vineri 22 mai
Login Contact
DeFapt.ro

Autor: Mircea Marian

8325 articole
Mircea Marian

Mircea Marian este jurnalist din 1990, când a lucrat la UniFan Radio, primul post de radio independent din București. A fost reporter politic la Mediafax, Adevărul și Evenimentul Zilei și a moderat emisiuni la TVR Info și B1 TV. A fost șef al Departamentului Politic&Economic la România Liberă, între 2016 și 2017, și senior editor la Newsweek România din 2017 în ianuarie 2021.

Politică

Am văzut cea mai mare expoziţie de poşete de top

Sindicalistul Dumitru Costin își povestește experiența cu administrația publică: „Am văzut cea mai mare expoziţie de poşete de top”, a spus el la lansarea studiului "Salarizarea în sectorul public din România. Reforme pe fondul marilor aşteptări". Citește și: Un an de la ultima cerere de plată depusă de România în cadrul PNRR, care n-a fost aprobată nici azi. Celelalte cereri de plată depuse în decembrie 2023, aprobate Am văzut cea mai mare expoziţie de poşete de top „În ultima lună şi jumătate am avut ocazia să interacţionez cu una dintre cele mai bogate administraţii publice din România. Am constatat cu amărăciune că aproape un etaj întreg dintr-o clădire venea la muncă după ora 10:00. Am văzut cea mai mare expoziţie de poşete de top, care costă o mulţime de bani şi am văzut un număr impresionant de oameni care veneau la muncă şi probabil că nu făceau aproape nimic. Acolo va trebui să existe o analiză temeinică", a arătat Dumitru Costin. „Am identificat în structura salariilor în plată nişte inadvertenţe în care, pentru corectarea lor, vor trebui luate nişte decizii. În schimb, rămânem deficitari investiţiilor în modernizarea administraţiei publice. Sistemul care administrează pensiile din România este, în continuare, rudimentar, cu un software care nu funcţionează, cu volume uriaşe de muncă de 12-14 ore/zi, cu oameni care nu sunt plătiţi pentru efortul suplimentar", a mai spus liderul Blocului Național Sindical. Potrivit lui Costin, noul proiect al legii salarizării este finalizat, dar ar presupune „creşteri de anvelopă salarială”.

Am văzut cea mai mare expoziţie de poşete de top, spune sindicalistul Dumitru Costin Foto: DCBusiness
Suma pe care Guvernul o scoate ca să plătească salariile unui procuror  Foto: CSM
Eveniment

Suma Guvernul o scoate ca să plătească salariile unui procuror

Suma astronomică pe care Guvernul o scoate din rezerva bugetară ca să plătească salariile restante ale unui procuror care a fost suspendat din funcție: 3.136.000 lei, adică circa 627.000 de euro. Citește și: Un an de la ultima cerere de plată depusă de România în cadrul PNRR, care n-a fost aprobată nici azi. Celelalte cereri de plată depuse în decembrie 2023, aprobate Suma pe care Guvernul o scoate ca să plătească salariile unui procuror Potrivit notei de fundamentare, ar fi vorba de un procuror de la Parchetul Suceava, care a fost suspendat din funcție și acum contribuabilii trebuie să-i achite salariile restante, actualizate cu dobândă, din perioada 30 iunie 2014 - 25 aprilie 2023. În notă, nu se precizează numele procurorului și nici nu se explică clar cum s-a ajuns la această situație. Banii din fondul de rezervă ai Guvernului vor fi virați către Ministerul Public, care apoi îl va plăti pe acest magistrat. Proiectul de hotărâre de guvern a fost inițiat de ministrul Justiției, Alina Gorghiu, și urmează să fie aprobat în ședința de guvern de azi. Tot azi, Guvernul scoate din rezerva bugetară 842.000 de lei (aproape 164.000 de euro) pentru plata salariilor restante ale unui salariat „din categoria personalului auxiliar de specialitate repus în funcție la Parchetul de pe lângă Tribunalul Iași după suspendarea activității”. Acesta va prmi salariile restante pentru perioada 06.12.2010-31.08.2024, actualizate cu dobândă. „Menționăm că în bugetul Ministerului Public nu s-au identificat economii care să permită efectuarea de virări de credite de angajament și credite bugetare sau modificarea repartizării pe trimestre a sumelor aprobate în buget, conform art. XXXV din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 107/2024, cu modificările și completările ulterioare”, se arată în nota de fundamentare.

Viitorul Guvern desființează ministerele Familiei și Energiei Foto: Facebook
Politică

Viitorul Guvern desființează ministerele Familiei și Energiei

Viitorul Guvern desființează ministerele Familiei și Energiei, afirmă surse politice din coaliția guvernamentală. În consecință, vor fi 16 miniștri, față de 18, dar crește numărul vicepremierilor, de la doi la trei. Motivul acestei decizii este ca PNL, USR și UDMR să aibă câte un vicepremier, în condițiile în care PSD va desemna premierul. Probabil că cei trei vicepremieri vor deține, fiecare, și controlul unui minister. Poziția de vicepremier presupune un cabinet separat, cu consilieri de stat și secretari de stat. Citește și: Un an de la ultima cerere de plată depusă de România în cadrul PNRR, care n-a fost aprobată nici azi. Celelalte cereri de plată depuse în decembrie 2023, aprobate Viitorul Guvern desființează ministerele Familiei și Energiei Pentru comparație, în Argentina, președintele Javier Milei, care se definește drept un libertarian, a redus numărul ministerelor de la 18 la opt. Potrivit surselor din coaliția majoritară, PSD va controla șapte din cele 16 ministere, PNL va avea patru ministere, USR - trei, iar UDMR doar două. Ministerul Familiei va fi înghițit de cel al Muncii, iar Energia va reveni în cadrul ministerului Economiei. Nu este clar cum vor fi distribuite portofoliile, dar PSD dorește să păstreze Transporturile, pentru Sorin Grindeanu, și Munca - pentru Simona Bucura Oprescu.

Salariile din administrația publică au crescut cu 18% într-un an Foto: Facebook
Politică

Salariile din administrația publică au crescut cu 18% într-un an

Salariile nete din administrația publică au crescut cu aproape 18% într-un an, mult peste rata inflației și cu aproape 50% peste media salariilor din economie, arată datele Institutului Național de Statistică, publicate azi. În administrația publică, în octombrie 2024, salariul mediu net a ajuns la 7.141 de lei. Salariul mediu net pe economie este de 5.268 de lei, cu circa 35% mai puțin. Citește și: Un an de la ultima cerere de plată depusă de România în cadrul PNRR, care n-a fost aprobată nici azi. Celelalte cereri de plată depuse în decembrie 2023, aprobate Salariile din administrația publică au crescut cu 18% într-un an INS calculează separat salariile din educație - unde media era de 5.948 de lei - și sănătate, unde media era 5.300. În plus, din calculul salariului mediu din administrația publică lipsesc „forțele armate și asimilați”. În octombrie 2023, salariul mediu în administrația publică era de 6.084 de lei, net. Saltul la 7.141 lei înseamnă o majorare, într-un singur an, de aproape 18%. Comparativ cu luna octombrie a anului precedent, câştigul salarial mediu net pe întreaga economie a crescut cu 12,3%, arată INS. În educație, salariul mediu net a crescut cu peste 18%, de la 5.031 la 5.948 de lei, iar în sănătate de la 4.531 de lei la 5.300 de lei, ușor sub 17%. „Cheltuielile de personal au însumat 133,72 mld lei, în creștere cu 23,8% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent. Exprimate ca pondere în PIB, cheltuielile de personal reprezintă un nivel de 7,56% din PIB, cu 0,83 puncte procentuale mai mari față de aceeași perioadă a anului precedent, ținând cont de creșterile salariale acordate în anul 2023, respectiv în anul 2024”, arată nota ministerului de Finanțe privind execuția bugetară în primele zece luni din 2024.

Un an de la ultima cerere de plată depusă de România în cadrul PNRR Foto: Facebook
Politică

Un an ultima cerere de plată depusă de România în cadrul PNRR

La 15 decembrie se împlinește un an de la ultima cerere de plată depusă de România în cadrul PNRR, cerere care n-a fost aprobată nici azi. Această cerere este în valoare de 2,67 miliarde de euro. Celelalte cereri de plată depuse în decembrie 2023 de alte 12 state au fost aprobate. La 15 octombrie 2024, Comisia Europeană a aprobat „o evaluare preliminară pozitivă” a celor șase ținte și a 62 din cele 68 de jaloane legate de cea de-a treia cerere de plată a României. Citește și: Ciolacu a cheltuit, din pixul său, fără nici un fel de control al Parlamentului, aproape 18 miliarde de lei, doar în primele opt luni din 2024 Un an de la ultima cerere de plată depusă de România în cadrul PNRR „Comisia a constatat că, în această etapă, nu au fost atinse șase jaloane. Este vorba despre reforme ale guvernanței întreprinderilor de stat (...), precum și de investiții din domeniul transporturilor (...) și de o reformă a regimului fiscal al microîntreprinderilor (...). Prin urmare, Comisia propune suspendarea parțială a plății în conformitate cu articolul 24 alineatul (6) din Regulamentul privind MRR. Această procedură le oferă statelor membre timp suplimentar pentru a îndeplini jaloanele sau țintele restante, ele primind totodată o plată parțială legată de jaloanele și țintele care au fost atinse în mod satisfăcător”, a comunicat Comisia Europeană. De atunci, nu s-a mai anunțat nimic, oficial, în legătură cu tranșa trei de plată. Nu este clar când va fi depusă cererea IV de plată. 12 state care au trecut pe lângă România Însă, datele publicate pe site-ul UE care monitorizează PNRR arată că în decembrie 2023 au fost mai multe țări care au depus cereri de plată, care au fost aprobate: La 6 decembrie, Cehia a depus o cerere de plată de 702 milioane de euro. Ea a fost aprobată la 2 aprilie 2024. La 15 decembrie, în afară de România, au mai depus cereri de plată Slovacia (799 milioane de euro), Cipru (152 de milioane de euro) și Polonia (6,3 miliarde de euro). Cerera Poloniei a fost aprobată în aprilie 2024, a Slovaciei, la 31 octombrie. Cipru a primit doar 115 milioane de euro, în noiembrie 2024. În decembrie 2023, au mai depus cereri de plată în cadrul PNRR-urilor naționale: Lituania, Estonia, Spania, Malta, Danemarca, Croația, Letonia și Italia. Lituania și-a primit banii în martie 2024, Estonia, la 19 aprilie, dar cu o mică reducere, de 300.000 de euro, Spania - care cerea la plată 10 miliarde de euro - a primit 9,9 milkiarde de euro în iulie 2024, Malta și-a primit banii la 16 mai 2024, Danemarca - aprilie 2024, Croatia - aprilie 2024, Letonia - mai 2024, iar Italia, care ceruse peste zece miliarde de euro și era deja la a cincea cerere de plată, a obținut confirmarea decontului în august 2024. România este deci singura țară cu o cerere de plată depusă în decembrie 2023 și neaprobată nici acum. „UE anulează PNRR-ul Bulgariei pe motiv de întârzieri mari pe partea de reforme. Îi urmăm noi, foarte curând”, a scris, acum zece zile, pe Facebook, profesorul Cristian Păun.

Trump promite autorizări în regim accelerat celor care vor investi peste un miliard de dolari Foto: Twitter
Economie

Trump promite autorizări accelerat celor investi peste miliard dolari

Președintele ales al SUA, Donald Trump, promite autorizări în regim accelerat tuturor celor care vor investi peste un miliard de dolari în SUA. El a scris, marți, pe o rețea de socializare, că orice persoană sau companie care investește cel puțin 1 miliard de dolari în SUA „va primi accelerat aprobări și permise, inclusiv, dar în niciun caz limitate la, toate aprobările de mediu”. Citește și: Ciolacu a cheltuit, din pixul său, fără nici un fel de control al Parlamentului, aproape 18 miliarde de lei, doar în primele opt luni din 2024 Trump promite autorizări în regim accelerat celor care vor investi peste un miliard de dolari „GET READY TO ROCK!!!”, a scris Trump la finalul postării sale. Reuters scrie că surse familiare cu subiectul au declarat că echipa de tranziție a lui Trump lucrează la un pachet de măsuri care să fie lansat la câteva zile după preluarea mandatului de președinte, la 20 ianuarie, pentru a aproba permisele de export pentru proiectele de gaze naturale lichefiate și pentru a crește forajul petrolier pe terenurile federale și în largul coastelor SUA. Associated Press menționează că, deși Trump nu a specificat cine ar fi eligibil pentru aprobări accelerate, zeci de proiecte energetice propuse la nivel național, de la conducte de gaze naturale și terminale de export la ferme solare și turbine eoliene offshore, îndeplinesc criteriul investiției de peste un miliard de dolari. „Dacă doriți să aduceți bani, el va mișca cerul și pământul pentru a face ca banii să intre pe ușă și să fie investiți în Statele Unite”, a spus Jason Miller, un consilier al lui Trump.

Rectorul Babeș Bolyai nu spune „nu” unei candidaturi la președinție Foto: Facebook
Politică

Rectorul Babeș Bolyai nu spune „nu” unei candidaturi la președinție

Nici rectorul universității Babeș Bolyai, Daniel David, nu spune „nu” unei candidaturi la președinție: „Partidele proeuropene trebuie să facă o listă de aproximativ 5 potențiali candidați”, a scris David într-un comentariu pentru site-ul EduPedu. Citește și: Ciolacu a cheltuit, din pixul său, fără nici un fel de control al Parlamentului, aproape 18 miliarde de lei, doar în primele opt luni din 2024 Acum câteva zile, Nicușor Dan nu a respins posibilitatea de a candida pentru funcția supremă în stat. Daniel David este doctor în psihologie și membru al Academiei Române. Marți, președintele UDMR, Kelemen Hunor, a făcut o scurtă listă de candidați la președinția României, pe care aflau, în afară de David, și Daniel Funeriu și Nicușor Dan. Rectorul Babeș Bolyai nu spune „nu” unei candidaturi la președinție Daniel David arată, în comentariul său, cum ar trebui selectat un viitor candidat la președinție. „Cred că partidele proeuropene, în colaborare strânsă cu societatea civilă și cu atenție la nevoile și mesajul oamenilor, trebuie să facă o listă preliminară de aproximativ 5 potențiali candidați, veniți din mediul politic, socio-economic și cultural-academic (și alte medii relevante, dacă mi-au scăpat în enumerare). Acești candidați trebuie analizați rațional politic (ca partidele implicate să tragă în aceeași direcție) și riguros sociologic (pentru a vedea ce doresc oamenii), inclusiv partidele să analizeze variantele un candidat vs. doi candidați proeuropeni (pe direcția stânga-dreapta). Apoi, când va fi momentul, fără orgolii, cei care vedem o Românie euroatlantică, ne angajăm în susținerea candidatului care este cel mai bine poziționat”, a scris David. „Sunt câteva personalităţi de acest gen, dacă vrem să căutăm în zona academică avem pe Daniel David, profesor universitar, rectorul UBB, nu am vorbit cu el, e părarea mea personală. Dacă vrem ceva din zona politică putem vorbi de Daniel Funeriu, de Toader Paleologu, de Crin Antonescu, personalităţi care au şi capacitatea şi calitatea intelectuală şi calităţile umane, politice. Dar nu am vorbit cu ei. (..) Şi Nicuşor Dan, dar trebuie să fie de acord toată lumea cu acest candidat”, a spus, marți, Kelemen Hunor.

Magistrala 6 de metrou, spre Otopeni, în aer Foto: captură video
Economie

Magistrala 6 de metrou, spre Otopeni, în aer

Magistrala 6 de metrou, spre Otopeni, în aer: lucrările la un tronson, cel de la stația Tokyo spre aeroportul Henri Conadă, nici nu au început, iar ministrul Transporturilor, Sorin Grindeanu, evită să spună, oficial, când se termină. Citește și: Ciolacu a cheltuit, din pixul său, fără nici un fel de control al Parlamentului, aproape 18 miliarde de lei, doar în primele opt luni din 2024 Magistrala 6 de metrou, spre Otopeni, în aer În două etape esențiale ale lucrărilor nici măcar au fost finalizate licitațiile: „Proiectare și execuție lucrări de arhitectură, cale de rulare, instalații electromecanice și de curenți slabi”: procedura de achiziție este în derulare „Proiectare și execuție lucrări de automatizări (siguranța traficului) și material rulant”: abia acum un consultant elaborează documentația de atribuire. Ministerul Transporturilor arată că pentru „lucrări de arhitectură, cale de rulare, instalații electromecanice” sunt necesare 44 de luni, iar circulația propriu-zisă nu va putea începe fără „rezultatul pozitiv al probelor tehnologice de funcționare”. În ceea ce privește lucrările la structura de rezistență/stații/galerii, ele erau, la 4 decembrie, la un stadiu de 19,1% pe tronsonul 1 Mai - Tokyo, dar pe tronsonul Tokyo - Aeroportul Otopeni nici măcar nu începuseră, proiectele tehnice erau „în curs de finalizare”. Aceste date apar într-un răspuns la o interpelare parlamentară. La întrebarea „Când va circula metroul până la Otopeni”, ministerul Transporturilor nu avansează nici o dată. În luna decembrie 2023, Metrorex anunța că Magistrala 6 de metrou, secțiunea Sud (Lot 1.1), a primit autorizația de construire, iar asocierea de constructori turci Alsim Alarko – Makyol, desemnată pentru proiectarea și execuția lucrărilor de structură de rezistență pentru Lotul 1.1: 1 Mai – Tokyo, a putut demara lucrările de șantier. Pe lângă stația 1 Mai (existentă), secțiunea Sud cuprinde șase stații: Pajura, Expoziției, Piața Montreal, Gara Băneasa, Aeroport Băneasa, Tokyo. Grindeanu susținea, la 30 august 2024, că metroul spre Otopeni va fi gata în 2028. La acel moment, pe tronsonul I se efectuaseră circa 14% din lucrări, potrivit demnitarului PSD.

Ciolacu a cheltuit, din pixul său, 18 miliarde lei, doar în 2024 Foto: Facebook
Politică

Ciolacu a cheltuit, din pixul său, 18 miliarde lei

Premierul PSD Marcel Ciolacu a cheltuit, din pixul său, fără nici un fel de control al Parlamentului, aproape 18 miliarde de lei, doar în primele opt luni din 2024. Citește și: PSD începe să înțeleagă că Ciolacu este deja mort politic, partidul ia în calcul ca acesta să nu fie nici propunere de premier, nici candidat la prezidențiale Ciolacu a cheltuit, din pixul său, 18 miliarde lei Aceasta este suma cheltuielilor făcute prin așa numitul „Fond de rezervă bugetară la dispoziția Guvernului”. Ele reprezintă 1,04% din PIB. Principalii beneficiari ai alocărilor din acest fond au fost, în 2024, două ministere controlate de PSD: Transporturile și Proiectele Europene. În 2023, prin fondul de rezervă s-au redistribuit 31,9 miliarde de lei, adică 1,99% din PIB. Informațiile apar într-un răspuns al ministerului de Finanțe la o interpelare parlamentară. Teoretic, fondul de rezervă este folosit doar pentru „cheltuieli urgente și neprevăzute”. „Ca să alimenteze faimosul fond de rezervă, guvernul Ciolacu a tăiat masiv de la înzestrarea armatei. Din 10.7 mld de cheltuieli tăiate pentru a alimenta fondul de rezervă, Guvernul Ciolacu a tăiat 7.2 mld de la înzestrare! Adică în timp ce avem un război la graniță și alte țări NATO se pregătesc serios de scenariul unui război, domnul Ciolacu a tăiat fix de la armament nou, rachete, avioane și ce ar mai fi nevoie să ne apărăm în caz de război”, scria deputatul USR Claudiu Năsui în ianuarie 2024.

Alianță PSD-AUR în Consiliul Județean Prahova Foto: Inquam/Sabin Cirstoveanu
Politică

Alianță PSD-AUR în Consiliul Județean Prahova

Alianță PSD-AUR în Consiliul Județean Prahova: cele două partide și-au impus vicepreședinții, în timp ce consilierii județeni PNL și USR s-au retras din ședință pentru a nu participa la vot. Citește și: În casa lui Horațiu Potra, care are o avere imensă, s-ar fi găsit 1,7 milioane de dolari: ANI și ANAF, obligate să investigheze, fiindcă banii nu apar în declarația de avere Alianță PSD-AUR în Consiliul Județean Prahova Propunerile făcute pentru cele două funcţii de vicepreşedinte au fost Daniel Mario Soare (PSD), fost director al Direcţiei Relaţii Internaţionale din Primăria Ploieşti, şi jurnalistul Vlad Călin Dumitrescu Ferentz (AUR). Acestea au fost validate în unanimitate cu câte 21 de voturi ale consilierilor județeni prezenți. Consilierii județeni PNL și USR, în număr de 16, au părăsit sala de ședință și nu au participat la vot. Cele două proiecte care vizau alegerea vicepreşedinţilor au fost introduse suplimentar pe ordinea de zi, iar liderul de grup al liberalilor, Dumitru Tudone, ceruse inițial amânarea discuţiei asupra acestora pe motiv că nu se justifică urgenţa, propunerea sa nefiind validată prin vot. Noul preşedinte al Consiliului Judeţean (CJ) Prahova, ales în 9 iunie 2024, este Virgiliu Nanu (PSD).

Ce vrea PSD de la viitorul guvern Foto: Inquam/Octav Ganea
Politică

Ce vrea PSD de la viitorul guvern

Ce vrea PSD de la viitorul guvern: Marcel Ciolacu rămâne premier, Sorin Grindeanu și Simona Bucura-Oprescu vor fi păstrați, și ar putea crește numărul posturilor de vicepremier, o sinecură distribuită celorlalte partide care vor intra la guvernare, afirmă surse politice din acest partid. Citește și: În casa lui Horațiu Potra, care are o avere imensă, s-ar fi găsit 1,7 milioane de dolari: ANI și ANAF, obligate să investigheze, fiindcă banii nu apar în declarația de avere Ce vrea PSD de la viitorul guvern Formațiunea social-democrată vrea ca actualul premier să continue și cere garanții că, în cazul în care va accepta un candidat comun la președinție, iar acesta va câștiga, Ciolacu nu va pierde șefia Guvernului. În schimb, partenerii PSD ar urma să primească posturi de vicepremier. Dacă USR este cooptat la guvernare, vor fi trei astfel de funcții, pentrui PNL, USR și UDMR (cu una în plus față de situația de acum). Dacă PSD reușește să convingă USR să nu fie parte a Executivului, în schimbul unor poziții bune în Parlament, ar fi doar două funcții de vicepremier. Pretextul pentru eliminarea USR din structura executivă ar fi necesitatea de a nu lăsa așa-zișii suveraniști să dețină monopolul Opoziției. PSD și-a propus să anunțe de la începutul negocierilor că vrea să păstreze portofoliile Transporturilor și Muncii, urmând ca, foarte probabil, actualii titulari să rămână și în guvernul Ciolacu II. Oficial, primele negocieri în cinci - PSD, PNL, USR, UDMR și grupul minorităților naționale - ar urma să aibă loc în această seară, la sediul Guvernului.

Ultimul mare tun al guvernării Ciolacu I: jaful de la Unifarm, plătit de contribuabili Foto: PSD
Eveniment

Ultimul mare tun al guvernării Ciolacu I

Ultimul mare tun al guvernării Ciolacu I: hoția de la Unifarm o vor plăti contribuabilii, prin conversia datoriilor la stat, de 0,5 miliarde de lei, în acțiuni. Măsura este propusă într-un proiect de hotărâre de guvern, proiect inițiat de Ministerul Sănătății, condus de pesedistul Alexandru Rafila. Citește și: În casa lui Horațiu Potra, care are o avere imensă, s-ar fi găsit 1,7 milioane de dolari: ANI și ANAF, obligate să investigheze, fiindcă banii nu apar în declarația de avere Ultimul mare tun al guvernării Ciolacu I Unifarm este condusă acum de pesedistul Adrian Dobre, care nu are nici o competență în a conduce o astfel de companie. El a fost purtător de cuvânt al PSD, în regimul Dragnea, și secretar de stat la ministerul Muncii. Proiectul de buget al Unifarm, pentru 2024, arăta că obligaţiile bugetare restante ale Unifarm sunt de 1.333.007.485 lei din care 1.150.000.000 lei debit principal şi 183.007.485 lei dobânda penalizatoare. Acum, ministerul Sănătății vrea să îngroape datorii către stat, mai exact către ANAF, convertindu-le în acțiuni deținute tot de ministerul Sănătății. Însă conversia va fi făcută printr-o majorare de capital, deci, practic, Guvernul va scoate din bugetul Sănătății circa 500 de milioane de lei. „Conversia în acțiuni a obligațiilor bugetare principale la operatorul economic se realizează prin Ministerul Sănătății prin majorarea capitalului social pentru acțiunile emise în favoarea statului la operatorul economic menționat și înregistrarea operațiunii de majorare a capitalului la Oficiul Registrului Comerțului”, se explică în nota de fundamentare a hotărârii de guvern. Autorii jafului au scăpat ieftin „Se aprobă conversia în acţiuni a obligaţiilor bugetare principale ale Companiei Naționale UNIFARM S.A., companie de interes strategic național, care își desfășoară activitatea în domeniul sanitar, la care statul este acţionar unic, reprezentând obligaţii bugetare principale în cuantum de 488.690.000 lei, datorate şi neachitate la data intrării în vigoare a prezentei hotărâri, conform Acordului de principiu nr. 34122808A/02.07.2024 și a Deciziei nr. 34122997A/ 09.07.2024 emise de organul fiscal competent din subordinea Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală”, prevede proiectul hotărârii de guvern. Anul trecut, fostul director al Unifarm Adrian Ionel a fost condamnat definitiv de Curtea de Apel București, la un an de închisoare cu amânarea executării pedepsei, pentru instigare la fals intelectual. Magistrații l-au achitat de celelalte acuzații aduse de DNA, pentru care fusese condamnat, în primă instanță, la șase ani și opt luni de închisoare. O decizie similară a fost luată de Curtea de Apel și în cazul Danielei Lizica Radu, fost șef serviciu comercial al CN Unifarm SA.

Dezastrul guvernării Ciolacu continuă Foto: Damboviteanul
Economie

Dezastrul guvernării Ciolacu continuă

Dezastrul guvernării Ciolacu continuă: în primele nouă luni din 2024, exporturile României au scăzut, dar au crescut importurile, arată datele publicate azi de Institutul Național de Statistică (INS). Citește și: În casa lui Horațiu Potra, care are o avere imensă, s-ar fi găsit 1,7 milioane de dolari: ANI și ANAF, obligate să investigheze, fiindcă banii nu apar în declarația de avere Dezastrul guvernării Ciolacu continuă „În perioada 1.I-31.X 2024, exporturile au scăzut cu 1,2%, iar importurile au crescut cu 3,0%, comparativ cu perioada 1.I-31.X 2023. Deficitul balanţei comerciale (FOB/CIF) în perioada 1.I-31.X 2024 a fost de 27211,7 milioane euro, mai mare cu 3993,1 milioane euro (+17,2%) decât cel înregistrat în perioada 1.I-31.X 2023”, arată INS. Importuile de alimente au crescut, în primele nouă luni din 2024 comparativ cu aceeași perioadă din 2023, cu 4,3%, dar exporturile de alimente s-au prăbușit, cu 14,4%. În septembrie, Europa Liberă România arăta că pe primul loc în topul produselor alimentare importate de România este carnea de porc. „Volumul cărnii de porc importate de România în prima jumătate a anului depășește 500 de milioane de euro, în timp ce exporturile au fost de numai 1,2 milioane de euro (...) Este grupa alimentară cu cea mai mare diferență între importuri și exporturi, cu alte cuvinte - produsul alimentar cu cel mai mare deficit al balanței comerciale (...) Următoarele în topul alimentelor importate în prima jumătate a anului 2024 sunt produsele de brutărie și patiserie, apoi preparatele alimentare, respectiv brânza și cașul. De altfel, brânza și cașul urmează cărnii în privința diferenței între importuri și exporturi”, scria Europa Liberă.

În casa lui Potra s-ar fi găsit 1,7 milioane de dolari Foto: Inquam/George Calin
Politică

În casa lui Potra s-ar fi găsit 1,7 milioane de dolari

În casa lui Horațiu Potra, care are o avere imensă, s-ar fi găsit 1,7 milioane de dolari: ANI și ANAF, obligate să investigheze, fiindcă banii nu apar în declarația de avere. Coordonatorul mercenarilor români trimiși în Africa și șeful gărzilor lui Călin Georgescu are în bănci aproape 900.000 de dolari. Însă, deși ar fi fost obligat să treacă în declarația de avere și sumele cash peste 5.000 de euro, în acest document nu figurează nimic. Însă acesta declară lingouri de aur în greutate de 15 kg și în valoare de 5,6 milioane de lei. Citește și: EXCLUSIV Rafila a pus manager la Spitalul Pneumo „Marius Nasta” un economist de CAP care a mai distrus un spital în trecut. Ministrul PSD a dat-o afară din funcție pe dr. Beatrice Mahler În declarația de avere depusă în calitate de candidat la Parlament, Potra figurează ca președinte al filialei din Mediaș a Partidului Patrioților, înființat de Dragnea. Însă el a candidat pentru Partidului Social Democrat Independent (PSDI), înfințat de Marian Vanghelie. În octombrie 2023, Potra anunța pe Facebook: „Toamna aduce noi începuturi! Horațiu Potra și cei 7 consilieri lucrează la o majoritate în Consiliul Local, colaborând cu cei din PSD și AUR pentru a forma o administrație puternică”. Partidul patrioților are șapte consilieri în Consiliul Local Mediaș. În toamnă, Horațiu Potra a făcut campanie pentru PSD la parlamentare, alături de șeful social-democraților din Sibiu. Lavinia Șandru, Bogdan Trif și Horațiu Potra, în campanie pentru PSD. Foto: Sibiu Independent În casa lui Potra s-ar fi găsit 1,7 milioane de dolari Horațiu Potra câștigă enorm din afacerile pe care le face. În anul fiscal 2023, persoana fizică autorizată Horașiu Potra a câștigat 1.155.000 euro pentru „Pregatire fizica si antrenament de specialitate”. Firmele sale i-au adus „beneficii” de 3,1 milioane de lei. Potra deține opt apartamente în Sibiu și Mediaș și nouă case, dar nu declară nici un venit din chirii. Și apartamentele, și casele, sunt relativ mari, doar ultima vilă a acestuia, aflată la Mediaș, din 2023, având aproape 900 mp. Însă în același an a achiziționat și o casă de 323 mp în Mediaș. Horatiu Potra are peste 25 de hectare de teren agricol, dar nu declară nici un venit de pe urma acestora. În plus, el deține păduri și numeroase terenuri în intravilanul diferitelor localități din județul Sibiu.

Alianță din Diaspora cere Guvernului să investigheze acuzațiile de ingerință străină Foto: Inquam/Octav Ganea
Politică

Alianță Diaspora cere Guvernului investigheze ingerință străină

O alianță a organizațiilor din Diaspora, Fundația Română Unită, cere cere Guvernului să investigheze „pe deplin” acuzațiile de ingerință străină în alegeri și să se asigure că „actorii implicați” răspund. Citește și: Călin Georgescu s-a întâlnit cu mercenarul Potra și neolegionarul Sechila pentru a organiza violențe Organizațiile semnatare ale acestei declarații mai cer „fortificarea infrastructurii democratice: implementați măsuri de protecție sporite pentru sistemele electorale și instituțiile democratice pentru a preveni vulnerabilitățile viitoare și influența străină”. Alianță din Diaspora cere Guvernului să investigheze acuzațiile de ingerință străină „Noi, subsemnatele organizații ale diasporei românești , ne exprimăm profunda îngrijorare față de rapoartele recente de ingerință străină în procesul electoral al României. Constatările Consiliului Suprem de Apărare a Țării (CSAT) indică activități cibernetice maligne atribuite unor actori străini menite să compromită integritatea procesului democratic. Aceste acțiuni subminează suveranitatea României și amenință rolul acesteia de membru puternic al Uniunii Europene și NATO și partener de preț în alianța transatlantică. Democrația României este o dovadă a rezistenței și angajamentului său față de valorile europene și democratice. În calitate de organizații globale și părți interesate investite în democrație, transparență și statul de drept, facem apel la autoritățile române să ia măsuri imediate și decisive pentru a proteja aceste principii. Îndemnăm Guvernul României să: Efectuați o investigație cuprinzătoare: investigați pe deplin acuzațiile de ingerință străină, asigurați responsabilitatea oricăror actori implicați și oferiți publicului constatări clare și transparente. Fortificarea infrastructurii democratice: implementați măsuri de protecție sporite pentru sistemele electorale și instituțiile democratice pentru a preveni vulnerabilitățile viitoare și influența străină. Implicați-vă cu părțile interesate: Implicați în mod activ societatea civilă, comunitățile din diaspora și partenerii internaționali în eforturile de a menține integritatea electorală și de a întări reziliența democratică. Facem în continuare apel la comunitatea internațională să fie solidară cu România în această perioadă critică, sprijinindu-și eforturile de a combate amenințările la adresa democrației sale și de a-și menține angajamentul ferm față de alianța transatlantică. Deschis pentru semnături Această declarație este deschisă tuturor organizațiilor, grupurilor societății civile și persoanelor care împărtășesc preocuparea noastră pentru integritatea democrației României . Salutăm semnăturile tuturor organizațiilor din diaspora românească la nivel global pentru a reafirma angajamentul nostru colectiv față de valorile și procesele democratice”, se arată în declarație.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră