Justiție
Augustin Lazăr explică cum a fost distrusă Justiția și cere ca procurorii să declanșeze anchete
Fostul procuror general Augustin Lazăr explică cum a fost distrusă Justiția și cere ca procurorii să declanșeze anchete: de la „CSM-ul nevestelor” la legile din 2022. „Este de observat strategia subtilă a măsurilor restaurative, salvatoare pentru politicienii şi finanţatorii lor implicaţi în proceduri judiciare (deciziile CCR, ordonanţele de urgenţă, dezincriminarea discretă a abuzului în serviciu şi a conflictului de interese etc)”, a spus Lazăr, citat de news.ro.
Citește și: EXCLUSIV Soțul șefei Curții de Apel București a primit sute de mii de lei de la instanțe pentru expertize contabile. Sumele s-au dublat după avansarea Lianei Arsenie
El critică mecanismul de anchetare al magistraților, apreciind că acesta este neconstituțional, și spune că „în mii de dosare a survenit prescripţia răspunderii penale, iar sute de milioane de euro au rămas nerecuperate de statul român după stingerea acţiunii penale (care deşi lipsesc bugetului României, nu sunt imputate nimănui)”.
Augustin Lazăr explică cum a fost distrusă Justiția
Iată principalele declarații ale lui Lazăr:
„Este de observat strategia subtilă a măsurilor restaurative, salvatoare pentru politicienii şi finanţatorii lor implicaţi în proceduri judiciare (deciziile CCR, ordonanţele de urgenţă, dezincriminarea discretă a abuzului în serviciu şi a conflictului de interese etc)”.
„După abrogarea OUG nr. 13/2017, politicienii aflaţi la putere au lansat un insidios «proiect T – zero, restabilirea păcii sociale: România dialogului» (do ut des: pace socială c/a impunitate). A fost indicat public un mic grup, obedient, din justiţie, cu legături în mediul politic, cunoscut în media ca «CSM-ul nevestelor». În schimbul sinecurilor şi asigurării impunităţii, grupul a acceptat cooperarea, a susţinut formularea proiectelor contrareformei restaurative, a făcut prozelitism şi, treptat, ar fi preluat controlul justiţiei”
Lazăr spune că procurorii ar trebui să „clarifice” „legăturile posibile între şirul soluţiilor discutabile -de stingere suspectă a acţiunii penale -, dispuse în dosarelor marilor corupţi şi poziţiile pe care membrii grupului şi prozeliţii lor le ocupă în instituţiile statului”.
„Prin ordonanţe de urgenţă succesive - care, conform rapoartelor MCV, «au stârnit reacţii extrem de negative»- s-a înfăptuit rapid contrareforma restaurativă. Apoi, cu mici retuşuri, ea a fost consacrată în legile justiţiei din 2022, prezentate ca o mare realizare în contextul imprudent al ridicării MCV”
Lazăr explică și cum a fost legiferat un mecanism de anchetare a magistraților care,. de fapt, este nefuncțional: „Acest serviciu poate fi încadrat (uimitor control neconstituţional al anchetei) doar cu procurori având avizul strict al CSM (!), majoritar compus din judecătorii în discuţie. În contextul controlului sever, cu multe respingeri, este lipsit de resurse umane şi practic lipsit de activitate, fără dosare privind judecători şi procurori corupţi”
„Culmea realizărilor creative a fost exercitarea căilor de atac extraordinare, iar pe interpretarea aceloraşi probe, anularea a numeroase decizii de condamnare definitivă. Unele chiar după executarea pedepselor, Statul român fiind obligat la daune pentru pretinse erori judiciare. Văzând restaurarea, cunoscătorii domeniului au un exasperant sentiment «déjà vu», al dezmăţului judiciar din perioada 2000-2004”
„Mecanisme judiciare suspecte şi represalii asupra magistraţilor oneşti. Media a semnalat că adeseori, prescripţia răspunderii penale a survenit în urma adoptării unui mecanism repetitiv de evitare abuzivă a aplicării legii penale şi a principiului repartizării aleatorii. Acesta consta în destructurarea completurilor de judecată înaintea pronunţării şi reluarea cercetării judecătoreşti, interpretând forţat standardele CEDO; cu dosare prescrise imputabil, pe masa judecătorilor”
„Dată fiind gravitatea fără precedent a situaţiei şi pericolul survenit pentru siguranţa statului, magistraţii solicită inclusiv o cooperare salvatoare, loială, a voinţei de stat exterioară sistemului judiciar. În acest context fără precedent, pentru clarificarea judiciară a problemelor este obligatorie sesizarea din oficiu a procurorilor competenţi şi declanşarea unor anchete de anvergură cu alocarea resurselor necesare de specialitate, inclusiv cu suportul informaţional calificat al operatorilor abilitaţi conform legii”, cere Lazăr.
