sâmbătă 31 ianuarie
Login Contact
DeFapt.ro

Autor: Mircea Marian

7716 articole
Mircea Marian

Mircea Marian este jurnalist din 1990, când a lucrat la UniFan Radio, primul post de radio independent din București. A fost reporter politic la Mediafax, Adevărul și Evenimentul Zilei și a moderat emisiuni la TVR Info și B1 TV. A fost șef al Departamentului Politic&Economic la România Liberă, între 2016 și 2017, și senior editor la Newsweek România din 2017 în ianuarie 2021.

Politică

Guvernul a adoptat o ordonanță de urgență care forțează primăriile să crească taxele locale

Guvernul a adoptat, azi, o ordonanță de urgență care forțează primăriile să crească taxele locale până la final de 2025. Nota de fundamentare nu are impact bugetar, rubrica pur și simplu nu este completată, și nu explică clar costurile suportate de contribuabili. Citește și: Fără prescripție pentru faptele grave de corupție, propune premierul Guvernul a adoptat o ordonanță de urgență care forțează primăriile să crească taxele locale Ordonanța are un titlu care evită orice referire la problemele sensibile reglementate: „pentru modificarea Legii nr. 239/2025 privind stabilirea unor măsuri de redresare şi eficientizare a resurselor publice şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative”. Textul ei a fost publicat abia azi, nu cu 30 de zile înainte, așa cum prevede legea transparenței decizionale.  Site-ul Profit scrie că „în ședința de Guvern s-a reintrodus un mecanism de sancționare a autorităților locale, prin suspendarea unor fonduri de la buget, în cazurile în care nu adoptă deciziile privind taxele. Mecanismul de sancționare cu suspendarea de fonduri guvernamentale a fost prevăzut în proiectul inițial, pus în dezbatere vineri de către Guvern, a fost scos din forma proiectului care a intrat în ședința Guvernului, dar a fost reintrodus în timpul ședinței”.  Fostul premier Florin Cîțu a scris, azi, că PNRR nu impune creșterea taxelor locale pe mașini și locuințe: „Din contră, în PNRR scrie explicit că atât contribuțiile sociale, cât și impozitul pe proprietate trebuie să aibă un nivel care să promoveze creșterea economică sustenabilă (...)  Ce spune, de fapt, PNRR?   Guvernul trebuie să dezvolte un sistem informatic operațional de evaluare a proprietăților, iar impozitul să fie calculat în funcție de această valoare. Atât”.   În același timp, coaliția de guvernare amână din august orice reducere de personal din administrația locală, deși aproape toate partidele au fost de acord că ar putea fi concediate peste 10.000 de persoane. 

Guvernul a adoptat o ordonanță de urgență care forțează primăriile să crească taxele locale Foto: Guvernul României
Ministru USR amendat dur de AMEPIP pentru numirile la Avioane Craiova Foto: Facebook
Politică

Fără precedent: ministru USR amendat dur de AMEPIP pentru numirile la Avioane Craiova

Fără precedent: un ministru USR, Radu Miruță, a fost amendat dur de AMEPIP pentru numirile la Avioane Craiova. Amenda a fost de 15.000 de lei, iar Miruță a explicat că a fost nevoit să înlocuiască o conducere interimară de opt ani. Citește și: Fără prescripție pentru faptele grave de corupție, propune premierul Miruță l-a plasat la conducerea Avioane Craiova pe fostul senator USR Nicu Fălcoi, care a fost pilot militar.  DeFapt.ro a scris că, în conducerea recent numită a AMEPIP, se află un vicepreședinte, Bogdan Stănescu, doctor al Academiei de Poliție, etern sinecurist și apropiat al Alinei Gorghiu. Potrivit propriului CV, Stănescu a urmat aproximativ în aceeași ani două facultăți: Dreptul, la Hyperion, între 1993 și 1996, și ingineria, la Universitatea de Petrol și gaze din Ploiești, între 1994 și 1999. În 2001 a devenit doctor al Academiei de Poliție, celebră pentru numărul uriaș de doctorate plagiate.  Ministru USR amendat dur de AMEPIP pentru numirile la Avioane Craiova Cum explică Radu Miruță amenda primită: „𝐔𝐫𝐦𝐚̆𝐭𝐨𝐚𝐫𝐞𝐚 𝐞𝐭𝐚𝐩𝐚̆ 𝐚 𝐚𝐛𝐬𝐮𝐫𝐝𝐮𝐥𝐮𝐢: 𝐚𝐬𝐭𝐚̆𝐳𝐢 𝐚𝐦 𝐩𝐫𝐢𝐦𝐢𝐭, 𝐩𝐞 𝐩𝐞𝐫𝐬𝐨𝐚𝐧𝐚̆ 𝐟𝐢𝐳𝐢𝐜𝐚̆, 𝐨 𝐚𝐦𝐞𝐧𝐝𝐚̆ 𝐝𝐞 𝟏𝟓.𝟎𝟎𝟎 𝐝𝐞 𝐥𝐞𝐢 𝐩𝐞𝐧𝐭𝐫𝐮 𝐜𝐚̆ 𝐚𝐦 𝐯𝐫𝐮𝐭 𝐜𝐨𝐧𝐝𝐮𝐜𝐞𝐫𝐢 𝐜𝐮𝐫𝐚𝐭𝐞 𝐬̦𝐢 𝐜𝐨𝐫𝐞𝐜𝐭𝐞 𝐥𝐚 𝐨 𝐜𝐨𝐦𝐩𝐚𝐧𝐢𝐞 𝐝𝐞 𝐬𝐭𝐚𝐭. Amenda a fost aplicată de AMEPIP. De ce? Nici ei nu pot explica limpede, din punct de vedere legal. Doar că trebuie. Faptic, este un maxim al ridicolului.   Cum s-a ajuns aici:   Avioane Craiova are conducere interimară din 2016, numită „din pix”. În decembrie 2016 s-a declanșat formal o procedură de selecție care, potrivit legii, trebuia finalizată în 150 de zile.   Au trecut aproape 9 ani și nu s-a terminat.   Legea spune clar două lucruri: – nu poți avea interimat mai mult de 12 luni; – nu poți lăsa compania fără conducere.   Dar trecusera de 8 ori intervale de cate 12 luni.   Când am ajuns ministru, am întrebat de ce nu s-a finalizat selecția începută acum aproape un deceniu. Răspunsul a fost un zâmbet.   Interimatul expirase. Legea mă obliga să numesc pe cineva. Am cerut punct de vedere de la AMEPIP: mi s-a spus că „nu am ce face”.   Analizând documentele, am constatat nereguli evidente: procedura de selecție nu respectase legea și ocolise chiar AMEPIP – instituție creată tocmai pentru a preveni astfel de situații, pentru a nu fi ocolită.   Am făcut ce spune legea: am solicitat oficial ca AMEPIP să preia selecția. Pentru alte companii, în situații identice, AMEPIP a acceptat. Pentru Avioane Craiova – nu. Pentru că am refuzat să girez numiri controversate și am pus temporar oameni de bună-credință, până la clarificarea unei selecții viciate (așa cum a constatat și Corpul de Control), astăzi sunt sancționat.   Ani la rând, numirile interimare nu au deranjat pe nimeni. Când am încercat să corectez ce era strâmb, amenda a venit pe numele meu.   Legea spune că sancțiunea o plătește cel aflat în funcție la momentul controlului, 15000 lei, fara reducere la jumatate. Nu îmi pare rău.   Pentru că, în fața unei alegeri simple – să închid ochii sau să-mi asum – am ales să fac ce e corect.   O să contest, evident, dar dacă prețul pentru a face dreptate este să aduc bani de acasă, îl plătesc. Dar România se va curăța abia atunci când nu vom mai sancționa bunele intenții și vom începe să lucrăm, din orice funcție, în aceeași direcție: pentru oameni, nu pentru interese”, a scris Miruță, pe Facebook.     

Fără prescripție pentru faptele grave de corupție, propune premierul Foto: ICCJ
Politică

Fără prescripție pentru faptele grave de corupție, propune premierul

Fără prescripție pentru faptele grave de corupție, propune premierul Ilie Bolojan, într-un interviu pentru Digi FM. El a spus că se va forma un grup de lucru care să anlizeze schimbarea legilor Justiției. Citește și: Prima Curte de Apel care sparge frontul pro-Savonea: susține libertatea de exprimare a judecătorilor și arată că un „număr redus de persoane” controlează Justiția Fără prescripție pentru faptele grave de corupție, propune premierul „Fără să fiu specialist, consider că în fapte de corupție grave nu ar trebui să existe prescripție. Faptul că un proces durează foarte mult nu are niciun rol din punct de vedere social. În momentul în care trec cinci ani, oamenii nu mai știu de ce s-a dat o sentință, pentru că fapta a dispărut din memoria socială”, a spus premierul, întrebat fiind dacă este de acord să existe prescriere pentru corupție.  „Dar ce trebuie să recunoaștem, ce s-a făcut acum 3-4 ani este că gestionarea sistemului de justiție, pentru a nu mai interfera lumea politică, a fost mutat aproape integral în zona sistemului. De la numiri, avansare, totul depinde de interiorul sistemului de Justiție. Dacă se constată că repararea lucrurilor nu poate fi făcută din interior, atunci în mod cert trebuie intervenit din afară, prin lege”, a mai arătat Bolojan.  Acum câteva zile, ministrul PSD al Justiției, Radu Marinescu, a sugerat că se opune eliminării prescripției în cazuri de corupție. „Pentru că dacă înlăturăm prescripţia, asta poate să fie un cec în alb pentru un organ judiciar, iarăşi un exerciţiu ipotetic, care considerând că nu mai există un termen în care trebuie să-şi facă treaba, o poate face şi în 20 sau în 30 de ani. Este contrar celerităţii. Prescripţia este acea sancţiune care se aplică organelor judiciare şi statului însuşi, că nu este capabil să tragă la răspundere penală o persoană într-un interval de timp foarte generos”, a afirmat Radu Marinescu. 

Bolojan sugerează că sunt prea mulți beneficari de indemnizații de handicap Foto: Facebook Guvernul României
Politică

Bolojan sugerează că sunt prea mulți beneficari de indemnizații de handicap

Premierul Ilie Bolojan sugerează că sunt prea mulți beneficari de indemnizații de handicap și că va tăia din ajutorul de șomaj. Într-un interviu pentru podcastul lui Andi Moisescu, el a vorbit critic despre sistemul de asistență socială, dar nu a spus ce schimbări ar dori să aducă. Citește și: Prima Curte de Apel care sparge frontul pro-Savonea: susține libertatea de exprimare a judecătorilor și arată că un „număr redus de persoane” controlează Justiția Bolojan sugerează că sunt prea mulți beneficari de indemnizații de handicap Ce a arătat Bolojan, potrivit unei transcrieri stiripesurse.ro: „Trebuie să descurajăm nemunca și trebuie să premiem munca. Asta înseamnă o legislație fără echivoc, care să încurajeze munca reală din economie și să sancționeze orice formă de a fugi de muncă” „Avem posibilități de pensionare anticipată în foarte multe zone. Ori, în condițiile în care te poți pensiona la 48–50 de ani, gândiți-vă că oamenii pleacă din activitate exact la vârful maturității profesionale. Când oamenii ar putea întoarce comunității acumularea pe care au făcut-o în 20–25 de ani, ei pleacă în pensie. Asta nu este sustenabil” „Trebuie să eliminăm posibilitățile de pensionare anticipată și să ducem toate pensionările cât mai aproape de vârsta standard de 65 de ani, în așa fel încât să avem mai mulți oameni și mai mulți oameni de calitate în economia reală” „Suntem în situația în care avem peste 950.000 de persoane care beneficiază de indemnizație de handicap. Deci aproape un milion de români sunt în această situație. În mod evident este mult și, din analizele statistice, se vede că în anumite comunități, în anumite domenii, aceste cifre ies din orice statistică” „În loc să ducem banii exact către cei care au nevoie, care au probleme grave de sănătate, noi disipăm resursele. Oameni care ar putea fi acoperiți de o muncă în economie reușesc, prin diferite tehnici, să fugă de asta” „Avem milioane de zile pe an de concedii medicale luate atât din sectorul public, cât și din sectorul privat, iar anul trecut am plătit aproximativ șase miliarde de lei pentru concedii medicale în România. Nu se pune problema să nu mai dai concedii medicale, oamenii se îmbolnăvesc. Dar când vezi o explozie de îmbolnăviri între Crăciun și Anul Nou sau între Paștele ortodox și cel catolic, înseamnă că ceva nu este în regulă” „Gândiți-vă că la un moment dat piloții Tarom s-au îmbolnăvit într-o dimineață, toți aveau probleme de sănătate în masă. Sunt anormalități care, dacă nu le corectăm, ne costă enorm”.  „Dacă stabilim reguli corecte, dacă încurajăm munca și sancționăm nemunca, comportamentele se vor schimba. Altfel, vom continua să ne împrumutăm ca să plătim sisteme care nu funcționează”, a mai spus Bolojan.

ANAF nu-l slăbește pe Iohannis Foto: Inquam/George Calin
Eveniment

ANAF nu-l slăbește pe Iohannis: a atacat decizia de respingere a sechestrului pe bunurile acestuia

ANAF nu-l slăbește pe Iohannis: a atacat în instanță decizia de respingere a sechestrului pe bunurile acestuia. În 20 noiembrie, Tribunalul Sibiu a respins cererea formulată în instanță de statul român, prin Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice Brașov, de instituire a sechestrului asigurător asupra bunurilor familiei fostului președinte Klaus Iohannis.  Citește și: Prima Curte de Apel care sparge frontul pro-Savonea: susține libertatea de exprimare a judecătorilor și arată că un „număr redus de persoane” controlează Justiția ANAF nu-l slăbește pe Iohannis „Astăzi s-a înregistrat apelul declarat de Statul Român prin DGRFP Brașov împotriva încheierii pronunțată la data de 20 noiembrie 2025 de Tribunalul Sibiu, prin care s-a respins cererea având ca obiect instituirea sechestrului asigurător asupra bunurilor pârâților”, a declarat marți, pentru Agerpres, purtătorul de cuvânt al Tribunalului Sibiu, Cornelia Prundaru.  Dosarul se va înainta Curții de Apel Alba, în vederea soluționării cererii de apel. Statul Român, prin Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice Brașov, a înregistrat la instanța competentă o acțiune prin care solicită obligarea fostului președinte al României, Klaus Iohannis, la plata despăgubirilor pentru lipsa de folosință a cotei de 1/2 dintr-un imobil situat în centrul municipiului Sibiu. ANAF arată că, având în vedere că pârâții, respectiv familia Iohannis, au refuzat plata voluntară, în cadrul acțiunii s-a solicitat instanței și instituirea măsurilor asigurătorii asupra bunurilor acestora, pentru garantarea recuperării sumelor cuvenite Statului.

Prima Curte de Apel care sparge frontul pro-Savonea Foto: Facebook Curtea de Apel Brașov
Justiție

Prima Curte de Apel care sparge frontul pro-Savonea: susține libertatea de exprimare a judecătorilor

Prima Curte de Apel care sparge frontul pro-Savonea, cea din Brașov: aceasta a votat, marți, un comunicat în care susține libertatea de exprimare a judecătorilor și arată cum, cu ajutorul legilor, un „număr redus de persoane” controlează Justiția. Citește și: Bolojan „desființează” sistemele de educație și sănătate de stat. Spitale care există pentru salarii, universități „total decuplate” de la economie Adunarea Generală a judecătorilor de la această instanță a solicitat mai multe schimbări ale legii, apreciind că, acum, prevederile privind promovarea, numirile în funcții de conducere sau revocarea din CSM „pot constitui vulnerabilități din perspectiva asigurării independenţei judecătorilor”. Prima Curte de Apel care sparge frontul pro-Savonea „La data de 16 decembrie 2025, ora 11:00, la sediul Curţii de Apel Brașov a avut loc Adunarea Generală a judecătorilor acestei instanţe, convocată de 25 de judecători, ce reprezintă mai mult de 1/3 dintre judecătorii acestei instanţe, conform art. 55 alin. (3) din Legea nr. 304/2022 privind organizarea judiciară, în exercitarea atribuţiei prevăzute de art. 56 alin. (1) it. c) din acelaşi act normativ privind dezbaterea unor probleme de drept. Adunarea Generală, la care au participat un număr de 37 de judecători din cei 41 de judecători din cadrul instanţei, a dezbătut conformitatea cadrului legislativ existent cu necesitatea garantării şi protejării independenţei judecătorilor şi a libertăţii de exprimare a acestora. După dezbateri, Adunarea Generală, cu o largă majoritate, a adoptat următoarea hotărâre: I. Susţinerea libertăţii de exprimare a judecătorilor în spațiul public, garantată conform standardului consacrat prin art. 10 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, componentă a principiul independenţei judecătorilor, fără adoptarea unor măsuri cu efect descurajant din perspectiva exercitării acestei libertăţi. Exercitarea libertății de exprimare include respectarea dreptului de a primi informații atât al publicului larg, cât și al judecătorilor, în ceea ce privește funcționarea sistemului judiciar, în ansamblul său, astfel că se impune, de fiecare dată, o reacţie promptă a instituţiilor abilitate, în sensul verificării neregulilor sesizate şi asigurarea transparenţei rezultatelor acestor verificări. II. Sesizarea Consiliului Superior al Magistraturii în vederea analizării oportunităţii punerii în dezbaterea corpului profesional, prin mecanismele legale de consultare (adunările generale), a cadrului legislativ existent (Legea nr. 303/2022, Legea nr. 304/2022 şi Legea nr. 305/2022) cu privire la dispoziţiile legale care pot constitui vulnerabilități din perspectiva asigurării independenţei judecătorilor, în legătură cu: – promovarea efectivă a judecătorilor la tribunale, tribunale specializate, curți de apel; – promovarea în funcția de judecător la Înalta Curte de Casație și Justiție; – numirea în funcţii de conducere la instanţe; – componenţa şi atribuţiile colegiului de conducere; – delegarea şi detașarea judecătorilor; – procedura de revocare a membrilor Consiliului Superior al Magistraturii; – durata cursurilor de formare profesională inițială a judecătorilor la INM şi derularea activităţii de către judecătorii stagiari; – inexistenţa unei soluţii legislative privitoare la echilibrarea volumului de activitate; – lipsa unei dispoziţii legale de asigurare a transparenţei modificărilor compunerilor completurilor de judecată în cursul soluţionării procesului, prin depunerea la dosarul cauzei a actului administrativ prin care s-a dispus această modificare. Modul de reglementare actual a celor de mai sus permite să se ajungă la situaţia ca puterea de decizie cu privire la aspecte importante care ţin de funcţionarea sistemului judiciar şi, în final, de independenţa judecătorului, să aparţină unui număr redus de persoane.” a transmis Biroul de informare și relații publice al CA Brașov.

Bolojan desființează sistemele de educație și sănătate de stat Foto: Inquam/George Calin
Politică

Bolojan „desființează” sistemele de educație și sănătate de stat. Spitale care există pentru salarii

Premierul Ilie Bolojan desființează sistemele de educație și sănătate de stat: el a arătat că sunt spitale care există doar pentru a plăti salarii și universități „total decuplate” de la economie. În podcastul lui Andi Moisescu, premierul a mai arătat că facultățile de medicină au între 4.000 și 5.000 de absolvenți, anual, dar piața nu absoarbe decât circa 1.500 pe an. Citește și: Curtea de Apel Cluj, condusă de judecătoarea pe care PSD o dorea ministru, sute de prescrieri în dosare majore, inclusiv de corupție - presa maghiară Bolojan desființează sistemele de educație și sănătate de stat Ce a arătat Bolojan, potrivit transcrierii stiripesurse.ro: „În medicină, noi avem într-un an între 4.000 și 5.000 de absolvenți. După aceea, intră într-o formă de rezidențiat. Avem între 3.500 și 4.000 de oameni care intră în rezidențiat, dar sistemul de sănătate din România nu poate absorbi mai mult de 1.500 de oameni într-un an. A pregăti de trei ori mai mult decât poate absorbi pur și simplu piața înseamnă că lucrurile nu sunt în regulă, că nu există nici măcar o adaptare minimă a învățământului” „Universitățile au mers pe ideea să avem un număr cât mai mare de studenți, pentru că banii pe care îi primim de la bugetul de stat nu țin de calitatea pregătirii, ci de numărul acestora. Și atunci s-a mers pe cantitate, nu pe calitate, oricât ne place sau nu ne place” „Gândiți-vă că avem spitale în România în care 95% din banii care îi primești de la Casa de sănătate se duc pe salarii. Le rămâne o sumă infimă pentru pacienți, pentru medicamente, pentru curățenie, pentru analize, pentru tot ce înseamnă consumabilele, pentru aparate. Înseamnă că acel spital nu există pentru pacienți, așa cum este definiția. Există pentru că oamenii de acolo își iau niște salarii care uneori sunt disproporționate total cu ceea ce fac” „Cât timp managerii de spital vor primi bani de salarii fără să fie legat acest lucru de performanța lor, vor sta într-o zonă de confort. De ce s-ar schimba dacă sunt confortabile și lucrurile merg mai departe? Nici noi nu ne-am face asta. Și atunci trebuie scoși din zona de confort. Asta ca să avem o economie reală. Și cine ar putea să facă asta? Din nou sunt acțiuni care se fac pe linie guvernamentală, că ne place, că nu ne place”. Bolojan a susținut că fără reguli clare și predictibile, orice domeniu public ajunge să funcționeze pentru sine, nu pentru beneficiari, iar efectul este scăderea calității și a încrederii. În cazul spitalelor, a spus premierul, miza este ca finanțarea să fie „după cazurile rezolvate”, astfel încât banii publici să nu mai fie consumați aproape integral de costuri salariale, în detrimentul pacienților.

Danileț îi arată pe cei care l-au persecutat și le cere demisia Foto: Facebook
Eveniment

Danileț îi arată pe cei care l-au persecutat și le cere demisia: Savonea, Alistar și Drăgușin

Fostul judecător Cristi Danileț îi arată pe cei care l-au persecutat și le cere demisia: Lia Savonea, președintele ICCJ, angajatul ei Victor Alistar și Claudiu Drăgușin din CSM, judecător absolvent de Educație Fizică. Într-o serie de trei postări pe Facebook el explică modul incorect în care aceștia au acționat împotriva sa. Citește și: Curtea de Apel Cluj, condusă de judecătoarea pe care PSD o dorea ministru, sute de prescrieri în dosare majore, inclusiv de corupție - presa maghiară Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) a decis, pe 15 decembrie 2025, că România a încălcat dreptul la libertatea de exprimare al fostului judecător Cristi Danileț, prin sancționarea sa disciplinară pentru două postări pe Facebook. Hotărârea Marii Camere, pronunțată cu zece voturi la șapte, este definitivă și confirmă decizia inițială din februarie 2024, pe care Guvernul României a contestat-o. Danileț îi arată pe cei care l-au persecutat și le cere demisia Ce arată Danileț, pe Facebook: „Doamnă Savonea, Pe data de 15 decembrie 2025, cel mai mare for de magistrați care se poate constitui la nivel european – Marea Cameră a Curții Europene a Drepturilor Omului de la Strasbourg, alcătuită din 17 judecători din diverse state europene – a decis că dvs, făcând parte din secția disciplinară de la CSM care a sancționat un magistrat din România, ați încălcat nu niște drepturi legale, ci chiar drepturile omului”. „Cred că sunteți de acord cu mine că nu puteți să continuați să mai fiți judecător în România, cu atât mai mult nu puteți continua să fiți președinte al ICCJ și reprezentant al puterii judecătorești. Modul în care ați procedat dvs în timpul judecății și în care ați motivat acea soluție nu are nicio legătură cu activitatea unui magistrat competent și asumat”, mai scrie Danileț, care cere demisia lui Savonea din magistratură. „Victor Alistar este purtătorul de cuvânt al ICCJ și consilierul președintelui ICCJ, Lia Savonea. Marea Cameră a CEDO a decis că Lia Savonea mi-a încălcat dreptul fundamental la liberă exprimare, sancționându-mă contrar exigențelor Convenției Europene. Dar în cursul procedurii, Asociația Transparency International România (TI-Ro) a depus un punct de vedere favorabil Guvernului, pentru apărarea abuzului comis de Lia Savonea. Așadar, asociația condusă de Victor Alistar a sărit să apere abuzul comis de președintele consiliat de Victor Alistar pe vremea când amândoi erau încadrați la CSM”, explică Danilet. „Claudiu Drăgușin este judecător și membru CSM. La data de 18.12.2024 el a reprezentat Guvernul României în cauza Danileț c. României - iată, mai jos, captura video doveditoare. Guvernul a pierdut cauza, constatându-se că s-a comis un abuz de către CSM. Dar Dragușin a apărat acest abuz, deși rolul său era să apere magistratul! În felul acesta judecătorul Drăgușin a exercitat o funcție executivă în stat pentru o altă putere decât cea în care era încadrat. Mai mult, în cursul procedurii, el a sfătuit Agentul Guvernamental cum să procedeze în cauză. În felul acesta el a încălcat două norme legale”, scrie Danileț despre acest membru al CSM.    Claudiu Drăgușin, născut în noiembrie 1978, a absolvit, în 2003, Facultatea de Educaţie Fizică şi Sport din cadrul Academiei Naţionale de Educaţie Fizică şi Sport. În paralel, el a făcut Dreptul, din 1998 în 2002, la o universitate privată, ”Nicolae Titulescu” din Bucureşti. Drăgușin a ajuns angajat la Guvern din 2003, iar din 2011 este judecător.

Procurorii din CSM cer Inspecției Judicare să verifice acuzațiile anchetei Recorder împotriva șefului DNA, Marius Voineag Foto: Inquam/George Calin
Justiție

Procurorii din CSM cer Inspecției Judicare să verifice acuzațiile anchetei Recorder împotriva DNA

Procurorii din CSM cer Inspecției Judicare să verifice acuzațiile anchetei Recorder împotriva DNA. În plus, secția pentru procurori din CSM convoacă adunările generale în vederea consultării procurorilor cu privire la necesitatea modificării legii penale și procesual penale, precum și a legilor justiției. Citește și: Curtea de Apel Cluj, condusă de judecătoarea pe care PSD o dorea ministru, sute de prescrieri în dosare majore, inclusiv de corupție - presa maghiară Procurorii din CSM cer Inspecției Judicare să verifice acuzațiile anchetei Recorder împotriva DNA „În continuarea comunicatului din data de 11 decembrie 2025, referitor la materialul de presă apărut în spațiul public la datele de 09 (publicația Recorder), respectiv 10.12.2025 (TVR1), aducem la cunoștință publică următoarele:  În cadrul ședinței din data de 16 decembrie 2025, Secția pentru procurori din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii a votat, în unanimitate, următoarele puncte aflate pe ordinea de zi: 1. Sesizarea Inspecţiei Judiciare pentru efectuarea de verificări în raport cu aspectele privind activitatea procurorului şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie semnalate în materialul de presă difuzat de publicaţia Recorder; 2. Convocarea adunărilor generale în vederea consultării procurorilor cu privire la necesitatea modificării legii penale și procesual penale, precum și a legilor justiției. Urmează ca hotărârea Secției pentru procurori să fie transmisă Inspecției Judiciare pentru a efectua verificări, într-un termen considerat rezonabil. În ceea ce privește al doilea punct al ordinii de zi, hotărârea va fi transmisă unităților de parchet pentru organizarea adunărilor generale, urmând ca hotărârile să fie transmise către Secție până la data de 15.01.2026. Propunerile rezultate vor fi integrate la nivelul secției pentru procurori într-un material care va fi trimis Ministerului Justiției și comisiilor juridice din cele două camere ale Parlamentului României”, se arată într-un comunicat al CSM.   

Nicușor Dan atacă la CCR cota de minimum 40% jucători români la competițiile sportive naționale Foto: Facebook Federația Romana de Fotbal
Eveniment

Nicușor Dan atacă la CCR cota de minimum 40% jucători români la competițiile sportive naționale

Președintele României, Nicușor Dan, atacă la CCR cota de minimum 40% jucători români la competițiile sportive naționale, a anunțat, pe Facebook, deputatul PNL Ionuț Stroe. Acesta a fost primul care a criticat legea inițiată de trei parlamentari AUR prin care se impune o cotă de minimum 40% jucători români la competițiile sportive naționale. Citește și: Curtea de Apel Cluj, condusă de judecătoarea pe care PSD o dorea ministru, sute de prescrieri în dosare majore, inclusiv de corupție - presa maghiară Stroe a scris pe Facebook că „soluția corectă rămâne aceea de a investi în academii, centre de copii și juniori și în formarea tinerilor români, nu de a bloca sportul prin constrângeri legislative”. Nicușor Dan atacă la CCR cota de minimum 40% jucători români la competițiile sportive naționale „Salut decizia Președintelui României, Nicușor Dan, de a trimite la Curtea Constituțională legea discriminatorie care afectează valoarea echipelor românești pe criterii de cetățenie. Ca inițiator al petiției publice transmise Administrației Prezidențiale, am cerut explicit ca această lege să nu fie promulgată și să fie atacată la CCR sau trimisă din nou în Parlament pentru reexaminare, pentru că încalcă principiile competiției, libertatea de muncă și regulamentele sportive europene.   Cel mai important este că vocea sportului a fost ascultată. Numeroase cluburi de fotbal și handbal, oameni cu experiență în sport, antrenori, manageri, foști sportivi s-au raliat demersului, semnând această petiție și susținând ideea că performanța nu se obține prin cote impuse, ci prin muncă, investiție și merit. Le mulțumesc enorm pentru susținere!   Această lege, promovată în mod populist, ar fi lovit direct în cluburi, în sportivii tineri și în imaginea României în competițiile internaționale.   Decizia președintelui este o dovadă de respect pentru sport, pentru Constituție și pentru principiile europene ale jocului corect. Este clar: politicul nu are ce căuta în vestiar!   Am încredere deplină în Curtea Constituțională și sunt convins că toate argumentele juridice, constituționale și de drept european - dar și cele de natură sportivă- vor fi convingătoare.   Soluția corectă rămâne aceea de a investi în academii, centre de copii și juniori și în formarea tinerilor români, nu de a bloca sportul prin constrângeri legislative”, a arătat deputatul PNL, fost ministru al Sportului.    Acum trei săptămâni, tot el arăta că această lege distorsionează competiția sportivă, lovește cluburile, sportivii și suporterii și transformă sportul românesc într-un experiment în care pașaportul devine criteriu de selecție, în locul valorii și meritului sportiv.

Vlad Gheorghe: „Miroase a infracțiuni la CSM” Foto: Facebook
Politică

Vlad Gheorghe: „Miroase a infracțiuni la CSM”. Acuzații penale împotriva șefei CSM

„Miroase a infracțiuni la CSM”, scrie pe Facebook fostul europarlamentar Vlad Gheorghe, care arată că plenul CSM nu a luat, de fapt, nici o decizie în ceea ce privește depunerea unei plângeri penale împotriva Oanei Gheorghiu, vicepremier în cabinetul Bolojan. Citește și: Ce prevede articolul încălcat de PSD, din Acordul Politic, când a votat moțiunea simplă împotriva Dianei Buzoianu Vlad Gheorghe scrie că „semnatara plângerii penale, președinta CSM, este pasibilă de abuz în serviciu, fals și instigare la uz de fals”. El se referă la controversata judecătoare Elena Costache, considerată a fi o apropiată a Liei Savonea.  Vlad Gheorghe: „Miroase a infracțiuni la CSM” „Dacă vă amintiți, înainte de documentarul Recorder, CSM a făcut o nefăcută: plângerea penală împotriva Oanei Gheorghiu de la Dăruiește Viață. Am contestat atunci decizia CSM și le-am cerut explicit: 1. să o publice; 2. să precizeze cum au luat acea decizie, în condițiile în care nu existase nicio ședință a Consiliului în perioada respectivă.   Am primit acum răspunsul prin care, practic, recunosc că am avut dreptate: NU AU NICIO DECIZIE LUATĂ DE PLENUL CSM PENTRU DEPUNEREA PLÂNGERII PENALE   Răspunsul lor este penibil din punct de vedere juridic, pentru că se referă strict la comunicatul de presă, susținând că aș fi contestat comunicatul.   Niciun răspuns despre cererea mea de publicare a deciziei în sine și nici despre vreo ședință a Consiliului în care s-ar fi decis așa ceva.   Pentru că nu au existat.   În acest moment, semnatara plângerii penale, președinta CSM, este pasibilă de abuz în serviciu, fals și instigare la uz de fals.   Pentru că nu putea semna ceva ce CSM nu a decis niciodată și nu trebuia să comunice public ceva ce nu a existat.   Doamnă președintă, sunați-o pe Lia, că v-a băgat în ceva de competența ei… penală”, a afirmat Vlad Gheorghe.   

Curtea de Apel Cluj, condusă de judecătoarea pe care PSD o dorea ministru, sute de prescrieri Foto: Facebook
Eveniment

Curtea de Apel Cluj, condusă de judecătoarea pe care PSD o dorea ministru, sute de prescrieri

Curtea de Apel Cluj, condusă de judecătoarea pe care PSD o dorea ministru, Dana Gârbovan, sute de prescrieri în dosare majore, inclusiv de corupție, arată publicația de limbă maghiară Transtelex. Dana Gârbovan a fost propusă ministru al Justiției, în 2019, dar președintele Iohannis a respins propunerea. Citește și: Ce prevede articolul încălcat de PSD, din Acordul Politic, când a votat moțiunea simplă împotriva Dianei Buzoianu Transtelex îl citează pe István Szakáts, activist civic și președinte și co-fondator al Fundației AltArt din Cluj. Acesta afirmă, pe Facebook, că această curte de apel „s-a transformat într-o adevărată «fabrică a prescripției». Marile cazuri de corupție, de infracțiuni financiare, li s-au scurs judecătorilor printre degete, iar inculpații au scăpat de condamnări”. Curtea de Apel Cluj, condusă de judecătoarea pe care PSD o dorea ministru, sute de prescrieri Ce arată István Szakáts, citat de Transtelex: „Curtea de Apel Cluj ar trebui să afiseze public, în cadrul hotărârilor de colegiu, schimbările dictate în complete. Acest lucru nu s-a mai întâmplat din 2022. Singurele comunicări de colegiu din ultimii trei ani se referă la puncte de vedere (vezi aici, aici, aici și aici) care au legătură cu protejarea pensiilor speciale” „Lista de mai jos, cu procesele în care a fost lăsată să intervină prescripția răspunderii penale este doar partea vizibilă a unui aisberg care ascunde acest mecanism. Sunt sute de asemenea dosare care nu mai sunt postate deoacere sistemul portal.just.ro are un mecanism intern prin care dosarele mai vechi de trei ani sunt sterse automat din baza de date. La dosarele „rezolvate” prin metoda prescripției mai pot fi adăugate și cele în care probele de interceptări sau declarații de martori au fost anulate, pentru ca acuzațiile procurorilor să nu mai poată fi susținute” Ce cazuri prezintă activistul maghiar:  „În 2021, omul de afaceri Căpriță Neicuțescu a fost achitat definitiv la Curtea de apel Cluj. Judecătorii GÎLCĂ Mihai-Iulian și MARIAN Mihăiţă Lucian de la această instanță au dat o sentință definitivă în dosarul de evaziune fiscală, de aproximativ un milion de euro, în care omul de afaceri clujean a fost trimis în judecată în 2016. ”În baza art. 421 al. 1 lit. b din C.p.p. respinge ca nefondate apelurile declarate de către DNA – ST Cluj şi partea civilă DGRFP Cluj-Napoca – AJFP Cluj împotriva sentinţei penale nr. 145/31 mai 2019 pronunţată de Tribunalul Cluj. În baza art. 275 alin. 2 din C.p.p. obligă partea civilă la plata sumei de 500 de lei reprezentând cheltuielile judiciare avansate de stat în apel. Definitivă. Pronunţată în şedinţă publică, azi 27 aprilie 2021”, arată soluția pe scurt a instanței.   În 2014, Pop Rares Vasile, fostul șef al ISCTR Cluj a fost trimis în judecată pentru corupție. În 2025 a fost achitat (arhivat aici) ca urmare a intervenirii prescripției. Procesul a fost strămutat de la instanțele din Cluj-Napoca la cele din Alba Iulia, iar completele s-au schimbat de mai multe ori.   În 2019, Lăcan Ioan Paul, om de afaceri clujean din domeniul energiei, alături de alți 9 inculpați au fost trimiși în judecată pentru o evaziune de peste jumătate milion de lei. În 2024 a intervenit prescripția.   În 2022, Cătălin Hideg, denunțătorul foștilor generali SRI Florian Coldea și Dumitru Dumbravă, a fost trimis în judecată pentru un prejudiciu de 14 milioane de lei. În 2024, fost condamnat de Tribunalul București la patru ani de închisoare. Dosarul a fost strămutat la Tribunalul Cluj, iar condamnarea va fi stearsă ca urmare a intervenției prescripției pentru că judecarea s-a reluat de la zero.   În 2017 trei oameni de afaceri au fost trimiși în judecată într-un dosar de evaziune. În 2023, Tribunalul Cluj a decis că a intervenit prescripția faptelor și inculpații au scăpat.   În 2016, omul de afaceri clujean Ioan Bene a fost trimis în judecată pentru exploatarea unei balastiere fără să dețină licență. În 2021, Judecătoria Cluj-Napoca a constat că a intervenit prescripția faptei și acuzațiile au fost șterse.   În 2015, doi oameni de afaceri apropiați de fostul ministru PNL Lucian Bode au fost trimiși în judecată pentru evaziune fiscală. În 2024, Tribunalul Cluj a încetat procesul penal împotriva lor ca urmare a intervenției prescripției.   În 2018, Traian Florinel Cuc, fost consilier județean PSD, a fost trimis în judecată pentru evaziune fiscală. În decembrie 2022, instanța a anunțat că va emite o sentință. De la acea dată termenul a fost amânat de 10 ori până la jumătatea anului 2023, când judecătorii au decis că este nevoie de o expertiză contabilă. A urmat o nouă rundă de amânări pe motiv că raportul de expertiză întârzie să apară. Din cauza trecerii timpului va interveni prescripția.   În 2017, mai mulți oameni de afaceri au fost trimiși în judecată pentru evaziune fiscală. Făceau tranzacții cu sarea de la Salina Dej. Procesul a fost înregistrat la Tribunalul Cluj unde judecătorii au fost schimbați. În cauză va interveni prescripția faptelor.   În 2019, Eugen Cecan, șeful DRDP Cluj a fost trimis în judecată pentru delapidare. În martie 2024 a intervenit prescripția faptelor și a scăpat de acuzații. În 2015, patru inculpați conectați politic au fost trimiși în judecată pentru evaziune fiscală. În 2021, Curtea de Apel Cluj a decis că a intervenit prescripția și inculpații au scăpat de acuzații. Liviu Lola este om de afaceri care are contracte cu statul și fiul fostului șef RAADPP Cluj. A fost trimis în judecată în 2020 pentru evaziune fiscală. Procesul este tergiversat astfel că va interveni prescripția.   În 2020, un istoric clujean, angajat al Academiei Române, a fost trimis în judecată pentru corupție. Tribunalul Cluj l-a judecat până în 2024, când a intervenit prescripția faptelor.   Un om de afaceri și un inspector de la Camera de Conturi Cluj au fost trimiși în judecată în 2021 pentru luare și dare de mită. Dosarul și-a urmat cursul până în 2024, când curtea de Apel Cluj a decis rejudecarea, începând cu etapa de cameră preliminară, adică cu reluarea probelor de la zero. În acest caz va interveni prescripția.   În 2020, clujeanul Vasile Bercan, om de afaceri și fost secretar de stat într-unul din guvernele Boc, a fost trimis în judecată pentru spălare de bani. În 2024, Tribunalul Cluj a constat că a intervenit prescripția faptelor.   În 2020, TECAR V. FLORIN-VASILE, om de afaceri din Dej apropiat de PSD, a fost trimis în judecată pentru evaziune fiscală. La jumătatea anului 2025, Tribunalul Cluj a decis că a intervenit prescripția și acuzațiile au fost șterse.   În 2016, la Tribunalul Cluj a început procesul în care 10 polițiști clujeni au fost trimiși în judecată pentru corupție. În 2022, Curtea de Apel Cluj a decis că a intervenit prescripția și faptele au fost șterse.   BORŞ-UIFĂLEAN SIMION TOADER, unul dintre cei mai cunoscuți hackeri clujeni care a spart site-ul președenției României, a fost trimis în judecată în 2018 pentru spălare de bani. În 2023, Tribunalul Cluj a constat intervenția prescripției, iar procesul penal a încetat. În 2014, mai mulți oameni de afaceri și judecători din Suceava au fost trimiși în judecată pentru corupție. După mai multe tergiversări, dosarul a ajuns la Curtea de Apel Cluj, iar în 2023 s-a constat intervenția prescripției.   În 2014, mai mulți oameni de afaceri, judecători și polițiști din Sălaj au fost trimiși în judecată pentru evaziune fiscală. La jumătatea anului 2025, Curtea de Apel Cluj constată că a intervenit prescripția și încetează procesul penal.   În 2020, mai mulți oameni de afaceri clujeni au fost trimiși în judecată pentru spălare de bani. În 2025, Tribunalul Cluj constată intervenția prescripției și încetează procesul.   În 2016, omul de afaceri clujean Sebastian Popa a fost trimis în judecată pentru delapidare.  În 2023, Tribunalul Cluj încetează procesul pe motiv de prescripție. În 2020, același inculpați, alături de alți trei inculpați sunt trimiși în judecată, în alt dosar, de această dată pentru spălare de bani. Tot în 2023, instanța încetează procesul pe considerentul prescripției.   În 2020, patronul unei cunoscute firme de construcții din Cluj a fost trimis în judecată pentru spălare de bani. Procesul durează până în aprilie 2024, când Tribunalul Cluj încetează procesul pe motiv de prescripție a faptelor.   Directorul Aeroportului Internațional Cluj Napoca, David Ciceo, și omul de afaceri Ioan Bene, au scăpat de răspunderea penală dintr-un proces de luare de mită. Dosarul a fost trimis în judecată în 2017 și a fost judecat până în 2023, când s-a constat intervenția prescripției.   Un inculpat dintr-un dosar de evaziune, cu un prejudiciu de 15 milioane euro, trimis în instanță în 2020, a scăpat de răspunderea penală după ce Curtea de Apel Cluj a constatat în 2023 intervenția prescripției.   În 2021, la Curtea de Apel Cluj este înregistrat dosarul în care un avocat, soț al unei judecătoare din Mureș, este acuzat de evaziune fiscală. În 2023, instanța dispune încetarea procesului ca urmare a constatării intervenției prescripției.   În 2021, un inculpat este trimis în judecată pentru act sexual cu un minor. În 2023, Judecătoria Zalău dispune încetarea procesului penal pe motiv că ar fi intervenit prescripția faptei. Dosarul ajunge la Curtea de Apel Cluj care desființează soluția de prescripție și dispune rejudecarea dosarului.   PSD-istul clujean Mădălin Glăvan a fost trimis în judecată în 2021 sub acuzația de înșelăciune. În 2023, Curtea de Apel Cluj constată intervenția prescripției și dispune încetarea procesului.   Omul de afaceri Călin Mitică, alături de alți 10 inculpați, au fost trimiși în judecată în 2015 pentru spălare de bani. Procesul a durat până în 2023, când acuzații au scăpat prin intervenția prescripției.   În 2017, un șef de ocol silvic și mai mulți pădurari au fost trimiși în judecată pentru spălare de bani. În 2023, Curtea de Apel Cluj a constatat prescripția faptelor și a încetat procesul penal.   Peste 500 de dosare de corupție faultate de prescripție”, a arătat István Szakáts. 

Periculoșii evazioniști cu fasole, din Buzău, au fost reținuți, anunță Poliția Foto: Seminte1.eu
Eveniment

Periculoșii evazioniști cu fasole, din Buzău, au fost reținuți, anunță Poliția

Periculoșii evazioniști cu fasole, din Buzău, au fost reținuți, anunță Poliția județeană. Se va cere arestarea, mai precizează această instituție. Citește și: Ce prevede articolul încălcat de PSD, din Acordul Politic, când a votat moțiunea simplă împotriva Dianei Buzoianu Șapte persoane din județul Buzău sunt cercetate pentru evaziune fiscală, fals în înscrisuri și înșelăciune, prin intermediul unor achiziții de mărfuri agroalimentare, patru dintre acestea fiind reținute, prejudiciul în acest caz ridicându-se la aproximativ 1 milion de lei. Periculoșii evazioniști cu fasole, din Buzău, au fost reținuți, anunță Poliția Polițiștii Serviciul de Investigare a Criminalității Economice Buzău au organizat, luni, 12 percheziții domiciliare în București, Râmnicu Sărat și Râmnicelu, într-un dosar privind infracțiunile de evaziune fiscală, fals în înscrisuri sub semnătură privată și înșelăciune. Potrivit unor surse judiciare, persoanele în cauză ar fi realizat operațiuni comerciale cu fasole. „Din cercetări a reieșit că, în calitate de administratori ai unor societăți comerciale, persoanele cercetate, șapte bărbați cu vârste cuprinse între 20 și 62 de ani, din Râmnicu Sărat și Râmnicelu, ar fi indus în eroare persoana vătămată, o societate comercială din Tulcea, folosindu-se de mijloace frauduloase (bilete la ordin, facturi), cu privire la achiziționarea unor mărfuri agroalimentare, creând un prejudiciu de aproximativ 900.000 de lei. Totodată, în scopul sustragerii de la plata obligațiilor fiscale datorate bugetului de stat, în cursul lunii aprilie, una dintre persoanele implicate ar fi livrat produse agroalimentare, fără a înregistra în contabilitate și fără a declara organelor fiscale veniturile obținute în totalitate. De asemenea, aceasta ar fi înregistrat în evidența contabilă 41 de facturi fiscale privind operațiuni de achiziție nereale, cauzând un prejudiciu bugetului de stat de peste 100.000 de lei”, a transmis Inspectoratul de Poliție Județean Buzău. Polițiștii au ridicat, în urma perchezițiilor, documente și suma de aproximativ 71.000 de lei. „Totodată, în urma materialului probator administrat, patru persoane, cu vârste cuprinse între 20 și 56 de ani, au fost reținute, pentru 24 de ore, urmând ca astăzi, 16 decembrie, să fie prezentate Parchetului, pentru a dispune cu privire la măsura preventivă”, mai informează polițiștii. 

Zeci de dosare ale unor violatori, pedofili, tâlhari, tergiversate cu anii la Curtea de Apel Oradea Foto: Digi 24
Justiție

Zeci de dosare ale unor violatori, pedofili, tâlhari, tergiversate cu anii la Curtea de Apel Oradea

Zeci de dosare ale unor violatori, pedofili, tâlhari sau traficanți de persoane sunt tergiversate cu anii la Curtea de Apel Oradea, scrie azi Bihoreanul. Toate dosarele analizate de această publicație sunt la două judecătoare care au mai dat sentințe controversate, Denisa Vidican și Delia Udroiu. Aceasta din urmă este soția controversatului judecător Mihai Udroiu, care s-a pensionat recent, la doar 48 de ani, de la Înalta Curte de Casație și Justiție.  Citește și: Ce prevede articolul încălcat de PSD, din Acordul Politic, când a votat moțiunea simplă împotriva Dianei Buzoianu Vidican și un alt coleg de la Curtea de Apel Oradea au redus de la 15 ani la cinci ani și șase luni sentința lui Ioan Ciprian Pogana, acuzat că și-a terorizat familia și și-a împins concubina la sinucidere. Cei doi judecători au apreciat că agresorul ar fi încercat să-și „protejeze” copiii, trimițându-i în camerele lor când își bătea concubina. Udrea este co-autoare, alături de judecătorul Constantin Manoliu, a deciziei de desființare a probelor obținute de investigatori sub acoperire  în cazul a 5 polițiști de frontieră din PTF Borș acuzați de luare de mită . Ei au apreciat că investigația este o „provocare”. Dosarul s-a prăbușit, a fost întors la procurori.  Zeci de dosare ale unor violatori, pedofili, tâlhari, tergiversate cu anii la Curtea de Apel Oradea Ce arată, acum, Bihoreanul, despre tergiversările din dosarele gestionate de cele două judecătoare: 24 de procese penale în care pronunțarea verdictului a fost amânată pe perioade cuprinse între 6 luni și aproape 3 ani, deși legea prevede un termen maxim de 120 de zile pentru deliberare și redactarea hotărârii. „Violatori, bătăuşi, pedofili, traficanţi de persoane, hoţi şi tâlhari au în continuare cazierele curate pentru că instanţa orădeană amână fără motiv să pronunţe verdictele, iar prejudiciile datorate statului și despăgubirile pentru victime rămân neachitate”, arată Bihoreanul. „Recordul negativ de tergiversare îl deține procesul de fraudă ce-i are în prim-plan pe reprezentanții Asfalt Construct SRL, o firmă abonată o vreme la contracte publice în vestul țării, acuzaţi că s-au folosit de facturi pentru servicii fictive, ca să reducă artificial taxele datorate statului (...) Dosarul a ajuns la Curtea de Apel Oradea pe 29 decembrie 2022, dar din 22 februarie 2023 se află în pronunțare”.  Bihoreanul a cerut un punct de vedere Curții de Apel, care a răspuns că cercetează datele și va oferi un răspuns la  22 decembrie, înainte de Crăciun. 

Fostul premier Stolojan, atac la măsurile guvernului: reforma, anhilată de coteria trans-politică Foto: Facebook
Politică

Fostul premier Stolojan, atac la măsurile guvernului: reforma, anhilată de coteria trans-politică

Fostul premier și lider al PNL, Theodor Stolojan, a lansat un atac neobișnuit de dur la măsurile guvernului: „Unde s-a poticnit reforma? Exact acolo unde trebuie anihilată coteria trans-politică din administrația publică, locală și centrală, și din companiile cu capital de stat”, a scris el, pe Linkedin.  Citește și: Ce prevede articolul încălcat de PSD, din Acordul Politic, când a votat moțiunea simplă împotriva Dianei Buzoianu Fostul premier Stolojan, atac la măsurile guvernului: reforma, anhilată de coteria trans-politică Ce arată Stolojan, critic: „Pensionarii care provin din clasa de mijloc (care a avut venituri salariale între 3.000 și 10.000 mii de lei brut) au puterea de cumpărare cea mai lovită de pachetele de măsuri fiscale”. Stolojan amintește că acest grup de pensionari plătește în plus 10% contribuția socială la sănătate pentru partea din pensie care depășește 3.000 de lei. „Mai mult, baremul de 3000 de lei a rămas neschimbat, deși în anul trecut am avut o inflație mare, iar în acest an suntem aproape de 10%”, scrie fostul premier.  „Sectorul privat care furnizează bunuri publice (sănătate, educație, cultură) va suporta din plin mărirea impozitelor și taxelor locale pe clădiri, și terenuri, în timp ce instituțiile de stat care furnizează același gen de bunuri publice sunt exceptate nu numai de la plata acestor impozite, dar și de la costul amortizării echipamentelor tehnologice folosite (echipamente medicale de exemplu, foarte costisitoare-computer tomograf, RMN etc.. ; de aceea, nu este de mirare că găsim astfel de echipamente finanțate din bugetele publice și din fonduri europene care stau nefolosite sau sunt întreținute necorespunzător)” „Sectorul privat cu investiții mari, în special în infrastructura energetică, de comunicații și IT, care este supus în continuare la impozite aberante de genul, impozitului pe cifra de afaceri și ,«taxa pe stâlp»”. Acum circa o lună, Stolojan scria ironic despre Eximbank: „Felicitări EximBank România ! A reușit să facă creșterea de capital de peste 1 miliard de lei, finanțată de către Ministerul Finanțelor din bugetul de stat. Între timp, românii de rând suportă prețurile majorate cu creșterea de TVA și alte impozite și taxe. Eximbank este banca de stat care a reușit performanța să plătească o chirie de trei ori mai mare decât chiria pe care o firmă privată o achită pentru o clădire închiriată de la stat (RAPS)”. 

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră