joi 21 mai
Login Contact
DeFapt.ro

Autor: Mircea Marian

8323 articole
Mircea Marian

Mircea Marian este jurnalist din 1990, când a lucrat la UniFan Radio, primul post de radio independent din București. A fost reporter politic la Mediafax, Adevărul și Evenimentul Zilei și a moderat emisiuni la TVR Info și B1 TV. A fost șef al Departamentului Politic&Economic la România Liberă, între 2016 și 2017, și senior editor la Newsweek România din 2017 în ianuarie 2021.

Eveniment

Cel mai dezastruos sistem IT al statului a costat un miliard lei

Cel mai dezastruos sistem IT al statului, cel gestionat de CNAS, a costat un miliard de lei. IT-iștii nu vor să lucreze la CNAS nici pentru 3.900 de euro pe lună, a arătat, la Medika Tv, vicepreşedintele CNAS, Larisa Mezinu-Bălan. Citește și: Piedone a început războiul cu Nicușor Dan, în fața căruia a pierdut alegerile pentru funcția de primar general: ANPC a amendat Termoenergetica cu 620.000 de lei Cel mai dezastruos sistem IT al statului a costat un miliard lei Ea a explicat că, de la o valoare iniţială a contractului încheiat în anul 2002 pentru Sistemul Informatic Unic Integrat (SIUI) de 119 milioane de euro, după 18 acte adiţionale, valoarea finală a sistemului informatic SIUI a ajuns 123 de milioane de euro. Costurile au crescut din nou după implementarea de noi module, cum ar fi cardul electronic de asigurări de sănătate, sistemul informatic al prescripţiei electronice, dosarul electronic de sănătate, la care se adaugă mentenanţă, dotarea cu noi echipamente, costurile cu electricitatea, mentenanţa licenţelor, stocarea şi buna funcţionare a acestor echipamente în data center-ul pus la dispoziţie de STS. În total, în perioada 2002-2023, Casa Naţională de Asigurări de Sănătate a cheltuit 1,09 miliarde de lei pentru SIUI. „Sunt momente în care trebuie să amâni o interogare în sistemul informatic pentru o dată ulterioară sau pentru după ora 5, când nu mai avem aşa mare prezenţă în cabinetele medicale, sau chiar pe timpul nopţii să faci anumite operaţiuni simple de raportare sau de centralizare date”, a arătat vicepreședintele CNAS. Pe de altă parte, IT-iștii refuză să lucreze la CNAS, chiar dacă salariul net oferit este de 3.900 de euro. „Există aceste cinci posturi scoase cumva la concurs încă din anul 2023. În primă fază au existat trei persoane care au promovat acest concurs şi din acestea trei am rămas cu două persoane. O persoană a renunţat, imediat după promovare, luând contact cu activitatea de la Casei Naţională, care nu este una uşoară deloc. În prezent sunt în continuare trei posturi care trebuie cumva ocupate”, a arătat Larisa Mezinu-Bălan.

Cel mai dezastruos sistem IT al statului a costat un miliard lei Foto: Inquam/Octav Ganea
Singurul politician care critică demisia lui Iohannis Foto: Digi 24
Politică

Singurul politician care critică demisia lui Iohannis

Singurul politician, până acum, care critică demisia lui Iohannis: „Un act de lașitate. N-a reușit să reziste presiunii unei grupări care vrea restaurație”, a spus Traian Băsescu la TVR Info. Citește și: Mesaj viral despre efectul benefic al multinaționalelor: „Aduc know-how, locuri de muncă bine plătite și susțin economia locală” Singurul politician care critică demisia lui Iohannis „E obligația președintelui să-și ducă mandatul până la capăt. Iar falsificatorii de Constituție care spun că trebuia să plece la cinci ani, nu vor să citească legea fundamentală cu corectitudine. Este adevărat că Articolul 83 la aliniatul 1 spune că mandatul președintelui României este de cinci ani și se exercită de la data depunerii jurământului, dar la aliniatul 2, Constituția spune foarte clar: Președintele României se exercită mandatul până la depunerea jurământului de președintele nou ales. Deci președintele nostru n-a reușit să reziste presiunii unei grupări care vrea restaurație în România și a demisionat. Cel mai simplu lucru este să demisionezi.”, a declarat Băsescu. El a arătat că România va avea prbleme de reprezentare externă: „Vreți să știți ce se va întâmpla cu România în perioada următoare, în următoarele două luni, când sunt atâtea lucruri care se transformă în Europa, în NATO, în situația de securitate regională și așa mai departe. Cum credeți că va merge un președinte interimar? Și cu ce credibilitate, cu ce drept de a lua decizii pentru statul român și pentru poporul român, în discuții care vor defini viitorul acestei țări și a lumii democratice în următori ani”. Potrivit lui Băsescu, Iohannis a cedat presiunii unei „grupări” care urmărește o „restaurație” în România, referindu-se la „penalii din România deținători de televiziuni de știri” și anumiți analiști și realizatori media. Traian Băsescu a mai arătat că „un președinte știe întotdeauna că este ales cu peste 50% și după 10 ani termină mandatul cu 5-6% simpatie, pentru că viața politică erodează. Dar nu procentele sunt cele care îl obligă pe președinte să rămână să-și ducă mandatul ci Constituția îl obligă să rămână să-și ducă mandatul”.

Mircea Marian
Opinii

Demisia lui Iohannis este o victorie a zișilor „suveraniști”

Când euforia generată de demisia lui Iohannis se va termina, poate ne vom întreba cine câștigă și cine pierde, politic. Cei care au cerut ca Iohannis să plece au fost suveraniștii. Ei își vor asuma toate meritele. USR s-a alăturat demersurilor lor ceva mai târziu și fără mare convingere. USR nici nu avea numărul necesar de semnături pentru a demara procedura de suspendare a șefului statului, a fost o anexă utilă - ca să mă exprim elegant - a suveraniștilor. Citește și: Mesaj viral despre efectul benefic al multinaționalelor: „Aduc know-how, locuri de muncă bine plătite și susțin economia locală” Demisia lui Iohannis consolidează și povestea suveraniștilor că alegerile prezidențiale au fost anulate în mod abuziv, că au fost furate. „E victoria voastră! Acum e timpul pentru TURUL 2 ÎNAPOI”, a postat George Simion pe pagina sa de Facebook. Toate discuțiile despre intervenția Rusiei în sprijinul lui Călin Georgescu sunt date peste cap și decredibilizate. Iar marea întrebare care apare acum este: va îndrăzni CCR să blocheze candidatura lui Călin Georgescu, la alegerile din mai? Precedent ar avea, interzicerea lui Șoșoacă. Dar dacă nu va face asta, eu cred că șansele ca acesta să câștige tocmai au crescut exponențial. În plus, guvernarea Ciolacu este paralizată - de frică, de incompetență, nu știu - și fiecare zi în care continuă în această manieră nu face decât să genereze furie și frustrări care se contabilizează la „suveraniști”. USR nu va culege nimic din această manevră politică. Doamna Lasconi a ajuns să-și enerveze propriul electorat prin atacurile gratuite, neprovocate, la adresa lui Nicușor Dan. Iar agresiunea de azi împotriva fostei șefe a ICCJ, Livia Stanciu - judecătoarea care i-a condamnat, printre alții, pe Cătălin Voicu și Adrian Năstase - acum judecătoare la CCR, arată că frustrarea a înlocuit orice urmă de rațiune în cazul doamnei Lasconi. Aș mai spune că prezența lui Iohannis la Cotroceni ajuta guvernarea PSD-PNL, dar mai ales PSD. Cum a deviat PSD atenția publică de la discuția despre scandalul Nordis și implicarea lui Ciolacu și Grindeanu în susținerea doamnei Vicol? Cerând demisia lui Iohannis. Era diversiunea perfectă. Încasa fără să dea nici o replică. Era paratrăznetul guvernării. Acum, nu îl mai are. Pe scurt, demisia lui Iohannis nu face decât să acutizeze haosul politic. Va genera probleme externe - de imagine și de reprezentare - va face ca serviciile secrete să intre în stand-by până când vor vedea cine este noul președinte (probabil că erau deja în această fază, dar acum se va resimți și mai puternic lipsa oricărei conduceri politice asupra acestor structuri) și va crea percepția că suveraniștii au câștigat o bătălie majoră, că sunt puternici. Acum, după ce Iohannis a plecat și nimeni nu mă poate suspecta că-l voi aduce înapoi, aș spune că demisia sa este începutul unor noi serii de catastrofe.

Ce atribuții va avea Bolojan, după demisia lui Iohannis Foto: Facebook
Politică

Ce atribuții va avea Bolojan, după demisia lui Iohannis

Ce atribuții va avea președintele interimar, Ilie Bolojan, după demisia lui Iohannis: puterile sale sunt limitate, dar nu foarte mult. Articolul 97 din Constituție definește vacanța funcției de președinte, iar articolul 98 arată ce poate face un interimar la Cotroceni. Citește și: Mesaj viral despre efectul benefic al multinaționalelor: „Aduc know-how, locuri de muncă bine plătite și susțin economia locală” Ce atribuții va avea Bolojan, după demisia lui Iohannis Ce sprevede articolul 97: „(1) Vacanţa funcţiei de Preşedinte al României intervine în caz de demisie, de demitere din funcţie, de imposibilitate definitivă a exercitării atribuţiilor sau de deces. (2) În termen de 3 luni de la data la care a intervenit vacanţa funcţiei de Preşedinte al României, Guvernul va organiza alegeri pentru un nou Preşedinte”. Ce prevede articolul 98: „(1) Dacă funcţia de Preşedinte devine vacantă ori dacă Preşedintele este suspendat din funcţie sau dacă se află în imposibilitate temporară de a-şi exercita atribuţiile, interimatul se asigură, în ordine, de preşedintele Senatului sau de preşedintele Camerei Deputaţilor. (2) Atribuţiile prevăzute la articolele 88-90 nu pot fi exercitate pe durata interimatului funcţiei prezidenţiale”. Care sunt atribuțiile prezidențiale prevăzute la articolele 88-90, atribuții care nu pot fi exercitate de un interimar: Nu poate dizolva Parlamentul. Nu poate iniția referendumuri. Nu poate adresa Parlamentului mesaje politice. În schimb, președintele interimar poate asigura funcționarea instituției prezidențiale: are drept să promulge legi, să ceară reexaminarea lor sau să sesizeze CCR reprezintă statul român pe plan intern și internațional poate institui starea de urgență sau de asediu, cu aprobarea Parlamentului poate numi sau revoca membri ai Guvernului, la propunerea premierului poate participa la ședințe de guvern menține funcția de comandant suprem al forțelor armate Guvernul Ciolacu a stabilit data alegerilor prezidențiale la 4 mai, pentru primul tur, al doilea urmând să fie la 18 mai.

Pensionarul special Daea are o slujbă la PSD Foto: Digi 24
Politică

Pensionarul special Daea are o slujbă la PSD

Pensionarul special Petre Daea și-a luat tractor și are o slujbă excelent plătită la PSD, probabil din subvenția contriabuabililor, arată datele din ultima declarație de avere depusă de soția sa, Carmen Luchian. Ea este a doua sa soție, iar presa a scris recent că Luchian a cerut tribunalului un ordin de restricție împotriva lui Petre Daea, dar ulterior a retras cererea. Citește și: Mesaj viral despre efectul benefic al multinaționalelor: „Aduc know-how, locuri de muncă bine plătite și susțin economia locală” Pensionarul special Daea are o slujbă la PSD Potrivit acestei declarații de avere, fostul ministru al Agriculturii a încasat în anul fiscal 2023 salarii nete, anuale, în valoare de 64.055 de la PSD. Cum Daea și-a pierdut postul de ministru la mijlocul lunii iunie, deci a lucrat pentru PSD cel mult șase luni și jumătate, înseamnă că el este răsplătit cu cel puțin 12.000 de lei pe lună, net. Daea, care are 75 de ani, are două pensii: cea specială, de 70.798 de lei pe an, și cea bazată pe contributivitate, de 81.496 de lei. Soția sa a avut, în 2023, un salariu de 165.000 de lei, net, ea fiind director la Agenția de Plăți și Intervenții în Agricultură. Carmen Luchian este și în consiliul de administrație al Fondului de Garantare a Creditului Rural, de unde a încasat 18.872 de lei. Familia deține o avere uriașă: patru apartamente și două case de vacanță, un BMW din 2020 și un tractor din 2023, Tag 60C, care se vinde cu circa 30.000 de euro.

În 2024, exporturile au căzut Foto: Facebook
Economie

În 2024, exporturile au căzut

Dezastrul guvernării Ciolacu: în 2024, exporturile au căzut, iar importurile au crescut, mai ales cele de alimente. Pentru comparație, în 2023, exporturile au crescut, inclusiv cele de alimente. Totuși, și în 2023, deficitul balanței comerciale s-a adâncit fiindcă importurile au crescut mai mult decât exporturile. Citește și: Mesaj viral despre efectul benefic al multinaționalelor: „Aduc know-how, locuri de muncă bine plătite și susțin economia locală” „Ştim cu toţii că anul trecut, şi datorită provocărilor care au fost în urma, mai ales, a războiului din Ucraina, Ministerul Agriculturii a avut cel mai mare buget de la Revoluţie încoace, aproximativ 2% din PIB. Şi anul acesta Ministerul Agriculturii a rămas cu un buget mult mai mare faţă de cum era obişnuit”, se lăuda Marcel Ciolacu, la 17 ianuarie. În 2024, exporturile au căzut „În anul 2024, exporturile au scăzut cu 0,4%, iar importurile au crescut cu 3,3%, comparativ cu anul 2023”, arată Institutul Național de Statistică. La alimente și animale vii, exporturile s-au prăbușit cu 14,2%, iar importurile s-au majorat cu 5,1%. Exporturile de uleiuri, grăsimi și ceruri de origine animală și vegetală au căzut cu 25%. Deficitul balanţei comerciale (FOB/CIF) în anul 2024 a fost de 33392,7 milioane euro, mai mare cu 4424,0 milioane euro (+15,3%) decât cel înregistrat în anul 2023. „În anul 2024, ponderi importante în structura exporturilor şi importurilor sunt deţinute de grupele de produse: maşini şi echipamente de transport (47,0% la export şi 36,4% la import) şi alte produse manufacturate1) (28,5% la export şi 28,6% la import)”, mai arată INS.

Gafă virală a șefei POT, Anamaria Gavrilă, taxată dur Foto: X/Twitter
Politică

Gafă virală a șefei POT, Anamaria Gavrilă, taxată dur

Gafă virală a șefei POT, Anamaria Gavrilă, taxată dur după ce a postat pe rețelele sociale, în februarie, o fotografie cu roșii, ceapă verde și ridichi: „De unde mă oameni buni roșii, ceapă verde și ridichi românești iarna?”, i-a transmis un simpatizant. Citește și: Mesaj viral despre efectul benefic al multinaționalelor: „Aduc know-how, locuri de muncă bine plătite și susțin economia locală” Gafă virală a șefei POT, Anamaria Gavrilă, taxată dur „Partidul Oamenilor Tineri (POT) se alătură apelului lansat de Călin Georgescu și susține demersul nobil de sprijinire a producătorului român. Îndemnăm românii ca, în perioada 10-16 februarie, să își facă cumpărăturile din piețe și magazine locale, oferind astfel un sprijin direct economiei naționale”, a scris Gavrilă. „Doamna Gavrilă, insinuati ca aveți pământuri în țări cu climat mai cald în care puteți culege roșii în februarie, sau este o poză mai veche?”, a întrebat Globalistul Conservator-Creștin. „La piață la ora asta nu există nici 10% marfă românească. Mai degrabă la supermarket, unde legea îi obligă să aibă furnizori români. Tu nu mănânci legume românești, ci doar ****. Din nou”, i-a transmis Horia. „Roșiile alea clar sînt românești. Acum, dă comandă la Glovo să vină cu hamburgerii, ca de obicei”, a ironizat-o Mr X Jr. „De la ce producător ai luat ceapa verde si ridichi? Ca in solarii numai salata este, boicoteaza si tu cu muraturi sa pari mai credibila”, a întrebat Ursu Ștefan. „Ar fi bine sa fie marfa romaneasca ceea ce ai tu in farfurie. Din pacate costurile de productie pentru legume pe timp de iarna, in Romania, sunt uriase. Ca idee, este bine sa cautam si sa cumparam intotdeauna produse romanesti, atunci cand acestea exista, dar cam greu pe 10 feb…”, arătat yuppy bravo. La presiunea comentatorilor, Gavrilă a mărturisit, pasiv-agresiv: „Este o poză mai veche, dovadă că noi apreciam produsele românești înainte să vină ideea boicotului”.

Peste 1000 de români au donat pentru campania “România onestă” Foto: Inquam/Octav Ganea
Politică

Peste români au donat

Peste 1.000 de cetățeni români au donat pentru campania “România onestă”, în prima săptămână de la lansarea site-ului, a anunțat, duminică seara, primarul general al Capitalei, Nicușor Dan, despre precampania sa la prezidențiale. Citește și: Mesaj viral despre efectul benefic al multinaționalelor: „Aduc know-how, locuri de muncă bine plătite și susțin economia locală” Sâmbătă, la Antena 3, el arăta că au donat circa 900 de oameni, de la care a strâns un total de 50.000 de euro, 250.000 de lei. Peste 1000 de români au donat „Peste 1000 de români au donat pentru campania “România onestă” în prima săptămână de la lansarea site-ului nicusordan.ro. Vă mulțumesc tuturor pentru sprijin! Candidez independent, fără partide mari în spate și fără fonduri de la stat, dar cu un mesaj puternic și cu determinarea unei echipe de voluntari care cred în schimbare. Vă încurajez să continuați să donați, pentru ca mesajul nostru să ajungă la și mai mulți oameni onești, care cred în viitorul României”, a scris Nicușor Dan pe Facebook. „Noi avem precampanie, în care cheltuielile nu sunt rambursate şi avem o lună de campanie în care cheltuielile sunt ramburate de stat, într-o anumită limită. Eu vorbesc acum doar de precampanie. Mi-aş dori să strângem 2 milioane, pentru moment au donat cam 900 de oameni, un total de cam 50.000 de euro, 250.000 de lei şi este pe site-ul meu, nicusordan.ro, situaţia în orice moment, cu fiecare donaţie, ea se actualizează”, a declarat Nicuşor Dan, la Antena 3, despre donaţiile pe care le-a primit până în prezent.

Val de sprijin pentru multinaționale și supermarketuri  Foto: Captură video/Facebook
Politică

Val de sprijin pentru multinaționale și supermarketuri

Val de sprijin pentru multinaționale și supermarketuri deținute de companii străine după ce Călin Georgescu a cerut boicotarea acestora. Pe rețelele sociale sunt tot mai multe apeluri ca luni, 10 februarie, cei care i se opun lui Georgescu să-și facă cumpărăturile la Lidl, Carrefour, Kaufland, MegaImage sau alte supermarketuri aflate în proprietatea unor investitori străini. Citește și: Mesaj viral despre efectul benefic al multinaționalelor: „Aduc know-how, locuri de muncă bine plătite și susțin economia locală” În plus, sunt distribuite masiv informații care arată că investitorii străini își plătesc corect taxele, iar angajații beneficiază de salarii decente. Val de sprijin pentru multinaționale și supermarketuri „Mâine mi-am propus să mă duc la supermarket și să cumpăr tot ce am nevoie pentru o săptămână. (...) Voi citi atent etichetele la produsele pe care nu le cunosc, pe care le cumpăr pentru prima dată. Într-un supermarket, simți că alegerile îți aparțin într-o măsură mult mai mare decât la un magazin mic, dintre blocuri. Unde, pe fiecare tip de produs căutat, ai maxim 2-3 opțiuni, la prețuri mult mai mari decât în supermarket. Ne vedem la supermarket mâine! Nu ratați ofertele de Boicot!”, a scris, pe Facebook, economistul Cristian Păun. „Îmi iau liber pe 10 februarie. Nu voi rata niciun supermarket din București”, anunță M.E. „Dacă vreți să-i lăsați fără job pe românii care lucrează în supermarket-uri, atunci faceți pe 10 februarie ce zice socialistul Simion (cum zicea Dragnea in 2017-2019 sau Ciolacu in 2022,2023). Cât cinism să-ți promovezi agenda politică distrugând viețile oamenilor (...) Doar o economie de piață funcțională reduce preturile!!! Ar trebui să cereți mai multe supermarketuri (competiție) nu să le alungați pe cele pe care le avem. It is the economy, stupid! Boicotati statul! Înfometați bestia! Nu omorâți sectorul privat care este și așa în genunchi din cauza guvernării socialiste. Nu le mai finanțați deficitul, de exemplu!”, a arătat fostul premier Florin Cîțu. „La care supermarket vă veți petrece boicotul? Cum spune acest Zamolxis al candidaților: «Este esențial! Despre asta este vorba!»”, întreabă Project-E. „Intrucat sambata si duminica voi avea foarte mult de lucru, cumparaturile saptamanale le voi face luni, in cel mai apropiat supermarket, dupa ce voi participa la hramul unei biserici din Bucuresti care il are ocrotitor pe Sfantul Haralambie (10 februarie)”, anunță profesorul universitar Radu Carp. „Toate țepele au fost 100% ROMÂNEȘTI” A devenit virală și o postare scrisă de Marin Ioan în apărarea multinaționalelor: „La care din aceste mutinaționale ai pierdut bani? NORDiS, Caritas, Bancorex, Dacia Felix, Credit Bank, Bankcoop, Columna, Banca Agricolă, BPR, BRS, BIR, SAFI, FNI, ADAS, Euroasig, Metropol, Carpatica ASIG, Astra Asigurări, City Insurance, Hexi Pharma, Blue Air... Niciuna nu a fost multinațională. Toate țepele au fost 100% ROMÂNEȘTI”.

Motivul aberant pentru care au oprit izolarea termică cu bani PNRR Foto: Turnul Sfatului
Eveniment

Motivul aberant pentru care au oprit izolarea termică cu bani PNRR

Motivul aberant pentru care locuitorii unui bloc din Sibiu au oprit izolarea termică cu bani PNRR: „După reabilitare, pereții nu vor mai fi ai noștri”, relatează Turnul Sfatului. Citește și: Mesaj viral despre efectul benefic al multinaționalelor: „Aduc know-how, locuri de muncă bine plătite și susțin economia locală” Motivul aberant pentru care au oprit izolarea termică cu bani PNRR „Chiar dacă – pentru proprietarii de apartamente – programul derulat prin PNRR nu implică nicio cofinanțare, locuitorii au fost avertizați de o vecină că realitatea este alta. «Discuția a început pe grupul de WhatsApp al blocului, unde o vecină a spus că banii nu sunt nerambursabili, că sunt bani de împrumut. Și că tot noi va trebui să îi dăm înapoi», povestește un locuitor, care arată discuțiile de pe grup”, relatează Turnul Sfatului. „De către cine spuneam că e finanțat programul acesta cu renovarea? De PNRR! Păi și cum se face că primăria spunea că sunt fonduri nerambursabile?! Una e împrumutul și alta e «donația»!”, a scris pe grup vecina care a refuzat să-și de acordul pentru reabilitarea energetică. Ulterior, în dezbatere a apărut o altă vecină, care a susținut că, după renovare, „au și ei cotă parte din proprietățile noastre” - fără să fie clar cine sunt „ei”. Un consilier local din Sibiu, Lucian Hunyadi, a estimat că aproximativ 5% din locuitorii orașului „ nu vor accepta realitatea, ci vor prefera să creadă și să împrăștie tot felul de scenarii aiuritoare”.

Doi morți după o bătălie cu arme de foc între clanurile interlope Foto: Romania TV
Eveniment

Doi morți după o bătălie cu arme de foc între clanurile interlope

Doi morți și mai mulți răniți după o bătălie cu arme de foc între clanurile interlope din Urziceni, anunță mai multe posturi de televiziune. Citește și: EXCLUSIV O inspectoare Antifraudă ANAF care a închis ochii la schema Nordis, căsătorită cu un polițist aflat în închisoare pentru o șpagă de 1,1 milioane de euro Doi morți după o bătălie cu arme de foc între clanurile interlope „La faţa locului au fost trimise mai multe echipe operative de ordine publică, rutieră şi investigaţii criminale, conflictul fiind aplanat în cel mai scurt timp. Au fost implicate peste 25 de persoane, dintre care 5 au ajuns la unităţi medicale din municipiile Urziceni şi Bucureşti pentru îngrijiri medicale”, a anunțat Poliția Ialomița. Doi dintre răniții care au ajuns la spital au murit. „Cel mai probabil, victimele au decedat în urma rănilor provocate de o armă de foc”, susține Antena 3. Cei care au tras au fugit, iar poliția a instituit filtre în județele Prahova, Ialomița, Călărași și București. „Potrivit informațiilor Antena 3 CNN, ar fi vorba despre două grupări rivale, clanul Catană din Prahova și clanul Ministru din Ialomița. Cele două victime decedate fac parte din gruparea din Urziceni. Se pare că nu este prima dată când cele două grupări intră într-un asemenea conflict. O situația de acest gen ar fi avut loc și în urmă cu aproximativ două săptămâni”, afirmă Antena 3. „Gruparea din Pucheni s-ar fi dus în Urziceni să regleze conturi, membrii acesteia având asupra lor arme de vânătoare, pe care le-au și folosit. Un conflict asemănător a mai avut loc luna trecută, însă atunci nu au fost victime”, relatează și Observatorul de Prahova.

Țeapa pe care a luat-o de la Nordis un fost fotbalist  Foto: Nordis
Eveniment

Țeapa pe care a luat-o de la Nordis un fost fotbalist

Țeapa brutală pe care a luat-o de la Nordis un fost fotbalist de națională, Florin Gardoș: „Eram un nimic pentru ei. Am realizat că au spatele asigurat, că pot face ce vor”. Acesta explică, într-un interviu pentru site-ul Golazo.ro, cum a pierdut aproape 150.000 de euro investind în apartamentele promise de Nordis. Citește și: EXCLUSIV Călin Georgescu are acces, prin intermediul unui ofițer, la documente secrete ale Internelor (părți din planurile de operaționalizare, înzestrare și cercetare-dezvoltare) Gardoș arată că a încheiat cu Nordis un precontract, practic o promisiune de vânzare și un contract de locațiune. Acest contract de locațiune prevedea că, după finalizare, timp de trei ani, cele două camere de hotel să le administreze ei, iar fotbalistului să-i revină circa 7% din suma investită. Țeapa pe care a luat-o de la Nordis un fost fotbalist Apartamentele nu au fost finalizate la timp, în 2021, și, din acel moment, au început dispuetele între Gardoș și Nordis, care i-a cerut să prelungească contractul de locațiune de la trei la 15 ani. „Mi-au zis că dacă nu vreau să prelungesc pe 15 ani, atunci să-mi dea alte apartamente, într-un alt bloc, care era șantier la acel moment. Și i-am refuzat, mai ales că deja nu mai aveam încredere în ei, din moment ce toate termenele de finalizare se tot decalau și ei încercau tot felul de manevre (...) Mi-au zis că în acest caz ei nu vor semna contractul de vânzare-cumpărare și nu-mi vor da nimic! (...) Eram frustrat fiindcă nu puteam să fac nimic, nu puteam să mișc nimic pentru a intra în posesia a ceea ce achitasem integral, deși, fără falsă modestie, nu eram nici eu chiar nimeni. Când ești fotbalist de națională, te mai știe lumea, mai ai relații, mai poți deschide anumite uși. Aici n-am avut nici o șansă. Mă sfidau, mă ignorau total, eram un nimic pentru ei. Atunci am realizat că au spatele asigurat, că pot face ce vor”, a spus Gardoș.

Mesaj viral despre efectul benefic al multinaționalelor Foto: Inquam/Octav Ganea
Economie

Mesaj viral despre efectul benefic al multinaționalelor

Mesaj viral despre efectul benefic al multinaționalelor, după ce Călin Georgescu a făcut apel la boicotarea supermarketurilor: „Nu doar că plătesc impozite, dar aduc know-how, locuri de muncă bine plătite și susțin economia locală”, a scris Alex Moldovan într-un mesaj preluat masiv pe rețelele sociale. Citește și: EXCLUSIV Călin Georgescu are acces, prin intermediul unui ofițer, la documente secrete ale Internelor (părți din planurile de operaționalizare, înzestrare și cercetare-dezvoltare) Acesta a arătat că nu mai puțin de 62.000 de oameni lucrează în supermarketurile deținute de companii străine, iar în total în multinaționale lucrează două milioane de cetățeni. În plus, „50% din cifra de afaceri totală a firmelor din România este generată de aproximativ 800 de multinaționale”. Mesaj viral despre efectul benefic al multinaționalelor „De fiecare dată când auzi că multinaționalele «ne iau resursele și nu contribuie», amintește-ți aceste cifre. Multinaționalele nu doar că plătesc impozite, dar aduc know-how, locuri de muncă bine plătite și susțin economia locală”, a scris Moldovan. „1. Retail (Multinaționale) Kaufland România (Germania) - 13.827 angajați Lidl România (Germania) - 10.086 angajați Carrefour România (Franța) - 18.000 angajați Auchan România (Franța) - Peste 10.000 angajați Mega Image (Belgia) - Peste 10.000 angajați 2. Industria Auto (Multinaționale) Automobile Dacia (Renault, Franța) - 12.195 angajați Ford Otosan România (SUA/Turcia) - 5.581 angajați Continental România (Germania) - Peste 20.000 angajați Delphi Packard România (SUA) - Peste 10.000 angajați Bosch România (Germania) - Peste 8.000 angajați 3. Tehnologie și IT (Multinaționale) Endava România (Marea Britanie) - 4.588 angajați Amazon Development Center România (SUA) - 4.234 angajați IBM România (SUA) - 3.177 angajați NTT Data România (Japonia) - Peste 3.000 angajați UiPath (SUA/România) - Peste 2.000 angajați Energie, Telecomunicații, Farmaceutice și Transport 4. Energie (Multinaționale) OMV Petrom (Austria) - 7.228 angajați Enel România (Italia) - Peste 3.100 angajați Rompetrol Rafinare (KazMunayGas, Kazahstan) - 1.124 angajați E.ON România (Germania) - Peste 1.000 angajați Schneider Electric România (Franța) - Peste 800 angajați 5. Telecomunicații (Multinaționale) Orange România (Franța) - Peste 3.000 angajați Vodafone România (Marea Britanie) - Aproximativ 2.500 angajați Ericsson România (Suedia) - Peste 500 angajați Telekom România (Germania) - Aproximativ 5.000 angajați Hewlett Packard Enterprise România (SUA) - Peste 1.500 angajați 6. Farmaceutice (Multinaționale) Pfizer România (SUA) - Peste 500 angajați Sanofi România (Franța) - Peste 300 angajați Roche România (Elveția) - Peste 400 angajați Novartis România (Elveția) - Peste 250 angajați Bayer România (Germania) - Peste 300 angajați 7. Transport și Logistică (Multinaționale) DHL România (Germania) - Peste 1.000 angajați FedEx România (SUA) - Aproximativ 500 angajați UPS România Cât contribuie multinaționalele la economia României? Hai să vedem câteva cifre clare despre cât de mult contribuie multinaționalele la bugetul și economia țării noastre: 50% din cifra de afaceri totală a firmelor din România este generată de aproximativ 800 de multinaționale. În 2023, acestea au realizat venituri de 290 miliarde USD. 2 milioane de români lucrează în multinaționale, având un salariu mediu net de 1.622 USD, cu 40% mai mare decât media națională de 1.156 USD. În 2023, multinaționalele au plătit la buget: 24,4 miliarde USD contribuții la pensii, sănătate și impozite pe venituri salariale – pensii pentru 3 milioane de români. 11,1 miliarde USD TVA – jumătate din încasările bugetare din TVA. 2,7 miliarde USD impozit pe profit. Multinaționalele stimulează economia locală prin colaborarea cu furnizori români, cumpărând bunuri și servicii de peste 95,3 miliarde USD. Chiar dacă reprezintă doar 0,2% din totalul companiilor active, ele generează locuri de muncă bine plătite, contribuie la bugetul țării și susțin indirect mii de alte firme locale. De fiecare dată când auzi că multinaționalele «ne iau resursele și nu contribuie», amintește-ți aceste cifre. Multinaționalele nu doar că plătesc impozite, dar aduc know-how, locuri de muncă bine plătite și susțin economia locală", a arătat Alex Moldovan. Articolul a apărut, inițail, pe rețelele sociale, în jurul datei de 29 decembrie 2024. Grafica: Ziarul Financiar

Revoltă în USR după ce Lasconi l-a comparat pe Nicușor Dan cu Georgescu Foto: USR
Politică

Revoltă în USR după ce Lasconi comparat Nicușor Dan Georgescu

Revoltă în USR după ce Lasconi l-a comparat pe Nicușor Dan cu Georgescu: Clotilde Armand își cere scuze de la primar, iar un ex-deputat al acestui partid amenință cu demisia dacă șefa partidului nu pleacă. Citește și: EXCLUSIV Călin Georgescu are acces, prin intermediul unui ofițer, la documente secrete ale Internelor (părți din planurile de operaționalizare, înzestrare și cercetare-dezvoltare) Vineri seara, la Digi 24, întrebată care ar fi asemănările dintre Călin Georgescu şi Nicuşor Dan, Elena Lasconi a apreciat că amândoi reprezintă "independentul salvator". „Păi, aşa, seamănă. Independentul salvator. Suntem în gândirea aceea. (...) Vorbim despre independenţi. Mirajul independentului care vine să ne salveze seamănă foarte mult cu mirajul altui independent care doreşte să ne salveze. Dar până una alta ai nevoie de partide şi ai nevoie de sprijin ca să poţi să faci lucruri", a spus ea. Revoltă în USR după ce Lasconi l-a comparat pe Nicușor Dan cu Georgescu „Aș vrea să îi prezint scuze lui Nicușor Dan în numele colegilor mei care nu împărtășesc deloc viziunea doamnei Lasconi. Poziția dumneaei nu este poziția oficială a USR și sunt doar opiniile acesteia”, a scris Clotilde Armand, fost primar al Sectorului 1, pe Facebook. Ea a explicat și care sunt diferențele dintre Georgescu și Nicușor Dan. Ex-deputatul Victor Ilie a cerut demisia lui Lasconi și anunțarea susținerii pentru Nicușor Dan. „Dacă după prestația asta (de la Digi24) nu-și dă demisia, sau BN_ul nu anunță oficial că îl susține pe Nicușor Dan, eu îmi dau demisia din USR. N-am putut niciodată, absolut niciodată să mă uit la un interviu sau discurs integral cu Elena Lasconi. Pur și simplu îmi curge sânge din urechi auzind-o. Da, am susținut-o, în lipsă de ceva mai bun. Acum avem ceva mai bun. Good bye and good riddance”, a scris Victor Ilie. „Susținerea mea pentru Lasconi se încheie acum" S-a alăturat protestelor și Radu Hossu. „Să pui egal între acești doi oameni denotă o lipsă totală de racordare la realitate, demagogie (adică minciună), lipsă de respect față de cetățeni - prin încercarea de a ne prosti la televizor, pe toți, pe față. Mai presus de toate, denotă o ticăloșie politică (a se citi nu că Elena Lasconi este ticăloasă, ci declarația este ticăloasă) care lucrează în favoarea lui Călin Georgescu și în defavoarea tuturor celorlalți. Să pui egal între Călin Georgescu și orice alt candidat decent, înseamnă să minimizezi pericolul reprezentat de Georgescu. Înseamnă să-l normalizezi. Înseamnă să-l faci aproape frecventabil, mai ales când îl pui pe același nivel cu un om, în cazul de față Nicușor Dan, care s-a luptat cu sistemul, adică este exact opusul lui Georgescu, timp de foarte mulți ani, fiind băgat în dubă pentru că deranja mafioții imobiliari din București, fiind scuipat (sunt înregistrări) pe stradă când protesta împotriva lor, agresat etc. Un astfel de discurs relativizează binele și răul. Nu mai există bine și rău. Există Elena Lasconi, reprezentantul binelui și toți restul sunt răi în mod egal. Ceea ce este un fals flagrant (...) Susținerea mea pentru Elena Lasconi se încheie acum", a scris Radu Hossu.

România n-a terminat podul spre baza Cincu Foto: Pro TV
Politică

România n-a terminat podul spre baza Cincu

România n-a terminat nici acum podul spre baza militară de la Cincu, unde se află sute de militari NATO: Guvernul și Consiliul Județean Brașov își pasează problema, arată Antena 3. În ianuarie 2025, presa scria că militarii francezi din bază nu au apă suficientă și vor să sape o fântână, la 350 de metri adâncime. La bază sunt acum 1.200 de militari francezi, dar numărul lor ar putea crește la 5.000. Citește și: România a cheltuit efectiv o sumă ridicol de mică din PNRR, arată un membru al Consiliului de Administrație al BNR România n-a terminat podul spre baza Cincu „Constructorul este interesat să finalizeze lucrările mult mai repede şi sperăm ca ele să fie gata undeva în primăvara anului viitor, deşi termenul contractual, legal este august 2025 (…) Proiectul este îmbunătăţit şi, sigur, şi investiţia este mai mare, a ajuns aproape la 40 de milioane de lei (aproape dublu faţă de suma alocată iniţial – n.r.) şi avem garanţia că vom primi o mare parte din aceşti bani de la Ministerul Dezvoltării (…) în timp ce contribuţia proprie este de aproximativ 9 milioane de lei”, spunea vicepreședintele CJ Brașov, Todorică Șerban (PNL), în octombrie 2024. Însă podul nu va fi gata în mai, când se va desfășura un amplu exercițiu militar, iar trupele franceze vor fi nevoite să ocolească zeci de kilometri. „Acum autorităţile au înaintat o nouă dată de finalizare. Potrivit acestora, podul de la Voila va fi finalizat în prima parte a acestui an. În cel mai bun caz, dacă va fi respectată data, podul va fi funcțional pentru retragerea tehnicii de luptă după finalizarea exercițiului. Construcţia are aproape 94 de metri lungime și o lățime de 13,5 metri”, arată Antena 3. „Guvernul francez a sesizat de nenumărate ori problema Guvernului României, care a tratat problema cu indiferență, aruncand problema în curtea CJ Brasov”, mai susține acest post. Contractul de lucrări pentru construirea podului de la Voila a fost semnat de CJ Braşov, ca beneficiar, încă din ianuarie 2021. Însă, timp de doi ani, între diversele părţi implicate în proiect au existat dispute privind soluţiile tehnice, dispute care au dus din păcate la întârzierea lucrărilor. Într-un final, în septembrie 2023 vechiul pod a fost demolat prin detonare.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră