joi 21 mai
Login Contact
DeFapt.ro

Autor: Mircea Marian

8323 articole
Mircea Marian

Mircea Marian este jurnalist din 1990, când a lucrat la UniFan Radio, primul post de radio independent din București. A fost reporter politic la Mediafax, Adevărul și Evenimentul Zilei și a moderat emisiuni la TVR Info și B1 TV. A fost șef al Departamentului Politic&Economic la România Liberă, între 2016 și 2017, și senior editor la Newsweek România din 2017 în ianuarie 2021.

Politică

Cum își bătea joc Călin Georgescu de Diaspora

Cum își bătea joc Călin Georgescu de Diaspora, în 2016: „Nici nu știu să citească! Semnează cu degetul. Toți, nu unul”. Potrivit unui studiu publicat azi, peste o treime din urmăritorii de pe TikTok ai lui Georgescu sunt din Diaspora. În plus, el a obținut 345.091 de voturi în diaspora, echivalentul a 43,35%, urmat de Elena Lasconi, care a primit 213.568 de voturi (26,83%). Citește și: Judecătoare de la Tribunalul București apără poziția „suveraniștilor” și cere demisia CCR În diaspora, Călin Georgescu a luat de patru ori mai mult decât au luat, împreună, Ciucă, Ciolacu și Geoană Cum își bătea joc Călin Georgescu de Diaspora „Sclavi, asta am devenit. Nici nu știu să citească! Semnează cu degetul. Asta este realitatea. Toți, nu unul, toți tinerii care lucrează în Occident. Vă dau exemple din Germania, din Austria. Au probleme grave și foarte grave”, a spus Călin Georgescu. Înregistrarea este de youtube, „Proiect de tara Conferinta Dr Calin Georgescu 04 sept 2016”. Fanii săi au susținut că aceste afirmații sunt „scoase din context”. Archive footage of Călin Georgescu insulting Romanians in the Diaspora pic.twitter.com/YpPUbMdt0f— Ukraine Will Win ???????? (@Ukraine22Win) January 29, 2025 Marcel Ciolacu declara în noiembrie, anul trecut, că tinerii pleacă din România pentru că nu stăpânesc o meserie foarte bine. „Tinerii noştri, copiii noştri, nepoţii noştri, pleacă din România pentru că nu stăpânesc o meserie foarte bine," a declarat Ciolacu la Adunarea Generală a Reprezentanţilor Comunităţilor de Romi din România de la Sala Palatului.

Cum își bătea joc Călin Georgescu de Diaspora Foto: Constanta.info
Călin Georgescu, idolul femeilor Foto: Inquam/Octav Ganea
Politică

Călin Georgescu, idolul femeilor

Călin Georgescu pare a fi idolul femeilor: 62% din urmăritorii săi pe TikTok sunt de sex feminin, arată o analiză comparativă a profilului urmăritorilor de pe TiKTok ai lui Simion, Georgescu și Ciolacu, publicată pe newmind.ro și realizată de Luminița Kohalmi și Andreea Aurescu. Pentru analiză a fost folosit Exolyt.com, un instrument specializat în monitorizarea și evaluarea impactului conținutului digital. Citește și: Judecătoare de la Tribunalul București apără poziția „suveraniștilor” și cere demisia CCR Călin Georgescu, idolul femeilor Analiza a urmărit performanța pe TikTok a liderilor AUR și PSD, plus Călin Georgescu, după alegeri, în perioada 6 decembrie 2024 - 27 ianuarie 2025. „Nu există o verificare completă a autenticității urmăritorilor sau interacțiunilor, deși s-au folosit metode indirecte pentru identificarea activităților potențial automatizate”, atrag atenția autoarele studiului. Pe 7 decembrie 2024, Călin Georgescu și-a lansat un nou cont oficial pe TikTok, sub numele de utilizator @calin.georgescu.real. Potrivit acestei analize, 62% din urmăritorii contului lui Georgescu sunt femei, 38% bărbați. Simion este urmărit de 46% femei și 54% bărbați, iar în cazul lui Ciolacu distribuția este 38% femei și 62% bărbați. Candidatul independent are succes și în rîndul tinerilor, arată analiza intitulată „Peste 1.7 miliarde utilizări ale hashtagurilor lui Călin Georgescu după alegeri”: „Distribuția pe grupe de vârstă Marcel Ciolacu: 20-29 ani: 45%; 30-39 ani: 32%; 40-49 ani: 7%; 50-59 ani: 7%; 60-69 ani: sub 1% George Simion: 20-29 ani: 52%; 30-39 ani: 29%; 40-49 ani: 6%; 50-59 ani: 4%; 60-69 ani: sub1% Călin Georgescu: 20-29 ani: 57%; 30-39 ani: 25%; 40-49 ani: 5%; 50-59 ani: 6%; 60-69: 1%”. Diaspora, cu suveraniștii Și în cazul lui Georgescu, și al lui Simion, doar 64% din urmăritori sunt din România, restul din Diaspora. Studiul arată că, după lansarea la 7 decembrie 2024, a noului cont pe TikTok a lui Georgescu acesta „a înregistrat un succes remarcabil, cu un videoclip ce îl prezintă pe acesta adunând 4,5 milioane de vizualizări, 562,4 mii de aprecieri și peste 44.000 de comentarii”. Însă această explozie de aprecieri sugerează utilizarea boților. „Conform datelor furnizate de Exolyt.com, între 6 decembrie 2024 și 27 ianuarie 2025, numărul total de vizualizări a video-urilor care utilizează principalele hashtaguri asociate lui Călin Georgescu a crescut cu 1,733 miliarde de vizualizări (de la 10,351 miliarde la 12,045 miliarde)”, mai arată autoarele cercetării.

Ciolacu II pune capăt subvenționării prețului la energie Foto: Hidroelectrica
Eveniment

Ciolacu II pune capăt subvenționării prețului la energie

Guvernul Ciolacu II pune capăt subvenționării prețului la energie: se vor acorda ajutoare doar pentru cei cu venituri mici, au arătat, azi, un lider sindical și chiar și premierul PSD după discuții în ședința Consiliului Național Tripartit. Cu toate acestea, ministerul Energiei continuă să afirme că „scenariul de bază rămâne prelungirea actualei scheme pentru o perioadă determinată”. Citește și: Judecătoare de la Tribunalul București apără poziția „suveraniștilor” și cere demisia CCR Ciolacu II pune capăt subvenționării prețului la energie „O întrebare clarificatoare viza menținerea unor măsuri de sprijin pentru cetățeni după data de 31 martie, în ceea ce privește prețurile la energie. Dimensiunea măsurii în sine, dar și numărul de cetățeni care vor beneficia vor fi prevazute în clar. Deci măsura se menține, dar nu pentru toată lumea, doar pentru un numar mai mic de cetățeni, probabil ținând cont de veniturile pe familie. Modul în care se vor acorda aceste masuri de sprijin nu va fi către firme, pentru că au întrebat și cei din mediul de afaceri, ci vor fi făcute direct către cetățean ca niște instrumente de plată cu care acesta să acopere cheltuielile pentru plata facturilor”, a spus liderul BNS, Dumitru Costin. „Estimăm o creștere a salariului mediu cu 6,1%, un procent ce depășește rata prognozată a inflației, majorarea numărului de angajați, dar și menținerea unor forme de sprijin pentru pensionari și pentru plata facturilor la energie de către persoanele cu venituri mici”, a afirmat și premierul Ciolacu. Furnizorii de energie electrică au afirmat, acum două zile, că nu mai pot susține schema de prețuri plafonate la energie și cer autorităților să plătească din datoriile pe care le au de peste un an, și se ridică la circa 9 miliarde de lei.

Nou delir al lui Georgescu Foto: Captură youtube
Politică

Nou delir al lui Georgescu

Nou delir al lui Călin Georgescu: în România se află metale rare care nu sunt în tabelul lui Mendeleev, a spus el în cadrul unui interviu. Reacția lui Ion Cristoiu, care îl intervieva: „Interesant”. Citește și: Judecătoare de la Tribunalul București apără poziția „suveraniștilor” și cere demisia CCR Nou delir al lui Georgescu Cum a decurs dialogul Georgescu-Cristoiu, potrivit unei relatări a istoricului Mădălin Hodor: „Cristoiu: Cum rezovăm problema economică? Georgescu: Resursele naturale. Cristoiu: Care resurse? Georgescu: Sarea, petrolul, metalele rare. România are toate metalele rare din tabelul lui Mendeleev. Unele nici nu sunt în tabelul lui Mendeleev. Cristoiu: Interesant...”. În acest interviu, Georgescu a reluat tezele Rusiei potrivit cărora Ucraina ar trebui dezmembrată. „Se schimbă lumea. Se vor schimba frontiere. Mai mult de atât – dacă se schimbă frontiere, unde suntem noi? Avem Bucovina de Nord – interes. Avem Bugeacul, avem Maramureșul de Nord – corect? Din fosta Transcarpatia mai rămâne și pe la unguri, Lvovul care o să rămână la polonezi, și Malorusia”, a spus el, confirmând că „pariază” pe o împărțire a Ucrainei. Georgescu a preluat afirmațiile lui Putin că „Ucraina e un stat inventat, nu există” și a spus că teritoriile la care se referise anterior ”în primul rând sunt ale noastre, istoric”.

Datoria guvernamentală a ajuns la 54,3% din PIB Foto: Facebook
Economie

Datoria guvernamentală a ajuns la 54,3% din PIB

Datoria guvernării Ciolacu a crescut cu peste 150 de miliarde de lei în 11 luni din 2024, arată datele publicate de ministerul de Finanțe. Datoria guvernamentală a ajuns, la finalul lunii noiembrie, la 54,3% din PIB. În noiembrie 2023 a fost de 49,7%, iar în decembrie 2022 de 47,2% din PIB. Citește și: Judecătoare de la Tribunalul București apără poziția „suveraniștilor” și cere demisia CCR Datoria guvernamentală a ajuns la 54,3% din PIB Datoria administrației publice centrale a sărit, în termeni nominali, de la 762,5 miliarde de lei în decembrie 2023 la 914 miliarde de lei. În noiembrie 2024, datoria pe termen mediu şi lung a scăzut la 866,272 miliarde de lei, de la 869,216 miliarde de lei în octombrie, iar cea pe termen scurt a crescut la 70,723 miliarde lei, de la 61,97 miliarde de lei în luna anterioară. Cea mai mare parte din această datorie, respectiv 772,92 miliarde de lei, era reprezentată de titluri de stat. Împrumuturile se cifrau la 143,423 miliarde de lei. Datoria în moneda naţională se ridica la valoarea de 446,828 miliarde lei, cea în euro la 391,016 miliarde de lei echivalent iar datoria în dolari americani la 96,938 miliarde echivalent lei. Datoria administraţiei publice locale a urcat la 22,94 miliarde de lei, de la 22,87 miliarde de lei, în luna anterioară, din care 22,89 miliarde de lei pe termen mediu şi lung.

Judecătoare de la Tribunalul București apără poziția „suveraniștilor” și cere  demisia CCR Foto: DCNews
Politică

Judecătoare apără poziția „suveraniștilor”

O judecătoare de la Tribunalul București, Mădălina Afrăsinie, apără poziția „suveraniștilor” și cere demisia tuturor judecătorilor de la CCR. Afrăsinie are un saalriu anual, net, de peste 220.000 de lei, are un apartament de 106 mp în București, dar a beneficiat de „contravaloare transport” de 1.500 de lei, în anul fiscal 2023. Citește și: Bilanț catastrofal al guvernării Ciolacu I: deficit bugetar de 152,7 miliarde lei, salariile bugetarilor au consumat 9,3% din PIB, dobânzile – 2,1% din PIB Acum, ea intervine dur în discuția privind anularea alegerilor și susține că anularea alegerilor a fost o lovitură de stat. Totuși, la finalul postării de pe Facebook ea afirmă că a scris „un pamflet amar din Sclavistan”. Judecătoare apără poziția „suveraniștilor” „Revenirea la normalitate 1. Dupa raportul Comisiei de la Venetia, curtea constitutionala ar trebui sa dea 'o erata' prin care sa repare ce a stricat...ne-a dovedit, nu de putine ori, ca ea, curtea, poate orice; 2. Post erata, TOTTI judecatorii curtii constituionale trebuie sa-si inainteze demisia; 3. Tovarasul profesor sa-si inainteze demisia; 4. Guvernul care 'a organizat' alegerile, sa-si dea demisia; 5. Sa fie initiata 'de indata' modificarea legii nr.47/1992 astfel incat sa nu se mai repete astfel de lovituri de stat; 6. Cititi aceasta postare ca pe un pamflet amar din Sclavistan; 7. Multumesc”, a scris Afrăsinie. Ulterior, ea a dat o declarație la Realitatea TV - postul care-l promovează cel mai puternic pe Călin Georgescu - în care și-a argumentat poziția.

Bilanț catastrofal al guvernării Ciolacu I Foto: Inquam/Octav Ganea
Economie

Bilanț catastrofal al guvernării Ciolacu I

Bilanț catastrofal al guvernării Ciolacu I: aceasta a lăsat un deficit bugetar de 152,7 miliarde lei, adică 8,65% din PIB, salariile bugetarilor au consumat 9,3% din PIB (față de 8,3% în 2023), iar dobânzile - 2,1% din PIB (față de 1,9% în 2023). Citește și: EXCLUSIV Opera Națională București, executată de angajați pentru restanțe de milioane la salarii: sechestru pe o pianină, pe niște autoturisme și chiar pe scaunul directorului Daniel Jinga Datele publicate în această seară de ministerul de Finanțe arată că cheltuielile de personal (salariile bugetarilor) s-au majorat cu 24%. Cheltuielile cu dobânzile, 36,2 miliarde de lei, s-au majorat cu 21,4% față de 2023. Bilanț catastrofal al guvernării Ciolacu I „Sumele rambursate de Uniunea Europeană în contul plăților efectuate și donații au totalizat 42,62 mld lei, în scădere cu 37,0% (an/an)”, arată nota explicativă a ministerului de Finanțe. „Cheltuielile cu asistența socială au fost de 223,93 mld lei în creștere cu 17,2% comparativ cu anul precedent. Evoluția cheltuielilor cu asistența socială a fost influențată, în principal, de majorarea de la 1 ianuarie 2024, cu 13,8% a punctului de pensie, respectiv de la 1.785 lei la 2.032 lei, a îndemnizației sociale pentru pensionari (pensia minimă) de la 1.125 lei la 1.281 lei, respectiv de implementarea măsurilor de recalculare a pensiilor din sistemul public cu începere de la 1 septembrie a.c., în conformitate cu prevederile Legii nr. 360/2023 din 29 noiembrie 2023 privind sistemul public de pensii. Cheltuielile cu asistența socială au fost influențate și de plățile suportate de la bugetul de stat pentru compensarea facturilor aferente consumului de energie electrică și gaze naturale, respectiv pe anul 2024, au fost în sumă de 3,46 mld lei”, mai arată Finanțele. Eximbank a încheiat anul cu un deficit de 2,6 miliarde de lei.

Spital modular, nefuncțional la doi ani de la finalizare Foto: Consiliul Judetean Prahova
Eveniment

Spital modular, nefuncțional la doi ani de la finalizare

Un spital modular din Ploiești, care a cost circa trei milioane de euro, este nefuncțional la doi ani de la așa-zisa finalizare. La începutul lunii iunie 2023, președintele CJ Prahova, Iulian Dumitrescu (PNL), anunța recepționarea „primului spital public în Ploiești din ultimii 33 de ani”. În realitate, „spitalul” este o colecție de containere. Citește și: EXCLUSIV Opera Națională București, executată de angajați pentru restanțe de milioane la salarii: sechestru pe o pianină, pe niște autoturisme și chiar pe scaunul directorului Daniel Jinga Acum, noul președinte al Consiliului Județean Prahova, Virgil Nanu (PSD), spune că birocrația a blocat deschiderea. Spital modular, nefuncțional la doi ani de la finalizare „Deşi certificatul de urbanism a fost obţinut în septembrie 2023, autorizaţia de construire a fost emisă abia în iulie 2024; precipitaţiile abundente din iulie 2024 au afectat saloanele, infiltrându-se în interior; furnizorul echipamentelor a propus şi construit un acoperiş de protecţie, însă acesta nu a fost inclus în autorizaţia de construire, ceea ce a dus la refuzul semnării procesului-verbal de recepţie de către reprezentanţii Primăriei Ploieşti şi ai ISC; alimentarea provizorie cu energie electrică de la clădirea veche nu oferă suficientă putere pentru a susţine echipamentele medicale; trebuie achiziţionat un stocator de oxigen pentru a asigura fluxul continuu de oxigen necesar pacienţilor”, a explicat Nanu. În consecință va fi necesară realizarea unui nou branşament electric pentru ca toate echipamentele să funcţioneze la capacitate maximă; modificarea autorizaţiei de construire pentru a include lucrările necesare la acoperiş; organizarea unei întâlniri de lucru cu reprezentanţii ISU, ISC, DSP şi ai Primăriei Ploieşti pentru a soluţiona toate cerinţele necesare înainte de următoarea întrunire a comisiei de recepţie. Consiliul Județean Prahova se lăuda acum doi ani: "Acesta este dotat cu aparatură medicală şi echipamente de ultimă generaţie, cum ar fi: ventilatoare mobile (4) şi invazive (12), injectomate (46), monitoare pentru pacienţi (20), staţii de monitorizare (4), EKG (3), Holter TA (2), defibrilatoare (2), pulsoximetre (2), paturi de triaj (20), paturi ATI (12), rafturi de depozitare din inox (3), mese de lucru din inox (2), noptiere (20), dulapuri de depozitare (5) şi vestiar (10), precum şi scaune pentru transportul pacienţilor (3)"

Contribuţia bugetară a companiilor din parcurile industriale şi investiţiile atrase în Oradea, 70 milioane de euro în 2024 Foto: Visit Oradea
Eveniment

Contribuţia bugetară a companiilor din parcurile industriale

Contribuţia bugetară a companiilor din parcurile industriale şi investiţiile atrase în Oradea a fost de 70 milioane de euro în 2024, a spus directorul interimar al Agenţiei de Dezvoltare Locală (ADL) Oradea S.A., Mihai Jurca. Citește și: EXCLUSIV Opera Națională București, executată de angajați pentru restanțe de milioane la salarii: sechestru pe o pianină, pe niște autoturisme și chiar pe scaunul directorului Daniel Jinga Contribuţia bugetară a companiilor din parcurile industriale „În acest moment, ne bucurăm de nişte performanţe destul de bune la nivelul parcurilor industriale din Oradea. Din cele patru parcuri din Oradea, parcul industrial 4 încă nu are reţeaua de utilităţi, motiv pentru care nici nu am organizat licitaţii acolo, trei sunt aproape 100% ocupate, cu excepţia parcului industrial 2 de pe Ogorului unde mai avem câteva parcele libere. Parcurile industriale 1, 2 şi 3 beneficiază de toate reţelele de utilităţi, sunt complet funcţionale. Aceste parcuri au contribuit, spunem noi, decisiv la dezvoltarea industriei şi economiei locale," a declarat directorul Mihai Jurca, în contextul prezentării raportului de activitate al ADLO pe anul 2024. Potrivit acestuia, ADLO mai gestionează, în judeţ, un parc industrial în comuna Tileagd, ocupat 70%, precum şi parcurile industriale de la Săcuieni şi Tămăşeu, care, în prezent, nu au niciun investitor. Pe lângă parcurile industriale clasice, ADLO administrează, de anul trecut, şi şase parcuri de specializare inteligentă, pentru dezvoltarea IMM-urilor, două în Oradea şi patru în judeţ, la: Aleşd, Marghita, Beiuş şi Ştei. În urma procedurilor de licitaţie, sunt deja ocupate câte două parcele în Aleşd, Marghita şi o parcelă la Beiuş. "Cele două autorităţi publice - municipiul Oradea şi Consiliul Judeţean - au aplicat pentru finanţări europene astfel încât toate reţelele din parcurile industriale din cele şase parcuri de specializare inteligentă vor fi realizate prin fonduri europene. Cel de la Ştei este în perioada de recepţie, putem spune că este funcţional 100%, la Aleşd se lucrează, posibil finalizat la început verii, la Beiuş s-au început lucrările. Anul acesta, sigur, vom avea reţelele de utilităţi finalizate. Şi există deja contracte de finanţare semnate şi pentru cele două din Oradea, în proximitatea Drumului expres care leagă oraşul de Autostrada Transilvania şi Punctul de trecere a frontierei Borş II", a spus directorul ADLO. Investitor major din Ucraina Foarte important, a subliniat Mihai Jurca, în viitorul apropiat se vor demara proceduri de licitaţie pentru aceste şase parcuri speciale, câte cinci firme din aceste parcuri urmând să beneficieze, fiecare, de fonduri de până la 1,7 milioane de euro, maxim 60% din investiţia asumată. Specificul acestor investiţii - şi un criteriu de finanţare - constă într-o componentă inovativă a proiectului, în plus-valoare adăugată. "Vedem deja un interes sporit pentru parcurile de specializare inteligentă, datorită şi acestei posibilităţi financiare, dar şi pentru că sunt destinate IMM-urilor, companii care poate nu sunt de anvergură, dar care pot crea o bază importantă economică la nivelul municipiului şi este un centru de atenţie pe care îl vom avea în acest an", a precizat Mihai Jurca. În 2024, au fost atrase investiţii de 85 de milioane de euro, urmând ca, până la finalul anului 2029, să fie create peste 10.000 de locuri de muncă. Cea mai mare investiţie este a companiei Biopharma Plasma SRL, din Ucraina, 37 milioane de euro asumate, care va construi la Oradea o fabrică de procesare a plasmei pentru produse medicale. Agenţia de Dezvoltare Locală Oradea S.A. a mai asigurat asistenţa în realizarea Parcului Ştiinţific şi Tehnologic Bihor (un centru de prototipare de mare viitor), inaugurat anul trecut şi predat în administrare către Consiliul Judeţean Bihor. De asemenea, ADLO asigură, din 2021, serviciul de iluminat public din Oradea şi a finalizat lucrările pentru construirea primului bloc de locuinţe de serviciu din Oradea. ADLO a semnat un contract de sponsorizare cu banca UniCredit Bank, în valoare totală de 53.000 euro, în vederea derulării activităţilor pentru dezvoltarea de programe educaţionale, promovare şi proiecte de antreprenoriat. Oferte pentru startup-uri Administrând clădirea Incubatorului de afaceri "Cresc Oradea Mare" din str. Louis Pasteur nr. 28, ADLO a organizat două etape privind procedura de selecţie pentru companiile de tip Start-up care doresc să beneficieze de serviciile de incubare oferite în cadrul incubatorului de afaceri, fiind semnate 11 contracte de incubare. Asociaţia "Make IT in Oradea" şi-a asumat misiunea de a accelera creşterea numărului de companii cu specific IT din Oradea, care dezvoltă produse de tehnologie proprii, fiind înregistrate 5 startup-uri noi înfiinţate în Oradea. Această asociaţie a fost selectată ca şi membru în consiliul director al RoStartup - iniţiativă menită să unească eforturile actorilor locali şi regionali pentru a accelera ecosistemul naţional de startup-uri prin diverse iniţiative legislative, de promovare internaţională şi de atragere de fonduri. "Selectarea Make IT in Oradea în consiliul director al RoStartup este recunoaşterea importanţei ecosistemului orădean de startup-uri la nivel naţional", a subliniat Mihai Jurca.

Ministrul Fechet, încă o dezvăluire despre Romsilva Foto: Facebook
Eveniment

Ministrul Fechet, încă o dezvăluire despre Romsilva

Ministrul Mediului, Mircea Fechet, face încă o dezvăluire despre jaful de la Romsilva: primele acordate angajaților în 2024 au fost de178 de milioane de lei, adică 10% din toate cheltuielile cu salarizarea. Demnitarul a spus că va fi nevoie de modificarea legii privind statutul silvicultorilor şi a dispus renegocierea contractului colectiv de muncă. Citește și: Țapardel, ex-europarlamentar PSD, zisă și „isterica lui Dragnea”, a primit o sinecură bună la Autoritatea pentru Cetățenie Ministrul Fechet, încă o dezvăluire despre Romsilva „Dacă ne uităm la cifre, putem să observăm că primele ce au fost plătite în anul 2024, aproximativ 178 de milioane de lei, dacă citesc bine din memorie, înseamnă cel puţin 10% din valoarea totală a cheltuielilor cu salarizarea în Regie, respectiv 1,8 miliarde. Doar prin eliminarea acestor sporuri avem o economie de 10% la costurile cu salariile, ceea ce, în opinia mea, poate să însemne un procent semnificativ”, a spus Fechet. „Putem evalua fiecare astfel de spor şi cred că putem singuri să ne dăm seama, fără a fi silvicultori sau economişti, dacă un anumit spor e de bun simţ sau nu e. Pentru nişte condiţii periculoase de muncă, pentru nişte condiţii vătămătoare, sporurile nu le-a inventat Romsilva. Dacă îmi spuneţi că nu ştiu ce bucătar ia un spor pentru că e stresat la locul de muncă, eu cred că bucătarul se poate descurca foarte bine şi fără spor. Iar dacă nu-i convine, se poate angaja bucătar la restaurantul de peste drum”, a afirmat demnitarul. Media primei de pensionare la Romsilva este uriașă – echivalentul a peste 30 de pensii medii pe economie – arăta un comunicat Romsilva: 90.000 de lei, net, în medie, pentru o persoană, respectiv peste 18.000 de euro.

Direcţiile silvice pe pierderi, lemn care putrezeşte pe marginea drumului, arată ministrul fechet despre Romsilva Foto: Facebook
Economie

Direcţiile silvice pierderi, lemn putrezeşte pe marginea drumului

Ministrul Mediului, Mircea Fechet, a vorbit, într-un interviu pentru Agerpres despre dezastrul de la Romsilva: „Jumătate din Direcţiile silvice pe pierderi, lemn care putrezeşte pe marginea drumului”. Fechet a amintit și de bonusurile la pensionare: un director a primit 100.000 de euro, brut. Citește și: Țapardel, ex-europarlamentar PSD, zisă și „isterica lui Dragnea”, a primit o sinecură bună la Autoritatea pentru Cetățenie Media primei de pensionare la Romsilva este uriașă – echivalentul a peste 30 de pensii medii pe economie – arăta un comunicat Romsilva: 90.000 de lei, net, în medie, pentru o persoană, respectiv peste 18.000 de euro. Fechet a susținut, în acest interviu, că va reduce numărul directorilor din Romsilva. Direcţiile silvice pe pierderi, lemn care putrezeşte pe marginea drumului „Pur şi simplu nu cred că poate fi explicat scenariul în care la pensionare primeşti 100.000 de euro. Am mai auzit în tot felul de ramuri, în tot felul de industrii, în tot felul de companii, poate şi în privat, că la pensionare primeşti o mică atenţie, un cadou de rămas-bun poate, după o viaţă de muncă acolo. Însă acele sume absolut halucinante trebuie oprite şi trebuie restabilit un echilibru în Romsilva între munca prestată şi beneficiile primite (...) Avem o jumătate din Direcţiile silvice din ţară pe pierderi, avem lemn care putrezeşte pe marginea drumului, avem bonusurile acestea şi un profit pe care încă nu l-am primit oficial, dar înţeleg că e în jurul a 13 lei la hectar şi mi se pare extrem, extrem de puţin. El nu poate fi decât consecinţa unui management defectuos, motiv pentru care acum, în prima parte a acestui an, voi veni cu un pachet de reformă extrem de curajos, prin care vom diminua numărul Direcţiilor silvice neperformante, vom diminua numărul directorilor, vom diminua numărul cheltuielilor, numărul persoanelor cu funcţie de decizie şi, în consecinţă, vom subţia acest aparat extrem de consumator, birocratic, consumator de resurse importante, şi ne vom asigura că vom optimiza activitatea Regiei”, a spus Fechet.

Salariul nerușinat și averea uriașă a eternului lider sindical Silviu Geana Foto: Facebook
Eveniment

Salariul nerușinat și averea uriașă a eternului lider sindical

Salariul nerușinat și averea uriașă a eternului lider sindical de la Romsilva, care acum se opune vehement oricărei restructurări a regiei: Silviu Geană a încasat, net, în anul fiscal 2023, un salariu anual de 308.997 de lei. În plus, a beneficiat de indemnizații de 11.707 lei de la Sindicatul Silvicultorul din Hemeiuș, Bacău, și încă 10.713 lei ca membru al Consiliului de Administrație al Agenției Naționale pentru Ocuparea Forței de Muncă (ANOFM). Citește și: Țapardel, ex-europarlamentar PSD, zisă și „isterica lui Dragnea”, a primit o sinecură bună la Autoritatea pentru Cetățenie Salariul nerușinat și averea uriașă a eternului lider sindical În medie, el a câștigat 27.500 de lei pe lună. Un CV al liderului sindical nu a putut fi găsit, deși ANOFM ar fi trebuit să publice biografiile membrilor CA. Pe pagina de Facebook a lui Geană scrie doar că acesta ar fi absolvit facultatea de silvicultură la Brașov, dar nu se știe când și ce vârstă are. Din declarațiile de avere depuse din 2010, se poate constata că el este președinte al sindicatului din 2016, iar din 2010 până în acel an fusese secretar general al Federației sindicatelor Silva. Recent, ministrul Mediului, Mircea Fechet, arăta că prima de pensionare a unui director Romsilva a fost de 100.000 de euro. Media primei de pensionare la Romsilva este uriașă – echivalentul a peste 30 de pensii medii pe economie – arăta un comunicat Romsilva: 90.000 de lei, net, în medie, pentru o persoană, respectiv peste 18.000 de euro. Soția lui Geană este judecător la Tribunalul București de unde a încasat: salariu de 176.000 lei și „diferențe salariale” (adică a dat statul în judecată pentru majorarea salariului și a câștigat) de circa 74.000 de lei. Familia Geană are nu mai puțin de șase apartamente împrăștiate prin țară, la Bacău, Constanța, Voluntari și București. Între 2019 și 2022 a achiziționat patru, din care unul are 117 mp, în București. În conturile bancare sunt circa 720.000 de lei. Sindicaliștii cheamă PSD să-i salveze Sindicatul Romsilva a anunțat că se opune restructurărilor anunțate de ministrul Mediului. Geana si Ciolacu, în octombrie 2024 „În cazul în care apelul nostru va fi ignorat de către conducerea Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor, vom fi nevoiți să declanșăm acțiuni de protest și să solicităm intervenția de urgență a domnului Prim-Ministru Marcel Ciolacu pentru detensionarea situației și garantarea unui proces transparent și echitabil de reorganizare a Regiei Naționale a Pădurilor – Romsilva, având ca obiectiv gestionarea durabilă a pădurilor de stat, prin asigurarea echilibrată a celor trei funcții fundamentale ale pădurii, funcția de mediu, economică și socială”, scria Geană, într-un comunicat din 28 ianuarie.

Claudia Țapardel a primit o sinecură bună Foto: Facebook
Politică

Țapardel a primit o sinecură bună

Claudia Țapardel, ex-europarlamentar PSD, zisă și „isterica lui Dragnea”, a primit o sinecură bună la Autoritatea pentru Cetățenie: din mai 2024 ea este vicepreședinte al Autorității Naționale pentru Cetățenie. Citește și: EXCLUSIV Opera Națională București, executată de angajați pentru restanțe de milioane la salarii: sechestru pe o pianină, pe niște autoturisme și chiar pe scaunul directorului Daniel Jinga Țapardel a primit o sinecură bună CV-ul ei arată că nu are nici o legătură cu acest domeniu sensibil: ea a făcut studii de economie la Institutul Bancar Român, din 2008 în 2014 a fost consilier PSD în Consiliul General al Municipiului București, europarlamentar PSD din 2014 în 2019, iar apoi a ajuns realizatoare de emisiuni la site-ul lui Bogdan Chirieac, DCNews.ro. Claudia Tapardel, în 2023 În 2019, fostul consilier prezidențial Sebastian Lăzăroiu aprecia că fără comportamentul ei isteric Laura Codruța Kovesi n-ar fi avut atâtea șase să ajungă șefa procurorilor europeni. „„Nimic n-ar fi fost posibil dacă Dorneanu și Tudorel nu s-ar fi ambiționat s-o dea jos de la șefia DNA. Chapeau! Mulțumiri speciale istericelor Grapini, Zoaie și Tapardel, care au arătat parlamentarilor europeni cum Kovesi îi scoate de minți pe politicienii corupți”, a scris Lăzăroiu. „Este anormal ceea ce face candidata Laura Codruță Kovesi, care trimite scrisori Comisiei LIBE exact înainte de audierea sa. Kovesi, anchetată în România pentru fapte grave de corupție, precum luare de miță, abuz în serviciu și mărturie mincinoasă, are oportunitatea de a se prezenta pe 26 februarie în fața acestei comisii și își poate pleda atunci cauza, dar mai ales va trebui să răspundă întrebărilor colegilor din Comisia LIBE. Am convingerea că întrebările vor fi fundamentate pe eșecul managerial de care a dat dovadă în funcția de șef al DNA din care a fost revocată, dar și pe dosarele deschise pe numele său, aflate în lucru la Inspecția Judiciară și la noua Secție pentru investigarea infracțiunilor din justiție. Sper ca un prim semnal pozitiv că Laura Codruță Kovesi nu va câștiga competiția europeană a fost deja dat”, spunea Țapardel despre Kovesi, în februarie 2019. Foto: Facebook Apărătoarea jandarmilor care au bătut femei și au gazat copii După jandarmeriada din 10 august 2018, ea a apărat intervenția violentă a forțelor de ordine. „Dacă cei de la București au acționat greșit, înseamnă că în toată Uniunea Europeană acționează greșit. Este încă o dovadă că România este discriminată și așezată la colț, doar pentru că la București se află, în mod legitim, un Guvern care nu este pe placul unora de la Bruxelles sau Strasbourg”, a susținut Țapardel. Fostul europarlamentar are o avere consistentă: are un cont de 430.000 de euro într-o bancă din Belgia, un Mazda CX5, un apartament în București, ceasuri și bijuterii de 25.000 de euro și a încasat dividende de 197.183 de lei, net, în 2023, de la firma CT EU Communication and Management Affairs. Firma este înființată în 2022, are zero angajați și a făcut profit de 448.000 de lei în 2022 și 222.430 lei în 2023.

Tatăl europarlamentarului PSD Negrescu, la Paris, în 1988 Foto: Gandul.ro
Politică

Tatăl europarlamentarului PSD Negrescu, la Paris, în 1988

Tatăl europarlamentarului PSD Victor Negrescu lucra la Ambasada României din Paris, în 1988, arată Cristian Preda, care cercetează arhivele ministerului de Externe. Preda doar menționează acest fapt, fără a oferi alte informații despre munca lui Ion Negrescu. Citește și: Salariul uriaș al unui politician obscur, fost inginer la o stație tractoare, acum vicepreșdinte al agenției de reglementare în energie Tatăl europarlamentarului PSD Negrescu, la Paris, în 1988 „Biblioteca română din Paris - azi, filiala ICR din Capitala Franței - a fost deschisă în 1988, în ziua în care Ceaușescu împlinea 70 de ani. MAE a alocat 100 de dolari pentru bufet și a cerut să se folosească «băuturile existente în oficiu», care erau, de fapt, vinuri cărate în acea vreme cu mașina din țară. (Nu știu dacă practica s-a păstrat până azi, ea mai era încă în vigoare când am fost eu secretar de stat în MAE, în 2005-2007.) La deschiderea oficială a Bibliotecii din 26 ianuarie 1988, s-a făcut o expoziție cu cărțile dictatorului Ceaușescu și ale soției sale, «tovarășa academician doctor inginer», nelipsite de la vreun eveniment oficial al MAE în acei ani. Un inginer a fost trimis din țară, ca să «repare aparatele de proiecție» și să instruiască «lucrătorul de la ambasadă [...] pentru a asigura, în viitor, proiecția cinematografică în Bibliotecă». Prima bibliotecară a fost Maria Hulea, care primea 1698 de franci francezi pe lună. La ambasadă lucra în acea vreme Ion Negrescu, tatăl actualului deputat european Victor Negrescu, iar conferința de deschidere a Bibliotecii a fost ținută de Teodor Hristea, care era lector de română în acea perioadă, la Saint-Etienne”, a scris Preda. Presa a sugerat în repetate rânduri că adevăratul motiv al ascensiunii lui Victor Negrescu ar tatăl său, diplomatul Ion Negrescu, care din 1997 a lucrat la ambasada din Bruxelles.

Salariul uriaș al unui politician obscur, Mircea Man Foto: Opinia de Calarasi
Eveniment

Salariul uriaș al unui politician obscur

Salariul uriaș al unui politician obscur, fost inginer la o stație tractoare, acum vicepreșdinte al agenției de reglementare în energie, ANRE: Mircea Man, vicepreședinte al ANRE, a câștigat în anul fiscal 2023 suma de 708.557 de lei. În medie, el a avut circa 58.000 de lei pe lună. Citește și: FOTO EXCLUSIV Arheolog român care a vizitat tezaurul dacic de la muzeul Drents acum zece zile: Am fost șocată de lipsa de personal de pază, nu am văzut așa ceva la nici un mare muzeu Salariul uriaș al unui politician obscur În anul fiscal 2021, el a câștigat 626.975 de lei, deci salariul său a crescut cu circa 14% în doi ani. În 1989, Man era inginer la o stație de mecanizare a agriculturii din Târgu Lăpuș. În 1990 a ajuns deputat, apoi a fost reales din 2000 în 2008 și din 2012 în 2016. Între 2008 și 2012 a fost președinte al Consiliului Județean Maramureș. Din 2020 este vicepreședinte al ANRE, supraviețuind tuturor scandalurilor în care a fost implicată instituția. În 2024, el deținea trei apartamente și două case, din care una de 260 mp. Penal PSD îl susține pe Man Printre puținele știri despre activitatea lui Man, una din 2024 îl arată alături de președintele CJ Călărași, penalul Vasile Iliuță. Printre altele, Iliuță a spus că Mircea Man este soluția PNL în acest județ, ba chiar ar fi sunat conducerea centrală a partidului, ca să le transmită această propunere. „Cunoscându-l pe Dan Motreanu, prim-vicepreședinte al Partidului Național Liberal, și pe Bode Lucian, secretarul general, am ținut să îi contactez și să le transmit că o variantă pentru a putea lua senatori la Călărași este Mircea Man. Mircea Man a ajutat și primarii PSD și primarii PNL, iar dumnealui este singurul om care ar putea câștiga mandatul de senator. Dacă nu se câștiga mandatul de senator, eu totuși mi-am făcut datoria de a aduce un partener cu experiență. Mircea Man este omul care ar putea salva Partidul Național Liberal la Călărași. Vreau să transmit un semnal: dacă Mircea Man nu va fi senator de Călărași, Partidul Național Liberal va avea un singur deputat”, a declarat Vasile Iliuță, președintele Organizației Județene a Partidului Social Democrat Călărași, citat de Canal Sud.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră