă, amendaţi pentru că au refuzat să poarte măști de protecție în interiorul unui fast-food din București, le-au reproşat poliţiştilor care au luat această măsură că nu își cunosc locul în ierarhie. Potrivit G4Media, ei le-au spus oamenilor legii că: “Nu vă meritaţi hainele statului!”, “Eu vă plătesc salariile!”, “Nu vă cunoaşteţi locul în ierarhie!”, ”Am eu grijă să vorbesc cu Coarnă să aibă grijă de voi!” sau “Nu am ce să vorbesc cu voi că aveţi 3 luni de şcoală!”. Stativă a fost deputat din 2012 în 2024.  În ultima legislatură, Irinel Stativă a vorbit câteva minute, din care 26 de secunde pentru depunerea jurământului. Singura funcție pe care o deținea în Legislativ era cea de secretar al comisiei de prietenie cu Mongolia. El s-a făcut remarcat când a încercat să-l apere pe conjudețeanul său, Adrian Solomon, de unul din obișnuitele asalturi ale lui George Simion. „Gogoșică, unde te bagi tu? Gogoșică, ia pleacă de aici!”, i-a spus atunci Simion, făcând referire la porecla celebră în județul Vaslui a deputatului PSD. Secretar general al Autorității este o fostă polițistă locală de la Sectorul 3 și Sectorul 1, Roxana Dobrin. Ea a studiat, între 2009 și 2012, în paralel, Dreptul și Știiințele Politice, la universitățile private Titu Maiorescu, respectiv Dimitrie Cantemir.  Șefa Autorității este Alexandra Zară, fiica consilierului local AUR Ovidiu Zară. Ea este președinta interimară a organizației PSD de Tineret din Sectorul 5, după cum arată cea mai recentă declarație de avere. Zară a fost consilier local PSD în Sectorul 5 și membră în Adunarea Generală a Acționarilor (AGA) a companiei Societatea Infrastructură S5 S.A. Ea a fost și consilier la Cancelaria Prim-Ministrului (Marcel Ciolacu) în perioada 07.2023-12.2024, părecum și consilier de stat la SGG din 10.2022 în 06.2023. 

Grindeanu crede că-l insultă pe Siegfried Mureșan: “Este un Bolojan mai mic“
Politică

Grindeanu crede că-l insultă pe Siegfried Mureșan: “Este un Bolojan mai mic“

Președintele PSD, Sorin Grindeanu, l-a atacat pe europarlamentarul PNL Siegfried Mureșan spunând că acesta este “un Bolojan mai mic“. Pe de altă parte, Grindeanu a insisitat că PSD nu ar mai dori să guverneze cu USR. Citește și: Lovitură dură pentru DIICOT în cazul Pașca: condițiile de cazare erau „corespunzătoare” susține o judecătoare, iar procurorii nu au dovezi pentru traficul de persoane Grindeanu spune că discută în continuare cu Bolojan „Avem un guvern demis cu 281 de voturi de peste 60 de zile. De peste 60 de zile. Și, din cauza unui singur om, nu putem să ne așezăm la masă și să găsim o soluție care să excludă - și cu asta sunt total de acord - partidele extremiste. Mureșan este «un Bolojan mai mic». S-a inventat această poveste cu Siegfried Mureșan după ce le-am spus: „Ați zis că mă votați! Votați-mă”. Au venit cu o nouă chestiune. L-au scos pe Siegfried Mureșan. Dacă mâine sunt de acord cu guvernul de armistițiu, cu care, din principiu, nu am niciun fel de problemă, atâta timp cât am fost de acord cu Guvernul Tomac, s-ar inventa altceva”, a spus Grindeanu la Digi24. Grindeanu a mai apreciat că USR „ar trebui să meargă în opoziție”. „Acum, din punctul nostru de vedere, USR și-a arătat în această perioadă dorințele politice. Eu cred că USR ar trebui să meargă în opoziție. Adică, să nu facă parte din viitoarea posibilă coaliție de guvernare. Dar e părerea mea personală. Nu am un vot intern în partid”, a declarat Grindeanu. El a arătat că discută în continuare cu premierul Bolojan. “Da, vorbesc cu Ilie Bolojan și el mă sună. De exemplu, lunea trecută m-a sunat să-mi trimită șase legi la Parlament legate de PNRR, marți, a doua zi, fiind ultima zi de sesiune. Patru legi la Camera Deputaților, două la Senat. M-a sunat și mi le-a și trimis. Cele patru legi de la Camera Deputaților a doua zi au fost votate. Deci, într-o zi. La Senat nu. Dar e responsabilitatea PNL acolo. Mă rog. Și e absolut normal să discut cu Ilie Bolojan”, a relatat liderul PSD.     

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră