duminică 18 octombrie
Login Contact
DeFapt.ro

Mircea Marian

9068 articole
Mircea Marian

Mircea Marian este jurnalist din 1990, când a lucrat la UniFan Radio, primul post de radio independent din București. A fost reporter politic la Mediafax, Adevărul și Evenimentul Zilei și a moderat emisiuni la TVR Info și B1 TV. A fost șef al Departamentului Politic&Economic la România Liberă, între 2016 și 2017, și senior editor la Newsweek România din 2017 în ianuarie 2021.

Politică

PNL îi trimite pe Oana Gheorghiu și Dragoș Pîslaru în coasta lui Băluță și Robert Negoiță

Conducerea PNL București i-a desemnat pe Dragoș Pîslaru și Oana Gheorghiu în funcțiile de președinți interimari ai organizațiilor din sectoarele trei și respectiv patru, din București. Primari ai acestor sectoare sunt pesediștii Robert Negoiță și Daniel Băluță. Negoiță este primar din 2012, deși are mai multe dosare penale.  Recent, G4Media scria: „Procesul prin care a fost trimis în judecată Robert Negoiță, primarul Sectorului 3, și în care prejudiciul estimat de procurori este de peste 100 de milioane de euro, va fi reluat de la zero, la patru ani de la începerea cercetării judecătorești. Motivul este că președinta Curții de Apel București, Liana Arsenie, a schimbat completul de judecată, iar potrivit unei decizii a Curții Constituționale, în asemenea cazuri, procesul se reia de la capăt, pentru ca noul complet să administreze integral probatoriul” Băluță este primar la Sectorul 4 din 2016. El este vicepreședinte PSD pe Administrație Publică.  Citește și: CCR nu fusese sesizată pe declararea averilor, s-a autosesizat ilegal, arată trei judecători din CCR Foștii șefi ai organizațiilor PNL din sectoare au contestat demiterea Robert Negoiță a fost reales, în 2024, cu peste 53% din voturile celor care au venit la urne, însă el a fost sprijinit și de PNL, și de PSD. Băluță a strâns peste 60% din voturi, dar și el a candidat cu susținerea alianței PSD-PNL.  Tot ieri, PNL București i-a desemnat pe Sanda Nicola - o fostă jurnalistă care a candidat, în 2024, la Parlament pentru Partidul România în Acțiune, care îl susținea pe Mircea Geoană - și pe avocatul Andrei Badiu la conducerile organizațiilor PNL din sectoarele doi și, respectiv, cinci. La Sectorul 5, primar este fiul lui Cristian Popescu Piedone, iar la Sectorul 2 primar este pesedistul Rareș Hopincă. „PNL București trebuie să fie o organizație deschisă și relevantă și să revină în topul preferințelor bucureștenilor. Mulțumesc Sanda Nicola, Dragoș Pîslaru, Oana Gheorghiu și Andrei Badiu pentru că ați acceptat preluarea conducerii interimare a filialelor PNL din Sectoarele 2, 3, 4 și respectiv 5.   Ne așteaptă o muncă susținută pentru reconstruirea acestor filiale și pentru dezvolarea celor mai bune politici de guvernare locală pentru București în general și pentru sectoarele noastre în special.   Toți cei patru proaspăt presedinți și președinte de filiale PNL au cariere profesionale excepționale și am mare încredere că împreună vom ține Bucureștiul departe de populism”, a scris primarul Capitalei, Ciprian Ciucu (PNL), pe Facebook.    Însă foștii președinți ai organizațiilor PNL din sectoarele 2, 3, 4 și 5 din București, alături de fostul lider al filialei Ialomița au cerut Tribunalului București suspendarea deciziei prin care au fost demiși din funcții.   Monica Anisie (PNL Sector 2), Andrei Baciu (PNL Sector 3), Ionuț Stroe (PNL Sector 4), Dan Meran (PNL Sector 5) și Dragoș Soare (PNL Ialomița) au cerut Tribunalului București suspendarea deciziei prin care au fost demiși din funcție. Inițiativa vine după ce, în data de 20 iulie, Biroul Politic Național al PNL i-a schimbat de la șefia filialelor.  Dosarul a fost înregistrat marți, 28 iulie. 

PNL îi trimite pe Oana Gheorghiu și Dragoș Pîslaru în coasta lui Băluță și Robert Negoiță
CCR nu fusese sesizată pe declararea averilor, s-a autosesizat ilegal, arată trei judecători din CCR
Politică

CCR nu fusese sesizată pe declararea averilor, s-a autosesizat ilegal, arată trei judecători din CCR

Un grup de trei judecători din CCR - Simina Tănăsescu, numită de președintele Iohannis, Laura Scâtei, propusă de PNL, și Dacian Dragoș, propus de președintele Nicușor Dan - arată că majoritatea din Curtea Constituțională a blocat ilegal publicarea declarațiilor de avere. Cei trei arată că CCR nu fusese sesizată cu privire la această chestiune și s-a autosesizat.  Citește și: De ce majoritatea PSD-UDMR din CCR refuză din nou publicarea declarațiilor de avere: ar fi o „expunere publică nejustificată a relației private” Nici măcar în 2025, CCR nu a interzis complet publicarea averii demnitarilor „Exercitarea atribuției de control a priori asupra legilor de către Curtea Constituțională este limitată de textul constituțional și delimitată în conținutul său de prevederile invocate de autorii obiecțiilor de neconstituționalitate, Curtea neavând posibilitatea de a extinde, din oficiu, obiectul controlului de constituționalitate”, arată cei trei judecători.  „Curtea nu poate acționa decât în limitele sesizării. Dacă ar proceda altfel, Curtea ar exercita un control de constituționalitate din oficiu, ceea ce este inadmisibil în raport cu prevederile art. 146 lit. a) din Constituție și ale Legii nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale”, explică aceștia în opinia separată. Ei arată că, chiar și așa, publicarea declarațiilor de interese financiare - o formă a declarațiilor de avere - era constituțională.  „Curtea a subliniat că soluția legislativă a publicării declarațiilor de avere/interese este justificată prin prisma scopului legal al ANI de asigurare a integrității în exercitarea demnităților și funcțiilor publice și prevenire a corupției instituționale, iar anonimizarea datelor cu caracter personal reprezintă o garanție împotriva unor ingerințe arbitrare. Prin urmare, jurisprudența Curții Constituționale a fost constantă, în sensul că măsura publicării declarațiilor de avere și de interese urmărește un scop legitim, este necesară pentru atingerea acestui scop, este adecvată și proporțională cu respectivul scop, fiind însoțită de garanții precum anonimizarea datelor cu caracter personal. Prin Decizia nr. 297/2025, adoptată cu majoritate de voturi, Curtea Constituțională a admis o excepție și a declarat neconstituționale normele referitoare la publicarea declarațiilor de avere și de interese, stabilind că anonimizarea adresei exacte a imobilelor, a codului numeric personal și a semnăturii nu este suficientă pentru asigurarea confidențialității și protecției datelor cu caracter personal, iar publicarea numelui și prenumelui soțului și copiilor împreună cu precizarea veniturilor acestora reprezintă încălcări ale dreptului la viață privată (paragrafele 29-34). Curtea a arătat că dispozițiile criticate nu asigură un just echilibru între cele două drepturi fundamentale aflate în concurență, respectiv dreptul la viață privată, pe de o parte, și, pe de altă parte, nevoia de informare a publicului în temeiul dreptului de acces la informații de interes public prevăzut de art. 31 din Constituție, componentă a libertății de exprimare protejată la nivel constituțional și la nivelul Convenției europene a drepturilor omului.  Distinct de argumentele aduse în opiniile separate2 aferente Deciziei nr. 297/2025, menționăm faptul că prin Decizia nr. 297/2025 Curtea Constituțională nu a stabilit o interdicție absolută de publicare a declarațiilor de avere și de interese, ci, dimpotrivă, a recunoscut caracterul justificat și necesar al măsurii de publicare a declarațiilor depuse de persoanele care ocupă funcții de demnitate publică, numite printr-o decizie politică a unei autorități ori alese prin vot de către cetățeni. Potrivit considerentului 54 din decizia antereferită, „în cazul acestora din urmă, datorită caracterului electiv al funcției deținute sau a naturii deciziei politice de numire, Curtea consideră că este justificat un control al publicului (sn. să fie accesibil publicului pentru control), pe considerentul că persoana respectivă a fost propulsată într-o funcție de demnitate publică prin alegere sau numire politică”, mai explică cei trei judecători. 

De ce majoritatea PSD-UDMR din CCR refuză din nou publicarea declarațiilor de avere: ar fi o „expunere publică nejustificată a relației private”
Politică

De ce majoritatea PSD-UDMR din CCR refuză din nou publicarea declarațiilor de avere: ar fi o „expunere publică nejustificată a relației private”

Majoritatea PSD-UDMR din CCR consideră că prin publicarea declarațiilor de interese financiare ar fi afectată viața privată a demnitarilor și funcționarilor. Tot prin aceatsă decizie, CCR a decis că este constituțional amendamentul anti-Fritz depus de PSD la legea integrității.  Citește și: Apartamentul modificat fără autorizație poate deveni greu de vândut: autorizația de regularizare, soluția care apare din 25 august „Mâine legiuitorul ar putea înceta de drept mandatele rezultate din alegeri pentru cei de exemplu care trăiesc în concubinaj” „Sub aspectul publicității declarației de interese financiare, Curtea reține că expunerea publică a declarației de interese financiare a persoanelor menționate în art.II pct.2 [cu referire la art.2 alin.(6) pct.43] depășește cu mult scopul legitim al măsurilor referitoare la integritatea funcției publice, intrând, în realitate, în registrul unei expuneri publice nejustificate a relației private pe care o întreține funcționarul/demnitarul public – practic nu mai interesează averea persoanei în cauză, ci mai degrabă relația sa privată –, ceea ce este contrar exigențelor Deciziei nr.297 din 29 mai 2025, precitată, și art.26 din Constituție. Ca atare, o asemenea publicitate nu poate fi acceptată, având în vedere și faptul că, în realitate, această declarație copiază declarația de avere sau de interese (a se vedea elementele de conținut ale declarației de interese financiare prevăzute de anexa nr.5 la legea criticată). Or, prin Decizia nr.297 din 29 mai 2025, Curtea a stabilit de principiu că declarațiile de avere și de interese nu pot forma obiectul niciunei publicități. A eluda această constatare a Curții, în sensul publicării unor forme similare de declarații, denumite de interese financiare, nu face altceva decât să demonstreze că art.II pct.2 [cu referire la art.2 alin.(6) pct.43] din legea criticată încalcă art.147 alin.(4) raportat la art.26 din Constituție”, se arată în motivarea CCR.  În ceea ce privește constituționalitatea amendamentului PSD anti-Fritz, majoritatea PSD-UDMR scrie: „Norma intertemporală nu reglementează o sancțiune personală aplicabilă titularului funcției, demnității sau mandatului, ci întrerupe ori încetează de drept funcția, demnitatea sau mandatul care a fost viciat prin fapta titularului său”. Avocatul Toni Neacșu, fost membru al CSM, scrie, pe Facebook: „Motivarea Curţii Constituționale pe amendamentul Dominic Fritz e mult mai neconvingătoare și stângace decât mă așteptam. Îmi doream enorm să nu fiu dezamăgit.  Din păcate nu o să oprească discuțiile, mai rău le va alimenta”.  „La limită, de exemplu, ar trebui să acceptăm că mâine legiuitorul ar putea înceta de drept mandatele rezultate din alegeri pentru cei de exemplu care trăiesc în concubinaj, doar pentru că reevaluează criteriile de moralitate în societate pe care trebuie să le aibă aceștia. Sau de exemplu a tuturor celor care în ultimii 3 ani au trecut pe roșu, chiar dacă atunci li s-a dat doar o amendă și li s-a suspendat permisul, pentru că reevaluează integritatea pe care aleșii trebuie s-o dovedească în conducerea pe drumurile publice”, ironizeză Neacșu decizia CCR. 

Cheltuielile cu salariile bugetarilor ar urma să crească cu 12 miliarde lei/an, potrivit noii legi
Politică

Cheltuielile cu salariile bugetarilor ar urma să crească cu 12 miliarde lei/an, potrivit noii legi

Ultima formă a legii salarizării bugetarilor ar duce la o creștere cu 12 miliarde de lei a cheltuielilor cu bugetarii, în 2026 față de 2025. Aceasta ar însemna 0,63% din PIB-ul estimat la 1.909 miliarde de lei.  Citește și: Nazare desființează orice creștere de cheltuieli cu salariile bugetarilor: deja consumă 40% din veniturile bugetului, cel mai mare procent din UE Inițial se estima o creștere de doar opt miliarde de lei a cheltuielilor cu salariile bugetarilor. Partide care au discutat, azi, la Cotroceni, au estimat că cele patru miliarde în plus, peste estimarea inițială de opt miliarde, vor veni din reduceri de cheltuieli.  Sindicatele cer mai mult de 12 miliarde de lei Cu toate acestea, sindicatele sunt nemulțumite. „Practic noua formă e mai proastă decât toate formele anterioare, în sensul în care nu numai că valoarea de referință scade, e problema că pentru multe familii ocupaționale și profesii coeficienții scad. Adică pe lângă scăderea valorii de referință și coeficienții scad”, a declarat Bogdan Hossu la Antena 3 CNN.  „Scăderea valorii de referință este forma găsită ad hoc de inițiatori de a completa de la 8 miliarde la 12 miliarde. Scăderea d 2,5% acoperă suma de ani pe care nu aveau posibilitatea să o găsească. (...) Guvernul putea rezolva problema resursei financiare simplu: prin dezvoltarea economică. Dacă rezolva crizele cu care ne confruntăm, energie, gaz, combustibil, am fi avut banii pentru anvelopă”, a spus Hossu.  „Ceea ce este foarte important să înţelegem este că, din perspectiva atât a Comisiei Europene, a Ministerului de Finanţe, evident că riscul acesta de downgradare este cu mult mai mare (..) decât doar miza îndeplinirii acestui jalon. Deci aici suntem pe o zonă în care trebuie să înţelegem foarte clar că trebuie să avem o anumită zonă de potenţialitate şi că nu există posibilitatea să ne întindem mai mult decât ne este plapuma”, a declarat, azi, ministrul Dragoș Pîslaru. Ministrul de finanțe, Alexandru Nazare, a scris, miercuri, pe Facebook, că, atâta vreme cât datoria publică este peste 60% din PIB, „Guvernul nu poate aproba măsuri care majorează cheltuielile totale de personal sau cheltuielile totale cu asistența socială”. „De aceea, în discuția privind noua lege a salarizării dar şi în alte inițiative ale acestei perioade, trebuie să avem o imagine completă și realistă asupra măsurilor pe care ni le putem permite și asupra riscurilor ulterioare - orice noi măsuri adoptate trebuie construite în actualul cadru fiscal-bugetar. În acest moment, Legea responsabilității fiscal - bugetare nu mai permite creşteri suplimentare de cheltuieli cu anvelopa totală de personal”, a explicat ministrul de Finanțe. 

Pîslaru arată că, dacă salariile bugetarilor cresc prea mult prin noua lege, România trece la junk
Politică

Pîslaru arată că, dacă salariile bugetarilor cresc prea mult prin noua lege, România trece la junk

Ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru, a sugerat, azi, că ar fi preferabil ca România să rateze jalonul privind legea salarizării, decât să crească cheltuielile cu bugetarii și să fie retrogradată de agențiile de rating la categoria junk.  Citește și: Nazare desființează orice creștere de cheltuieli cu salariile bugetarilor: deja consumă 40% din veniturile bugetului, cel mai mare procent din UE La finalul lunii iulie, agenția financiară Fitch Ratings a hotărât să mențină calificativul României la BBB-, cu perspectivă negativă, la fel ca la evaluarea precedentă din 13 februarie 2026. Dar România a făcut apel la decizia iniţială a comitetului de rating al agenţiei Fitch şi a furnizat informaţii suplimentare, iar acţiunea de rating - confirmarea calificativului BBB- cu perspectivă negativă - este diferită de concluzia la care ajunsese prima dată comitetul, potrivit comunicatului agenţiei. O retrogradare însemna trecerea în categoria junk. Miercuri, premierul Bolojan a spus că, în forma actuală a proiectului legii salarizării, s-a ajuns ca cheltuielile cu salariile bugetarilor să crească cu peste 12 miliarde de lei în 2026, față de 2025. „Nu există posibilitatea să ne întindem mai mult decât ne este plapuma” „Ceea ce este foarte important să înţelegem este că, din perspectiva atât a Comisiei Europene, a Ministerului de Finanţe, evident că riscul acesta de downgradare este cu mult mai mare (..) decât doar miza îndeplinirii acestui jalon. Deci aici suntem pe o zonă în care trebuie să înţelegem foarte clar că trebuie să avem o anumită zonă de potenţialitate şi că nu există posibilitatea să ne întindem mai mult decât ne este plapuma”, a declarat ministrul Pîslaru. Ministrul interimar al Muncii a mai declarat că, "dacă vrem într-adevăr să adoptăm această lege, această lege nu este doar o lege de negocieri cu fiecare familie ocupaţională în parte şi să vedem cine ia mai mult". "Este o lege care presupune o echitate, transpusă tehnic într-o evaluare care a fost făcută pe toate funcţiile de Banca Mondială şi care creează nişte intervale pe nivelul de salarizare şi atunci, evident, mesajul foarte ferm pe care l-am avut în discuţiile purtate este acela că nu ai cum să ridici o familie ocupaţională peste acest nivel de evaluare care este transversal în toată administraţia şi care este unul din cele trei principii ale legii", a mai afirmat Pîslaru. El a participat la discuții la Cotroceni pe această lege, însă aceste negocieri s-au încheiat fără nici un rezultat.  Ministrul de finanțe, Alexandru Nazare, a scris, miercuri, pe Facebook, că, atâta vreme cât datoria publică este peste 60% din PIB, „Guvernul nu poate aproba măsuri care majorează cheltuielile totale de personal sau cheltuielile totale cu asistența socială”. „De aceea, în discuția privind noua lege a salarizării dar şi în alte inițiative ale acestei perioade, trebuie să avem o imagine completă și realistă asupra măsurilor pe care ni le putem permite și asupra riscurilor ulterioare - orice noi măsuri adoptate trebuie construite în actualul cadru fiscal-bugetar. În acest moment, Legea responsabilității fiscal - bugetare nu mai permite creşteri suplimentare de cheltuieli cu anvelopa totală de personal”, a explicat ministrul de Finanțe. 

Nazare desființează orice creștere de cheltuieli cu salariile bugetarilor: deja consumă 40% din veniturile bugetului, cel mai mare procent din UE
Politică

Nazare desființează orice creștere de cheltuieli cu salariile bugetarilor: deja consumă 40% din veniturile bugetului, cel mai mare procent din UE

Ministrul de Finanțe, Alexandru Nazare, a atacat, din nou, orice majorare a cheltuielilor cu salariile, arătând că, în 2024, ele consumau 40% din încasările la buget - cel mai mare procent din UE, mult peste media Uniunii, de 26%. Un grafic publicat de Nazare mai arată că, în 2024, cheltuielile cu salariile erau peste 11% din PIB, din nou mult peste media UE.  Ministrul de Finanțe arată că discutata creștere de opt miliarde de lei a cheltuielilor cu salariile bugetarilor - de fapt, se ajunsese la o majorare de peste 12 miliarde, potrivit premierului Bolojan - nu este o cheltuială într-un singur an: „Vorbim despre miliarde de lei în plus în fiecare an, adăugate la o cheltuială salarială care, odată introdusă în buget, devine recurentă”.  Citește și: Un rezident s-a sinucis, altul este șofer de Uber, un pediatru oncolog lucrează în construcții: Republica UMF explicată de un medic Creșterile de salarii „ajung la întreaga societate afectând inclusiv sectorul privat, persoanele vulnerabile, tinerii” Ce arată Nazare în postarea sa: „Îşi permite România să susțină noi angajamente de cheltuieli pe termen lung, fără să transfere nota de plată în viitor? De ce orice diferență adăugată celor 8 mld. lei pe an devine o obligație permanentă, transferabilă întregii societăți şi generațiilor următoare” „Am analizat fiecare versiune transmisă, am refăcut estimările acolo unde impactul era incomplet și am atras atenția asupra diferenței dintre costul aparent din primul an și obligația structurală pe care statul și-o asumă pe termen mediu” „În 2024, masa salarială publică reprezenta echivalentul a aproape 40% din veniturile fiscale, față de aproximativ 26% la nivelul Uniunii Europene – cea mai ridicată pondere dintre statele membre (...) În aceste condiții, fiecare creștere permanentă care nu are o sursă de finanțare pune presiune asupra investițiilor, sănătății, educației, apărării, datoriei publice sau asupra taxelor plătite de economie” „Dezechilibrele din sistemul de salarizare nu rămân izolate în sectorul public. Atunci când devin permanente și nu au o sursă reală de finanțare, ele se propagă în buget și contribuie la deficite mai mari, datorie publică în creștere, costuri mai ridicate de finanțare și presiuni inflaționiste (...) În final, costurile sunt suportate de întreaga societate: de persoanele vulnerabile, prin pierderea puterii de cumpărare, dar și de cei care muncesc, investesc și produc, prin taxe mai mari, finanțare mai scumpă și oportunități mai puține” „De aceea, discuția despre noua lege nu trebuie să fie doar despre cât putem distribui astăzi. Trebuie să ne uităm cu responsabilitate la locul în care vrem să fie România peste 5 sau 10 ani. Avem nevoie de un stat care își plătește corect angajații, dar care își poate respecta promisiunile fără să transfere costurile către economie sau către generațiile următoare” „Chiar și reformele care aduc beneficii legitime, precum reforma pensiilor, se pot întoarce împotriva oamenilor dacă nu sunt corelate cu măsuri fiscale, reforme structurale și decizii asumate la timp. O creștere nominală de aproape 40%, urmată de doi ani de înghețări și de o inflație ridicată, trebuie evaluată prin puterea de cumpărare care a rămas, nu doar prin procentul anunțat inițial.” „Statul trebuie să ofere beneficii pe care le poate păstra în timp, nu câștiguri acordate astăzi și recuperate mâine prin inflație, taxe, înghețări sau reduceri. Mai mult, costurile unor asemenea decizii nu sunt suportate doar de cei care solicită și de cei care acordă, ci și de oamenii care nu participă nici la revendicare, nici la decizie. Ele ajung la întreaga societate – prin inflație, taxe mai mari, credite mai scumpe, investiții amânate și servicii publice mai slabe – afectând inclusiv sectorul privat, persoanele vulnerabile, tinerii și generațiile viitoare”. Ministrul de Finanțe a criticat și miercuri legea salarizării. El a scris, pe Facebook, că, atâta vreme cât datoria publică este peste 60% din PIB, „Guvernul nu poate aproba măsuri care majorează cheltuielile totale de personal sau cheltuielile totale cu asistența socială”. 

Siegfried Mureșan îl acuză pe Grindeanu că a ratat sume uriașe din PNRR, inclusiv pentru metroul Cluj
Politică

Siegfried Mureșan îl acuză pe Grindeanu că a ratat sume uriașe din PNRR, inclusiv pentru metroul Cluj

Europarlamentarul PNL Siegfried Mureșan face un bilanț al ratărilor unor finanțări PNRR de care este vinovat Sorin Grindeanu: metroul de la Cluj, trei dintre cele patru loturi ale liniei feroviare Caransebeș–Timișoara–Arad, plus blocarea unor bani din cauza numirilor netransparente în conducerile CNAIR, CNIR, CFR, Metrorex și CFR Călători. Citește și: Un rezident s-a sinucis, altul este șofer de Uber, un pediatru oncolog lucrează în construcții: Republica UMF explicată de un medic Mureșan amintește că Ministerul Muncii, care, în patru ani în care a fost condus de PSD, nu a dus la bun sfârșit jalonul privind Legea salarizării unitare. Licitații dubioase au dus la ratarea unor sume imense „Realitatea este următoarea: cât timp a deținut conducerea Guvernului, PSD nu a reușit să ducă la bun sfârșit nicio cerere de plată din PNRR. Adică nicio tranșă de plată nu a fost și depusă, și aprobată complet în timpul Guvernului PSD/Ciolacu. Mai mult, principalele probleme privind PNRR s-au înregistrat, în mare parte, la ministerele conduse de PSD. Aici vorbim despre Ministerul Transporturilor, care, în mandatul lui Sorin Grindeanu, a pierdut banii pentru metroul de la Cluj, pentru trei dintre cele patru loturi ale liniei feroviare Caransebeș–Timișoara–Arad și a dus la blocarea unor bani din cauza numirilor netransparente în conducerile CNAIR, CNIR, CFR, Metrorex și CFR Călători. Vorbim, de asemenea, despre Ministerul Muncii, care, în cei patru ani în care a fost condus de PSD, nu a dus la bun sfârșit jalonul privind Legea salarizării unitare (...)   PSD nu a salvat banii din PNRR. PSD a votat, în ultimul moment, proiectele pregătite de Guvernul condus de Ilie Bolojan pentru a salva banii pe care guvernele conduse de PSD i-au pus în pericol”, a scris Siegfried Mureșan, pe Facebook.    În iulie 2025, Guvernul a scos trei tronsoane de cale ferată din PNRR, respectiv loturile 1, 3 și 4 din Arad – Timișoara – Caransebeș. La acel moment, Lotul 1 Caransebeș-Lugoj avea un stadiu fizic de 1,10%, Lotul 2 (care rămâne în PNRR) Lugoj-Timișoara Est de 33,99%, Lotul 3 Timișoara Est-Ronaț Triaj Gr.D de 10,27%, iar Lotul 4 Ronaț Triaj D-Arad de 15,60%, potrivit ultimei monitorizări a CFR SA. Ministru al Transporturilor era, la acel moment, pesedistul Ciprian Șerban.  Metroul Cluj a fost scos de la finanțarea PNRR de 300 milioane de euro din cauza întârzierii procedurii de licitație: o erată n-a fost publicată în Jurnalul Oficial al UE. Autoritățile române au omis să publice în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene anunțurile de tip erată sau de suspendare/modificare aferente procedurilor de achiziții publice, creând discrepanțe față de datele din sistemul național.

Ilie Bolojan, declarații atipice: Sorin Grindeanu „face pervers”. La ce s-a referit premierul
Politică

Ilie Bolojan, declarații atipice: Sorin Grindeanu „face pervers”. La ce s-a referit premierul

Premierul Ilie Bolojan l-a atacat, miercuri seara, pe președintele PSD, Sorin Grindeanu, într-o manieră neobișnuită: a spus că liderul social-democrat acționează „pervers (...) în stilul caracteristic”. Bolojan a fost nemulțumit de afirmațiile lui Grindeanu referitoare la scăderea drastică a investițiilor străine, pe care le-a imputat acestei guvernări, din care însă a făcut parte.  Citește și: Un rezident s-a sinucis, altul este șofer de Uber, un pediatru oncolog lucrează în construcții: Republica UMF explicată de un medic Bolojan, despre „stilul caracteristic” al lui Grindeanu „Investiţiile directe ale nerezidenţilor în România au însumat 669 milioane euro (comparativ cu 3 719 milioane euro în perioada ianuarie – iunie 2025), din care participațiile la capital (inclusiv profitul reinvestit) au însumat 465 milioane euro, iar creditele intragrup au înregistrat valoarea netă de 204 milioane euro”, a anunțat Banca Națională, la 14 august, în comunicatul privind „balanța de plăți și datoria externă - iunie 2026”.  Acum, Bolojan îi amintește lui Grindeanu că a fost la guvernare. „Da, este adevărat că investițiile străine în 2026 sunt în scădere față de 2025, inclusiv de primul semestru. Dar ce face pervers domnul Grindeanu în stilul caracteristic? Ia niște date brute pe care le-a oferit Banca Națională, care a dat și explicațiile de rigoare, de ce se înregistrează asta, și în loc să ia explicațiile BNR sau să se uite pe cauzele reale, vine și le vinde ca și o vină a unei persoane. Aceasta, deși ei au fost în guvernare în toată această perioadă și au răspuns și au votat tot ce s-a hotărât în această perioadă. Sunt câteva probleme de fond. Sigur, unele țin de repartizarea profiturilor, iar în primul semestru se repartizează dividendele, iar în al doilea trimestru, semestru, se alocă banii pentru investiții. Ori dacă compari primul semestru cu tot anul, normal că ai o scădere mult mai mare decât în conținere în care compari semestru cu semestru. Deci în semestru doi, întotdeauna… companiile, din profiturile care le fac, le mută în investiții. Doi, efectul unor investiții străine ține și de ceea ce s-a pregătit din anii precedențe. Pentru că o investiție nu înseamnă o alocare de pe o zi pe alta. Sigur, repartizarea de profituri înseamnă firme care sunt aici. Dar noi trebuie să aducem alte companii care să însemne transfer de tehnologie, care să însemne extindere de lanțuri de producție. Ori am gestionat aducerea în Oradea a unor investiții importante. Dar nicio investiție importantă nu se face mai repede de 2-3 ani de zile. Deci tot ceea ce avem astăzi este parțial un efect al ceea ce s-a pregătit în anii trecuți. Pentru că asta ce înseamnă? Înseamnă că o companie trebuie să studieze o piață, trebuie să identifice un amplasament sau să identifice o companie pe care o cumpără. E o etapizare care înseamnă luni de zile sau ani de zile dacă vrea să facă investiția, trebuie să obține autorizații, trebuie să construiască, trebuie să-și pregătească muncitorii și între decizia de a investi într-o țară sau intenție și începerea producției este o durată de timp. În ultimul rând și eu nu fug de asta, în mod evident în această perioadă am avut o contracție economică și inclusiv companiilor le-au scăzut o parte din profituri. Acesta este realitatea, nu trebuie să ne ascundem după acest lucru, deci au avut mai puțin de repartizat dar era inevitabil este micșorarea deficitului fără contracție economică, fără ca să putea exista și o altă variantă, o altă metodă”, a explicat prim-ministrul, la postul B1. 

Un rezident s-a sinucis, altul este șofer de Uber, un pediatru oncolog lucrează în construcții: Republica UMF, explicată de un medic
Politică

Un rezident s-a sinucis, altul este șofer de Uber, un pediatru oncolog lucrează în construcții: Republica UMF, explicată de un medic

Medicul Ciprian Maxim scrie, pe Facebook, că sinuciderea, ieri, a unui rezident de la Spitalul Universitar de Urgență București și informația că un specialist în oncologie și hematologie pediatrică lucrează în construcții sunt „două capete ale aceluiași mecanism”.  Citește și: Cine este clientul UDMR din CCR care s-a aliat cu judecătorii PSD și l-a lovit pe Dominic Fritz: a predat la SRI și la institutul PSD, plătit „Universitățile produc medici, spitalele nu produc posturi, iar după examenul de specialist ușa nu se deschide. Nu ești respins. Pur și simplu nu intri în calcul”, explică Maxim.  „Ceea ce poate fi spus fără speculație este că moartea lui se produce în același mediu pe care rezidenții îl descriu de ani de zile: epuizare, ierarhie care umilește, incertitudine, sentimentul că oricum nu poți schimba nimic”, explică el. „Trei-patru mii de oameni intrați anual în rezidențiat, un sistem care nu poate absorbi decât în jur de 1.500” „De la Floreasca la Universitar, de la Uber la șantier. Republica UMF nu s-a oprit Astăzi, 19 august, sistemul a livrat, în aceeași zi, două versiuni ale aceleiași verdict. Un medic rezident de 28 de ani a murit la Spitalul Universitar de Urgență București, după un act suicidar confirmat de spital. În același interval, țara a aflat că Mihai Grigoraș, specialist în oncologie și hematologie pediatrică, lucrează de aproape un an ca muncitor necalificat în construcții, la Tulcea, pentru că diploma lui nu se potrivește cu organigrama unui spital care nu are compartiment de oncologie pediatrică, iar titlul nu este recunoscut ca Pediatrie. Unul nu a mai ajuns la capătul formării. Celălalt a ajuns, a luat examenul, a primit o specialitate pe care Ministerul o declară deficitară, dar a fost lăsat în afara sistemului.   Nu sunt două știri. Sunt două capete ale aceluiași mecanism.   Pe 9 martie am scris despre un tânăr medic specialist în chirurgie toracică care conducea Uber la patru dimineața, în drum spre aeroport. Șase ani de facultate, șase de rezidențiat, mâini învățate să țină un bisturiu, nu un volan. Rămânea în țară pentru că mama lui făcea chimioterapie aici. Atunci am numit lucrul ăsta Republica UMF: universitățile produc medici, spitalele nu produc posturi, iar după examenul de specialist ușa nu se deschide. Nu ești respins. Pur și simplu nu intri în calcul.   Pe 7 iunie, după moartea rezidentului de la Floreasca — Alexandru Neacșu, 32 de ani, soție, doi copii mici, aproape specialist, aproape angajat la Giurgiu — am scris că presiunea nu începe după diplomă. Începe în rezidențiat: gărzi lungi neplătite, abuzuri, teamă, umilință publică, neajutorare învățată. Lista medicilor morți în gardă sau imediat după nu era o statistică abstractă. Era un semnal pe care sistemul l-a tratat, din nou, ca pe o știre de o zi.   Între martie și iunie, seria a documentat restul arhitecturii: concursuri în care regulile nu mai convin decât celor adaptați la rețea; spitale publice transformate în fiefuri academice; cumetrii care urcă pe scara universitară în timp ce rezidenții așteaptă un post; un rezident mutat pentru că „punea prea multe întrebări”; o rezidentă mamă, cu doi copii și mama bolnavă de cancer, deblocată la transfer abia după ce cazul a devenit public.   Premierul a recunoscut, încă din decembrie, decalajul: trei-patru mii de oameni intrați anual în rezidențiat, un sistem care nu poate absorbi decât în jur de 1.500. Diagnosticul a fost spus. Tratamentul, nu.   Astăzi se vede de ce.   Cazul de la Universitar este etapa din timpul formării. Medicul era în stagiu. Circumstanțele sunt la autorități. Din respect pentru familie, detaliile personale nu trebuie transformate în spectacol. Ceea ce poate fi spus fără speculație este că moartea lui se produce în același mediu pe care rezidenții îl descriu de ani de zile: epuizare, ierarhie care umilește, incertitudine, sentimentul că oricum nu poți schimba nimic.   Două luni după Floreasca, sistemul nu a scurtat gărzile în mod real, nu a creat mecanisme de sesizare care să nu se întoarcă împotriva celui care vorbește și nu a oferit o perspectivă de post care să facă rezistența să aibă sens.   Cazul de la Tulcea este etapa de după diplomă. Grigoraș nu este „fără drept de liberă practică”. Are o specialitate recunoscută, cu examen, comisie și servicii decontate. Curriculumul lui include trei ani de trunchi pediatric și o examinare teoretică, clinică și practică în Pediatrie. Ministerul a introdus specialitatea în 2016, a pus-o în 2025 pe lista deficitare și a scos, în noiembrie, doar 18 locuri în toată țara. Apoi același minister lasă o contradicție în actele administrative: absolventul ar putea acorda „îngrijiri pediatrice”, dar nu ar avea competența de a practica Pediatria generală. Medicul format pentru această realitate stă pe un șantier.   Aici se închide cercul Republicii UMF. Statul decide câte locuri scoate la facultate. Statul decide câte locuri scoate la rezidențiat. Statul scrie curriculumul, pune temele de examen, declară specialitatea deficitară și aprobă organigramele spitalelor. Când cele patru nu se întâlnesc, vina cade pe medicul tânăr: de ce nu se duce în provincie, de ce nu așteaptă, de ce nu tace, de ce nu îndură. Nu se pune întrebarea inversă: de ce un sistem care pretinde deficit produce oameni pe care apoi nu îi poate folosi.   Nu e vorba să-l transformăm automat pe Grigoraș în pediatru generalist și nici să forțăm Tulcea să deschidă un compartiment indiferent de numărul de cazuri. Este vorba ca Ministerul să spună, până la fișa postului și până la gardă, ce poate face un specialist pe care el însuși l-a format și l-a examinat. Este vorba ca posturile să urmeze, măcar în parte, numărul de oameni scoși pe bandă. Este vorba ca rezidențiatul să nu mai fie un exercițiu de supraviețuire ierarhică.   În martie, povestea reală începea într-un Uber, la ora patru. În iunie, într-o toaletă de spital, în timpul gărzii. Astăzi începe din nou la etajul unui pavilion universitar și, în același timp, pe un șantier din Tulcea. Același stat care vorbește despre lipsa medicilor își lasă specialiștii în construcții și își lasă rezidenții fără o ieșire care să nu fie fie emigrarea, fie tăcerea, fie gestul extrem.   Republica UMF nu este o figură de stil. Este un regim de producție: diploma se eliberează, locul de muncă nu. Până când Ministerul nu spune ce drepturi profesionale dobândește, concret, medicul pe care îl formează și unde poate lucra cu ele, vom continua să îngropăm oameni și să reciclam știri. Tragediile nu se opresc de la sine. Se opresc când sistemul recunoaște că generația care trebuie să țină sănătatea publică mâine merită mai mult decât supraviețuire — și mai mult decât un volan, un ciocan sau o condoleanță instituțională”, a scris Maxim.   „Un paradox as vrea sa subliniz: in timp ce rezidentii fac cate 15 garzi, sefii de sectie fac 1 garda.. poate. De ce se permite unui sef de sectie sau unui medic primar, sau unui medic cu grad universitar sa faca 1 garda?? De cand decide sistemul sau isi acorda privilegii medicii cu experienta sub forma executarii a cat mai putine garzi? Cine le da dreptul asta? Cu cat esti mai experimentat, muncesti mai putin?”, comentează Peniu Sanda, la postarea sa.    „Sunt în aceeași situație- specialist în pneumologie pediatrică, am vrut să mă angajez însă Ministerul mi-a explicat frumos ca nu valorez mai mult decât un medic rezident pediatru de an IV. Nu inteleg de ce au fost create aceste specialități”, relatează Diana Dediu.     

Bolojan recunoaște că proiectul legii salarizării era prea împovărător pentru contribuabili: „E o formă de inconștiență”
Politică

Bolojan recunoaște că proiectul legii salarizării era prea împovărător pentru contribuabili: „E o formă de inconștiență”

Premierul Ilie Bolojan a recunoscut că proiectul legii salarizării ar fi adus o majorare a cheltuielilor cu bugetarii de peste 12 miliarde de lei, iar Comisia Europeană nu a fost de acord. În plus, Bolojan a arătat că aceste cheltuieli suplimentare ar fi fost suportate de sectorul privat: „A vorbi doar de creșteri în sectorul public, fără să ai în vedere că acești bani trebuie produși de cineva, în principal de cei din sectorul privat, e o formă de inconștiență”. Citește și: Cine este clientul UDMR din CCR care s-a aliat cu judecătorii PSD și l-a lovit pe Dominic Fritz: a predat la SRI și la institutul PSD, plătit Azi, ministrul de Finanțe, Alexandru Nazare, a scris pe Facebook că salariile bugetarilor nu pot crește atâta vreme cât datoria publică este peste 60% din PIB.  Trebuie să ne gândim și la milioanele de oameni care lucrează în sectorul privat Acum, Bolojan, într-o intervenție la postul B1 TV, părea resemnat că România nu va îndeplini jalonul PNRR privind noua lege a salarizării și se va pierde o tranșă de aproape 800 milioane de euro.  „Pe legea salarizării unitare lucrurile stau în felul următor. Așa cum știți, domnul Pâslaru a preluat un proiect pe care l-a lăsat domnul Manole.  Pe propunerea care a fost făcută nu s-a ajuns la o înțelegere cu sindicatele ca atare, suma totală, discutând cu fiecare categorie socială de bugetari, a fost majorată treptat, treptat și a ajuns la anumite valoare să spunem peste 12 miliarde ca în anvelopă, deși se pornise de la 8 miliarde. În această situație, a fost comunicat experțiilor Comisiei Europene acest draft, material de lucru, ca să înțelegem bine. A venit un punct de vedere astăzi de la Comisie legat de aceste observații și în baza acestui punct de vedere Ministerul de Finanțe și Ministerul Muncii au lucrat prin experții lor în așa fel încât să reașeze propunerea. Au făcut anumite observații și au pus niște semne de întrebare și niște clarificări care sunt de bun simț. Pentru că nu ne forțează aici, noi avem niște constrângeri și nu putem să facem decât lucrurile care le putem face în datele pe care le avem. E o problemă legată de faptul că în condițiile în care crești anvelopa peste un anumit nivel trebuie să găsești diferența de bani pe care trebuie să o reduci din altă parte. Deci problema este ca la final plus cu minus să te încadrezi în ceea ce poate economia românească. Ori cu cât încerci să duci lucrurile spre un anumit plus cu atâta trebuie să faci reduceri de cheltuieri mai mari. (…) Această propunere trebuie făcută în așa fel încât, pe de-o parte, să fie făcută suportabilă pentru economia românească, să corecteze inechitățile. Pentru că dacă nu se întâmplă aceste lucruri, nu ne luăm nici banii. Dar trebuie să ne gândim și la milioanele de oameni care lucrează în sectorul privat, care prin munca lor în fiecare zi, trebuie să genereze acești bani și dacă în sectorul public cheltuiele sunt enorme, nu fac decât să pună o sarcină în spatele acestor oameni pe care nu mai pot duce, aceasta este realitatea. Deci a vorbi doar de creșteri în sectorul public, fără să ai în vedere că acești bani trebuie produși de cineva, în principal de cei din sectorul privat, e o formă de inconștiență. Astăzi sunt din nou discuții tehnice, mâine vom mai avea o rundă de discuții și sunt două posibilități. Sau se ajunge la un consens și la o formulă de susținere pe care eu o susțin și am discutat cu colegii din PNL să susținem acest prag, pentru că consider că este bun pentru România, în contextul actual. Sau dacă nu se va ajunge la o înțelegere pe tema asta, atunci vom fi în situația în care vom pierde niște fonduri europene. E o chestiune de minus de credibilitate pentru noi, pentru ca ne-am angajat sa facem aceste lucruri, si este un risc”, a arătat premierul, la postul B1. 

Nazare desființează legea salarizării bugetarilor: nici o creștere a salariilor nu mai este posibilă după ce datoria publică a sărit de 60% din PIB
Politică

Nazare desființează legea salarizării bugetarilor: nici o creștere a salariilor nu mai este posibilă după ce datoria publică a sărit de 60% din PIB

Ministrul de finanțe, Alexandru Nazare, a scris, pe Facebook, că, atâta vreme cât datoria publică este peste 60% din PIB, „Guvernul nu poate aproba măsuri care majorează cheltuielile totale de personal sau cheltuielile totale cu asistența socială”. Practic, Executivul nu va putea majora nici pensiile.  Citește și: Cine este clientul UDMR din CCR care s-a aliat cu judecătorii PSD și l-a lovit pe Dominic Fritz: a predat la SRI și la institutul PSD, plătit Aceste obligații sunt prevăzute în legea responsabilității fiscal - bugetare. De obicei, guvernele ocoleau limitările impuse de această lege prin excepții instituite prin ordonanțe de urgență. Însă Nazare avertizează: „O derogare de la regulile fiscal-bugetare nu este o simplă formalitate: poate pune sub semnul întrebării credibilitatea și stabilitatea țării și poate expune România la riscuri suplimentare într-o perioadă volatilă”.  Nazare spune că legea salarizării nu poate să prevadă creșterea cheltuielilor cu bugetarii „Cu o datorie publică de peste 60% din PIB, disciplina fiscal-bugetară este o obligație, nu o opțiune. Legea responsabilității fiscal - bugetare nu permite Guvernului aprobarea de cheltuieli suplimentare, cât timp pragul datoriei este depăşit. Am prezentat astăzi, în ședința de Guvern, situația actualizată privind implicațiile Legii responsabilității fiscal-bugetare, în contextul în care cele mai recente date Eurostat evidențiază că datoria publică a României a ajuns la 60,1% din PIB la finalul trimestrului I 2026. Depășirea acestui prag activează reguli suplimentare pentru controlul cheltuielilor și reducerea graduală a datoriei, iar Ministerul Finanțelor are obligația legală de a informa Guvernul atunci când sunt depășite pragurile prevăzute de lege și de a prezenta implicațiile și măsurile necesare.   Ce înseamnă concret acest lucru: România are o limită foarte clară pentru noi angajamente bugetare. Cât timp datoria se menține la peste 60% din PIB, Guvernul nu poate aproba măsuri care majorează cheltuielile totale de personal sau cheltuielile totale cu asistența socială.   În acest context, orice inițiativă cu impact bugetar trebuie fundamentată și calibrată în limitele cadrului fiscal-bugetar în vigoare și ale anvelopelor de cheltuieli stabilite prin Strategia fiscal-bugetară, cu evaluarea completă atât a impactului imediat, cât și a efectelor de anualizare și a riscurilor pe termen mediu. Această abordare trebuie să constituie cadrul de referință inclusiv pentru definitivarea noii legi a salarizării, dar și pentru celelalte inițiative cu impact asupra cheltuielilor permanente.   Astfel, în condițiile menținerii datoriei publice peste pragul de 60% din PIB, prevederile Legii responsabilității fiscal-bugetare impun constrângeri suplimentare, inclusiv în ceea ce privește majorarea cheltuielilor totale de personal.   Prin urmare, eventualele priorități sau realocări între diferite priorități trebuie realizate în interiorul anvelopelor fiscal-bugetare stabilite, fără generarea unor presiuni suplimentare asupra traiectoriei de deficit și datorie publică.   De aceea, în discuția privind noua lege a salarizării dar şi în alte inițiative ale acestei perioade, trebuie să avem o imagine completă și realistă asupra măsurilor pe care ni le putem permite și asupra riscurilor ulterioare - orice noi măsuri adoptate trebuie construite în actualul cadru fiscal-bugetar. În acest moment, Legea responsabilității fiscal - bugetare nu mai permite creşteri suplimentare de cheltuieli cu anvelopa totală de personal.   În acelaşi timp, România se află în continuare în procedura de deficit excesiv, iar planul de consolidare fiscală convenit cu Comisia Europeană presupune limite clare pentru creșterea cheltuielilor. România trebuie deci, în continuare, să demonstreze că își poate menține finanțele publice sub control.   Estimările actuale arată că datoria publică ar putea ajunge la 61,8% din PIB în 2026, 63,3% în 2027 și 63,9% în 2028, urmând, ulterior, intrarea treptată pe o traiectorie descendentă, însă doar în condițiile menținerii parcursului de reducere a deficitului bugetar. Tocmai de aceea, deciziile pe care le luăm azi au efect pentru mai mulți ani, nu doar pentru bugetul anului următor.   România are deja o traiectorie de ajustare convenită la nivel european. Pentru 2026, deficitul ESA este estimat la 6% din PIB, după un rezultat de 7,9% obținut în 2025 și după recordul negativ de 9,3% în 2024.   România a trecut la limită testele recente privind ratingul de țară. Acest lucru obligă la prudență, disciplină și consecvență în fiecare decizie cu impact bugetar. Rezultatele execuției bugetare de până acum arată că această corecție a început să producă efecte. În primul semestru, deficitul cash s-a redus la aproximativ 42 de miliarde de lei, de la 70 de miliarde de lei în aceeași perioadă din 2025, iar deficitul primar s-a redus cu aproape 74%. Veniturile au crescut cu aproximativ 32 de miliarde de lei, în timp ce cheltuielile totale au rămas sub control, în pofida creșterii costurilor cu dobânzile.   Aceste rezultate au contat direct în protejarea calificativului de investiții. În ultimele luni am condus la foc continuu, alături de echipa Ministerului Finanțelor și în coordonare cu BNR, dialogul tehnic cu agențiile internaționale de rating, prezentând execuția bugetară, măsurile de consolidare, reformele și traiectoria pe care România și-a asumat-o. Obiectivul a fost să prevenim pierderea calificativului de investiții, însă agențiile de rating transmit un semnal clar: România trebuie să continue consolidarea fiscală și să demonstreze că poate evita blocajele și derapajele care ar afecta credibilitatea finanțelor publice.   Mesajul meu în Guvern rămâne unul de prudență și de rigurozitate în analiza oricărei decizii cu impact bugetar.   Este obligatoriu să alegem foarte atent ce angajamente permanente ne asumăm în perioada următoare. O derogare de la regulile fiscal-bugetare nu este o simplă formalitate: poate pune sub semnul întrebării credibilitatea și stabilitatea țării și poate expune România la riscuri suplimentare într-o perioadă volatilă.   Este obligatoriu să închidem jaloanele PNRR în termenele asumate şi să răspundem nevoilor legitime din economie și societate. Dar toate deciziile la nivel de Guvern trebuie adoptate astfel încât să nu destabilizeze bugetul și traiectoria de reechilibrare a finanțelor publice. România nu poate reveni la acumularea de dezechilibre şi nu îşi permite promisiuni bugetare fără acoperire.   De ce contează toate aceste informații pentru fiecare român? Pentru că reducerea deficitului și stabilizarea datoriei înseamnă, în timp, mai puțini bani cheltuiți pe dobânzi și mai mulți bani disponibili pentru investiții, servicii publice și dezvoltare. Înseamnă un stat care se împrumută mai ieftin, mai multă stabilitate pentru economie și mai multă predictibilitate pentru familii și companii.   Dacă menținem această direcție, câștigul este unul pe care îl vom putea vedea toți. Este o Românie care își poate finanța mai sănătos școlile, spitalele și infrastructura, care poate susține investițiile și care devine mai rezistentă atunci când apar crize.   Consolidarea fiscală nu este un scop în sine. Scopul este să reconstruim spațiul bugetar care să ne permită, în anii următori, să facem politici publice și investiții fără să lăsăm nota de plată generațiilor următoare”, a scris Nazare.     

Romsilva vrea să acorde premieri în masă angajaților ei, deși Curtea de Conturi i-a interzis
Politică

Romsilva vrea să acorde premieri în masă angajaților ei, deși Curtea de Conturi i-a interzis

Romsilva a pus recent în Contractul Colectiv de Muncă premierea colectivă, încălcând astfel recomandările exprese ale Curții de Conturi din raportul de anul trecut, scrie ministrul Mediului, Diana Buzoianu, pe Facebook. La nivelul RNP Romsilva, Curtea de Conturi a identificat plăți necuvenite de peste 216,5 milioane de lei reprezentând drepturi salariale, constând în alte premii și bonusuri acordate angajaților în anii anteriori, care nu respectau cadrul legal aplicabil regiei. Citește și: Cine este clientul UDMR din CCR care s-a aliat cu judecătorii PSD și l-a lovit pe Dominic Fritz: a predat la SRI și la institutul PSD, plătit „Ce face directorul general, domnul Vișan, sub mandatul dat de Consiliul de Administrație al Romsilva, în primele luni de mandat? Negociază cu sindicatul Silva un contract colectiv de muncă care brusc, prevede, diferit față de acum un an, și premierea colectivă”, arată Buzoianu. Acum câteva zile, ea scria: „Romsilva a negociat și a trecut în noul Contract Colectiv de Muncă că va asigura mașini pentru sindicat la acțiuni sindicale, adică inclusiv la proteste”. Noi pomeni ale directorului Vișan către angajații Romsilva, din resursele publice „Tocmai am descoperit cum Romsilva a pus recent în Contractul Colectiv de Muncă premierea colectivă, încălcând astfel recomandările exprese ale Curții de Conturi din raportul de anul trecut. Până acum câteva luni, premierea personalului în Romsilva era doar individuală, pentru rezultate concrete ale fiecărui angajat în parte.   Acum un an, Curtea de Conturi constata într-un raport oficial că Romsilva a acordat premii totale uriașe cu încălcarea prevederilor Contractului Colectiv de Muncă, adică fără să analizeze nimeni și fără să răsplătească performanța individuală a angajaților. La acea vreme, Contractul Colectiv de Muncă prevedea premierea doar individuală. Curtea de Conturi a cerut, oficial, ca măsură de îndreptare (pe lângă recuperarea premiilor date colectiv, în loc de individual) să fie adoptate ,,proceduri clare și transparente a modului de acordare a premiilor, care să conțină efectuarea unor analize riguroase a performanțelor obținute de salariați. Se va asigura astfel, prevenirea utilizării ineficiente a fondurilor și motivarea performanței reale a salariatului.”   Ce face directorul general, domnul Vișan, sub mandatul dat de Consiliul de Administrație al Romsilva, în primele luni de mandat? Negociază cu sindicatul Silva un contract colectiv de muncă care brusc, prevede, diferit față de acum un an, și premierea colectivă.   Deci, Romsilva, în loc să clarifice cum face mai clară premierea individuală, ca să dea beneficii celor care chiar au rezultate, s-a acoperit nevoie mare introducând un articol special în Contractul Colectiv de Muncă ca să poată da și premii colectiv.   Acesta este motivul 1000 pentru care nu voi ceda cu nimic de la reforma Romsilva”, a relatat ministrul Mediului. 

Medic specialist în oncologie pediatrică, refuzat de Spitalul Județean Tulcea, lucrează ca muncitor necalificat, scrie doctorul Ciprian Maxim
Eveniment

Medic specialist în oncologie pediatrică, refuzat de Spitalul Județean Tulcea, lucrează ca muncitor necalificat, scrie doctorul Ciprian Maxim

Mihai Grigoraș a promovat examenul de medic specialist în oncologie și hematologie pediatrică după cinci ani de rezidențiat la institute din București, dar, când a vrut să se angajeze la Spitalul Județean Tulcea, nu a fost acceptat. Acum, el muncește ca muncitor necalificat în construcții, relatează doctorul Ciprian Maxim. Citește și: Cine este clientul UDMR din CCR care s-a aliat cu judecătorii PSD și l-a lovit pe Dominic Fritz: a predat la SRI și la institutul PSD, plătit „După ce am terminat studiile, am fost pus într-o situaţie extrem de dificilă, pentru că trebuia să-mi câştig existenţa. Am lucrat în construcţii ca muncitor necalificat, am cărat materiale, am montat schele, am făcut operaţiuni de bază, şmirgheluire, aplicare de adeziv, var, treburi de acest gen. Documentul oficial atestă în mod explicit că absolvenţii acestei specializări vor fi certificaţi ca medici specialişti în pediatrie, în practică, acest lucru este imposibil", a declarat, pentru Agerpres, Mihai Grigoraş. Spitalul județean Tulcea este controlat de Consiliul Județean, dominat de PSD și condus de eternul baron PSD Horia Teodorescu.  „La aproape un an după rezidențiat lucrează în construcții” „România declară oncologia pediatrică specialitate deficitară. Un specialist în oncologie pediatrică lucrează în construcții Mihai Grigoraș a promovat examenul de medic specialist în oncologie și hematologie pediatrică după cinci ani de rezidențiat la institute din București, s-a întors în Tulcea acum aproape un an și a cerut un post la Spitalul Județean de Urgență, a cărui structură organizatorică, aprobată inițial prin Ordinul Ministerului Sănătății nr. 865/2010 și modificată ulterior, cuprinde o secție de Pediatrie cu 25 de paturi și una de Oncologie medicală pentru adulți, tot cu 25 de paturi, dar niciun compartiment sau cabinet de oncologie și hematologie pediatrică. Titlul de pe diplomă nu este de Pediatrie, spitalul nu l-a încadrat, iar medicul lucrează ca muncitor necalificat în construcții.   Lipsa unui post ar explica totul dacă Ministerul nu ar fi descris altfel pregătirea și competențele acestei specialități. Într-un act invocat de medic și citat public de președinta Colegiului Medicilor Tulcea, Emilia Stamate, Ministerul spune că absolvenții „vor fi certificați ca medici pediatrie, oncologie și hematologie pediatrică”, cu posibilitatea de a efectua gărzi de specialitate și de a acorda îngrijiri pediatrice, imediat după care precizează că aceeași specialitate „nu conferă competența de a practica pediatrie generală sau de a oferi îngrijiri medicale curente, în afara domeniului oncologie și hematologie pediatrică”. Dacă pasajele au fost reproduse integral și în ordinea din document, contradicția aparține răspunsului administrativ și se lămurește doar prin publicarea actului, cu număr, dată și temei juridic.   În 2016, prin Ordinul nr. 1109, Ministerul a introdus oncologia și hematologia pediatrică ca specialitate distinctă de Pediatrie, ambele de câte cinci ani, iar curriculumul publicat ulterior a prevăzut un trunchi comun pediatric de trei ani, urmat de doi ani de pregătire specifică în oncologie, tumori solide, hematologie, transplant și tumori cerebrale. Cei trei ani comuni nu coincid, lună cu lună, cu rezidențiatul de Pediatrie, pentru că includ urgențe, neurologie, psihiatrie și alte stagii, dar examenul final nu lasă titlurile să rămână doar o chestiune de nomenclator. Candidatul susține o componentă de Pediatrie care reproduce cele 72 de teme ale probei scrise pentru specialist Pediatrie — de la creștere, alimentație și neonatologie până la pneumonii, patologie cardiacă, digestivă și renală, convulsii, șoc și urgențe abdominale — plus examen clinic și probă de abilități în Pediatrie, peste care se adaugă examinarea de oncologie și hematologie. Statul îl pregătește trei ani într-un trunchi pediatric, îl examinează teoretic, clinic și practic în Pediatrie și îi dă un titlu care, potrivit interpretării comunicate de Minister, nu îi permite să ocupe un post de specialist Pediatrie și nici să practice Pediatria generală.   Înainte de discuția despre posturi, Ministerul trebuie să spună ce competențe produce componenta pediatrică pe care tot el o pune în curriculum și o verifică la examen. Dacă medicul poate acorda „îngrijiri pediatrice”, dar nu poate practica „Pediatrie generală”, limita dintre cele două noțiuni trebuie scrisă până la gardă, fișa postului și răspundere, nu lăsată într-o formulă pe care fiecare spital și fiecare colegiu teritorial o citește altfel.   La Tulcea, un copil cu leucemie poate ajunge cu pneumonie, deshidratare, convulsii sau șoc, patologii care stau atât în tematica de examen a oncologului pediatru, cât și între afecțiunile tratate de Pediatria SJU. Centrul de Hematologie–oncologie pediatrică de la Spitalul Clinic Județean de Urgență Constanța are arondare oficială pentru Brăila, Constanța, Galați și Tulcea; între Tulcea și Constanța sunt aproximativ 125 de kilometri într-un sens, în jur de 250 dus-întors, iar pentru familia unui copil oncologic drumul înseamnă și controale, complicații și alte prezentări legate de boală. SJU Tulcea recunoaște public că nu are medic hematolog și că anumite cazuri hematologice sunt gestionate numai selectiv, sub îndrumarea unui hematolog sau în colaborare cu centrul în care pacientul este tratat pentru boala de fond.   La concursul de rezidențiat din 16 noiembrie 2025 au existat numai 18 locuri de Oncologie și hematologie pediatrică în toată țara, deși Ministerul inclusese specialitatea pe lista oficială a specialităților deficitare prin Ordinul nr. 1042 din 23 septembrie 2025.   Nimic din asta nu impune ca Grigoraș să fie declarat automat specialist Pediatrie și nici ca Tulcea să înființeze un compartiment de oncologie pediatrică indiferent de numărul cazurilor, de personal și de norme. Impune însă ca Ministerul să stabilească ce poate face un specialist pregătit și examinat în această formulă, dacă poate fi încadrat cu atribuții delimitate într-o structură pediatrică existentă, în ce condiții poate intra în gardă și dacă pregătirea și probele pediatrice deja parcurse pot fi recunoscute pentru titlul de Pediatrie. SJU Tulcea și autoritatea județeană pot decide separat dacă necesarul de pacienți justifică modificarea structurii sau un serviciu local legat funcțional de centrul din Constanța.   Oncologia și hematologia pediatrică este o specialitate recunoscută, cu examen, comisie și servicii decontate; diploma nu este „fără drept de liberă practică”. Statul a construit-o în 2016 pe o pregătire pediatrică substanțială și, zece ani mai târziu, nu a spus destul de clar ce efect profesional produce acea pregătire în afara centrelor dedicate.   Mihai Grigoraș a fost format cinci ani într-o specialitate pe care același stat o declară deficitară, a parcurs trei ani de trunchi pediatric și a fost examinat inclusiv clinic și practic în Pediatrie, iar la aproape un an după rezidențiat lucrează în construcții. Înainte să mai scoată locuri la rezidențiat, Ministerul Sănătății ar trebui să spună ce drepturi profesionale dobândește, concret, medicul pe care îl formează în acest fel și unde poate lucra cu ele”, a scris Maxim.   Confirmare de la Colegiul Medicilor   Situaţia paradoxală în care se află tânărul tulcean este confirmată şi de un document oficial semnat de reprezentanţi ai Ministerului Sănătăţii, citat de preşedinta Colegiului medicilor Tulcea, Emilia Stamate."Angajaţii specializării Oncologie şi hematologie pediatrică vor fi certificaţi ca medici pediatrie, oncologie şi hematologie pediatrică, medici având calificarea de a efectua şi gărzi de specialitate, precum şi de a acorda îngrijiri pediatrice. Totuşi, această specialitate nu conferă competenţa de a practica pediatrie generală sau de a oferi îngrijiri medicale curente, în afara domeniului oncologie şi hematologie pediatrică, susţine Ministerul Sănătăţii. Adică, se contrazice de la o frază la alta", a afirmat Emilia Stamate.   Ea a amintit că SJU Tulcea se confruntă de foarte mulţi ani cu deficit de specialişti şi a susţinut necesitatea ca membrii comisiei de profil din cadrul Ministerului Sănătăţii să găsească o soluţie pentru ca şi doctorii cu specializări care nu le oferă dreptul de liberă practică să poată fi angajaţi în zonele în care nu există centre universitare.    

Cine este clientul UDMR din CCR care s-a aliat cu judecătorii PSD și l-a lovit pe Dominic Fritz: a predat la SRI și la institutul PSD, plătit
Politică

Cine este clientul UDMR din CCR care s-a aliat cu judecătorii PSD și l-a lovit pe Dominic Fritz: a predat la SRI și la institutul PSD, plătit

Asztalos Csaba, judecătorul CCR desemnat de UDMR, numit în această funcție în iulie 2025, s-a aliat cu cei din PSD și a dat două lovituri dure legii integrității: a girat aplicarea retroactivă a unor prevederi care vor duce la demiterea lui Dominic Fritz din funcția de primar al Timișoarei și a votat pentru secretizarea în continuare a averii demnitarilor. Citește și: Medicamente compensate pentru pensionari în 2026: cine primește și ce înseamnă, de fapt, reducerea de 90% De altfel, UDMR s-a opus constant publicării averilor demnitarilor. În iulie, proiectul legii integrității convenit în coaliția PNL-USR-UDMR nu conținea nici măcar prevederea privind publicarea unor așa-numite „declarații de interese financiare”. Parlamentul a votat pentru publicarea declarațiilor de interese financiare, dar la CCR majoritatea PSD-UDMR a decis că astfel este afectată viața privată a demnitarilor.  SRI și institutul anexat PSD l-au plătit să fie „lector” Asztalos Csaba a terminat un liceu modest din Baia Mare, Mihai Eminescu, a făcut dreptul la o universitate locală și, timp de 20 ani, a condus Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării (CNCD), unde a ajuns la propunerea UDMR. El nu a fost avocat, procuror sau judecător. În perioada în care conducea CNCD a avut timp să ia un doctorat și două masterate.  Din 2019 în 2023 - potrivit datelor din ultima declarație de avere, din 2024 - Asztalos Csaba a fost lector la academia SRI, de unde a încasat anual mici sume, de câteva mii de lei, net. În anul fiscal 2023, salariul de la ANIVM - academia SRI - a fost de 6.000 de lei, net, anual. Timp de câțiva ani el a fost și lector la Institutul Ovidiu Șincai, o structură anexată PSD, de unde lua tot câteva mii de lei, net, anual.  Formal, Asztalos Csaba a demisionat din UDMR în 2013, pentru a nu fi acuzat că nu este echidistant.  În septembrie 2025, după ce Asztalos Csaba a ajuns în CCR, soția sa a fost numită „temporar” secretar general al AMEPIP, agenția care monitorizează activitatea companiilor de stat. Potrivit nomenclatorului de salarii din AMEPIP, salariul de bază brut pentru secretarul general era de 34.965 de lei în luna martie 2025. Ea a studiat economia la Universitatea Crestina Partium, a lucrat timp de trei ani la Ambasada Ungariei la București, iar din 2008 este bugetar la diferite instituții guvernamentale.  În 2022, PMP a cerut demisia lui Asztalos Csaba de la conducerea CNCD după ce acesta a refuzat să acționeze împotriva premierului Ungariei, Viktor Orban, aliatul UDMR: „PMP a luat act cu mare surprindere de abordarea pe care a avut-o domnul Csaba Astalosz, preşedintele Consiliului Naţional pentru Combaterea Discriminării, care ne-a explicat că nu se poate pronunţa pe marginea acestui discurs antieuropean pentru că este reprezentantul unei instituţii a statului român, iar afirmaţiile lui Viktor Orban sunt o chestiune de politică externă, iar de politică externă se ocupă preşedintele României. Am citat din declaraţia domniei sale. Acest domn s-a descalificat complet, nu mai poate deţine nici măcar o zi această funcţie cu o responsabilitate uriaşă în statul român. PMP cere demisia de îndată. Este inadmisibil să fii apărătorul unor valori şi să te prevalezi de nişte chestiuni inventate, să nu te pronunţi pe o chestiune foarte clară, eşti sau nu de acord cu ceea ce a spus Orban?”, declara Eugen Tomac.  „Mie unuia, poziția lui Asztălos Csaba mi se pare că reflectă un joc al actualei conduceri UDMR. Un joc deloc curat. Un joc de supraviețuire. Personajul a ajuns acolo, la CCR, ca reprezentant al acestui partid. A făcut ce i s-a spus să facă. Dar cu plăcere și cu zel. O Românie depesedizată ar însemna și un UDMR defideszizat. Dezorbanizat”, a scris, recent, politologul Vladimir Tismăneanu pe Facebook. 

Bolojan acuză CCR că decizia împotriva lui Fritz este „o reglare de conturi”
Politică

Bolojan acuză CCR că decizia împotriva lui Fritz este „o reglare de conturi”

Premierul Ilie Bolojan a avut cea mai dură ieșire împotriva CCR, acuzând această Curte că este parte a unei reglări de conturi împotriva lui Dominic Fritz, primarul Timișoarei. El a afirmat și că „vendetele politice cresc riscul ca România să piardă bani și credibilitate”. Citește și: Ce funcție îi pregătește PSD fostului inginer din Caracal Florin Iordache, pentru că l-a hărțuit cu succes pe Bolojan Cel mai dur atac al lui Bolojan împotriva CCR „Decizia de ieri a Curții Constituționale în cazul modificărilor aduse Legii ANI deschide o discuție despre principii. Faptul că decizia CCR este obligatorie nu înseamnă că nu putem discuta despre efectele ei. Fac aceste precizări legate de cazul lui Dominic Fritz nu pentru că este primar sau președintele USR, ci pentru că sunt în joc niște principii care trebuie să fie valabile pentru toți, indiferent cine suntem și ce funcție ocupăm.   Legea dispune numai pentru viitor. Așa spune Constituția. Or, a schimba regulile jocului după ce jocul s-a încheiat nu se numește retroactivitate?   La fel de important, legea nu trebuie folosită pentru a scoate din funcție o anumită persoană sau pentru a lovi un adversar politic. Până când Dominic Fritz nu a devenit țintă, pe nimeni nu a preocupat o asemenea modificare legislativă și, cu atât mai puțin, de azi pe mâine.   Azi este el. Mâine poate fi altcineva. Tocmai de aceea, principiile trebuie să fie mai importante decât persoana căreia i se aplică.   E în neregulă ca reglările de conturi politice să provoace riscul unei noi condamnări a României la CEDO.   Aștept motivarea și să aflu dacă, totuși, se poate găsi o formă în care declarațiile de avere și interese ale demnitarilor să fie publicate.   Sper că motivarea va fi rapidă, pentru ca Parlamentul să poată pune legea în acord cu decizia și să poată intra în vigoare până la 31 august, pentru a îndeplini jalonul PNRR.   Vendetele politice cresc riscul ca România să piardă bani și credibilitate”, a scris Bolojan.   Și vicepremierul Oana Gheorghiu a reacționat, pe Facebook, la decizia anti-Fritz a CCR.   „Pentru politicienii corupți, termenele se amână cu anii și completele de judecată se schimbă până când faptele se prescriu.   Pentru oamenii care au curajul să lupte împotriva corupției, termenele curg pe repede înainte și legile produc chiar și efecte retroactiv.   Într-un stat de drept, regulile sunt aceleași pentru toți, indiferent cine ești sau pe cine deranjezi.   Deși Constituția României prevede că legea dispune numai pentru viitor, CCR a stabilit ieri contrariul.   Când principiile constituționale sunt interpretate doar pentru a ținti un singur om, democrația nu mai este o garanție pentru nimeni.   Din păcate, politica românească este o lume în care, atunci când devii incomod pentru cei corupți, ți se inventează acuzații și ți se fabrică dosare.   O vedem astăzi în cazul lui Dominic Fritz, o vedem în cazul lui Ciprian Ciucu, o vedem în cazul deciziilor democratice aprobate de congresul PNL.   Sunt tactici menite doar să ne intimideze și să renunțăm”, a scris vicepremierul. 

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră