joi 21 mai
Login Contact
DeFapt.ro

Autor: Mircea Marian

8323 articole
Mircea Marian

Mircea Marian este jurnalist din 1990, când a lucrat la UniFan Radio, primul post de radio independent din București. A fost reporter politic la Mediafax, Adevărul și Evenimentul Zilei și a moderat emisiuni la TVR Info și B1 TV. A fost șef al Departamentului Politic&Economic la România Liberă, între 2016 și 2017, și senior editor la Newsweek România din 2017 în ianuarie 2021.

Economie

Toate companiile de stat și-ar putea reduce aparatul administrativ

Șeful Poștei, Valentin Ștefan, spune că toate companiile de stat și-ar putea reduce aparatul administrativ cu minimum 30%. El a susținut că nici un minister sau primărie n-ar trebui să aibă mai mult de 4-5 angajați la direcția de resurse umane. Citește și: EXCLUSIV Păgubiții Nordis cer reînființarea comisiei parlamentare de anchetă și arată cum instituțiile statului au tolerat acest jaf Toate companiile de stat și-ar putea reduce aparatul administrativ „Nu există instituţie sau primărie care să aibă nevoie de un aparat de resurse umane mai mare de patru sau cinci oameni. Nu există. Dacă întrebaţi un director sau un primar sau cineva care conduce o instituţie, de ce are nevoie de mai mult de cinci persoane, vă garantez că răspunsul acela nu va fi sincer. Deci nimeni nu are nevoie de mai mult de atâţi oameni pentru a gestiona politica de personal în instituţii. Mai mult, pe partea de achiziţii nu ai nevoie de mai mult de cinci-şase persoane pentru a face politica de achiziţii. Pe partea juridică, nu ai nevoie de mai mult de un aparat de şase-şapte persoane. Este extrem de uşor să vedeţi şi dumneavoastră acele companii, acele instituţii, care îşi îşi păstrează cu chibzuinţă resursele şi păstrează doar profesionişti în aparatele lor. Faceţi o verificare, cereţi să vedeţi câte persoane la resurse umane are fiecare minister şi dacă un minister are mai mult de cinci-şase oameni, vă spun că acel minister are surplus de personal şi ar trebui să-şi ducă personalul şi acelaşi lucru se aplică şi de către companiile de stat, cu precădere", a afirmat Valentin Ştefan. El a spus că speră ca Ilie Bolojan „să creeze un trend, să dea un exemplu care să fie urmat şi de alte instituţii centrale, de alte companii naţionale”.

Toate companiile de stat și-ar putea reduce aparatul administrativ Foto: Facebook
Ciucu vrea să înfiinţeze o companie pentru organizarea de evenimente Foto: Facebook
Politică

Ciucu înfiinţeze o companie pentru organizarea de evenimente

Într-un an al austerității, primarul Sectorului 6, Ciprian Ciucu, vrea să înfiinţeze o companie pentru organizarea de evenimente, West Side Events, cu opt angajați. El susține că aceasta se va autofinanța în primul an și, ulterior, va aduce bani la bugetul sectorului. Citește și: EXCLUSIV Păgubiții Nordis cer reînființarea comisiei parlamentare de anchetă și arată cum instituțiile statului au tolerat acest jaf Ciucu vrea să înfiinţeze o companie pentru organizarea de evenimente „Am luat decizia de a înființa o mică companie a Sectorului 6, West Side Events, în care să consolidăm experiență aceasta de succes! Singura din București! Doar noi ne autofinanțăm!! Compania va fi mică, maxim 8 oameni, se va autofinanța integral în primul an, iar de anul viitor va aduce bani la buget! Restul primăriilor de sector sau Generală au tocat fiecare milioane de euro pe evenimente. Noi nu!”, a scris Ciucu pe Facebook. El s-a lăudat că Vodafone, Carrefour, Kinder, Catena sunt sponsori ai evenimentelor primăriei. „Si asa am ajuns sa atragem alaturi de noi Vodafone, Carrefour, Kinder, Catena etc, care vin sponsori/parteneri. Am organizat chiar si o intalnire de prezentare cu companiile, tocmai pentru a le prezenta ceea ce facem pentru comunitatea noastra, si nu doar. Si, da, ni s-au alaturat. Si, da, editia a treia a West Side Hallo Fest nu doar ca nu a generat costuri din bani publici, ci a adus bani, am acoperit cheltuiele si ne-au si ramas 60.000 de euro. Bani pusi deoarte pentru Flower Fest, editia cu numarul 4, pe care o pregatim deja”, a mai explicat Ciucu.

Păgubiții Nordis cer reînființarea comisiei parlamentare de anchetă Foto: Instagram
Politică

Păgubiții Nordis cer reînființarea comisiei parlamentare de anchetă

Păgubiții Nordis cer reînființarea comisiei parlamentare de anchetă „pentru investigarea mafiei imobiliare” și arată cum instituțiile statului au tolerat acest jaf. Câteva sute de păgubiți ai afacerii Nordis, controlată familia ex-deputatei PSD Laura Vicol, au trimis o petiție către președinții celor două camere ale Parlamentului, Ilie Bolojan și Ciprian Șerban, în care explică cum s-a făcut statul român că nu vede cum se derulează afacerea Nordis. Citește și: Pe șest și în mare grabă, guvernul Ciolacu vrea să majoreze cu 50% salariile unor funcționari din ministerele de Finanțe și SGG O astfel de comisie de anchetă a fost înființată la finalul legislaturii parlamentare 2020-2024, dar ea a fost desființată în mod automat la constituirea noului Legislativ. Păgubiții Nordis cer reînființarea comisiei parlamentare de anchetă Păgubiții cer ca această comisie să investigheze, printre altele, „inacțiunea autorităților naționale cu competențe în domeniu, de exemplu A.N.A.F., A.N.C.P.I., I.S.C., A.N.P.C.,autorități locale, dar fără a se limita la acestea”. Ce arată păgubiții: mai întâi, în 2019, Nordis a potopit presa cu publicitate la proiectele pe care le are Ulterior, „sute de familii au încheiat, în fața notarilor publici, promisiuni de vânzare-cumpărare pentru achiziția de unități loca:ve în ansamblurile dezvoltate de Grupul NORDIS, achitând sume importante de bani, dar cu toate acestea respectivele unitățile locative ce fuseseră promise, fie au fost vândute altor persoane decât celora a căror promisiune era în vigoare, fie nu au mai fost vreodată edificate” „O primă instituție care a fost sesizată de foarte multe persoane care au încheiat contracte cu Grupul NORDIS este reprezentată de Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorului care din păcate nu a luat nicio măsură reală pentru a stopa încheierea de contracte care conțineau clauze abuzive, în defavoarea persoanelor fizice de bună-credință”. ANPC este condusă de pesedistul Horia Constantinescu. Deși și instituții precum A.N.A.F., A.N.C.P.I., I.S.C. Primăria Năvodari, Instituția Prefectului Constanța aveau competențe clare în verificarea activității Grupului NORDIS acestea nu au înțeles să efectueze în mod real controale DIICOT nu a dat nici o soluție la sesizări, deși au trecut ani de la formularea lor Păgubiții Nordis arată că cer reînființarea comisiei parlamentare de anchetă întrucât au primit răspunsuri nesatisfăcătoare la sesizările către Guvernul României, Ministerul Justiției, Avocatul Poporului, Inspectoratul de Stat pentru Construcții si Agenției Naționale de Cadastru si Publicitate Imobiliară.

Ciolacu vrea să majoreze salariile unor funcționari Foto: Facebook
Politică

Ciolacu vrea să majoreze salariile unor funcționari

Pe șest și în mare grabă, guvernul Ciolacu vrea să majoreze cu 50% salariile unor funcționari din Ministerul de Finanțe și Secretariatul General al Guvernului (SGG). Prevederea a fost strecurată într-un proiect de ordonanță de urgență, promovat de ministerul de Finanțe. Proiectul este intitulat, generos, „pentru modificarea şi completarea unor acte normative”. Citește și: EXCLUSIV Opera Națională București, executată de angajați pentru restanțe de milioane la salarii: sechestru pe o pianină, pe niște autoturisme și chiar pe scaunul directorului Daniel Jinga „În acest an nu există resurse financiare pentru creșterea salariilor bugetarilor”, spunea premierul Ciolacu la 31 decembrie. Ciolacu vrea să majoreze salariile unor funcționari Nu este clar care este urgența acestei decizii. De această majorare vor beneficia funcționarii care gestionează litigii internaționale - deși, Guvernul plătește, pentru aceste procese, case de avocatură specializate. „Personalul de specialitate juridică din cadrul Direcţiei generale juridice a Ministerului Finanţelor, care are în fişa postului atribuţii în legătură cu asigurarea asistenţei şi reprezentării juridice în litigiile prevăzute la art. 1, precum și personalul din cadrul Secretariatului General al Guvernului cu atribuţii în asigurarea suportului documentar şi arhivistic, respectiv a asistenţei juridice de specialitate, beneficiază de o majorare salarială de 50% aplicată la salariul de bază brut. (...) Prevederile alin. (1) se aplică pentru un număr de maximum 20 de persoane de specialitate juridică din cadrul Direcţiei Generale Juridice a Ministerului Finanţelor și 7 persoane din cadrul Secretariatului General al Guvernului”, se arată în nota de fundamentare. Impactul bugetar al întregii ordonanțe ar fi de reducere a cheltuielilor cu 2,26 milioane de lei, dar ordonanța mai are și alte modificări ale altor acte legislative și nu e clar cum s-a ajuns la această sumă.

Tezaurul încaieră coaliția: Turcan răspunde PSD
Politică

Tezaurul încaieră coaliția

Tezaurul furat încaieră coaliția: fostul ministru al Culturii, Raluca Turcan, a lansat un atac dur la premierul Marcel Ciolacu și la prietenul său, Lucian Romașcanu. De fapt, ea a răspuns la atcurile acestora, care au acuzat-o că n-ai inițiat o hotărâre de guvern pentru aprobarea expoziției din Olanda. Citește și: Cel mai cunoscut expert olandez în furturi de artă explică de ce nu sunt paznici de noapte la muzeele din nordul Europei Tezaurul încaieră coaliția „Ca urmare a încercărilor PSD de politizare a furtului de la Muzeul Drents, fac următoarele precizări clare: Ca și în mandatul lui Lucian Romașcanu, ministrul nu se ocupă cu paza expozițiilor din străinătate. Contractul dintre Muzeul Național de Istorie a României și Muzeul Drents este foarte clar din acest punct de vedere, și el reglementează precis obligațiile juridice legate de asigurarea securității exponatelor. Noile reglementări, introduse chiar la propunerea mea, în 2023, se referă la necesitatea unei hotărâri de guvern dacă sunt implicate MAI MULTE autorități și instituții. Acest paragraf a fost introdus pentru a reglementa implicarea unor instituții militare, de exemplu, în transportul exponatelor, cum a fost cazul expoziției de la Roma. Singura instituție implicată în proiectul realizat cu Muzeul din Drents este MNIR aflat în subordinea Ministerului Culturii. Și în final aș vrea să mai fac o precizare. Este regretabil ca un prim ministru să dea informații manipulatoare despre un fost membru al cabinetului său, doar pentru a acoperi NIMICUL din mandatul unui prieten, Lucian Romașcanu. Suntem într-o coaliție de guvernare și este profund dăunător și imoral ca un partener, cu premier în funcție, să instrumenteze un linșaj la adresa unui fost ministru PNL”, a scris Turcan, pe Facebook. „Din ceea ce ştiu, pentru expoziţia de la Drents Museum nu a existat o asemenea HG conform OUG-ului promovat de chiar ministrul Turcan. D-na ministru Turcan TREBUIE să dea urgent câteva explicaţii...”, a scris Lucian Romașcanu.

Dizolvările de companii au crescut cu 17% Foto: Bursa
Eveniment

Dizolvările de companii au crescut cu 17

Dizolvările sau radierile de companii au crescut cu 17%, în România, în 2024, arată datele centralizate de KeysFin, care citează Registrul Comerţului. Numărul de insolvenţe a crescut în România cu 9,4%, iar suspendările cu 15%. Citește și: Cel mai cunoscut expert olandez în furturi de artă explică de ce nu sunt paznici de noapte la muzeele din nordul Europei Înmatriculările de companii nou-înfiinţate au scăzut cu 15%, respectiv cu 22.000, la aproape 125.000, cu 18% sub nivelul-record atins în 2022. Dizolvările de companii au crescut cu 17% "În scenariul de bază estimarea noastră este că economia va creşte cu aproximativ 2% în 2025, după o cvasi-stagnare în 2024, principalele riscuri din acest an fiind: o eventuală deraiere de la direcţia pro-europeană, pro-NATO ca urmare a rezultatului alegerilor prezidenţiale, fapt care ar duce imediat la creşterea costurilor de împrumut ale României pe pieţele internaţionale, o posibilă nerespectare a jaloanelor din PNRR de care depinde evitarea recesiunii, dar şi corecţia deficitelor gemene şi modul în care vor fi gestionate presiunile inflaţioniste", a declarat Diana Florescu, analist economic KeysFin, într-un comunicat de presă. Analiza de specialitate relevă faptul că numărul de companii noi în Agricultură a scăzut cel mai mult, atât procentual, cât şi nominal, cu 76% respectiv de la 8.600, la doar 2.800, în 2024. De asemenea, în Comerţ, s-a consemnat o scădere cu 3.200 de companii nou-înfiinţate, în Construcţii cu 2.000, iar în IT&C cu 1.500. La polul opus, doar Transportul & depozitarea şi Altele au avut creşteri ale numărului de companii înfiinţate în 2024. Din punct de vedere geografic, cele mai mari scăderi nominale anuale de înmatriculări, cuprinse între 1.000 şi 1.900 de entităţi au fost înregistrate în Bihor, Cluj şi Bucureşti. În toate judeţele au fost înmatriculate mai multe puţine companii în 2024 faţă de 2023. În acelaşi timp, numărul companiilor care au intrat în insolvenţă a crescut cu 9,4% la 7.274 companii, anul trecut, cu 28% peste minimul istoric atins în 2020, de 5.694 companii. Totodată, numărul companiilor suspendate a crescut cu 14,6%, de la un an la altul, până la 18.716, în timp ce radierile şi dizolvările s-au majorat cu 17,2%, la 129.217 companii, cu 68% peste nivelul din 2020. În ceea ce priveşte numărul entităţilor active (PFA şi persoane juridice), tendinţa de creştere începută în 2011 a continuat şi a ajuns la cel mai ridicat nivel din istorie, de 1.695.943, la 31 decembrie 2024. Ultimele raportări ale companiilor nefinanciare arată un număr-record, de aproape 922.000 de organizaţii (+4%) care şi-au raportat rezultatele la 2023 şi au angajat pentru prima dată peste 4,2 milioane de persoane, cu aproape 1% mai multe decât în 2022. În context, cifra de afaceri a acestor companii, prezente în România, s-a majorat cu 3%, până la 2,604 de miliarde de lei în 2023, cu 69% mai mare decât cea din 2018 şi cu 144% peste nivelul din 2013. Rezultatul net al companiilor nefinanciare din România a scăzut cu aproape 11% faţă de anul 2022, la 187 miliarde de lei, în 2023, iar comparativ cu anul 2018 avansul este de 127%, respectiv cu 1.200% faţă de 2013. Conform KeysFin, în topul celor mai mari trei sectoare în funcţie de cifra de afaceri a rămas se află: Comerţ (39% din total), Industria prelucrătoare (22%) şi Construcţii (8,3%). Ca dinamică anuală, cel mai mult au crescut: Construcţiile - cu 25%, Educaţia (+20%) şi Serviciile administrative & suport (+19%). Pe de altă parte, scăderi procentuale anuale au fost înregistrate, în 2023 faţă de anil precedent, în: Agricultură - cu 5,6%, Energie & gaze (-17%) şi Industria extractivă (-38%).

Rețeaua care-l susține fățiș pe Călin Georgescu Foto: Facebook
Politică

Rețeaua care-l susține fățiș pe Călin Georgescu

Moguli penali, securiști și vechi abonați la banii statului: rețeaua care-l susține fățiș pe Călin Georgescu, deși acesta refuză să recunoască faptul că ar fi primit bani pentru cheltuielile sale electorale. În plus, deși susținătorii săi se plâng că presa, sponsorizată de stat, îl atacă, realitatea este diferită. Citește și: Cel mai cunoscut expert olandez în furturi de artă explică de ce nu sunt paznici de noapte la muzeele din nordul Europei Publicații care au primit sume consistente de la PNL - de exemplu cele din trustul controlat de penalul Radu Budeanu - sunt acum de partea celui numit „președintele ales al României”. Rețeaua care-l susține fățiș pe Călin Georgescu Cine îl susține deschis pe Călin Georgescu: Realitatea TV, postul controlat de Maricel Păcuraru, care stat la pușcărie pentru corupție și are cel puțin proces pe care-l tergiversează. Postul a primit patru milioane de de euro, în campania din 2024, de la PNL, PSD și AUR. Anca Alexandrescu, pesedistă din 1996, a fost consiliera penalilor PSD Năstase, Oprescu și Dragnea - după cum a arătat DeFapt.ro. Ponta a plasat-o în consiliile de administrație ale producătorului de armament, tehnică militară și muniție Romarm și a IOR, producător de aparatură optică, inclusiv pentru industria de apărare. În regimul Dragnea, ea a ajuns în CA-ul Romaero și în Consiliul de Supraveghere a Fondului Român de Contragarantare. Metropola TV, postul orașului Voluntari, controlat de Florentin Pandele Robert Turcescu, fost parlamentar PMP, care s-a autoacuzat că a fost informator/agent sub acoperire a unui serviciu secret. Marius Tucă și Ion Cristoiu, doi jurnaliști care au trecut prin trustul lui Dan Voiculescu Numeroși ex-ofițeri din serviciile secrete sau Poliție, care s-au afișat public cu Georgescu. De exemplu, Nicolae Radu, care a fost purtător de cuvânt la una din cele mai corupte instituții de învășământ superior din România, Academia de Poliție Alexandru Ioan Cuza. Șeful unei companii care vinde mercenari români în zonele de conflict din Africa, Horațiu Potra Ex-primarul PSD al Sectorului 5, Marian Vanghelie Aceasta este partea vizibilă a susținătorilor dubioși ai lui Georgescu, pentru că, din informațiile DeFapt.ro, este vorba de un sistem mai mare și mai complex, inclusiv de sponsorizări din străinătate. Călin Georgescu continuă să susțină însă că nu cheltuie bani pentru campania sa electorală.

Hidroelectrica,16 milioane de lei pentru sonsorizări Foto: Facebook Hidroelectrica
Eveniment

Hidroelectrica,16 milioane de lei pentru sonsorizări

Hidroelectrica a plătit, în 2024, 16 milioane de lei pentru sponsorizări, arată ministrul Energiei, Sebastian Burduja, care a spus că va cere reducerea acestor cheltuieli. Pe site-ul Hidroelectrica există un raport care arată pe ce a cheltuit banii compania de stat: de exemplu, s-au donat 750.000 de lei pentru „Proiectul Sfântul Paisie - din Fărașa spre cer”. banii au ajuns la Fundația Șantik, din Buzău - fieful premierului Ciolacu. Citește și: Cel mai cunoscut expert olandez în furturi de artă explică de ce nu sunt paznici de noapte la muzeele din nordul Europei Numirea conducerii Hidroelectrica este unul din motivele pentru care PNRR-ul este blocat. Guvernul a dat cea mai valoroasă și profitabilă companie de stat pe mâna unui politruc UDMR, cu studii dubioase, dar căsătorit cu fiica unui afacerist conexat la PSD, din Buzău: Karoly Borbely, fost ministru și secretar de stat în mai multe guverne. Hidroelectrica,16 milioane de lei pentru sponsorizări În raportul Hidroelectrica se poate observa că această companie a fost implicată în multe acțiuni de susținere a unor copii bolnavi, care aveau nevoie de un tratament scump, dar sunt și multe sponsorizări greu de înțeles. Hidroelectrica a sponsorizat cu 124.000 de lei un obscur ONG - The Mentoring Project, care are un site ce nu menționează conducerea sau sursele de finanțare - pentru „proiectul național România în OCDE”. Asociația „Crede în bine” a primit 174.000 de lei pentru „Organizarea unui eveniment intitulat Insula Suporterilor Euro 2024 în Parcul IOR București”. Suma de 750.000 de lei s-a dus la Handbal Club Brăila - echipă controlată de PSD prin Consiliul Județean Brăila - pentru „realizarea de investiții pentru copii și juniori”. Nu este clar ce investiții s-au realizat și de ce a fost aleasă această echipă. Asociația Fresh Community - care pe pagina de Facebook promovează o serie de lideri liberali, printre care Alina Gorghiu - a primit 100.000 de lei pentru a oferi cadouri copiilor din medii defavorizate. Burduja cere tăieri ale cheltuielilor „De două săptămâni am transmis o adresă tuturor companiilor din portofoliu, fie că suntem acţionari majoritari sau 100%, şi regiilor, şi le-am cerut câteva lucruri. Să reducă numărul de posturi de conducere; le-am indicat şi o ţintă, până la 30%. Să reducă cheltuielile cu salariile, indicându-le un procent de 20%, în special la personalul TESA. În energie sunt companii mari, cum este Complexul Energetic Oltenia, unde nu vrem să dăm afară minerii care lucrează în cariere sau inginerii care lucrează in termocentrale. Dar există loc de redus aparatul în personalul administrativ: resurse umane, juridic, comunicare şamd", a declarat ministrul Energiei duminică, la Digi24. El a arătat, de asemenea, că a solicitat companiilor reducerea cheltuielilor cu sponsorizările arătând că există o societate care a cheltuit 16 milioane de lei, anul trecut, pentru sponsorizări. Ministrul a susţinut că societatea în cauză este Hidroelectrica şi a precizat, însă, că "nu a dorit să îi scoată la tablă" pentru că oamenii acolo îşi fac treaba "destul de bine".

De ce nu sunt paznici de noapte la muzeele din nordul Europei Foto: Twitter
Eveniment

De ce nu sunt paznici de noapte la muzeele din nordul Europei

Cel mai cunoscut expert olandez în furturi de artă, Arthur Brand, explică de ce nu sunt paznici de noapte la muzeele din nordul Europei: aceștia nu au voie să poarte arme, deci nu sunt eficienți. Citește și: Ciolacu a uitat că a vizitat, la Roma, expoziția „Dacia. L’ultima frontiera della romanità”, unde era expus coiful de aur, furat acum din Olanda De ce nu sunt paznici de noapte la muzeele din nordul Europei „Trebuie să înţelegem că muzeele din lumea întreagă îşi împrumută frecvent exponatele altor muzee (...) Pe de altă parte, este foarte dificil să îţi protejezi muzeul de astfel de explozibili puternici. Astfel de situaţii se pot întâmpla oricărui muzeu. Aveau sistemele de alarmă în funcţiune. Paznicii nu sunt foarte folositori, pentru că în nordul Europei, paznicii nu au voie să poarte armă. Dacă există vreun schimb de focuri de armă ziua, vreun vizitator ar putea fi rănit. Iar dacă îl pui să păzească noaptea, nu prea văd ce ar putea face mare lucru. Pentru că dacă infractorii vin înarmaţi pănă în dinți, nu ştiu cum te poți proteja în astfel de jafuri”, a spus Brand la Antena 3. Ce știe poliția olandeză până acum, potrivit presei din Olanda: Inițial, jefuitorii au furat o mașină, un VW Golf gri, apoi au schimbat plăcile de înmatriculare cu altele, tot furate Sâmbătă dimineața, după jaf, au avut o primă oprire ca să schimbe hainele și apoi ca să incendieze mașina cu care fugiseră de la muzeul din Drents. Poliţia olandeză a primit până acum peste cincizeci de ponturi despre furtul obiectelor de artă Onderzoek inbraak #DrentsMuseum: Politie zoekt info over grijze VW Golf die rond 23 januari is gestolen in Alkmaar die later die nacht nog in Groningen is gezien. We willen weten waar de auto was tot het moment van de inbraak in het Museum. Info: https://t.co/Tm6X15P5oy pic.twitter.com/B5cUYj2osN— Politie Drenthe (@POL_Drenthe) January 26, 2025 Directorul Muzeului Naţional de Istorie a României a declarat, duminică într-o conferinţă de presă, că asigurarea generală pentru toată expoziţia de la Muzeul din Drents se ridică la peste 30 de milioane de euro.

Ciolacu a vizitat coiful de aur, furat acum Foto: Facebook
Politică

Ciolacu a vizitat coiful de aur, furat acum

Premierul PSD Marcel Ciolacu pare că a uitat că a vizitat, la Roma, expoziția „Dacia. L'ultima frontiera della romanità”, unde era expus coiful de aur, furat acum din Olanda. Citește și: Fostul premier și șef al SIE Mihai Răzvan Ungureanu despre Călin Georgescu: „Este un caz clinic. Are suferințe care se accentuează pe măsura trecerii timpului” Expoziția a fost organizată la Muzeul Național Roman din Roma, iar aici au fost expuse „piese precum coiful de aur de la Coțofenești, tezaurele getice de la Stâncești, Agighiol, Peretu, tezaurul princiar getic de la Cucuteni-Băiceni, tezaurele de argint dacice de la Sâncrăieni, Herăstrău, Senereuș, Vedea, tezaure sarmatice din județul Buzău și Smârdan, tezaurele de la Pietroasele, Apahida și Histria”. Ciolacu a vizitat coiful de aur, furat acum Ciolacu și-a consemnat vizita pe Facebook. „Nu am putut pleca din Roma fără o scurtă oprire la expoziția «Dacia. L'ultima frontiera della romanità» deschisă la Muzeul Național Roman din Roma”, a scris el. La postare a adăugat patru fotografii, din care în una se vedea coiful de aur de la Coțofenești. „Proiectul expozițional este conceput și coordonat de Muzeul Național de Istorie a României, sub egida Ministerului Culturii din România, realizat în parteneriat cu Ambasada României în Italia, Ministerul Afacerilor Externe din România, Ministerul Culturii din Italia, Institutul Cultural Român prin Accademia di Romania, beneficiind de sprijin din partea Ministerului Apărării Naționale din România”, explica Gândul, la acel moment. Sâmbătă spre duminică, mai multe piese dacice au fost furate de la Muzeul Drents, din Olanda, inclusiv Coiful de Aur de la Coţofeneşti şi trei brăţări de aur. Poliţia olandeză a activat mecanismul de cooperare transfrontalieră şi a informat Interpol.

Șoșoacă, apogeul teoriilor conspiraționiste Foto: Facebook
Politică

Șoșoacă, apogeul teoriilor conspiraționiste

Diana Șoșoacă, apogeul teoriilor conspiraționiste: tezaurul dacic, furat de serviciile secrete românești, ca să-i ajute pe Iohannis și Ciolacu. Ea susține - în mod cu totul fals - că la asemenea expozitii temporare se expun copii, nu orginalul. Citește și: Fostul premier și șef al SIE Mihai Răzvan Ungureanu despre Călin Georgescu: „Este un caz clinic. Are suferințe care se accentuează pe măsura trecerii timpului” Șoșoacă, apogeul teoriilor conspiraționiste „Niciodată astfel de comori nu se expun in alte muzee din lume, conform legii se expun copii perfecte ale acestora. Este total interzisă scoaterea lor din țară. Sa presupunem prin absurd că au fost scoase, totul e cusut cu ață albă, fără pază specială, intră unii într-un muzeu, operațiunea 007, și țara respectivă este compromisă total în ochii tuturor de nimeni nu va mai expune vreodată în acel muzeu. Olanda, la câte greutăți ne-a provocat de-a lungul timpului, și-o merita! Dar noi? Noi vom avea iar parte de o nouă cacealma tip «Băsescu și jurnaliștii sechestrați in Irak». Peste vreo două săptămâni, serviciile noastre secrete vor scoate de la naftalină așa -zisul tezaur dacic furat și îl vor încorona ca mare apărător al vestigiilor neamului dacic pe Johannus și Guvernul Ciordacu! ( Hai că au nume predestinat)! Sau un nume nou care va fi cel mai de succes candidat la prezidențialele din mai! Asta dacă nu le anulează Ursula din nou!”, a scris ea, pe Facebook. Șoșoacă a anunțat, recent, că ca candida la prezidențiale, din nou.

Furtul tezaurului, mană cerească pentru Ponta, Georgescu și conspiraționiști Foto: Inquam/Octav Ganea
Politică

Furtul tezaurului, mană cerească Ponta, Georgescu conspiraționiști

Furtul tezaurului dacic a devenit o mană cerească pentru „suveraniștii” Victor Ponta, Călin Georgescu și conspiraționiști: „Sunt interese mari la mijloc”, comentează, la o postare a lui Georgescu, un susținător al celui denumit „președintele ales al României”. Deputatul PSD Ponta a fost primul care s-a grăbit să ceară pedespirea românilor vinovați de acest jaf, deși colecția a fost expusă în Olanda în perioada guvernării Ciolacu. Citește și: Fostul premier și șef al SIE Mihai Răzvan Ungureanu despre Călin Georgescu: „Este un caz clinic. Are suferințe care se accentuează pe măsura trecerii timpului” Furtul tezaurului, mană cerească pentru Ponta, Georgescu și conspiraționiști „Simbolurile Poporului Roman au fost furate Romaniei !!! Daca mai suntem romani si mai exista Romania ar trebui sa le avem inapoi cat mai repede!! Si cei vinovati din Romania sa fie pedepsiti! Fara mila ! Nu vrem bani sau explicatii - doar ne vrem Tara inapoi ! Si fara nicio teama ca se supara Olanda sau altcineva! Rusia deja ne-a furat o parte din Tezaur ; acum trebuie sa acceptam ca si restul a fost furat?”, a scris Ponta. Câteva ore mai târziu a scris și Georgescu, cerând demisia actualilor miniștri ai Culturii și de Externe. Georgescu spune că ni s-a furat identitatea „Unde era statul român implicat în protecția istoriei și patrimoniului nostru? Aici nu este un simplu furt! Există un mesaj în spatele acestui act penal! Din miile de piese expuse în acel muzeu, doar acestea au fost furate, astfel putem înțelege mesajul din spatele gestului: vă vom fura identitatea oricând vom dori, pentru că nu știți să vă apărați valorile! Acesta a fost adevăratul furt, cel al identității, din nou! Acel muzeu avea prestigiul necesar unei astfel de expoziții? Ce căuta acolo puținul nostru tezaur rămas, într-un muzeu ce nu avea capacitatea de a-și proteja nici patrimoniul intern?”, a scris Georgescu. Grupaj foto: Active News După aceste emsaje, teoriile conspiraționiste au început să curgă: „Pare un furt cu complicitate. Prețul pentru Schengen?”; „Este complot pe fata pentru furarea identitatii , ii supara pe multi trecutul nostru glorios!”, „Pt intrarea in Schengen s-au opus Austria, Ungaria si Olanda. acum ca ne-au dat voie, noi le oferim ce au cerut: energie/gaze Ungariei, paduri Austriei si tezaurul Olandei!”, „S a furat s au a fost cedat?au stat cam mult hoții la poarta muzeului și nu era nimeni pe acolo?mi se pare un film prost regizat ptr.spectatori!”. Pe de altă parte, există și patrioți care speră că tezaurul a fost furat de români: „Sper din tot sufletul să fie români de-ai noștri, să nu încapă pe mâini străine".

Călin Georgescu este un caz clinic, spune Mihai Răzvan Ungureanu Foto: Facebook ICCD Botoșani
Politică

Călin Georgescu este un caz clinic

Fostul premier și șef al SIE Mihai Răzvan Ungureanu vorbește despre Călin Georgescu, într-un interviu pentru Hotnews: „Este un caz clinic. Are suferințe care se accentuează pe măsura trecerii timpului”. Citește și: Jaful din Olanda al tezaurului dacic, ca-n filme: hoții au aruncat în aer o ușă, au acționat în trei minute și au incendiat mașina cu care au dat lovitura El a avertizat asupra faptului că „se instalează prin ignorare, prin lipsă de educație, un tip de obscurantism nou”: „Să nu uităm cum a crescut numărul celor care merg la pelerinajul de la Sfânta Parascheva de la Iași. Coada celor care doreau să atingă racla a ajuns la lungimi nebănuite, de peste șapte kilometri”. Călin Georgescu este un caz clinic Cum l-a caracterizat Mihai Răzvan Ungureanu pe Călin Georgescu: „El, pentru mine, este un caz clinic. Are un discurs care se poate defini după manualele moderne de psihiatrie (...) Are suferințe care se accentuează pe măsura trecerii timpului. Sunt suferințe care se instalează gravissim în etapa finală a vieții pacientului”. El a arătat că Georgescu a ajuns în ministerul de Externe în calitate de consilier onorific al lui Mircea Geoană, „apoi, undeva pe finalul mandatului domnului Geoană, s-a transformat în director al uneia dintre direcțiile interne”. Ulterior, Călin Georgescu a plecat din minister când a trebuit să dea concurs pentru a putea ocupa postul în care fusese instalat de Geoană. Fostul premier a reproșat Parchetului indiferența față de promovarea mișcării legionare: „Parchetul General s-a sesizat, în altele a rămas complet indiferent. Culmea este că sensibilitatea a fost mai mare față de aceste fenomene în anii 90 decât pare să fie acum”.

Jaful din Olanda a tezaurului dacic, ca-n filme Foto: Twitter
Eveniment

Jaful din Olanda a tezaurului dacic, ca-n filme

Jaful din Olanda, de la muzeul Drents din Assen, al tezaurului dacic a urmat un scenariu profesionist, ca-n filme: hoții au aruncat în aer o ușă, au acționat în trei minute și au incendiat mașina cu care au dat lovitura. Hoții au știut exact care sunt piesele cele mai valoroase și unde erau expuse. Citește și: Campania lui Ciolacu și deficitul lăsat în urmă îngroapă România: S&P a schimbat perspectiva de rating a României de la stabil la negativ. Urmează treapta „Junk” Jaful din Olanda al tezaurului dacic, ca-n filme „Surse apropiate anchetei și experți în artă presupun că hoții au vizat în mod special piesele de top și au fost extrem de bine pregătiți. «Acesta a fost un jaf țintit», spun acestea. «Au intrat și au ieșit în trei minute». Experții cred că piesele nu au fost furate pentru kilogramele de aur, ci pentru marea valoare istorică artistică. În momentul jafului, în clădire nu se aflau paznici. Clădirea a fost securizată exclusiv electronic. Poliția a înființat o mare echipă de investigație a jafului. Imaginile camerelor de luat vederi sunt verificate pentru a afla cine sunt autorii jafului și pentru a cartografia ruta de evadare a hoților. Pe aceasta pot fi văzuți mai mulți făptași”, scrie publicația olandeză De Telegraaf. Hoții au intrat și au ieșit în trei minute, după ce au aruncat în aer o ușă. Explozia a fost atât de puternică încât a afectat și clădiri învecinate. Mașina jafului a fost găsită incendiată, la circa o oră de la eveniment. Piesele de aur aduse din România ar fi trebuit să revină luni în țară. Ele ar putea fi vândute pe piața neagră. Olanda, țara jafurilor operelor de artă folosind explozibili Poliția olandeză a contactat Interpol și face apel la martori care, în zilele premergătoare jafului, au observat persoane sau activități suspecte în zona muzeului. „Este posibil ca locuitorii din apropierea muzeului, a locului unde a avut loc incendiul de mașină sau a posibilei rute de evacuare să fi văzut persoane sau vehicule suspecte noaptea trecută. În plus, orice persoană care deține imagini filmate de o cameră de sonerie sau de o cameră de bord între orele 03:00 și 04:30 dimineața ar putea avea informații valoroase pentru anchetă”, se arată în comunicatul poliției din Olanda. Breaking: Last night thieves entered the Drents Museum in Assen, The Netherlands, with the use of explosives. They got away with precious objects from the ehibition 'Dacia - Realm of Gold and Silver'. The display features treasures from the ancient kingdom of Dacia. What a horror pic.twitter.com/VITNVSWlCs— Arthur Brand (art detective) (@brand_arthur) January 25, 2025 „Faptul că muzeele sunt acum și victime ale valului de explozii este o «mare problemă», potrivit lui Arthur Brand. Istoricul de artă a afirmat: «Niciun muzeu nu se poate înarma împotriva acestui tip de spargere». Brand este cunoscut drept un «detectiv al artei», deoarece reușește adesea să dea de urma operelor de artă furate. El notează că Muzeul Drents nu este prima instituție de artă jefuită după o explozie. În urmă cu trei luni, lucrări de Warhol au fost furate dintr-o galerie din Oisterwijk. «Olanda este țara cu cele mai multe atacuri cu explozibili din lume și nimeni nu pare să știe cum să oprească acest lucru», spune Brand. «Iar hoții observă acum că funcționează. Cerul este limita, s-au deschis porțile. Acest lucru este foarte îngrijorător, pe toate fronturile. Poliția și guvernul trebuie să găsească foarte repede un răspuns la această problemă»”, mai scrie De Telegraaf.

Șoșoacă îl canibalizează pe Georgescu Inquam Photos / George Calin
Politică

Șoșoacă îl canibalizează pe Georgescu

Diana Șoșoacă îl canibalizează pe Călin Georgescu: lidera SOS România anunță că va candida la președinția României, deși în toamnă CCR a blocat-o. Șoșoacă este unul dintre cei mai duri critici ai lui Georgescu și, probabil, va lua voturi de la acesta. Citește și: Campania lui Ciolacu și deficitul lăsat în urmă îngroapă România: S&P a schimbat perspectiva de rating a României de la stabil la negativ. Urmează treapta „Junk” Șoșoacă îl canibalizează pe Georgescu „Am văzut că vreți să candidez la Președinția României. Țin să vă anunț că în Comitetul Național care a avut loc la Botoșani s-a votat candidata partidului la Președinția României să fie Diana Ivanovici Șoșoacă”, a anunțat ea, vineri, la o reuniune de la Palatul Parlamentului, cu ocazia Zilei Unirii. Lidera SOS l-a atacat frecvent pe Georgescu în ultimele săptămâni. „Am fost atenționată sa nu mai vorbesc cu Călin Georgescu că nu e un patriot. E un om al sistemului globalist. A susținut raportul de reducere al persoanelor vârstnice. Vorbește frumos, dar și Iohannis frumos și ne-a vândut țara (...) În plus, Călin Georgescu nu este naționalist, ci globalist, el a lucrat pentru Guvernul României la implementarea Agendei 2020 și acum candidează pentru a implementa agenda globalistă 2030”, a spus ea. Ulterior, Șoșoacă s-a plâns că susținătorii lui Georgescu au amenințat-o: „E atâta hate, atata ură, ce n-am putut să văd în viața mea. Am amenințări cu moartea, amenințări cu viol la adresa fetiței mele, amenințări cu moartea la adresa băiatului meu. Cum e posibil?” Totuși, în toamna anului 2024, CCR i-a respins candidatura. „Declarațiile publice, luările de poziții și exprimarea unor convingeri în contradicție cu valorile constituționale și cu exigențele unei societăți democratice, coroborate cu participarea la anumite evenimente publice sunt temeiuri suficiente pentru a indica faptul că doamna Diana Iovanovici-Șoșoacă, în calitate de candidat la funcția de Președinte al României, pune la îndoială și desconsideră obligația de respectare a Constituției prin discursul său public referitor la înlăturarea unor garanții esențiale ale valorilor și opțiunilor fundamentale ale statului, respectiv calitatea de stat membru al UE și al NATO”, a susținut Curtea Constituțională.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră