marți 24 martie
Login Contact
DeFapt.ro

Autor: Alex Preda

2051 articole
Alex Preda

Internațional

Orban ține deschisă conducta lui Putin

Orban ține deschisă conducta lui Putin. Uniunea Europeană nu a reuşit să ajungă duminică la o înţelegere în privinţa unui embargou asupra petrolului rusesc, dar negocierile continuă luni. Orban ține deschisă conducta lui Putin Context: diplomaţii încearcă să facă progrese înaintea summit-ului UE de luni şi marţi în legătură cu o excepţie pentru livrările printr-o conductă către ţările din Europa Centrală, potrivit unor oficiali europeni, relatează Reuters. Cu toate acestea, un diplomat european de rang înalt a spus că "sunt prea multe detalii de pus la punct" pentru a se spera la un acord înainte de începerea reuniunii liderilor din UE luni după-amiază, la Bruxelles. Propunerea de embargou asupra importurilor de petrol face parte din al şaselea pachet de sancţiuni al UE împotriva Rusiei din cauza invaziei acesteia din Ucraina. Ungaria, cel mai vocal critic Pachetul include eliminarea celei mai mari bănci din Rusia, Sberbank, din reţeaua SWIFT, interzicerea televiziunilor ruseşti în UE şi adăugarea de noi nume pe lista persoanelor ale căror active sunt îngheţate sau care nu mai pot intra în UE. Citește și: Serbia s-a predat total lui Putin: acord pe trei ani de furnizare de gaz cu preț redus Întregul pachet este blocat de Ungaria, care susţine că un embargou asupra petrolului ar da o lovitură puternică economiei sale deoarece nu poate obţine petrol din altă parte. Cehia şi Slovacia au exprimat îngrijorări similare. Ungurii, slovacii și cehii dau la "Drujbă" Negocierile privind embargoul asupra petrolului rusesc sunt în derulare de o lună, dar fără progrese, iar liderii europeni încearcă să ajungă la un acord pentru summitul lor pentru a evita să arate că nu sunt uniţi în răspunsul pe care îl dau Moscovei. Pentru a sparge blocajul, Comisia Europeană a propus ca interdicţia să se aplice numai petrolului rusesc adus în UE prin petroliere, permiţând în continuare Ungariei, Slovaciei şi Cehiei să primească petrol rusesc prin conducta "Drujba" (Prietenie) o perioadă, până când pot fi puse la punct surse de furnizare alternative.

Ungaria se opune din nou (sursa: kremlin.ru)
Polonia trimite iar armament în Ucraina (sursa: anews.com.tr)
Internațional

Polonia trimite iar armament în Ucraina

Polonia trimite iar armament în Ucraina. Varșovia a oferit Kievului 18 mortiere autopropulsate AHS Krab, a transmis duminică postul public de radio polonez, citând o sursă guvernamentală, în contextul în care Kievul încearcă să respingă un asalt intens al forţelor ruseşti în regiunea estică Donbas, relatează AFP. Polonia trimite iar armament în Ucraina Confruntată cu bombardamente intense în provinciile sale din est, Ucraina a făcut apel la Occident să îi ofere mai multe arme cu rază lungă de acţiune pentru a putea schimba cursul războiului. Mortierele AHS Krab au o rază maximă de acţiune de 40 de kilometri. Citește și: Situația din Ucraina, aproape de blocaj total: Putin insistă că vrea să negocieze și e dispus să facă niște concesii, Kievul nu crede în „minciunile” Moscovei. Vestul trebuie să aleagă Agenţia de Informaţii Radio (IAR), care oferă ştiri postului public polonez de radio, a relatat că Polonia a instruit de asemenea circa o sută de artilerişti ucraineni pentru a opera mortierele. Reuters precizează că guvernul polonez şi Ministerul Apărării ucrainean nu au răspuns încă unei solicitări de a comenta informaţia. Ucraina a început să primească rachete anti-navă Harpoon din Danemarca şi mortiere autopropulsate de la Statele Unite, a anunţat sâmbătă ministrul ucrainean al Apărării, Oleksi Reznikov.

Vucic, lacheul lui Putin pentru gaz (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Vucic, lacheul lui Putin pentru gaz

Vucic, lacheul lui Putin pentru gaz. Serbia a semnat cu Moscova o prelungire cu trei ani a acordului său de aprovizionare cu gaz rusesc la preţ redus, a anunţat duminică preşedintele Aleksandar Vucic, potrivit AFP. Vucic, lacheul lui Putin pentru gaz Este "de departe cel mai bun acord din Europa", a afirmat Vucic, după o discuţie la telefon cu omologul său rus Vladimir Putin. Serbia, ţară candidată pentru aderarea la Uniunea Europeană, a rămas apropiată de Kremlin de la invazia rusă din Ucraina. Deşi a condamnat la ONU agresiunea rusă, Serbia a refuzat să se alăture sancţiunilor europene împotriva Moscovei, care continuă să îi furnizeze gaz la preţ preferenţial. Citește și: Situația din Ucraina, aproape de blocaj total: Putin insistă că vrea să negocieze și e dispus să facă niște concesii, Kievul nu crede în „minciunile” Moscovei. Vestul trebuie să aleagă Prin acest nou acord, se reafirmă dependenţa aproape totală a Serbiei faţă de Rusia, mai ales că Moscova deţine o parte majoritară în compania naţională sârbă de petrol şi gaz. Detaliile acestui nou contract, în special în privinţa preţului şi a volumului de gaz furnizat, vor fi comunicate "în zilele care urmează", după o întâlnire cu şefii Gazprom, a precizat preşedintele sârb. Vucic se laudă cu prețuri infime "Vom avea o iarnă mai sigură în materie de aprovizionare cu gaz", a declarat el într-o conferinţă de presă televizată. În prezent, factura este "aproape de trei ori mai mică decât oriunde în Europa, iar în această iarnă va fi de 10-12 ori mai mică", potrivit lui Vucic. Serbia primeşte pentru moment șase milioane de metri cub pe zi de la gigantul rus Gazprom la un preţ de 251 de euro pe mia de metri cubi. Vucic a mai spus că a discutat de asemenea cu Vladimir Putin despre o extindere a capacităţii de stocare în ţara sa.

Scholz, mincinos: promite, nu livrează arme (sursa: Facebook/Olaf Scholz)
Eveniment

Scholz, mincinos: promite, nu livrează arme

Scholz, mincinos: promite, nu livrează arme. Germania a livrat puţine arme Ucrainei în ultimele două luni, în pofida angajamentului guvernului cancelarului Olaf Scholz de a-i oferi sprijin militar, potrivit ziarului Die Welt, citat duminică de agenţia de presă EFE. Scholz, mincinos: promite, nu livrează arme Între 30 martie şi 26 mai, nu au existat decât două transporturi dinspre Berlin, unul cu piese de schimb pentru mitraliere şi altul cu mine antitanc, conform documentelor executivului de la Kiev, la care ziarul german susţine că a avut acces. Din partea Ucrainei au existat critici cu privire la presupusa lipsă de sprijin din partea Germaniei, întrucât, potrivit guvernului preşedintelui Volodimir Zelenski, forţele armate ucrainene au primit până acum doar o mică parte din materialele promise şi nu întotdeauna în stare bună. Citește și: Situația din Ucraina, aproape de blocaj total: Putin insistă că vrea să negocieze și e dispus să facă niște concesii, Kievul nu crede în „minciunile” Moscovei. Vestul trebuie să aleagă Potrivit Die Welt, ultimul transport semnificativ a avut loc cu două luni în urmă, la 25 martie, şi conţinea 2.000 de proiectile pentru lansatoare de rachete antitanc şi 1.500 de rachete antiaeriene de tip Strela. Tunuri antiaeriene, abia în iulie Guvernul german, care refuză să ofere detalii despre transporturile sale de armament din motive de securitate, susţine tot timpul că furnizează material de război pe baza stocurilor de care dispune şi în baza acordului tacit în cadrul NATO de a nu trimite arme ofensive pentru a evita implicarea directă în război. La sfârşitul lunii aprilie, Germania a anunţat livrarea a 30 de autotunuri antiaeriene Gepard, dar, după cum a raportat recent Ministerul german al Apărării, primele 15 bucăţi nu vor fi livrate decât la sfârşitul lunii iulie, deoarece acestea trebuie recondiţionate. Cancelarul Olaf Scholz a subliniat vineri necesitatea de a sprijini Ucraina pentru ca "nedreptatea să nu triumfe şi ca legea celui mai puternic să nu se impună".

Scholz și Macron, "glume" cu Putin (sursa: Facebook/Emmanuel Macron)
Internațional

Scholz și Macron, "glume" cu Putin

Scholz și Macron, "glume" cu Putin. Cancelarul german Olaf Scholz şi preşedintele francez Emmanuel Macron i-au cerut preşedintelui rus Vladimir Putin, într-o discuţie telefonică purtată sâmbătă, "negocieri directe serioase" cu preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski, transmite AFP. Scholz și Macron, "glume" cu Putin Într-o convorbire de 80 minute cu Putin, Scholz şi Macron "au insistat asupra unei încetări imediate a focului şi a retragerii trupelor ruse", indică un comunicat al cancelariei de la Berlin. Macron şi Scholz "l-au chemat pe preşedintele rus la negocieri directe serioase cu preşedintele ucrainean şi la o soluţie diplomatică a conflictului". Convorbirea, care a avut loc, potrivit Berlinului, la iniţiativa celor doi lideri occidentali, a fost "consacrată continuării războiului rus în Ucraina şi eforturilor de a i se pune capăt". Citește și: Ucraina, foarte aproape de a lovi ținte din Rusia: Pentagonul a confirmat că poate livra Kievului lansatoare multiple de rachete cu rază de acțiune de minimum 300 de kilometri Totodată, cancelarul german şi preşedintele francez "l-au chemat pe preşedintele rus să vegheze la o ameliorare a situaţiei umanitare a populaţiei civile". Cei doi lideri occidentali "au luat notă în mod pozitiv de angajamentul preşedintelui rus de a-i trata pe luptătorii capturaţi în conformitate cu dreptul internaţional umanitar, în particular cu convenţiile de la Geneva, şi de a garanta un acces neîngrădit Comitetului internaţional al Crucii Roşii". Putin se dă băiat bun: ar permite exportul pe mare În cursul discuţiei a fost abordată şi "situaţia alimentară mondială, deosebit de tensionată din cauza războiului de agresiune rus", cancelaria germană menţionând că "preşedintele Putin a dat asigurări că vrea să permită exportul de cereale din Ucraina, mai ales pe cale maritimă". Vladimir Putin s-a "angajat ca Rusia să nu profite de deschiderea centurii de mine instalate pentru a proteja porturile ucrainene, spre a permite exporturile de cereale cu nave, pentru a purta acţiuni ofensive", adaugă comunicatul Berlinului, precizând că cei trei lideri au fost acord asupra "rolului central" pe care trebuie să-l joace ONU pentru garantarea exporturilor. Conform preşedinţiei franceze, Emmanuel Macron şi Olaf Scholz i-au cerut lui Vladimir Putin să-i elibereze pe cei 2.500 de luptători retraşi în complexul siderurgic Azovstal din Mariupol şi care au fost făcuţi prizonieri de ruşi.

I-a furat mașina de sub nas (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

I-a furat mașina de sub nas

I-a furat mașina de sub nas. Un ieşean care a oprit la magazinul nonstop de la Casa Studenţilor şi a lăsat cheile în contactul mașinii parcate a avut surpriza să îi fie furată sub ochiilor. I-a furat mașina de sub nas Proprietarul stătea de vorbă cu doi amici întâlniţi în faţa magazinului iar când şi-a ridicat ochii a observat că mașina sa urca Copoul. Citește și: Ucraina, foarte aproape de a lovi ținte din Rusia: Pentagonul a confirmat că poate livra Kievului lansatoare multiple de rachete cu rază de acțiune de minimum 300 de kilometri Toți trei au luat-o la fugă, ba unul dintre ei chiar a reuşit să urce în cabină şi să scoată cheile din contact. Apoi au chemat poliţia, care a stabilit că hoţul este din Trifeşti, este beat criţă şi nu are permis de conducere. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Ursul-fantomă din Iași rupe internetul (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Ursul-fantomă din Iași rupe internetul

Ursul-fantomă din Iași rupe internetul. Imagini cu urme lăsate de un animal de talie mare în pădurea Bârnova-Dobrovăţ au stârnit rumoare, dar şi temeri: să fie vorba de un urs? Ursul-fantomă din Iași rupe internetul Fotografiile publicate cu două zile în urmă pe pagina de Facebook "Codrii Iaşilor – cunoaştem, preţuim, păstrăm" sunt clare şi destul de convingătoare. Potrivit administratorului paginii, pozele ar fi fost făcute de un inginer silvic în partea de sud a pădurii, aproape de limita cu judeţul Vaslui. Citește și: Ucraina, foarte aproape de a lovi ținte din Rusia: Pentagonul a confirmat că poate livra Kievului lansatoare multiple de rachete cu rază de acțiune de minimum 300 de kilometri Foarte probabil, sunt "urme de urs tânăr. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Trump vrea arme pentru toți americanii (sursa: CNN)
Internațional

Trump vrea arme pentru toți americanii

Trump vrea arme pentru toți americanii. Fostul preşedinte Donald Trump a cerut vineri "înarmarea cetăţenilor" pentru a lupta împotriva "răului din societatea noastră", care, a spus el, se află în spatele masacrului de la şcoala primară din Texas, transmite AFP. Trump vrea arme pentru toți americanii Miliardarul republican a luat cuvântul în faţa celei mai mai importante organizații de lobby americane a armelor de foc (NRA), care, întâmplător, şi-a ţinut convenţia anuală la câteva sute de mile de oraşul din Texas unde a avut loc masacrul în care au fost ucişi 19 copii şi două profesoare. "Existenţa răului în societatea noastră nu este un motiv pentru a dezarma cetăţenii care respectă legea", a spus fostul preşedinte. Citește și: Ucraina, foarte aproape de a lovi ținte din Rusia: Pentagonul a confirmat că poate livra Kievului lansatoare multiple de rachete cu rază de acțiune de minimum 300 de kilometri "Existenţa răului este motivul pentru care este necesară înarmarea cetăţenilor care respectă legea", a spus el. Donald Trump l-a acuzat pe succesorul său, Joe Biden, şi Partidul Democrat că exploatează politic "lacrimile familiilor îndoliate" încercând să adopte legi privind armele. Autorul masacrului "va arde în iad" Ca răspuns la apelurile de limitare a numărului armelor, conservatorii vin cu contra-argumentul unei mai bune tratări a problemelor de sănătate mintală ale americanilor, aspect asupra căruia Donald Trump a insistat în mod deosebit vineri. Atacatorul era un "nebun scăpat de sub control", a estimat fostul preşedinte. "Va arde în iad", a spus el. Donald Trump a cerut, de asemenea, o securitate sporită în şcolile americane, sugerând instalarea de "garduri zdravene" şi detectoare de metale în faţa şcolilor, precum şi înarmarea profesorilor. Cu câteva minute mai devreme, la aceeaşi convenţie a National Rifle Association (NRA), senatorul de Texas Ted Cruz a estimat că interzicerea sau confiscarea armelor ar duce la o creştere a criminalităţii. "Multe mai multe mame singure ar fi agresate, violate sau ucise în metrou", a spus el.

Curtea Penală Internațională așteaptă cooperare rusă (sursa: icc-cpi.int/)
Internațional

Curtea Penală Internațională așteaptă cooperare rusă

Curtea Penală Internațională așteaptă cooperare rusă. Rusia ar trebui să coopereze în cadrul anchetei Curţii Penale Internaţionale (CPI) privind presupusele crime de război comise de când Moscova a invadat Ucraina, a declarat vineri, la Haga, într-un interviu acordat AFP, procurorul CPI Karim Khan. Curtea Penală Internațională așteaptă cooperare rusă "Invitaţia există. Uşa mea este deschisă şi, de asemenea, voi continua să bat la uşa Federaţiei Ruse", a declarat Karim Khan. "Dacă există acuzaţii din partea Federaţiei Ruse, dacă există informaţii pe care le deţin, dacă îşi desfăşoară propriile investigaţii sau urmăriri penale sau dacă au informaţii relevante, vă rugăm să ni le împărtăşiţi", a adăugat el. Avocatul britanic a insistat, de asemenea, că cei vinovaţi de crime de război ar putea fi aduşi în faţa justiţiei, deşi a refuzat să spună dacă preşedintele Vladimir Putin s-ar putea număra, într-o bună zi, printre suspecţi. Rusia face ce știe: răspândește minciuni Nici Rusia şi nici Ucraina nu sunt membri ai CPI, dar Kievul a acceptat jurisdicţia Curţii şi colaborează cu parchetul în investigarea posibilelor crime de război şi crime împotriva umanităţii comise pe teritoriul său. Procurorul CPI a anunţat la patru zile după invazia rusă o anchetă asupra situaţiei din Ucraina, care de atunci a primit undă verde de la zeci de state părţi la CPI. Citește și: Ucraina, foarte aproape de a lovi ținte din Rusia: Pentagonul a confirmat că poate livra Kievului lansatoare multiple de rachete cu rază de acțiune de minimum 300 de kilometri Cu toate acestea, Rusia susţine că acuzaţiile de crime de război sunt false, iar preşedintele Putin a justificat invazia afirmând că în estul Ucrainei are loc un genocid al populaţiei vorbitoare de limbă rusă. "Dacă cineva face astfel de acuzaţii, atunci cooperează, împărtăşeşte informaţiile", a remarcat Karim Khan.

Putin vrea să atace iar Kievul (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Putin vrea să atace iar Kievul

Putin vrea să atace iar Kievul. Conducerea Federaţiei Ruse se pare că nu a abandonat ideea de a captura capitala Ucrainei, relatează vineri Ukrainska Pravda, citând publicaţia independentă rusă Meduza.io, potrivit căreia Kremlinul încă mai crede că armata rusă poate să câştige războiul în Ucraina. Putin vrea să atace iar Kievul În ciuda faptului că, în mod clar, rezultatele armatei ruse nu sunt în conformitate cu planurile iniţiale ale Moscovei, Kremlinul discută din nou despre un posibil atac asupra Kievului şi chiar speră la o victorie pe scară largă în războiul declanşat în Ucraina, comentează jurnaliştii de la Ukrainska Pravda. Pe fondul unui avans neînsemnat în Donbas, administraţia preşedintelui rus Vladimir Putin consideră că "poate duce războiul din Ucraina până la victorie" în câteva luni, relatează Meduza.io, citând două surse apropiate Kremlinului şi o sursă din administraţia prezidenţială de la Moscova. Potrivit acestora, "programul minim" pentru "declararea victoriei" la sfârşitul lunii mai 2022 este considerat de Kremlin ca fiind capturarea de către trupele ruse a întregului teritoriu al regiunilor Doneţk şi Lugansk, unde în prezent au loc lupte înverşunate. "Programul maxim" al Kremlinului Sursele publicaţiei Meduza.io - declarată "agent străin" de către autorităţile ruse - susţin că Kremlinul nu a renunţat la ideea de a prelua sub control capitala ucraineană Kiev. Astfel, "programul maxim" ar viza în continuarea ocuparea capitalei ucrainene. Citește și: Ucraina, foarte aproape de a lovi ținte din Rusia: Pentagonul a confirmat că poate livra Kievului lansatoare multiple de rachete cu rază de acțiune de minimum 300 de kilometri "Oricum îi vom bate pe ucraineni. Cel mai probabil, până în toamnă totul se va termina", a declarat una dintre sursele publicaţiei Meduza.io, citată de media ucrainene. Astfel de sentimente ar fi răspândite nu numai la Kremlin, ci şi la nivelul conducerii Rusiei Unite, partidul aflat la putere în Rusia. Opțiunea cu "sânge puțin", consumată Interlocutorii Meduza.io nu ştiu cum evaluează în prezent Ministerul rus al Apărării perspectivele unui atac asupra Kievului. Anterior, publicaţia scria că, deja la sfârşitul lunii martie, conducerea militară rusă s-a resemnat în cele din urmă cu faptul că Kievul nu poate fi luat "cu sânge puţin", adică de forţele deja implicate în aşa-numita "operaţiune specială". Moscova şi-a retras trupele de lângă Kiev la sfârşitul lunii martie, după ce nu a reuşit să captureze capitala ucraineană, concentrându-şi eforturile pe cucerirea regiunilor Doneţk şi Lugansk până la graniţa lor administrativă. Rusia a declanşat o invazie în Ucraina la 24 februarie, prima agresiune majoră împotriva unui stat independent după cel de-Al Doilea Război Mondial.

Biserica Ortodoxă ucraineană, ruptură de Moscova (sursa: Facebook/Українська Православна Церква)
Eveniment

Biserica Ortodoxă ucraineană, ruptură de Moscova

Biserica Ortodoxă ucraineană, ruptură de Moscova. Subordonată până în prezent Patriarhiei Ruse, aceasta a anunţat vineri desprinderea de aceasta după ce Rusia a invadat Ucraina, declarându-şi "deplina independenţă" de autorităţile spirituale ruse, iniţiativă istorică, relatează AFP. Biserica Ortodoxă ucraineană, ruptură de Moscova "Nu suntem de acord cu patriarhul Rusiei, Kirill, în ceea ce priveşte războiul în Ucraina", a explicat într-un comunicat Biserica Ortodoxă ucraineană, în finalul conciliului consacrat "agresiunii" ruse împotriva Ucrainei, pronunţând "deplina independenţă şi autonomie a Bisericii Ortodoxe ucrainene". Ramura moscovită a Bisericii Ortodoxe din Ucraina era până în prezent subordonată patriarhului rus Kirill, care şi-a exprimat clar sprijinul pentru ofensiva preşedintelui Vladimir Putin în Ucraina. Citește și: De ce nu se discută despre sancțiuni împotriva Rusiei în sectorul nuclear: Franța și Ungaria continuă afacerile cu Rosatom. Slovacia depinde combustibilul livrat de TWEL "Conciliul condamnă războiul, care este o încălcare a poruncii Domnului şi îşi exprimă condoleanţele pentru toţi cei care suferă din cauza războiului", adaugă comunicatul. Potrivit Bisericii Ucrainei, relaţiile sale cu conducerea sa moscovită erau "complicate sau inexistente" de când în Ucraina a fost declarată legea marţială. Miza, mănăstirile din Ucraina Această iniţiativă este a doua schismă ortodoxă în Ucraina în ultimii ani. O parte a Bisericii ucrainene se desprinsese deja de Moscova în 2019 din cauza rolului jucat de Kremlin în această ţară. Invazia decisă de Vladimir Putin şi sprijinul lui Kirill acordat războiului a plasat Biserica ucraineană încă ataşată Moscovei într-o situaţie din ce în ce mai dificil de susţinut. Sute dintre preoţii săi au semnat recent o scrisoare deschisă cerând judecarea lui Kirill de către un tribunal religios din cauza poziţiilor adoptate de acesta faţă de conflict. Ucraina este de importanţă majoră pentru Biserica Ortodoxă Rusă, întrucât unele dintre cele mai importante mănăstiri ale acesteia sunt situate pe teritoriul ucrainean.

Cum a luat USR puterea rurală (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Politică

Cum a luat USR puterea rurală

Cum a luat USR puterea rurală. Comuna Mirceşti din județul Iași rămâne una greu de guvernat. Cum a luat USR puterea rurală Exasperat de lipsa de eficienţă a Consiliului Local sau, poate, de incapacitatea de a stabili un mod de colaborare între consilierii USR şi cei ai PNL (sunt şase aleşi din fiecare tabără), primarul a încercat să scape de "rebeli". Citește și: Șantajul lui Putin: cere ridicarea sancțiunilor pentru „depășirea crizei alimentare” cauzate tocmai de invadarea Ucrainei. Transporturile de grâne ucrainene pe mare, blocate de Rusia Astfel, în şedinţa din 6 aprilie, consilierii liberali şi singurul consilier de la PSD au fost excluşi din CL prin votul celorlalţi consilieri, de la USR. Dar cum a fost posibil aşa ceva? Continuarea, în Ziarul de Iași.

Pandemia de COVID a digitalizat justiția (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Pandemia de COVID a digitalizat justiția

Pandemia de COVID a digitalizat justiția. Peste nouă milioane de documente au fost descărcate anul trecut din portarurile instanţelor de judecată arondate Curţii de Apel din Iaşi. Pandemia de COVID a digitalizat justiția Lucru imposibil de realizat înainte de pandemie. Virusul care la nivel mondial a îmbolnăvit peste jumătate de miliard de oameni şi i-a ucis pe mai mult de şase milioane dintre aceştia, a produs în justiţia ieşeană o mutaţie ireversibilă. Citește și: Șantajul lui Putin: cere ridicarea sancțiunilor pentru „depășirea crizei alimentare” cauzate tocmai de invadarea Ucrainei. Transporturile de grâne ucrainene pe mare, blocate de Rusia Adică s-a trecut la digitalizarea dosarelor şi la adoptarea unor tehnologii care eficientizează procesele de judecată. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Șantajul Kremlinului: vreți grâne, ridicați sancțiunile (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Șantajul Kremlinului: vreți grâne, ridicați sancțiunile

Șantajul Kremlinului: vreți grâne, ridicați sancțiunile. Preşedintele rus Vladimir Putin s-a declarat joi gata să ajute la "depăşirea crizei alimentare" provocate de blocarea cerealelor ucrainene şi ruseşti din cauza conflictului în curs, dacă vor fi ridicate sancţiunile împotriva Moscovei, relatează France Presse şi Reuters. Șantajul Kremlinului: vreți grâne, ridicați sancțiunile Rusia "este pregătită să aducă o contribuţie semnificativă la depăşirea crizei alimentare prin export de cereale şi îngrăşăminte, sub rezerva ridicării restricţiilor motivate politic de către Occident", a spus Putin, potrivit unui comunicat al Kremlinului, în timpul unui apel telefonic cu prim-ministrul italian Mario Draghi. Kremlinul precizează că acest apel a avut loc "la iniţiativa părţii italiene". Putin a dat asigurări că acuzaţiile occidentale potrivit cărora Moscova blochează exporturile de cereale ucrainene de la ofensiva ei în Ucraina "nu sunt fondate". Citește și: Autoritatea lui Putin se fisurează încetul cu încetul: văduva mentorului său din perioada Sankt Petersburg îi apără pe oamenii de cultură ruși care critică invadarea Ucrainei "Dificultăţile apărute sunt legate, printre altele, de perturbările în funcţionarea canalelor de producţie şi logistică, precum şi de politica financiară a ţărilor occidentale în timpul pandemiei de coronavirus", a declarat el. "Situaţia s-a înrăutăţit din cauza restricţiilor anti-ruse impuse de Statele Unite şi Uniunea Europeană", a asigurat el, referindu-se la salvele de sancţiuni fără precedent care au lovit Rusia, notează AFP. Rusia + Ucraina = o treime din grâul mondial Ucraina, un exportator major de cereale, în special porumb şi grâu, are producţia blocată din cauza luptelor.La rândul ei, Rusia, o altă putere cerealieră, nu îşi poate vinde producţia şi îngrăşămintele din cauza sancţiunilor occidentale care afectează sectoarele financiare şi logistice. Cele două ţări produc o treime din grâul mondial. Vladimir Putin l-a informat de asemenea pe Draghi despre "lucrările în curs pentru a stabili o viaţă liniştită în oraşele eliberate din Donbas" şi că procesul de pace a fost "îngheţat de Kiev", mai notează AFP. Lavrov ironizează planul italian de pace Potrivit unui comunicat al guvernului italian, "apelul a fost dedicat evoluţiei situaţiei din Ucraina şi eforturilor de a găsi o soluţie comună la criza alimentară în curs, precum şi gravelor repercusiuni asupra celor mai sărace ţări ale lumii". Niciunul dintre cei doi lideri nu a vorbit direct despre planul de pace în Ucraina propus de Italia. Şeful diplomaţiei ruse Serghei Lavrov a considerat joi că acest plan prezentat de Italia la ONU nu este "serios" şi că el nu îi cunoaşte conţinutul decât din presă, textul nefiind comunicat Moscovei. Printre altele, Putin i-a mai spus lui Draghi că Rusia este gata să continue furnizarea neîntreruptă de gaz către Italia.

Cadrele medicale, în instanță pentru COVID (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Justiție

Cadrele medicale, în instanță pentru COVID

Cadrele medicale, în instanță pentru COVID. Au trecut doi ani de pandemie, iar pe holurile Tribunalului, cei aflaţi în prima linie, declaraţi până nu de mult eroi - medici, asistenţi medicali, infirmiere, brancardieri - continuă să se lupte şi acum pentru sporurile de risc neprimite. Cadrele medicale, în instanță pentru COVID Pe rolul instanţei ieşene sunt zeci de litigii de muncă, majoritatea pentru neacordarea sporului COVID de maxim 30% în perioada martie-august 2020. Cele mai multe plângeri au venit din partea personalului medical de la Spitalul de Boli Infecţioase Sfânta Parascheva, unitate medicală COVID încă din prima zi a pandemiei. Citește și: Autoritatea lui Putin se fisurează încetul cu încetul: văduva mentorului său din perioada Sankt Petersburg îi apără pe oamenii de cultură ruși care critică invadarea Ucrainei "Au fost o grămadă de anomalii în ceea ce priveşte acordarea acestor sporuri. Din martie 2020 şi până în luna decembrie a aceluiaşi an, angajaţii din sistemul sanitar aflaţi în spitale COVID şi suport-COVID trebuiau să primească acest spor COVID", a spus Iulian Cozianu, preşedintele Sanitas Iaşi. Continuarea, în Ziarul de Iași.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră