duminică 21 decembrie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Autor: Mircea Marian

7522 articole
Mircea Marian

Mircea Marian este jurnalist din 1990, când a lucrat la UniFan Radio, primul post de radio independent din București. A fost reporter politic la Mediafax, Adevărul și Evenimentul Zilei și a moderat emisiuni la TVR Info și B1 TV. A fost șef al Departamentului Politic&Economic la România Liberă, între 2016 și 2017, și senior editor la Newsweek România din 2017 în ianuarie 2021.

Politică

Nereguli la votul privind listele de candidați USR

Fostul primar al Sectorului 2, Radu Mihaiu, acuză nereguli la votul privind listele de candidați USR la București. Fostul europarlamentar USR Cristian Ghinea a fost ales pentru a ocupa poziția a II-a pe listele pentru Senat, această poziție fiind eligibilă. Citește și: Cum a prosperat firma lui Cristian Ghinea pe spinarea subvenției primite de USR la buget Organizația USR din București este condusă de Vlad Voiculescu, cel care a organizat aceste alegeri controversate. Nereguli la votul privind listele de candidați USR „Ne-am trezit în buza conferinței că totul a fost decis și agreat de celelalte cinci sectoare. Sistemul de vot din conferință, dar mai ales ordinea de listă fuseseră stabilite dinainte. Din cauza asta, delegații sectorului 2 au decis să boicoteze conferința", a declarat Radu Mihaiu. Citește și: Marcel Ciolacu vrea să-l ierte pe prietenul său Robert Negoiță de datorii de circa 200 de milioane de lei către stat prin efectul amnistiei fiscale anunțate de premier Potrivit procesului verbal al conferinței USR București, doar 40 de persoane au votat, din 50. Ghinea a obținut 38 de voturi. Lista de candidați USR pentru Senat este deschisă de: Clotilde Armand, Cristian Ghinea, Ștefan Pălărie și Violeta Alexandru. La Camera Deputaților vor candida Claudiu Năsui, Cristina Prună, Radu Mihaiu, Diana Buzoianu, Diana Stoica și Oana Țoiu. G4Media a scris că „Clotilde Armand, care a pierdut în 9 iunie alegerile pentru Primăria Sectorului 1, a fost trimisă în judecată în aprilie de Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 1 pentru comiterea infracțiunii de folosirea funcției pentru favorizarea unor persoane”.

Nereguli la votul privind listele de candidați USR la București
Cum a prosperat Ghinea pe spinarea USR Foto: Inquam
Politică

Cum a prosperat Ghinea pe spinarea USR

Cum a prosperat firma lui Cristian Ghinea, pe spinarea subvenției primite de USR la buget: de la cifra de afaceri zero, în 2020, a ajuns la o cifră de afaceri de 388.701 lei, cu profit de 133.838 de lei la un singur angajat, în 2023. Citește și: Marcel Ciolacu vrea să-l ierte pe prietenul său Robert Negoiță de datorii de circa 200 de milioane de lei către stat prin efectul amnistiei fiscale anunțate de premier Organizația USR București l-a desemnat, azi, pe Cristian Ghinea, pe locul II pe listele pentru Senat. Dacă USR va conserva, în București, scorul de la alegerile locale, Ghinea va ajunge senator. Pe locul I pe această lista este Clotilde Armand. Pe aceeași listă se regăsește Violeta Alexandru, care l-a acuzat pe Ghinea - pe vremea când acesta era ministru al Fondurilor Europene - că se vor da bonificații uriașe celor care lucrează pentru proiectele PNRR. Ghinea i-a transmis că este fake news. „Este unul dintre cei care au contribuit masiv la dezastrul” din alegeri, a spus Elena Lasconi despre Ghinea, după ce a fost aleasă președinte al USR. Cum a prosperat Ghinea pe spinarea USR Potrivit mai multor relatări din presă, Cristian Ghinea este unicul asociat al Thinking Ahead Research and Consultancy. Din 2016 în 2020, firma sa a avut cifra de afaceri zero. În 2021, după ce Ghinea și-a pierdut și poziția de europarlamentar, și de ministru, firma a avut o cifră de afaceri de 79.184 de lei și profit de peste 70.000 de lei, rata profitului fiind uriașă. În acel an, Thinking Ahead Research and Consultancy avea zero angajați. În 2022, cifra de afaceri a fost de peste 784.000 de lei, iar profitul - circa 437.000 lei. În 2023: cifră de afaceri - 388.701 lei, profit - 133.838 de lei. Doar în perioada în perioada ianuarie 2022 – mai 2023, Thinking Ahead Research and Consultancy a primit de la USR suma de 436.317 lei. Potrivit Newsweek România, sumele plătite drept consultanță politică firmei lui Ghinea au crescut la 31.000 (6200 Euro) lei în iulie 2023 față de o medie de 25.000 lei (5000 Euro) în 2022. „Pe locul doi se situează Andrei Constantinescu, un apropiat al lui Dan Barna, cu circa 5000 Euro lunar, luați tot pe consultanță politică din subvenția primită de USR de la stat”, mai arată Newsweek.

Ciolacu vrea să-l ierte pe Negoiță de datorii de 200 milioane lei (sursa: Inquam Photos/Octav Ganea)
Politică

Ciolacu vrea să-l ierte pe Negoiță de datorii de 200 milioane lei

Premierul Marcel Ciolacu vrea să-l ierte pe prietenul său, primarul Sectorului 3 Robert Negoiță, de datorii de circa 200 de milioane de lei către stat. Dacă Robert Negoiță își va plăti datoria principală către ANAF, el ar urma ca - potrivit ordonanței de urgență privind amnistia fiscală - să beneficieze de scutiri de aproximativ 42 milioane de euro. Citește și: Datoriile lui Robert Negoiță către statul român, mai mari decât costurile spitalului construit de „Dăruiește Viața”. Primarul, datorii imense către primării PSD Ciolacu vrea să-l ierte pe Negoiță de datorii de 200 milioane lei În prezent, potrivit ultimei declarații de avere, din iunie 2024, primarul PSD al Sectorului 3 are datorii la ANAF de puțin sub 269 de milioane de lei. În 2020, în declarația de avere, el a arătat și care este suma principală datorată ANAF și cât sunt dobânzile și penalitățile de întîrziere: „Suma pretins datorată către ANAF este de 250.305.914 lei, fiind compusă din principal în suma de 76.483.447 debit TVA, plus dobânzi și penalități de întârziere în suma de 173.822.467 lei. Între timp, cu penalități și dobânzi, datoria sa la ANAF a crescut cu circa 29 de milioane de lei. În plus, Negoiță are și datorii de câteva milioane de lei către mai multe primării. Ce i-ar oferi ordonanța de urgență privind amnistia fiscală? I-ar șterge lui Negoiță dobânzile și penalitățile de întârziere, plus 25% din datoria de bază. Ce oferă marea amnistie fiscală „Debitorii, persoane fizice, inclusiv cele care desfășoară activități economice în mod independent sau exercită profesii libere și care înregistrează obligații bugetare principale restante la data de 31 august 2024 inclusiv în cuantum mai mare de 5.000 lei inclusiv, pot beneficia de: a) anularea unui procent de 25 % din obligațiile bugetare principale, restante la data de 31 august 2024 inclusiv, în situația în care acestea sunt stinse în procent de 75 % până la data depunerii cererii de anulare dar nu mai târziu de 25 noiembrie 2024; b) anularea dobânzilor, penalităților și a tuturor accesoriilor aferente obligațiilor bugetare principale, restante la data de 31 august 2024 inclusiv”. În aceste condiții, lui Robert Negoiță i s-ar șterge dobânzi și penalități de circa 190 de milioane de lei, plus 25% din datoria principală, de 76,8 milioane de lei. Citește și: Marea amnistie: guvernul PSD-PNL șterge datorii de zeci de mii de euro pentru bogătași cu venituri de peste 20 de milioane de lei – Gabriel Biriș În total: circa 209 milioane de lei, adică aproape 42 de milioane de euro.

Guvernul șterge datorii pentru bogătași cu venituri peste 20 milioane lei Foto: Inquam/Octav Ganea
Politică

Guvernul șterge datorii bogătași cu venituri peste 20 milioane lei

Marea amnistie promovată de Marcel Ciolacu și Marcel Boloș înseamnă că guvernul PSD-PNL șterge datorii de zeci de mii de euro pentru bogătași cu venituri de peste 20 de milioane de lei, arată avocatul Gabriel Biriș, fost secretar de stat în ministerul de Finanțe. Citește și: Pensionara cu pensie de 280.000 de lei care conduce Avocatul Poporului nu se mai poate ascunde: trebuie să ia o decizie în privința inechităților cauzate de recalcularea pensiilor Și profesorul universitar Bogdan Glăvan are o abordare asemănătoare: „Cetățeni, nu vă mai plătiți impozitele! Guvernul te vrea hoț. Iată, dă amnistie”. Biriș calculează, pe Facebook, că, din datele oferite chiar de guvern în nota de fundamentare la ordonanța de urgență privind amnistia fiscală, că aproape 13.000 de români cu venituri de 20 de milioane de lei vor beneficia de scutiri de plată de circa 104.000 euro. Guvernul șterge datorii pentru bogătași cu venituri peste 20 milioane lei „Scandalos!!! Deși îmi promisesem că nu mai scriu despre «amnistie», am observat o chestiune scandaloasă, pur și simplu nu mă pot abține să nu scriu!Citesc Nota de fundamentare pusă de dl. Prof. Univ. Dr. Bolos pe site-ul MF aseară, știți că îmi plac cifrele ? La pag 3 avem un tabel cu structura impozitelor neachitate, pe vechime și cuantum (fără accesorii). Ultima linie ne spune că un număr de 12.912 români cu datorii mai mari de 200.000 lei au acumulat în total datorii neachitate de 34.966.126.276 lei (aproape 35 miliarde de lei/7 miliarde de euro). Hai să presupunem că toate cele 8,19 mld de lei provenind din horări penale definitive sunt aici. Le scădem: 34,97 - 8,19 = 26,78 mld lei datorii la ANAF neachitate de un pic mai puțin de 13 mii de români. Asta înseamnă că cei 12.912 au în medie o datorie de 2.074.000 lei (peste 2 milioane lei/417.000 euro). ÎN MEDIE! Ca să ai de plată 2 milioane, trebuia să fi declarat venituri de 20 milioane.Pe aceștia dl Prof Univ Dr Bolos vrea să ierte nu numai de accesorii, ci și de 25%, adică vrea să le șteargă cu buretele, în medie 104.000 euro!!! Ca să știm cu se ocupă angelicul nostru Ministru Prof Univ Dr Bolos!!! Încă mai e ministru? Bravo!”, a scris Biriș. Printre cei care ar putea fi în această situație este primarul PSD Robert Negoiță. Profesorul universitar Bogdan Glăvan a comentat, pe X, această ordonanță: „Cetățeni, nu vă mai plătiți impozitele! Guvernul te vrea hoț. Iată, dă amnistie. Datorezi statului diverse taxe neplătite în cuantum mai mare de 5000 de lei? Ți se șterg un sfert din taxe + penalitățile! Datorezi o sumă mai mică de 5000 de lei? Ți se șterge jumătate!”.

PSD a blocat majorarea plafonului de impozitare a pensiilor Foto: Inquam/Octav Ganea
Politică

PSD a blocat majorarea plafonului de impozitare a pensiilor

PSD a blocat, timp de doi ani, majorarea plafonului de impozitare a pensiilor de la 2.000 de lei la 3.000 de lei: proiectul adoptat azi, în mare viteză, a zăcut prin Parlament din 19 septembrie 2022. Marius Budăi, fost ministru PSD al Muncii, ironiza proiectul, când a fost depus, spunând că proiectul PNL ar însemna, de fapt, impozitare progresivă. Citește și: Pensionara cu pensie de 280.000 de lei care conduce Avocatul Poporului nu se mai poate ascunde: trebuie să ia o decizie în privința inechităților cauzate de recalcularea pensiilor Abia azi a fost adoptat acest proiect, cu o largă majoritate și inclusiv cu voturile PSD. PSD a blocat majorarea plafonului de impozitare a pensiilor Așa numitul „proiect de Lege pentru modificarea alin.(1) al art.100 din legea nr.227/2015 privind Codul fiscal”, care prevede că „venitul impozabil lunar din pensii se stabileşte prin deducerea din venitul din pensie a sumei neimpozabile lunare de 3.000 lei” a fost depus la 19 septembrie de un grup de parlamentari PNL, plus doi senatori PSD. Imediat ce a fost depus, Marius Budăi, care era la acel moment ministru, a atacat, ironic, inițiativa legislativă, care o avea drept co-inițiatoare, pe Raluca Turcan, fost ministru al Muncii. „Eu o văd ca pe o propunere care vine într-o susținere și într-o deschidere de dialog pentru o impozitare progresivă. Discuția de bază și elementul de bază este impozitarea progresivă. Această scutire până la 2000 de lei tot PSD a făcut-o. Colegii noștri din coaliție, de la PNL au fost când noi am încercat să punem pe masa discuției, pe masa dialogului în coaliție, o discuție despre o posibilă impozitare progresivă în România, au sărit în sus, că nu. Acum vin dumnealor cu o propunere ca acesta”, a spus el, citat de Gândul, la 26 septembrie 2022. Ulterior, proiectul a trecut de Senat fără a fi votat - prin adoptare tacită - și de la începutul anului 2023 a rămas în Camera Deputaților. Mai mult, caă snu voteze un proiect PNL, Marcel Ciolacu a vrut să adopte o orodonanță de urgență. Aceasta ar fost neconsitituțională, fiindcă nu se pot emite OUG-uri care se suprapun unor proiecte de legi aflate în dezbaterea Parlamentului. Mai mult, în primăvara anului acesta, premierul Ciolacu relua ideea creșterii plafonului de impozitare, de la 2.000 de lei la 3.000 de lei, dar nu a făcut nimic.

Prim-ministru care nu poate reține media de la bacalaureat Foto: Facebook
Politică

Prim-ministru nu poate reține media de la bacalaureat

„Un prim-ministru care nu poate reține nici măcar media de la bacalaureat ridică serioase semne de întrebare”, a scris, pe Facebook, europarlamentarul Siegfried Mureșan. Citește și: Politico își bate joc de fostul viitor comisar european Victor Negrescu: „Nu vrea cineva să se gândească și la copii” Acum câteva zile, un jurnalist apropiat lui Marcel Ciolacu, Ionuț Cristache, a afirmat că Ursula von der Leyen i-ar fi sugerat premierului României să-l nominalizeze pe Siegfried Mureșan pentru postul de comisar european. După discuția cu von der Leyen, Ciolacu a renunțat să-l mai susțină pe Victor Negrescu pentru funcția de comisar european și a propus-o pe Roxana Mânzatu, fosta sa consilieră, acum europarlamentar. Siegfried Mureșan contestă acum competența lui Ciolacu de a fi premier. Prim-ministru care nu poate reține media de la bacalaureat „Prim-ministrul Guvernului României trebuie să rețină și să poată opera cu foarte multe cifre: rata inflației, rata șomajului, valoarea coșului minim pentru un trai decent, valoarea punctului de pensie, deficitul comercial, deficitul bugetar, nivelul investițiilor străine directe, fondurile europene absorbite, fondurile europene pierdute, rata de creștere economică. Un prim-ministru care nu poate reține nici măcar media de la bacalaureat ridică serioase semne de întrebare. Îmi doresc un prim-ministru al României cu memorie bună, care își aduce aminte ce face, ce propune și mai ales ce promite”, a scris Mureșan pe Facebook. Anterior, el l-a mai ironizat pe premierul PSD: „Am văzut în declarația de ieri a domnului prim-ministru că are dificultăți în a-și aduce aminte media pe care a avut-o la bacalaureat. Eu nu am astfel de dificultăți”. „Notele domnului Ciolacu sunt mai complicate” „Am văzut în declarația de ieri a domnului prim-ministru că are dificultăți în a-și aduce aminte media pe care a avut-o la bacalaureat. Eu nu am astfel de dificultăți. La mine e simplu: Limba și literatura română, scris: 10 Limba și literatura română, oral: 10 Matematică: 10 Fizică: 10 Economie: 10 Limba germană: 10 Media 10 Probabil că notele domnului Ciolacu sunt mai complicate și mai greu de reținut”, a scris Siegfried Mureșan.

Politico își bate joc de Victor Negrescu Foto: Facebook
Politică

Politico își bate joc de Victor Negrescu

Publiocația on-line Politico își bate joc de fostul viitor comisar european Victor Negrescu, care a folosit drept argument pentru nominalizarea sa vârsta sa fragedă: „Nu vrea cineva să se gândească și la copii”, scrie acest site, în newsletter-ul de azi. Citește și: Pensionara cu pensie de 280.000 de lei care conduce Avocatul Poporului nu se mai poate ascunde: trebuie să ia o decizie în privința inechităților cauzate de recalcularea pensiilor Politico își bate joc de Victor Negrescu Publicația Politico l-a ironizat pe Negrescu pentru faptul că a susținut că, având 39 de ani, are abilitatea de a comunica cu tinerii. „Nu vrea cineva să se gândească și la copii: Negrescu, care, la 39 de ani, s-a referit în mod repetat la tinerețea sa (relativă) și la potențiala sa capacitate de a «comunica mai mult cu tinerii» ca o calificare pentru postul din UE, a reiterat luni că speră că, «totuși, vom avea în continuare comisari tineri»”, a relatat Politico. Publicația amintește ce a declarat Negrescu, după eșecul candidaturii sale: „Accept această decizie deoarece am susținut întotdeauna egalitatea de gen, ceea ce, în înțelegerea mea, a fost singurul argument pentru a nu mi se propune numele. Sper că și alte țări și grupuri politice vor face același efort (...) Am fost unul dintre cei mai tineri potențiali candidați, așa că sper totuși că vom avea în continuare comisari tineri”. „Sperăm că faptul că Mînzatu este cu mai puțin de șase ani mai în vârstă decât Negrescu este o sursă de confort pentru el, în pofida dezamăgirii sale”, îl mai ironizează Politico.

Maia Sandu ar câștiga fără probleme alegerile Foto: Facebook
Politică

Maia Sandu ar câștiga fără probleme alegerile

Maia Sandu și partidul ei, PAS, ar câștiga fără probleme alegerile din Republica Moldova, arată un ultim sondaj realizat de CBS Research la comanda Comunității WatchDog.MD. Citește și: Fiscul a descoperit că sunt români care câștigă și 20 de milioane de lei pe an pe persoană fizică, dar nu-și plătesc impozitele. Cazuri în București și Cluj Volumul eşantionului a fost de 1011 persoane, sondajul fiind realizat în perioada 20-23 august prin „interviu telefonic moderat de intervievator (CATI)” și are o eroare de 2,6%. Maia Sandu ar câștiga fără probleme alegerile „În cazul alegerilor prezidențiale observăm că apariția unui număr mare de candidați, inclusiv a celor care declară suport pentru opțiunea de aderarea la UE nu a afectat ratingul prezidențial al Maiei Sandu. În aprilie pentru Maia Sandu erau gata să voteze 35,1%, iar în august 35,5%”, arată WatchDog.md. Pe locul II, după Sandu, se află candidatul socialist Alexandr Stoianoglo, fost procuror general al Republicii Moldova. Pe locul III, cu o intenție de vot de doar 6,8% este Renato Usatîi. Alegerile prezidențiale din Republica Moldova și referendumul constituțional privind aderarea la UE vor avea loc pe 20 octombrie. În ceea ce privește intenția de vot la parlamentare - dar aceste alegeri vor avea loc abia în 20225 - pentru formațiunea Maiei Sandu, PAS, ar vota 28,4% dintre cei chestionați, pe locul II fiind socialiști, PSRM, cu o intenție de vot de 10,1%. Însă 26,5% dintre repondenți sunt indeciși. „Observăm o cădere bruscă a ratingului PSRM – de la 16,2% la 10,1%. Neparticiparea lui Igor Dodon în alegerile prezidențiale a afectat vizibil și suportul pentru partid. Observăm și scăderea practic în jumătate a suportului pentru Blocul «Împreună», iar aceste voturi nu au mers spre PAS”, mai explică site-ul acestei organizații.

Ordonanța disperării interzice instituțiilor publice să mai cumpere cărți Foto: Facebook
Economie

Ordonanța disperării interzice instituțiilor publice să cumpere cărți

Ordonanța disperării: interzice instituțiilor publice să mai cumpere cărți și confiscă la Fondul de rezervă banii ministerelor. Guvernul arată, în preambulul ordonanței, că deficitul a ajuns în iulie la 4,03%, iar creșterea economică a încetinit la 0,1% în trimestrul II-2024 față de trimestrul I-2024. Citește și: Fiscul a descoperit că sunt români care câștigă și 20 de milioane de lei pe an pe persoană fizică, dar nu-și plătesc impozitele. Cazuri în București și Cluj Aproape 40% din firme au datorii la buget Măsurile de austeritate apar în proiectul unei ordonanțe de urgență prin care guvernul Ciolacu oferă facilități fiscale fără precedent celor care își achită datoriile către stat. Potrivit preambului la OUG, volumul creanțelor bugetare neîncasate la buget a ajuns la valoarea de 175 mld lei, echivalentul a 35 mld euro. „După eliminarea contribuabililor inactivi, în insolvență sau faliment se observă că din valoarea creanțelor bugetare de 175 mld lei pot fi identificate creanțe în valoare de 71,8 mld lei care ar putea face obiectul unor facilități fiscale din care 60,5 mld lei reprezintă debite iar accesorii 11,3 mld lei, în această situație regăsindu-se un număr de 330.735 contribuabili persoane juridice și un număr de 848.705 contribuabili persoane fizice, în timp ce 558.408 contribuabili persoane juridice au achitate obligațiile față de buget la zi”, se arată în document. Practic, aproape 40% dintre contribuabilii persoane juridice au datorii la buget. Ordonanța disperării interzice instituțiilor publice să mai cumpere cărți Însă Guvernul a profitat de ocazie ca să strecoare în OUG mai multe prevederi prin care limitează cheltuielile: interzice autorităților publice să mai cumpere cărți și mobilă, să mai încheie contracte de consultanță și să mai plătească studii și cercetări. Totuși, instituțiilor de cultură li se oferă posibilitatea limitată a unor excepții. interzice contractele cu ONG-urile, mai puțin cele referitoare la asistența socială o parte din banii necheltuiți de ministere se confiscă la Fondul de rezervă, după care Guvernul îi redistribuie către ministere, prin hotărâre de guvern. „Prin excepție de la prevederile alin. (1), instituțiile publice de culturăcare organizează și desfășoară activități și/sau oferă servicii cultural-artistice, indiferent de forma de finanțare și subordonare, care organizează și/sau desfășoară proiecte culturale, pot efectua cheltuieli (...) privind îmbunătățirea sistemului de finanțare nerambursabilă a proiectelor culturale”, se prevede in proiectul de ordonanță. Proiectul de ordonanță nu conține un studiu de impact, care să arate ce speră Guvernul să realizeze prin aceste măsuri.

Mureșan explică victoria extremei drepte în Turingia Foto: Facebook
Internațional

Mureșan explică victoria extremei drepte în Turingia

Europarlamentarul PNL Siegfried Mureșan explică victoria extremei drepte în landul Turingia din Germania: „Voturile în plus obținute de extremiștii populiști eurosceptici de dreapta și de stânga la alegerile din weekend în Turingia și Saxonia au venit, în cea mai mare parte, de la alegătorii dezamăgiți de partidele tradiționale de stânga și centru-stânga”, a arătat el, într-o declarație de presă. Citește și: Fiscul a descoperit că sunt români care câștigă și 20 de milioane de lei pe an pe persoană fizică, dar nu-și plătesc impozitele. Cazuri în București și Cluj Alternativa pentru Germania (AfD, extremă dreapta) a devenit, după alegerile de duminică, prima forţă politică în Turingia şi a doua după Uniunea Creştin Democrată (CDU, conservatori) în Saxonia, două landuri din fosta Repiblică Democratică Germania (RDG). În Turingia, AfD a anunţat că doreşte să preia conducerea guvernului şi va iniţia negocieri cu alte partide. Uniunea Creştin-Democrată, în schimb, susţine că va încerca să formeze alianţe guvernamentale şi să preia şefia executivului în ambele landuri. Victoria AfD în Turingia este prima obținută de un partid de extremă dreapta după cel de-Al Doilea Război Mondial. Acum, Siegfried Mureșan arată voturile pierdute de stânga s-ar fi îndreptat spre extrema dreaptă. Mureșan explică victoria extremei drepte în Turingia „Comparativ cu acum 5 ani, partidul de extremă dreaptă AfD a obținut o creștere de 9,4 puncte procentuale în Turingia (clasându-se pe primul loc, cu 32,8% din voturi) și o creștere de 3,1 puncte procentuale în Saxonia (clasându-se pe locul 2 după CDU – partidul de centru-dreapta, membru al PPE). În același timp, nou-înființatul partid populist eurosceptic Alianța «Sahra Wagenknecht» a obținut un scor de 15,8% în Turingia și 11,8% în Saxonia, clasându-se pe locul 3 în ambele landuri, deși este prima dată când participă la alegeri. Comparativ cu 2019, partidul de stânga „Die Linke” a pierdut 17,9 puncte procentuale în Turingia și 5,9 puncte procentuale în Saxonia. De asemenea, față de acum 5 ani, Partidul Socialist al cancelarului Olaf Scholz a înregistrat un scor minim istoric în Turiniga de 6,1%, pierzând 2,1 puncte procentuale față de anul 2019, și, la fel, un scor minim istoric în Saxonia de doar 7,3, cu 0,4% mai puțin decât acum 5 ani. Verzii au obținut doar 3,2% în Turingia (cu 2 puncte procentuale mai puțin decât în 2019), ratând, astfel, intrarea în Parlamentul regional. În Saxonia, Verzii au pierdut 3,5 puncte procentuale, înregistrând un scor de doar 5,1%. Singurul partid tradițional care a obținut rezultate pozitive la alegerile din weekend este partidul CDU, membru al PPE, care a câștigat alegerile în Saxonia cu 32% și a obținut o creștere de 2 puncte procentuale în Turingia (clasându-se pe locul 2, cu 23,6%). AfD a primit de două-trei ori mai multe voturi decât au obținut, împreună, toate cele trei partide care formează coaliția de guvernare la nivel federal (Socialiștii, Verzii și Liberalii). De aceea, este important pentru stabilitatea Germaniei, dar și pentru toată Uniunea Europeană, ca alegerile federale de anul viitor să fie câștigate de CDU, iar Germania să fie condusă de un guvern de centru-dreapta, responsabil. Aceasta este soluția pentru combaterea extremismului din Germania”, a apreciat europarlamentarul PNL.

Doar guvernele din Malta și Letonia cheltuie mai mult decât România pe salariile bugetarilor Foto: Inquam/George Calin
Economie

Doar Malta și Letonia cheltuie mai mult pe salariile bugetarilor

Doar guvernele din Malta și Letonia cheltuie mai mult decât România pe salariile bugetarilor, ca procent din veniturile la buget, arată datele Consiliului Fiscal. Citește și: Fiscul a descoperit că sunt români care câștigă și 20 de milioane de lei pe an pe persoană fizică, dar nu-și plătesc impozitele. Cazuri în București și Cluj România a cheltuit 29,8% din veniturile la buget pe salariile bugetarilor, în 2023. Media UE a fost de doar 21,8%. Doar Malta și Letonia cheltuie mai mult pe salariile bugetarilor Consiliul arată și cum a evoluat România în acest clasament. Ea a trecut în fruntea celor mai cheltuitoare administrații din 2018, când PSD era la putere. „În ceea ce privește raportul dintre cheltuielile cu salariile din sectorul bugetar și total venituri încasate (...) în anul 2023 se constată o majorare marginală a acestui indicator comparativ cu anul anterior, România fiind devansată de Malta (30,2%) și Letonia (30%) în clasamentul statelor UE. Dacă, până în 2009, România era plasată în prima jumătate a clasamentului (pe poziția a opta în anul 2008 și a zecea în anul 2009), în anul 2011, ca urmare a măsurilor de consolidare fiscală inițiate la jumătatea anului 2010, România a coborât pe poziția 19 din 27 (...) Începând cu anul 2016 situația s-a schimbat și România a urcat abrupt pe locul 10, ajungând în anul 2017 pe al doilea loc, iar din 2018 ocupând prima poziție până în anul 2021”, scrie Consiliul Fiscal. În administrație publică și apărare dinamica creșterii salariilor a fost de 16,8%, în învățământ majorarea a fost de 26,9%43, iar în sănătate, de 8,4%.

Nicușor Dan susține propunerea lui Lasconi Foto: Gandul
Politică

Nicușor Dan susține propunerea lui Lasconi

Nicușor Dan susține propunerea lui Lasconi ca Bolojan să fie premier: „E un om foarte serios”, a spus primarul Capitalei la postul B1 TV. Citește și: Fiscul a descoperit că sunt români care câștigă și 20 de milioane de lei pe an pe persoană fizică, dar nu-și plătesc impozitele. Cazuri în București și Cluj Nicușor Dan susține propunerea lui Lasconi El a fost întrebat, duminică seară, la B1 Tv, cum i se pare propunerea preşedintelui USR, Elena Lasconi, ca preşedintele Consiliului Judeţean Bihor, Ilie Bolojan, să fie desemnat premier. „E foarte bună. Adică e un om foarte serios care a făcut lucruri bune şi ca primar şi ca preşedinte de Consiliu Judeţean. E un om foarte serios şi pe partea de dezvoltare şi pe partea de limitare a cheltuielilor publice. Însă înainte de prim-ministru cred că importantă este o majoritate în Parlament, pentru că n-ajungi prim-ministru dacă nu eşti susţinut de un grup de partide care să formeze o majoritate. Şi aici este discuţia. Întrebarea este dacă toate partidele de dreapta vor reuşi să formeze împreună o majoritate”, a declarat Nicuşor Dan, citat de news.ro. Președintele USR, Elena Lasconi, a declarat miercuri seara că Ilie Bolojan, șeful liberal al Consiliului Județean Bihor, ar fi opțiunea ei de premier dacă va câștiga alegerile prezidențiale de anul acesta. „Avem mai multe variante, și în USR există mulți oameni competenți, dar v-am spus, voi fi președintele care va lua decizii care să fie bune pentru România și pentru dezvoltarea României. Omul pe care îl apreciez enorm și de la care am și învățat multe este domnul Bolojan”, a răspuns Lasconi. Ulterior, președintele Consiliului Județean Bihor, Ilie Bolojan, a evitat să o critice pe șefa USR fiindcă l-a propus premier: „Nu doresc să comentez ce a spus doamna Lasconi”, a spus el, citat de Bihoreanul.

Sumă uriașă ca să plătească drepturile salariale câștigate de magistrați Foto: ICCJ
Eveniment

Sumă uriașă plătească drepturile salariale câștigate de magistrați

Ministerul Justiției scoate o sumă uriașă din Fondul de rezervă al Guvernului ca să plătească drepturile salariale câștigate de magistrați în instanță: potrivit notei de fundamentare a proiectului unei hotărâri de guvern, este nevoie de peste 820 de milioane de lei. Citește și: EXCLUSIV Grupul PSD Buzău a acaparat Opera Națională: directorul Jinga îi dă contracte ex-directorului Dincă, șeful Radioului Public, care îi oferă la schimb roluri de dirijor lui Jinga DeFapt.ro a scris că procurorul general al României, Alex Florența, care ar trebui să reprezinte “interesele generale ale societății“, a strâns o mică avere dând statul în judecată pentru “drepturi salariale restante“. Aceasta este a doua tranșă achitată “în vederea achitării tranșelor cuvenite în anul 2023 reprezentând diferențe salariale stabilite prin titluri executorii în favoarea personalului din cadrul Înaltei Curții de Casație și Justiție și din cadrul celorlalte instanțe judecătorești“. Prima tranșă achitată în acest an a fost de 380 de milioane de lei, prin H.G. nr. 675/2024. Sumă uriașă ca să plătească drepturile salariale câștigate de magistrați Din suma uriașă pe care ministerul Justiției o vrea scoasă din fondul de rezervă, 660 de milioane de lei sunt “în vederea achitării tranșelor cuvenite în anul 2023 reprezentând diferențe salariale stabilite prin titluri executorii în favoarea personalului din cadrul Înaltei Curții de Casație și Justiție și din cadrul celorlalte instanțe judecătorești“. Însă proiectul de hotărâre de guvern arată că este nevoie de 163 de milioane de lei “în vederea achitării dobânzilor aferente diferențelor salariale stabilite prin titluri executorii în favoarea personalului din cadrul Înaltei Curții de Casație și Justiție și din cadrul celorlalte instanțe judecătorești“. Nota de fundamentare arată că “suma necesară a fost calculată la nivelul minim care, până la rectificarea bugetară, ar urma să asigure aducerea la îndeplinire exclusiv a unor obligații de plată care nu mai pot suferi amânare“. “În prezent, din cauza lipsei fondurilor bugetare, nu pot fi plătite integral tranșele cuvenite în anul 2023, reprezentând diferențe salariale stabilite prin titluri executorii în favoarea personalului din cadrul Înaltei Curți de Casație și Justiție și al celorlalte instanțe judecătorești, precum și dobânzile aferente acestor sume. Cum plata acestor sume, care privesc drepturi deja întârziate la plată, prin eșalonare succesivă (așadar, purtătoare de accesorii) se impunea să fie făcută până la sfârșitul anului bugetar 2023, o întârziere și mai mare a executării lor nu este posibilă din punct de vedere legal. În plus, neachitarea cât mai urgentă a acestor sume riscă să conducă la o amplificare considerabilă a debitului total datorat, prin creșterea exponențială a dobânzilor și a altor accesorii, cu repercusiuni grave asupra cheltuielilor bugetare“, mai explică ministerul Justiției.

În fiefurile pesediste, numărul pensionarilor, peste al salariaților Foto: Captură video
Economie

În fiefurile pesediste, numărul pensionarilor, peste al salariaților

În fiefurile pesediste Teleorman, Vaslui, Giurgiu și Botoșani, numărul pensionarilor este mult peste cel al salariaților, arată Ziarul Financiar. Pe de altă parte, în Ilfov, București, Timiș și Arad, numărul salariaților este mult peste cel al pensionarilor. Citește și: Olguța Vasilescu și-a tras salariu peste Bolojan: majorare de 9.000 lei/lună în 2 ani, deși are avere uriașă și bijuterii de 100.000 euro În Buzău, fieful lui Marcel Ciolacu, sunt peste 106.000 de pensionari, cu 15% peste numărul salariaților. În fiefurile pesediste, numărul pensionarilor, peste al salariaților „Un număr de 20 dintre judeţele din România au mai mulţi pensionari decât angajaţi, arată calculele ZF făcute pe baza datelor de la Institutul Naţional de Statistică (INS). Aşadar, în aproape jumătate dintre judeţele ţării forţa de muncă din companii este depăşită de numărul de pensionari. Pe primul loc în clasamentul judeţelor cu cel mai mare număr de pensionari raportat la numărul de salariaţi este Teleorman. În acest judeţ erau 83.640 de pensionari la un număr de 56.654 de salariaţi în primul trimestru al acestui an, ceea ce arată că numărul pensionarilor este cu circa 47,6% mai mare decât cel al angajaţilor, un raport ce implică o povară economică considerabilă asupra populaţiei active”, arată Ziarul Financiar. Grafic: Ziarul Financiar La nivelul României, datele INS arată un raport de opt pensionari la zece salariați. Datele publice de la Ministerul Finanţelor arată că cheltuielile totale cu pensiile au crescut în ultimii şapte ani de la 63,6 mld. lei în 2018 la o estimare de 131,4 mld. lei în 2024. Aceasta reprezintă mai mult decât o dublare a cheltuielilor în perioada analizată. Subvenţiile de la bugetul de stat pentru pensii au crescut, de asemenea, puternic, în special începând cu 2020. În 2018, subvenţiile au fost de 4,7 mld. lei, dar în 2024 se estimează că acestea vor ajunge la 21,5 mld. lei, ceea ce indică o creştere semnificativă a dependenţei fondului de pensii de bugetul de stat.

Olguța Vasilescu și-a majorat salariul cu peste 9.000 de lei/lună, deși are o avere uriașă, de bugetar Foto: Facebook
Politică

Olguța Vasilescu și-a tras salariu peste Bolojan

Primarul Craiovei, Olguța Vasilescu, și-a tras salariu peste Ilie Bolojan, președintele Consiliului Județean Bihor: majorare de 9.000 lei/lună în 2 ani, deși ea are avere uriașă și doar bijuteriile au o valoare de aproape 100.000 euro. Șmecheria legală de care s-a folosit Vasilescu a fost cea prin care președinții de consilii județene, primarii și viceprimarii își pot majora cu până în 50% salariile dacă accesează fonduri europene. Însă legea nu-i obligă să și le majoreze, iar plafonul poate fi sub 50%. Ilie Bolojan, președintele Consiliului Județean Bihor, și-a majorat salariul cu doar 35%, deși are una din cele mai bune rate de absorbție a fondurilor europene. Citește și: Bolojan a evitat să o critice pe șefa USR fiindcă l-a propus premier: „Nu doresc să comentez ce a spus doamna Lasconi” DeFapt.ro a arătat, sâmbătă, că și primarul Clujului, Emil Boc, care probabil că va rata finanțarea PNRR pentru metrou, are un spor de 50% pentru că atrage fonduri europene. Olguța Vasilescu și-a tras salariu peste Bolojan Potrivit datelor de pe site-ul primăriei Craiova, în marte 2022, Olguța Vasilescu avea un salariu lunar de 23.400 de lei, inclusiv o majorare de 25%. În martie 2024, ea încasa 21.735 de lei salariu de bază, lunar, brut, plus 10.868 de lei spor pentru absorbția fondurilor europene. În total: 32.603 lei. Olguța Vasilescu și soțul ei, Claudiu Manda - pe locul II în topul chiulangiilor din Parlamentul European - au o avere uriașă, deși au fost bugetari în aproape întreaga lor carieră. Cei doi dețin două case (din care una de 332 mp, la Craiova) și trei apartamente (din care unul la Bruxelles), bijuterii și ceasuri de aproape 100.000 de euro și un Mercedes. Claudiu Manda are un salariu lunar de aproape 8.000 de euro pe lună.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră