vineri 22 mai
Login Contact
DeFapt.ro

Autor: Mircea Marian

8324 articole
Mircea Marian

Mircea Marian este jurnalist din 1990, când a lucrat la UniFan Radio, primul post de radio independent din București. A fost reporter politic la Mediafax, Adevărul și Evenimentul Zilei și a moderat emisiuni la TVR Info și B1 TV. A fost șef al Departamentului Politic&Economic la România Liberă, între 2016 și 2017, și senior editor la Newsweek România din 2017 în ianuarie 2021.

Politică

Ciolacu se laudă că el personal a băgat România în Schengen

Pe TikTok, Marcel Ciolacu se laudă că el personal a băgat România în Schengen, printr-o „abordare diferită de fostul Guvern”: „Story time: cum am băgat România în Schengen”, își începe el relatarea de 90 de secunde de pe această rețea de socializare. Citește și: Propagandista lui Călin Georgescu, Anca Alexandrescu, sinecuristă și beneficiară a uneia din cele mai mari țepe PSD-Ponta, Petromidia Ciolacu se laudă că el personal a băgat România în Schengen „Acum 2 ani s-a încercat aderarea României la Spațiul Schengen și Austria și Olanda s-au opus. După acel șoc am avut o abordare diferită de fostul guvern. Am avut în primul rând o întâlnire cu cancelarul Olaf Scholz, pe urmă am avut cu prim-ministrul din acea vreme, cu Mark Rutte al Olandei. Și, nu în ultimul rând, mai multe discuții neoficiale avute cu cancelarul Nehammer. După o întâlnire la Washington cu secretarul de stat Blinken, am hotărât să splităm aderarea României la Spațiul Schengen. Anul trecut am făcut-o maritim și aerian și s-a văzut creșterea economică și dezvoltarea Portului Constanța și cei care circulă cu avioanele cât de ușor este, iar anul acesta am reușit și terestru, pe o înțelegere deja avută de anul trecut, în care toți oamenii politici ne-am ținut de cuvânt și o implicare, trebuie să fiu foarte sincer, a prim-ministrului Viktor Orban pentru că el prezida Consiliul European”, s-a lăudat Ciolacu. Singurul demnitar pe care îl menționează este Cătălin Predoiu, căruia îi atrbuie meritul de afi negociat detaliile tehnice. Însă „abordarea diferită” a aderării României la spațiul Schengen în două etape, mai întâi maritim și aerian, și apoi terestru, era în discuții de cel puțin zece ani. @marcel_ciolacu Storytime despre intrarea în #Schengen ? #marcelciolacu #psd #romania #emotii #storytime ♬ original sound - marcel_ciolacu O utilizatoare TikTok, Roxana, îi transmite: „te pup Ciolacu, zici ca s eu la ascultare la istorie încercând sa bag vrajeli sa mi puna 5 sa trec clasa” (sic!). „În ce limbă ați discutat cu ei?”, îl întreabă Bogdan Ezaru.

Ciolacu se laudă că el personal a băgat România în Schengen Foto: Facebook
Ciolacu se rebrănduiește pe TikTok Foto: captură video
Politică

Ciolacu se rebrănduiește pe TikTok

Președintele PSD, Marcel Ciolacu, se rebrănduiește pe TikTok: „Get ready with me, să mergem la Guvern!”, spune el în debutul unui videoclip care a cumulat 3,8 milioane de vizonări. Însă, în timp ce se străduie să arate că e un om normal, el își face o cafea la espressor Illy Francis X1 Anniversary, care costă circa 500 de euro, poartă o bluză pe care scrie „SURVIVOR” și poartă șlapi Crocs. Citește și: Propagandista lui Călin Georgescu, Anca Alexandrescu, sinecuristă și beneficiară a uneia din cele mai mari țepe PSD-Ponta, Petromidia Ciolacu se rebrănduiește pe TikTok „Get ready with me, să mergem la Guvern”, își începe premierul relatarea „Nu e o plăcere să te trezești așa de dimineață. (…) Sunt cam pe mod diesel, mai ales după campania electorală, am pornirea mai grea dimineața. În afară de șocul pe care l-am avut, ai un sentiment că te-a lovit trenul. De fapt, m-a și lovit trenul”, continuă Ciolacu, care apoi își prezintă garderoba zilnică - cămașă albă, costum, pantofi cu „garanție toată viața”. „Super frumos”, îl laudă Tzancă Uraganu, pentru acest clip. „Cont pe onlyfans când”, îl întreabă Maria Georgiana. „Sunteți singurul politician care își face campanie după alegeri”, îi transmite Crina - care a primit 18.500 de like-uri pentru acest comentariu. @marcel_ciolacu Nu am vrut să vă mai las să așteptați! ⏳ #marcelciolacu #psd #romania #emotii #grwm ♬ original sound - marcel_ciolacu „Asteptam make up tutorial si haul shein”, îl ironizează Nicoleta Cristina Stan - 32.800 de like-uri la acest mesaj.

Prima schiță a viitorului Guvern Foto: Inquam/Octav Ganea
Eveniment

Prima schiță a viitorului Guvern

Prima schiță a viitorului Guvern: pare aproape sigur că Marcel Ciolacu va fi premier, desemnat de PSD, PNL ar lua Dezvoltarea, dorită însă și de UDMR, iar USR vrea Justiția și Economia (care ar cumula și fostul minister al Energiei). Inițial, liderii coaliției PSD-PNL-USR-UDMR sperau să finalizeze noul Guvern înainte de Crăciun, dar în acest moment termenul pare nerealist. Citește și: Propagandista lui Călin Georgescu, Anca Alexandrescu, sinecuristă și beneficiară a uneia din cele mai mari țepe PSD-Ponta, Petromidia Prima schiță a viitorului Guvern Tehnic, numărul portofoliilor care ar urma să revină fiecăruui partid, în funcție de reprezentarea în Parlament, este deja stabilit: Potrivit surselor din coaliția majoritară, PSD va controla șapte din cele 16 ministere, PNL va avea patru ministere, USR – trei, iar UDMR doar două. Ministerul Familiei va fi înghițit de cel al Muncii, iar Energia va reveni în cadrul ministerului Economiei. Vor fi trei vicepremieri, dar aceștia vor avea în subordine și așa-numite „ministere de linie”, așa cum este și acum, când Sorin Grindeanu (Transporturi) și Cătălin Predoiu (Interne) sunt vicepremieri. Cele mai dorite sunt așa-numitele ministere avizatoare, Finanțele și Justiția. Cultura, probabil cel mai puțin solicitat minister, ar putea ajunge la UDMR. Pe de altă parte, nu este clar ce se va petrece cu Secretariatul General al Guvernului, un colos care controlează companii energetice și regia protocolului de stat.

Anca Alexandrescu, sinecuristă și beneficiară a uneia din cele mai mari țepe PSD-Ponta
Politică

Anca Alexandrescu, sinecuristă și beneficiară țepe PSD-Ponta

Propagandista lui Călin Georgescu, Anca Alexandrescu, a fost o sinecuristă promovată de Victor Ponta în poziții pentru care nu avea nici o calificare și beneficiară indirectă a uneia din cele mai mari țepe PSD-Ponta, uitata afacere Petromidia. Citește și: Guvernul scoate din rezerva bugetară 80.000 de lei pentru ochelarii angajaților de la Înalta Curte. Plus încă 900 milioane de lei pentru salarii câștigate în instanță În perioada în care se făcea aranjamentul dintre guvernul Ponta și Rompetrol, din mai 2012 la final de 2015, Anca Alexandrescu a lucrat pentru acest guvern, cu rang de secretar de stat, pentru comunicare. Anca Alexandrescu, sinecuristă și beneficiară a uneia din cele mai mari țepe PSD-Ponta Anca Alexandrescu, care de facto a lucrat pentru PSD din 1996 în 2019, a absolvit o așa numită „Școală superioară de jurnalistică”, în 1995, când avea circa 22 de ani, și Dreptul, la Universitatea Ecologică, când avea circa 30 de ani. Cu aceste calificări, PSD a plasat-o în diverse consilii de administrație ale unor structuri de stat. Anca Alexandrescu a făcut parte din: în 2019, a făcut parte din consiliul de administrație al Romaero - compania a minsiterului Economiei, parte a industriei aviației - unde încasa circa 2.500 de lei pe lună din 2016 a fost plasată în Fondul Român de Contragarantare, de unde lua 7.200 de lei/lună în 2015 l-a înlocuit pe Cristian Socol din consiliul de administrație al IOR în 2016 făcea parte din consiliul de administrație al companiei de înzestrare cu armament, Romarm Însă cea mai mare lovitură a fost plasarea ei ca PR al KazMunayGas între iunie 2016 și mai 2017, unde a câștigat 10.000 de euro pe lună, potrivit Newsweek România. „Niciun șef de PR de pe piața din România nu câștigă această sumă netă lunar de la o singură companie, salariul pentru o astfel de poziție fiind în jurul sumei de 5.000 de euro net”, scria atunci această publicație. Afacerea KazMunaiGas a fost una din cele mai scandaloase afaceri ale guvernării Ponta: prin memorandumul încheiat la 22 ianuarie 2014, statul român se retrăgea din procesul cu KazMunaiGaz şi renunţa la o creanţă de aproape 600 milioane dolari în schimbul unei plăţi de 200 de milioane USD, plus înfiinţarea unui utopic fond de investiţii de un miliard. Acest fond de investiții nu pare să fi funcționat vreodată.

Judecătorii vor primi salarii restante de 330 milioane euro Foto: CSM
Eveniment

Judecătorii vor primi salarii restante de 330 milioane euro

De Moș Crăciun, judecătorii vor primi salarii restante, tranșa pentru 2024, și dobânzi de peste 330 de milioane de euro: ministerul Justiției cere din Fondul de rezervă suma 1,65 miliarde de lei pentru plata „tranșelor scadente și neplătite în anul 2024 reprezentând diferențe salariale stabilite prin titluri executorii în favoarea personalului din cadrul Înaltei Curți de Casație și Justiție și din cadrul celorlalte instanțe judecătorești”, plus dobânzi la aceste titului executorii. Citește și: După Prahova, încă un județ în care PSD și AUR se aliază: la Suceava, cele două partide și-au împărțit locurile în comisiile și CA-urile controlate de consiliul județean Este vorba de plata majorărilor de salarii obținute de judecători după ce au dat statul în judecată. Numărul total al judecătorilor este de circa 4.100. Judecătorii vor primi salarii restante de 330 milioane euro Doar în decembrie, Guvernul a scos din rezerva bugetară 2,5 miliarde de lei pentru această problemă: acum câteva zile, s-a aprobat transferarea unei sume de peste 900 de milioane de lei pentru plata „în vederea achitării tranșelor scadente și neplătite în anul 2023 reprezentând diferențe salariale stabilite prin titluri executorii în favoarea personalului din cadrul Înaltei Curții de Casație și Justiție și din cadrul celorlalte instanțe judecătorești”. În nota de fundamentare se arată că tranșele pe 2024 din salariile câștigate de magistrați prin acțiuni în isntanță trebuie plătite până la 31 decembrie 2024 „orice depășire suplimentară a acestui termen fiind inadmisibilă în raport cu rigorile legii, debitorul și, în general, autoritățile publice neavând vreun drept de opțiune cu privire la îndeplinirea obligațiilor de plată stabilite în sarcina lor prin hotărâri judecătorești”. Proiectul de hotărâre este promovat de ministrul Justiției, Alina Gorghiu.

Spitalele din România, cel mai mic procent de dispensere pentru dezinfectarea mâinilor Foto: Cluj24.ro
Eveniment

Spitalele România, mic procent dispensere dezinfectarea mâinilor

Spitalele din România au cel mai mic procent de dispensere pentru dezinfectarea mâinilor, dar declară cea mai mică rată de infecții nosocomiale, arată un ultim raport al Comisiei Europene intitulat „Sănătatea la o privire de ansamblu: Europa 2024 STAREA SĂNĂTĂȚII ÎN CICLUL UE”. Citește și: După Prahova, încă un județ în care PSD și AUR se aliază: la Suceava, cele două partide și-au împărțit locurile în comisiile și CA-urile controlate de consiliul județean Pe de altă parte, analizele au arătat că în România se înregistrează cel mai mare procent de infecții care nu pot fi tratate cu antibiotice obișnuite. Spitalele din România, cel mai mic procent de dispensere pentru dezinfectarea mâinilor Ce se arată în raportul Comisiei Europene: „Rezistența antimicrobiană (RAM) rămâne o amenințare publică majoră, infecțiile rezistente la antibiotice care apar în UE provocând aproximativ 35 000 de decese în fiecare an și costuri directe estimate la 6,6 miliarde EUR. În 2022-23, 32 % din izolatele bacteriene testate erau rezistente la antibioticele-cheie, o rată care a depășit 50 % în România, Grecia, Cipru și Bulgaria” „Consumul de opioide (adică heroină și alte droguri) este responsabil pentru majoritatea deceselor prin supradoză de droguri (raportat în 74% din supradozele fatale), adesea în combinație cu alte substanțe. Principalul opioid utilizat în Europa este în continuare heroina, dar există preocupări în mai multe țări cu privire la utilizarea altor opioide sintetice (cum ar fi buprenorfina, metadona, fentanilul și tramadolul). În 2023, noi opioide sintetice au fost detectate de sistemul de avertizare rapidă al UE privind noile substanțe psihoactive în cel puțin 16 state membre ale UE, Norvegia și Turcia. Consumul de noi substanțe psihoactive în rândul tinerilor adulți cu vârste cuprinse între 15 și 34 de ani variază de la 0,1 % în Norvegia la 5,1 % în România” România raportează cele mai puține infecții intraspitalicești (a healthcare-associated infection - HAI): „În medie, 7,1 % dintre pacienții din UE au dobândit o HAI în timpul șederii lor în spital în 2022-23. Ratele observate au fost cele mai scăzute în Letonia, România și Bulgaria (mai puțin de 4% din pacienți) și cele mai ridicate în Cipru și Grecia (peste 12% din pacienți), deși există intervale de încredere largi în jurul ratei din Cipru”. „În medie, 55,6% din paturile de spital din UE aveau la punctul de îngrijire dispensere pentru mâini pe bază de alcool, permițând accesul ușor la echipamentul sanitar. Aceasta a variat de la sub 10% în România și Bulgaria la peste 90% în Spania, Ungaria, Luxemburg și Portugalia. În general, disponibilitatea ridicată a dispenserelor a fost asociată cu o prevalență mai scăzută infecțiilor rezistente la antimicrobiene la nivel național, deși și utilizarea efectivă a dozatoarelor este importantă. De exemplu, deși Ungaria a raportat o disponibilitate de 100 % a dozatoarelor la punctul de îngrijire, aceasta s-a clasat pe ultimul loc în ceea ce privește consumul de spălături manuale pe bază de alcool, indicând o utilizare suboptimală a dozatoarelor”. Procent uriaș de persoane neasigurate În sfârșit, raportul mai arată că România este singura țară din UE în care cel puțin 10% din populație nu are asigurare obligatorie de sănătate. „Principalele grupuri de persoane neasigurate sunt românii care locuiesc în străinătate, dar sunt încă considerați rezidenți; șomerii pe termen lung; cei care au ales să nu plătească primele de asigurare de sănătate; și persoanele care nu au o carte de identitate valabilă, care este o condiție prealabilă pentru înregistrarea în sistemul de asigurări de sănătate. Această ultimă problemă afectează în special populația romă și migranții fără documente. În general, persoanele care nu sunt asigurate au totuși acces gratuit la anumite servicii, cum ar fi îngrijirea în serviciile de urgență sau îngrijirea în timpul sarcinii, dar trebuie să acopere toate celelalte costuri din buzunar”, arată raportul Comisiei Europene.

Încă un județ în care PSD și AUR se aliază Foto: Inquam/George Calin
Politică

Încă un județ în care PSD și AUR se aliază

După Prahova, încă un județ în care PSD și AUR se aliază: la Suceava, cele două partide și-au împărțit locurile în comisiile și CA-urile controlate de consiliul județean. Președintele CJ Suceava este pesedistul Gheorghe Șoldan, recent ales și vicepreședinte al PSD, cu susținerea puternică a lui Marcel Ciolacu. Citește și: Guvernul scoate din rezerva bugetară 80.000 de lei pentru ochelarii angajaților de la Înalta Curte. Plus încă 900 milioane de lei pentru salarii câștigate în instanță „PSD nu va face alianță cu ei niciodată. Ce vreți? Să-mi tai un picior?”, spunea Marcel Ciolacu la 11 noiembrie. Încă un județ în care PSD și AUR se aliază „Consilierii județeni PSD și AUR și-au împărțit consiliile de administrație și adunările generale ale acționarilor din mai multe instituții. În cadrul ședinței de astăzi a Consiliului Județean, singurii care au avut propuneri pentru aceste funcții au fost cei de la PSD și AUR. Liberalii nu au făcut vreo propunere și nu au votat la proiectele de hotărâre în care au fost nominalizați reprezentanții deliberativului județean în aceste consilii de administrație”, a scris Suceava News. Anterior, PSD și AUR și-au desemnat vicepreședinții Consiliului Județean. Marți a fost oficializată și alianța PSD-AUR în Consiliul Județean Prahova: cele două partide și-au impus vicepreședinții, în timp ce consilierii județeni PNL și USR s-au retras din ședință pentru a nu participa la vot. Noul preşedinte al Consiliului Judeţean (CJ) Prahova, ales în 9 iunie 2024, este Virgiliu Nanu (PSD). „La televiziune am făcut un vot în direct al Consiliului Politic Naţional în care am spus foarte clar că nu va exista nicio relaţie politică între PSD şi AUR. Ce vreţi mai mult? Să îmi tai un picior, ca să vă demonstrez? Am avut un vot, am dat în scris", a afirmat Marcel Ciolacu la 11 noiembrie.

Datoria externă a crescut cu 18,013 miliarde euro Foto: Financial Intelligence
Eveniment

Datoria externă a crescut cu 18,013 miliarde euro

Datoria externă totală a României a crescut în primele zece luni cu 18,013 miliarde euro, până la 186,348 miliarde euro, a anunțat, azi, Banca Națională a României (BNR). Citește și: Moștenirea Gabrielei Firea lovește peste ani în bucureșteni: Societatea de Transport București ar putea falimenta, urmare a unui contract dubios din 2020 Datoria externă a crescut cu 18,013 miliarde euro „În perioada ianuarie - octombrie 2024, datoria externă totală a crescut cu 18,013 miliarde euro, până la 186,348 miliarde euro. În structură: datoria externă pe termen lung a însumat 138,198 miliarde euro la 31 octombrie 2024 (74,2% din totalul datoriei externe), în creştere cu 13,2% faţă de 31 decembrie 2023; datoria externă pe termen scurt a înregistrat la 31 octombrie 2024 nivelul de 48,150 miliarde euro (25,8% din totalul datoriei externe), în creştere cu 4,2% faţă de 31 decembrie 2023”, arată datele BNR. Investiţiile directe ale nerezidenţilor în România au însumat 5,512 miliarde euro (comparativ cu 5,904 miliarde euro în perioada ianuarie - octombrie 2023), din care participaţiile la capital (inclusiv profitul reinvestit estimat) au însumat valoarea netă de 4,246 miliarde euro, iar creditele intragrup au înregistrat valoarea netă de 1,266 miliarde euro. Importurile cresc, crește deficitul balanței de plăți În perioada ianuarie-octombrie 2024 contul curent al balanţei de plăţi a înregistrat un deficit de 24,210 miliarde euro, comparativ cu 18,453 miliarde euro în perioada ianuarie-octombrie 2023. În structura acestuia, balanţa bunurilor a consemnat un deficit mai mare cu 3,706 miliarde euro, balanţa serviciilor a înregistrat un excedent mai mic cu 1,690 miliarde euro, balanţa veniturilor primare a înregistrat un deficit mai mare cu 793 milioane euro, iar balanţa veniturilor secundare a înregistrat un excedent mai mare cu 432 milioane euro. Rata serviciului datoriei externe pe termen lung a fost 15,7% în luna octombrie 2024, comparativ cu 18% în anul 2023. Gradul de acoperire a importurilor de bunuri şi servicii la 31 octombrie 2024 a fost de 5,8 luni, în comparaţie cu 5,6 luni la 31 decembrie 2023. Gradul de acoperire a datoriei externe pe termen scurt, calculată la valoarea reziduală, cu rezervele valutare la BNR la 31 octombrie 2024 a fost de 103,5%, comparativ cu 99,7% la 31 decembrie 2023.

Scapă de arest judecătoarea drogată din Suceava Foto: Antena 3
Justiție

Scapă de arest judecătoarea drogată din Suceava

Lia Savonea și colega ei, Adriana Ispas, de la Înalta Curte de Casație și Justiție, o scapă de arest și pe judecătoarea drogată de la Suceava, Ana Maria Chirilă. Aceasta era ținută în arest la domiciliu. Curtea de Apel Suceava acceptase însă ca ea să fie pusă sub control judiciar, care să înlocuiască arestul. Azi, decizia acestei curți de apel a fost confirmată de Înalta Curte de Casație și Justiție. Citește și: Moștenirea Gabrielei Firea lovește peste ani în bucureșteni: Societatea de Transport București ar putea falimenta, urmare a unui contract dubios din 2020 Scapă de arest judecătoarea drogată din Suceava Lia Savonea a făcut parte din completul care a decis rejudecarea procesului lui Mario Iorgulescu. Chirilă este acuzată că, deși avea copii mici acasă, își punea locuința la dispoziția prietenilor ei interlopi, unde aceștia puteau consuma droguri. În plus, ea îi furniza informații confidențiale iubitului ei, pentru a-l ajuta să scape de urmărire. „Respinge, ca nefondată, contestația formulată de către Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Suceava împotriva încheierii din 06 decembrie 2024 pronunțată de judecătorul de cameră preliminară din cadrul Curții de Apel Suceava – Secția penală și pentru cauze cu minori, în dosarul nr. 635/39/2024, privind pe inculpații Cotoară Ciprian, Chirilă Ana-Maria și Pînzari Mihai”, se arată în minuta deciziei luate azi de ICCJ. Inițial, Curtea de Apel stabilise: „Dispune înlocuirea măsurii arestului la domiciliu instituit prin încheierea din data de 18.04.2024 pronunțată de judecătorul de cameră preliminară din cadrul Curții de Apel Suceava în dosarul nr. 62/39/2024/a1.5, rămasă definitivă prin încheierea nr. 339 din data de 25.04.2024 pronunțată de judecătorii de cameră preliminară din cadrul Înaltei Curți de Casație și Justiție în dosarul nr. 62/39/2024/a1.5, față de inculpată CHIRILĂ ANA-MARIA, cu măsura controlului judiciar, pe o perioadă de 60 de zile începând cu data rămânerii definitive a prezenței încheieri”.

Producția industrială continuă să pice Foto: Facebook
Economie

Producția industrială continuă să pice

Producția industrială continuă să pice: cădere de 1,6% în primele zece luni ale anului, arată datele publicate azi de Institutul Național de Statistică (INS). Citește și: Moștenirea Gabrielei Firea lovește peste ani în bucureșteni: Societatea de Transport București ar putea falimenta, urmare a unui contract dubios din 2020 Producția industrială continuă să pice „În perioada 1.I – 31.X.2024, comparativ cu perioada 1.I – 31.X.2023, producţia industrială a fost mai mică cu 1,8%, ca serie brută și cu 1,6%, ca serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate”, explică INS. Statistica arată că această situație se datorează căderii din „producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat (-5,0%), industria prelucrătoare (-1,5%) și industria extractivă (-0,7%)”. Faţă de luna octombrie 2023, producţia industrială a crescut cu 1,3%, ca serie brută și a scăzut cu 0,9%, ca serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate. „Programul de Guvernare al PSD, centrat pe investiții publice record și susținerea firmelor care produc în România au pus industria țării pe un curs ascendent, cu progrese vizibile față de anul precedent, dar și de la lună la lună (...) PSD și-a propus în programul de guvernare să mizeze pe dezvoltarea producției interne și crearea de noi locuri de muncă, și reindustrializarea României prin scheme de ajutor de stat și facilități pentru producția autohtonă”, se lăuda PSD în octombrie 2024.

80.000 de lei pentru ochelarii angajaților de la Înalta Curte Foto: ICCJ
Eveniment

80.000 de lei pentru ochelarii angajaților de la Înalta Curte

Guvernul scoate din rezerva bugetară 80.000 de lei pentru ochelarii angajaților de la Înalta Curte de casație și Justiție (ICCJ), se arată în nota de fundamentare a unei hotărâri de guvern. Fondul de rezervă bugetară ar trebui folosit în cazul unor calamități naturale. Citește și: Moștenirea Gabrielei Firea lovește peste ani în bucureșteni: Societatea de Transport București ar putea falimenta, urmare a unui contract dubios din 2020 Purtătoarea de cuvânt a CSM a deschis lupta pentru decontarea ochelarilor Contribuabilii plătesc ochelarii celor care lucrează în magistratură după ce o judecătoare cu salariu uriaș, mașină de lux și sute de mii de lei în conturi, Daniela-Ioana Stăncioi a dat statul în judecată ca să-i deconteze ochelarii și a câștigat. Ea este purtătoare de cuvânt la CSM, instituția care gestionează problemele magistraților și poate aplica sancțiuni. După ce ea a câștigat acest drept, măsura a fost generalizată. „Suma maximă care se suportă din bugetul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie pentru aparatele necesare corecţiei vizuale include taxa pe valoarea adaugată şi se calculează după cum urmează: plafon maxim de 2.500 lei, pentru lentilele aferente aparatelor necesare corecţiei vizuale; plafon maxim de 500 lei, pentru ramele aferente ochelarilor de vedere; costul manoperei; contravaloarea examenului medical, după caz”, a stabilit, în aprilie ICCJ. 80.000 de lei pentru ochelarii angajaților de la Înalta Curte Executivul va recurge la fondul de rezervă bugetară pentru că ÎCCJ are de achitat „tonere copiatoare, coperți, dosare si plicuri în sumă de 123 mii lei” sau „protecția muncii (deconturi de ochelari pentru personalul aparatului propriu) în sumă de 80 mii lei”. Însă, printr-o altă hotărâre de guvern, din fondul de rezervă este scoasă suma de 918 milioane de lei pentru salariile câștigate de judecători în instanță: 715.923 mii lei în vederea achitării tranșelor scadente și neplătite în anul 2023 reprezentând diferențe salariale stabilite prin titluri executorii în favoarea personalului din cadrul Înaltei Curții de Casație și Justiție și din cadrul celorlalte instanțe judecătorești 202.795 mii lei în vederea achitării dobânzilor aferente diferențelor salariale, scadente în anul 2023, stabilite în favoarea personalului din cadrul Înaltei Curții de Casație și Justiție și din cadrul celorlalte instanțe judecătorești „În prezent, din cauza nealocării fondurilor solicitate, nu pot fi plătite integral tranșele cuvenite în anul 2023 reprezentând diferențe salariale stabilite prin titluri executorii în favoarea personalului din cadrul Înaltei Curți de Casație și Justiție și al celorlalte instanțe judecătorești, precum și dobânzile aferente acestor sume. Cum întârzierea executării obligației de plată a acestor diferențe atrage, prin aplicarea dobânzilor și a altor accesorii ale debitului principal, o creștere continuă a cuantumului sumei totale datorate, se impune o achitare cât mai rapidă a acestora”, se arată în nota de fundamentare a acestei hotărâri de guvern.

Moștenirea Gabrielei Firea lovește peste ani în bucureșteni Foto: Inquam/Octav Ganea
Politică

Moștenirea Gabrielei Firea lovește peste ani în bucureșteni

Moștenirea Gabrielei Firea lovește peste ani în bucureșteni: Societatea de Transport București (STB) ar putea falimenta, urmare a unui acord dubios din 2020, arată Club Feroviar. În esență, este vorba de angajamentul STB de a cumpăra 40 de tramvaie de la Electroputere VFU asociată cu Reloc SA (ambele din Grupul Grampet al lui Gruia Stoica). Moștenirea Gabrielei Firea lovește peste ani în bucureșteni Printr-o decizie judecătorească adoptată la 5 decembrie, STB este obligată să achiziționeze aceste tramvaie și să plătească daune zilnice de 307.000 de euro. Dar societatea nu are bani în cont nici să cumpere aceste tramvaie, nici să achite daunele uriașe. Citește și: Un an de la ultima cerere de plată depusă de România în cadrul PNRR, care n-a fost aprobată nici azi. Celelalte cereri de plată depuse în decembrie 2023, aprobate „Trebuie menționat faptul că tramvaiele pe care STB este obligată să le cumpere sunt produse în Rusia, lucru recunoscut chiar de conducerea societății din Pașcani (vezi facsimil). Mai mult, prețul unui tramvai care ar urma să fie cumpărat de STB este de până la trei ori mai mare decât cel al tramvaielor livrate în Rusia de aceeași firmă”, explică Club Feroviar. Licitația a fost lansată de STB în septembrie 2019, dar între timp Firea falimentase deja bugetul Capitalei. Câștigătorul ei a fost anunțat în iulie 2020, când director al STB era Hazem Kansou, acum numit de PSD în fruntea companiei de stat Radiocom. În 2022, primarul Nicușor Dan a sesizat DNA cu privire la licitația făcută de STB pentru achiziția celor 40 de tramvaie de la firma Electroputere VFU Pașcani. Tramvaie scumpe, prea scurte, din Rusia Ce semne de întrebare ridica Nicușor Dan, într-o postare pe Facebook: De ce conducerea STB reprezentată de la acea dată a continuat demersurile pentru finalizarea procedurii de achiziție, deși la momentul aprobării raportului de procedură nu avea alocate fondurile necesare în conformitate cu prevederile legale? De ce STB a decis încă din anul 2019 să achiziționeze tramvaie de 18 metri în contextul în care fluxul de călători ar justifica o nevoie de tramvaie mai lungi? Opțiunea STB a fost pentru VFU Pașcani care aducea componente din Rusia și vindea apoi la prețuri majorate. În aprilie 2024, Nicușor Dan arăta că „nu există normă legală în acest moment pentru a cenzura un operator economic care vine cu produse din Rusia, din păcate…nu e pe lista de sancțiuni”. „La sfârșitul anului 2020, eu am spus că această achiziție nu e ste utilă și prețul pentru unul de 18 metri e mult prea mare, e aproape cât unul de 36 de metri”, a mai spus el.

Funeriu, primul care anunță că vrea să candideze la președinția României Foto: Facebook
Politică

Funeriu, primul care anunță vrea candideze la președinția României

Daniel Funeriu, primul care anunță deschis că vrea să candideze la președinția României: el a făcut acest anunț în emisunea lui Denise Rifai, „În Opoziție”. Citește și: Un an de la ultima cerere de plată depusă de România în cadrul PNRR, care n-a fost aprobată nici azi. Celelalte cereri de plată depuse în decembrie 2023, aprobate Până acum, presa a identificat mai mulți potențiali candidați din partea coaliției PSD-PNL-USR-UDMR, dar nici unul nu a spus clar că ar dori să candideze. Și primarul general al Capitalei, Nicușor Dan, și rectorul UBB, Daniel David, au arătat că așteaptă analizele partidelor și cercetări sociologice. Funeriu, primul care anunță că vrea să candideze la președinția României Preşedintele UDMR, Kelemen Hunor, a declarat, marţi, despre variante de prezidenţiabili din partea coaliţiei de guvernare că în opinia sa ar putea fi Daniel David, profesor universitar, rectorul UBB, sau Daniel Funeriu, Theodor Paleologu, Crin Antonescu, personalităţi care au şi capacitatea şi calitatea intelectuală şi calităţile umane, politice. El a precizat că este important ca cei care vor forma guvernul să aibă un singur candidat la alegerile prezidenţiale şi că acestea ar putea fi organizate pe 16 martie, primul tur şi pe 30 martie, al doilea tur de scrutin. „Ordoliberal cu poziții moderat conservatoare” „Mă declar un ordoliberal cu poziții devenite treptat moderat conservatoare. Partea progresistă a spectrului politic mă consideră prea conservator, în special pentru discursul meu favorabil valorilor creștine. Partea extremei naționaliste și ultraconservatoare a spectrului politic mă acuză că sunt prea progresist pentru că am susținut campaniile de vaccinare împotriva cancerului de col uterin. Atlantist și pro-european convins și militant, am denunțat excesele de tip woke și lipsa de fermitate împotriva migrației ilegale, înscriindu-mă în linia trasată de părinții fondatori ai Uniunii Europene și opunându-mă unor măsuri care extind influența unor instituții dincolo de atribuțiile conferite de Tratatul Uniunii Europene. Am militat pentru afirmarea vocii României în contextul Uniunii Europene și pentru o politică externă mai asertivă și îndreptată înspre aliați strategici precum Marea Britanie și Statele Unite. Sunt radical împotriva ideologiei în școli. În ultima perioadă am devenit o voce fermă în chestiuni legate de educație, de reforme ale statului, atrăgând atenția asupra pericolului populismului și fragmentării sociale (de exemplu aici), militând pentru coeziune socială și strângere a națiunii în jurul valorilor tradiționale. Am avertizat în multiple rânduri asupra pericolului creșterii partidelor extremiste, fiind un avocat al moderației și coeziunii sociale”, se definește Funeriu, pe blogul său.

Potra pregătea violențe în București și diversiuni Foto: Inquam/George Calin
Politică

Potra pregătea violențe în București și diversiuni

Șeful mercenarilor lui Georgescu, Horațiu Potra, pregătea violențe în București și diversiuni, cu ajutorul Clanului Ciurarilor, arată referatul de punere sub control judiciar a lui Potra. Citește și: Un an de la ultima cerere de plată depusă de România în cadrul PNRR, care n-a fost aprobată nici azi. Celelalte cereri de plată depuse în decembrie 2023, aprobate Potra pregătea violențe în București și diversiuni Ce arată judecătorul, în decizia de a-l ține pe Horațiu Potra sub control judiciar: „Potra Horațiu a instigat persoane să se manifeste violent, aspect ce rezultă și din convorbirile purtate între persoana care a sesizat prin 112 faptul că acesta se deplasa înarmat către mun. București în noaptea de 08.12.2024, faptă care ar putea să întrunească elementele constitutive ale infracțiunii de instigare publică” Poliția a descoperit în Mercedesul cu care se deplasa la București arme albe, un pistol cu gaze și sume de bani, printre care peste 30.000 de lei, peste 5.000 de dolari și 560.000 de franci congolezi „La data de 05.12.2024, pe profilul Horatiu Potra postează un material video reprezentând o melodie cu tentă naționalistă, primele versuri afirmând N-am să tac când vor dusmanii astei țări îngenuncheate, chiar dacă legea lor nedreaptă mă va condamna la moarte. Postarea a strans pana la data de 08.12.2024: 820 de aprecieri, 347 comentarii si 283 distribuiri.” „De asemenea, în mediul virtual s-a viralizat o fotografie în care Horațiu Potra apare alături de fostul ambasador al Federației Ruse în România, Kuzmin Valeri” „La data de 04.12.2024, numitul Horațiu Potra, CNP 17..., rezervist al Legiunii Străine Franceze, președintele Asociației Românilor care au activat în Legiunea Franceză (RALF), prin intermediul căreia intermediază contracte pe linia securității pentru personal și obiective, cu preponderență în zone din Africa, Orientul Mijlociu și America Latină, a fost contactat (de la postul telefonic cu nr. +491... de numitul Andrei AVRAM (CNP 17...) liderul grupării infracționale ”Ciurarii” (specializat în comiterea de fapte de trafic de persoane și proxenetism), care i-a comunicat că ”mâna dreaptă” a unui candidat independent la Președinția ar dori să poarte o discuție cu el. Deși a menționat că se află pe teritoriul RD Congo, Horațiu Porta și-a exprimat acordul privind comunicarea numărului său de telefon către Andrei Avram. În referire la Romeo Mihai Anechitei, membru în dispozitivul de protecție al candidatului independent, s-a stabilit că, în cursul zilei de 05.12.2024, a diseminat unor cadre MAI, un mesaj text cu conținut alarmist potrivit căruia exponenți ai clanurilor interlope ar fi primit arme de foc, acestora garantându-li-se exonerarea de răspundere penală, iar în eventualitatea în care ar fi identificați/reținuți de către forțele de ordine, ar fi fost instruiți să afirme că ar fi fost plătiți de echipa candidatului independent la alegerile prezidențiale. Prin prisma faptului că demersul survenea diseminării pe rețelele de socializare a altor mesaje alarmiste, care făceau referire la faptul că autoritățile ar urmări uciderea unor participanți la proteste, pentru a justifica decretarea stării de urgență, apreciem că mesajul lui Romeo Mihai Anechitei inocula faptul că interlopii ar fi fost înarmați de autorități, urmărind astfel decredibilizarea instituțiilor statului român și crearea unui sentiment de teamă în rândul populației. Neolegionarii se antrenau să atace jandarmi În referat se mai arată că: „Eugen Ionuț Sechila, beneficiind de suportul unor foști legionari, s-a implicat în organizarea a zeci de tabere de haiducie, prin intermediul cărora viza recrutarea ideologică a participanților și depinderea de către aceștia a unor abilități combative pe linia utilizării armelor de foc și a armelor albe. În context, susnumitul a utilizat scenarii tactice (realizarea de ambuscade) având ca țintă structurile naționale de aplicare a legii (Jandarmeria Română, Poliția Română). De altfel, acesta își exprimase încă din anul 2020 disponibilitatea de a recurge la acțiuni radicale care să vizeze suprimarea vieții unor reprezentanți ai autorităților statului: ”«...io în anarhismul meu... îi aștept la cotitură, că io știu că gloanțele chiar omoară oamenii, știi...gloanțele trec prin ziduri, trec prin materie dură..., și la urma urmei, mi se fâlfâie frate»”.

Am văzut cea mai mare expoziţie de poşete de top, spune sindicalistul Dumitru Costin Foto: DCBusiness
Politică

Am văzut cea mai mare expoziţie de poşete de top

Sindicalistul Dumitru Costin își povestește experiența cu administrația publică: „Am văzut cea mai mare expoziţie de poşete de top”, a spus el la lansarea studiului "Salarizarea în sectorul public din România. Reforme pe fondul marilor aşteptări". Citește și: Un an de la ultima cerere de plată depusă de România în cadrul PNRR, care n-a fost aprobată nici azi. Celelalte cereri de plată depuse în decembrie 2023, aprobate Am văzut cea mai mare expoziţie de poşete de top „În ultima lună şi jumătate am avut ocazia să interacţionez cu una dintre cele mai bogate administraţii publice din România. Am constatat cu amărăciune că aproape un etaj întreg dintr-o clădire venea la muncă după ora 10:00. Am văzut cea mai mare expoziţie de poşete de top, care costă o mulţime de bani şi am văzut un număr impresionant de oameni care veneau la muncă şi probabil că nu făceau aproape nimic. Acolo va trebui să existe o analiză temeinică", a arătat Dumitru Costin. „Am identificat în structura salariilor în plată nişte inadvertenţe în care, pentru corectarea lor, vor trebui luate nişte decizii. În schimb, rămânem deficitari investiţiilor în modernizarea administraţiei publice. Sistemul care administrează pensiile din România este, în continuare, rudimentar, cu un software care nu funcţionează, cu volume uriaşe de muncă de 12-14 ore/zi, cu oameni care nu sunt plătiţi pentru efortul suplimentar", a mai spus liderul Blocului Național Sindical. Potrivit lui Costin, noul proiect al legii salarizării este finalizat, dar ar presupune „creşteri de anvelopă salarială”.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră