joi 25 decembrie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Autor: Alex Preda

2016 articole
Alex Preda

Internațional

Putin se crede Stalin în 1945

Putin se crede Stalin în 1945. Preşedintele rus a dat asigurări că, "la fel ca în 1945, victoria va fi a noastră", sporind comparaţiile între cel de-al doilea Război Mondial şi conflictul din Ucraina, într-un mesaj de felicitare transmis de 8 mai - cu prilejul celei de-a 77-a aniversări a victoriei asupra Germaniei naziste - liderilor şi cetăţenilor din mai multe ţări ex-sovietice, dar şi regiunilor separatiste din estul Ucrainei. Putin se crede Stalin în 1945 "Astăzi, militarii noştri, la fel ca strămoşii lor, se bat cot la cot pentru eliberarea ţării lor natale de mizeria nazistă, cu încrederea că, la fel ca în 1945, victoria va fi a noastră", a susţinut Putin. "Astăzi, datoria comună este de a împiedica renaşterea nazismului, care a provocat atâtea suferinţe popoarelor din diferite ţări", a adăugat şeful statului rus, exprimându-şi dorinţa ca "noile generaţii să fie demne de amintirea taţilor şi bunicilor lor". "Este nevoie să conservăm şi să transmitem (...) adevărul despre faptele războiului, valorile spirituale comune şi tradiţiile de prietenie şi frăţie", a spus Putin, citat de Kremlin. În intervenţia sa, Putin şi-a înmulţit referirile nu doar la militari, ci şi la civilii din "frontul interior", "care au zdrobit nazismul cu preţul nenumăratelor sacrificii". Delirul anti-nazist din capul lui Putin "Din nefericire, astăzi, nazismul ridică din nou capul", a apreciat preşedintele rus, într-un pasaj destinat ucrainenilor. "Datoria noastră sacră este de a-i împiedica pe moştenitorii ideologici ai celor care au fost învinşi" în ceea ce Moscova numeşte "Marele Război patriotic" "să-şi ia revanşa", a mai spus Putin, care le-a urat "tuturor locuitorilor Ucrainei un viitor paşnic şi drept". EFE notează că felicitările au fost adresate guvernelor şi popoarelor din Azerbaidjan, Armenia, Belarus, Kazahstan, Kîrgîzstan, R. Moldova, Tadjikistan, Turkmenistan şi Uzbekistan, dar şi autoproclamatelor republici Abhazia şi Osetia de Sud. Felicitări pentru Donețk și Lugansk În plus, Putin i-a felicitat pe liderii şi pe cetăţenii autoproclamatelor "republici populare" Doneţk şi Lugansk, recunoscute de Moscova cu doar câteva zile înaintea lansării invaziei militare în Ucraina. Putin a felicitat şi popoarele Georgiei şi Ucrainei, însă nu şi autorităţile celor două ţări, care şi-au manifestat interesul de a adera la NATO. Citește și: Marcarea sfârșitului celui de-al doilea război mondial trimite Rusia și SUA în plin război rece: șeful Dumei de la Moscova acuză Washingtonul de implicare directă în războiul din Ucraina Luni, 9 mai, la Moscova va fi organizată o paradă militară care să marcheze victoria împotriva Germaniei naziste. Atunci când a anunţat, la 24 februarie, lansarea "operaţiunii militare speciale" ruse în Ucraina, Putin a afirmat că obiectivul acestei intervenţii este "demilitarizarea şi denazificarea" Ucrainei.

Putin spune că Occidentul este de vină (sursa: kremlin.ru)
NATO avertizează: Rusia va continua distrugerile (sursa: Facebook/NATO)
Internațional

NATO avertizează: Rusia va continua distrugerile

NATO avertizează: Rusia va continua distrugerile. Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a declarat că Alianţa Nord-Atlantică "nu a observat nicio schimbare" în strategia nucleară a Moscovei, însă a avertizat că trebuie să ne pregătim pentru "şi mai multe distrugeri masive" comise de Rusia în războiul din Ucraina şi a pledat pentru "intensificarea" livrărilor de arme către Kiev, transmite duminică EFE. NATO avertizează: Rusia va continua distrugerile "Trebuie să ne pregătim pentru ofensiva rusă, pentru o şi mai mare brutalitate, mai multă suferinţă şi chiar o mai mare distrugere masivă a infrastructurii critice şi a zonelor rezidenţiale", a apreciat Stoltenberg într-un interviu publicat duminică de cotidianul belgian Le Soir. Chiar şi aşa, a continuat Stoltenberg, "de la începerea războiului din Ucraina, la 24 februarie, NATO nu a văzut nicio schimbare în strategia nucleară a Rusiei", în pofida ameninţărilor proferate de preşedintele rus Vladimir Putin de a folosi arme de acest tip. Stoltenberg pledează pentru furnizarea de armament Ucrainei "Este de datoria noastră să reducem acest risc. NATO este alianţa cea mai puternică din lume. Iar mesajul nostru este clar: după folosirea armelor nucleare, vor exista doar învinşi în toate taberele", a avertizat fostul premier norvegian, care a atras atenţia că, "din nefericire", acest război "ar putea dura luni sau chiar ani". Citește și: Marcarea sfârșitului celui de-al doilea război mondial trimite Rusia și SUA în plin război rece: șeful Dumei de la Moscova acuză Washingtonul de implicare directă în războiul din Ucraina Pentru "a respinge invazia rusă în mod sustenabil şi de succes", Kievul trebuie "să treacă la arme occidentale moderne", a spus el. "Ucraina are nevoie urgent de armament greu. Occidentul trebuie să-şi intensifice livrările, să facă mai mult şi să se pregătească pentru un angajament pe termen lung. Trebuie să ne asigurăm că Ucraina se poate apăra. Curajul şi vitejia militarilor ucraineni nu vor fi de ajuns. Este nevoie şi de un sprijin militar susţinut din partea Occidentului", a pledat Stoltenberg. Putin voia mai puțin NATO, a primit mai mult "Putin a început războiul pentru că voia mai puţin NATO la frontierele sale. A obţinut exact contrariul, adică mai mult NATO la frontierele sale, mai multă prezenţă a Alianţei pe flancul estic şi, posibil, doi noi membri (Suedia şi Finlanda) ai NATO", a explicat el, adăugând că, dacă cele două ţări decid în cele din urmă să se alăture Alianţei Nord-Atlantice, ele "vor putea să se integreze rapid". Stoltenberg se aşteaptă ca la summitul din Madrid al alianţei, de la sfârşitul lunii iunie, liderii ţărilor NATO "să accepte să-şi consolideze capacităţile de apărare şi descurajare", dat fiind că "ne confruntăm cu cea mai mare provocare de securitate a acestei generaţii", nu doar din cauza Rusiei, ci şi din cauza terorismului, a atacurilor cibernetice şi a implicaţiilor ascensiunii Chinei asupra politicii de securitate. "Aliaţii NATO au fost cândva inamici, dar am reuşit să construim instituţii precum NATO şi Uniunea Europeană pe ruinele celui de-al doilea Război Mondial pentru a evita războiul", a amintit Stoltenberg.

Talibanii acoperă fețele femeilor din Afganistan (sursa: voanews.com)
Eveniment

Talibanii acoperă fețele femeilor din Afganistan

Talibanii acoperă fețele femeilor din Afganistan. Regimul de la Kabul a decretat sâmbătă că toate femeile şi fetele din Afganistan vor fi obligate să poarte văl integral în public, măsură ce se adaugă lungii liste de restricţii împotriva afganelor de când fundamentaliştii au obţinut controlul asupra ţării în august 2021, transmite EFE. Talibanii acoperă fețele femeilor din Afganistan "Deşi 99% dintre femeile afgane poartă deja hijab, şi restul ar trebui să-l poarte şi nu au nicio scuză" să nu o facă, a anunţat într-un ordin public atotputernicul Minister al Propagării Virtuţii şi Prevenirii Viciului. Documentul menţionează că "hijabul" se referă la toate acele veşminte care acoperă întregul corp şi că în acest caz "burqa este cea mai bună variantă dintre toate". Ordinul stabileşte că femeile "care lucrează cu Emiratul Islamic (numele pe care l-au dat talibanii regimului lor - n.r.) în departamente relevante şi nu folosesc hijab, vor fi date afară din locurile lor de muncă", la fel şi "dacă fiica sau soţia unui angajat/funcţionar guvernamental nu poartă hijab", angajatul va fi suspendat. Pedepsele le primesc bărbații În cazul în care femeile afgane nu respectă acest ordin, într-o primă instanţă forţele de securitate vor informa tutorele sau bărbatul din acel cămin, iar dacă femeile continuă să nu se supună, bărbatul va fi audiat, poate "fi reţinut pentru trei zile şi, în ultimă instanţă, predat tribunalelor ca să-şi primească pedeapsa", avertizează comunicatul. Citește și: Marcarea sfârșitului celui de-al doilea război mondial trimite Rusia și SUA în plin război rece: șeful Dumei de la Moscova acuză Washingtonul de implicare directă în războiul din Ucraina "Femeile care nu sunt nici prea tinere, nici prea bătrâne ar trebui sa-şi acopere faţa cu un văl, cu excepţia ochilor, atunci când se află în faţa unui bărbat care nu este un membru apropiat al familiei" pentru a evita provocările. Iar dacă nu au nicio treabă de făcut afară, este "mai bine pentru ele să stea acasă", se adaugă în document. Ceva mai multă libertate la Kabul Multe femei din Afganistan poartă pe cap o eşarfă din motive religioase, însă multe din zonele urbane, precum capitala Kabul, nu-şi acoperă şi faţa, notează Reuters. Activista socială afgană Yalda Parwani a declarat pentru EFE că această impunere cu care fundamentaliştii le vizează pe femei este o modalitate de "a-i convinge pe propriii lor combatanţi că impun o guvernare islamică în Afganistan aşa cum le-au promis în timpul războiului din ultimii 20 de ani". "Hijabul este fericirea şi orgoliul nostru ca femei musulmane, însă guvernul taliban pur şi simplu ne impune să folosim codul lor vestimentar specific", a spus ea. SUA sunt "extrem de preocupate" SUA sunt "extrem de preocupate" de restricţiile asupra drepturilor femeilor din Afganistan, a declarat un purtător de cuvânt al Departamentului de Stat american, după ce talibanii au impus sâmbătă portul vălului integral în public, transmite AFP. "Suntem extrem de preocupaţi că drepturile femeilor şi fetelor afgane şi progresele realizate în acest domeniu în ultimii 20 de ani sunt tăiate", a afirmat oficialul american. Washingtonul şi aliaţii săi sunt "profund îngrijoraţi de măsurile recente luate de talibani împotriva femeilor şi fetelor, printre care restricţiile referitoare la educaţie şi călătorii", a adăugat el.

Kremlinul și Casa Albă, acuzații dure (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Kremlinul și Casa Albă, acuzații dure

Kremlinul și Casa Albă, acuzații dure. Preşedintele Dumei de Stat (camera inferioară a parlamentului rus), Viaceslav Volodin, a acuzat sâmbătă Washingtonul de coordonarea operaţiunilor militare din Ucraina. Ceea ce constituie, în opinia sa, o implicare directă a SUA într-o acţiune militară împotriva Rusiei, transmite Reuters. Kremlinul și Casa Albă, acuzații dure "Washingtonul coordonează şi desfăşoară practic operaţiuni militare, prin urmare participă direct la acţiuni militare împotriva ţării noastre", a scris Volodin pe canalul său de Telegram. Washingtonul şi membrii europeni ai NATO au livrat Kievului armament greu pentru a ajuta autorităţile ucrainene să reziste unei ofensive ruse care a dus la ocuparea unor părţi din estul şi sudul Ucrainei, dar nu au avut succes în ocuparea Kievului, notează Reuters. Citește și: Putin refuză să ofere scuze publice după declarația lui Lavrov conform căreia Hitler avea origini evreiești. Kremlinul consideră Polonia „o sursă de amenințare” Totuşi, SUA şi aliaţii lor din NATO au declarat în mod repetat că nu vor lua parte la luptele în sine, pentru a evita să devină părţi în conflict. SUA admite ajutorul, dar nu pe ținte precise Oficiali americani au transmis că SUA au oferit informaţii Ucrainei pentru a o ajuta să contracareze asaltul rusesc, dar au negat faptul că aceste informaţii ar include date despre ţinte precise. Volodin este un susţinător declarat al acţiunilor din Ucraina, pe care Moscova le numeşte "operaţiuni militare speciale", şi a mai spus că experţi străini au consiliat Ucraina din momentul "loviturii de stat", posibil, o referire la alegerea democratică din 2019 a preşedintelui ucrainean Volodimir Zelenski. Blinken: Putin falsifică istoria Secretarul de stat american Antony Blinken a declarat că preşedintele rus Vladimir Putin caută "să distorsioneze istoria", în contextul evenimentelor de marcare a sfârşitului celui de-al doilea Război Mondial, "pentru a-şi justifica războiul neprovocat şi brutal împotriva Ucrainei", relatează sâmbătă dpa. "În timp ce războiul face ravagii în Europa, trebuie să ne întărim în hotărârea noastră de a ne opune celor care caută acum să manipuleze memoria istorică pentru a-şi promova propriile lor ambiţii", a apreciat Blinken, într-o declaraţie pe fondul aniversării a 77 de ani de la victoria împotriva naziştilor. Parada militară rusă de pe 9 mai, așteptată cu interes "În timp ce marcăm sfârşitul celui de-al doilea Război Mondial în Europa, avem o datorie sacră faţă de cei căzuţi: să spunem adevărul despre trecut şi să-i sprijinim pe toţi aceia care în vremurile noastre apără libertatea", a adăugat şeful diplomaţiei americane. Încheierea celui de-al doilea Război Mondial este marcată în întreaga lume la 8 mai, dar Rusia sărbătoreşte victoria sovieticilor asupra regimului nazist la 9 mai. Moscova plănuieşte o paradă militară la care este de aşteptat ca Putin să vorbească despre războiul din Ucraina, notează dpa.

Armand, "faultată" de Iohannis și Ciucă (sursa: Facebook/Clotilde Armand)
Eveniment

Armand, "faultată" de Iohannis și Ciucă

Armand, "faultată" de Iohannis și Ciucă. Primarul Sectorului 1, Clotilde Armand, susţine că "a fost retrasă" de pe lista de participanţi la evenimentul care a avut loc sâmbătă de la Şcoala Gimnazială "Uruguay", fiind anunţată despre acest aspect "în ultimul moment". Armand, "faultată" de Iohannis și Ciucă "M-am bucurat să văd că Prima Doamnă a Statelor Unite ale Americii - Jill Biden şi Prima Doamna a României - Carmen Iohannis au vizitat Şcoala Gimnazială din Sectorul 1 al Capitalei. Şcoala Gimnazială este un proiect la care ţin mult şi pentru care am muncit mult. Un proiect pe care l-am propus săptămâna aceasta la vot în şedinţa de Consiliu Local şi care a trecut cu unanimitate de voturi. Peste 150 de elevi din Ucraina îşi vor desfăşura orele de curs într-un spaţiu special amenajat cu profesori de origine ucraineană sau în sistem online cu şcoli din Ucraina. PS: Am fost anunţată în ultimul moment că am fost retrasă de pe lista de invitaţi participanţi la evenimentul de astăzi cu toate că această şcoală este proiectul Primăriei Sectorului 1. Motivul?! Vă las pe voi să-l ghiciţi. Eu n-am primit nici o lămurire", a scris edilul pe Facebook. "Orgolii politice ale unor persoane din vârful statului român" Clotilde Armand mai susţine că "sunt multe lucruri care nu se văd în spatele acestei vizite". "Şi din păcate din cauza unor orgolii politice ale unor persoane din vârful statului român este destul de frustrant să vezi cum munca ta şi a echipei tale este atribuită unor personaje care n-au pus umărul deloc la acest proiect. Au venit unii politicieni să-şi băga capul în poză. Nimic consistent. Pentru cine nu ştie: acest proiect educaţional este finanţat integral de la bugetul local al Sectorului 1 şi creat de Primăria Sectorului 1. Astăzi a fost deturnat de nişte politicieni care n-au făcut nimic să ne sprijine. Dimpotrivă. Citește și: Putin refuză să ofere scuze publice după declarația lui Lavrov conform căreia Hitler avea origini evreiești. Kremlinul consideră Polonia „o sursă de amenințare” Aş fi preferat să-i văd pe aceştia mai aproape de refugiaţii din Ucraina şi de nevoile elevilor în tot timpul anului. Cu smerenie, cu modestie. Lăsând PR-ul de prost gust la o parte. Poate vom reuşi să înţelegem că suferinţa unui război trebuie să nască mai multă implicare şi empatie faţă de semeni fără să ne mândrim de binele făcut, poate vom realiza că nu mai trebuie politizată educaţia. Doar împreună vom reuşi să progresăm spre binele comunităţii noastre", a adăugat primarul Sectorului 1. Jill Biden, în România Prima Doamnă a Statelor Unite ale Americii, Jill Biden, şi soţia preşedintelui României, Carmen Iohannis, au vizitat, sâmbătă, la Şcoala Gimnazială "Uruguay" din Sectorul 1 al Capitalei, care găzduieşte elevi ucraineni refugiaţi. Au fost prezenţi ministrul Educaţiei, Sorin Cîmpeanu, însărcinatul cu afaceri ad-interim al SUA în România, David Muniz, secretarul de stat adjunct pentru Afaceri europene şi eurasiatice Karen Donfried, fostul ambasador american la Bucureşti (2009 - 2012) Mark Gitenstein, în prezent ambasadorul SUA la Uniunea Europeană, şi soţia acestuia, Elizabeth Gitenstein, consilierul prezidenţial Ligia Deca.

Metoda "Accidentul", adaptată la tratamentul COVID (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Metoda "Accidentul", adaptată la tratamentul COVID

Metoda "Accidentul", adaptată la tratamentul COVID. Escrocii care folosesc metoda "Accidentul" s-au adaptat la noile condiţii. Metoda "Accidentul", adaptată la tratamentul COVID În locul unui accident auto, au început să invoce coronavirusul, spunându-le victimelor că o rudă a lor are nevoie urgentă de ventilator. Citește și: Putin refuză să ofere scuze publice după declarația lui Lavrov conform căreia Hitler avea origini evreiești. Kremlinul consideră Polonia „o sursă de amenințare” Metoda pare să meargă unsă. Din zece persoane apelate de o gaşcă de escroci, într-un astfel de caz, opt au plătit sume importante. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Iubita jurnalistului belarus Roman Protasevici, închisoare (sursa: Agerpres)
Internațional

Iubita jurnalistului belarus Roman Protasevici, închisoare

Iubita jurnalistului belarus Roman Protasevici, închisoare. Un tribunal din Belarus a condamnat-o vineri la şase ani de închisoare pe partenera rusă a opozantului belarus Roman Protasevici, la un al după arestarea lor spectaculoasă la bordul unui avion care a fost interceptat şi constrâns să aterizeze la Minsk de un avion de vânătoare, relatează AFP. Iubita jurnalistului belarus Roman Protasevici, închisoare La capătul unui proces care s-a ţinut cu uşile închise la Grodno, în vestul Belarusului, Sofia Sapega, iubita opozantului, a fost "trimisă la şase ani de închisoare într-o colonie corecţională cu regim general", a precizat Curtea Supremă din Belarus într-un comunicat. Ea a fost găsită vinovată în special de incitare la ură socială şi la colectarea ilegală de date personale, conform aceleiaşi surse. Citește și: Putin refuză să ofere scuze publice după declarația lui Lavrov conform căreia Hitler avea origini evreiești. Kremlinul consideră Polonia „o sursă de amenințare” Sofia Sapega, în vârstă de 24 de ani, şi Roman Protasevici, de 27 de ani, au fost arestaţi în mai 2021 la Minsk după deturnarea forţată a avionului companiei Ryanair în care se aflau şi care zbura de la Atena la Vilnius de un avion de vânătoare MiG-29 al armatei belaruse. Deturnarea unui avion de călători cu un MiG-29 Această interceptare a stârnit reacţii puternice. Belarusul a afirmat că a interceptat avionul după ce a primit o "alertă cu bombă", însă o anchetă derulată de o agenţie a ONU a concluzionat că aceasta a fost "falsă în mod deliberat". După arestarea lor, Protasevici, care locuia în Europa din 2019, şi iubita sa au apărut în înregistrări video în care spuneau că "au mărturisit", însă simpatizanţii lor au afirmat că a fost vorba totuşi de confesiuni obţinute prin constrângere. Protasevici este un fost redactor-şef al Nexta, instituţie media care a jucat un rol de prim-plan în valul mare de contestaţie după realegerea în 2020 a preşedintelui belarus Aleksandr Lukaşenko, care conduce cu mână de fier ţara începând din 1994. Opozantul este în prezent în arest la domiciliu în Belarus în aşteptarea procesului.

Rușii ucid metodic civili în Ucraina (sursa: Facebook/EC)
Internațional

Rușii ucid metodic civili în Ucraina

Rușii ucid metodic civili în Ucraina. Organizaţia Amnesty International a anunţat vineri că strânge dovezi conform cărora trupele ruse au comis crime de război în Ucraina, atunci când au ocupat o zonă din apropierea capitalei Kiev în februarie şi martie, transmite Reuters. Rușii ucid metodic civili în Ucraina De asemenea, civilii au suferit abuzuri precum acte de tortură din partea forţelor ruse în regiunea Kiev în primele etape ale invaziei lansate de Kremlin pe 24 februarie. "Acestea nu sunt incidente izolate. Ele sunt parte a unui tipar din orice loc unde forţele ruse au deţinut controlul într-un oraş sau sat", a declarat Donatella Rovera, consilier în cadrul Amnesty International pentru răspunsul la crize, într-o conferinţă de presă la Kiev. Citește și: Putin refuză să ofere scuze publice după declarația lui Lavrov conform căreia Hitler avea origini evreiești. Kremlinul consideră Polonia „o sursă de amenințare” Informaţiile colectate de Amnesty International "pot fi utilizate, sperăm, pentru tragerea la răspundere a autorilor, dacă nu astăzi, într-o zi din viitor", a spus ea. Rusia, care îşi numeşte invazia în Ucraina drept "operaţiune specială pentru denazificarea" ţării vecine şi pentru dezarmarea ei, neagă că forţele sale au comis abuzuri. "O mulţime de crime de război evidente" Autorităţile ucrainene afirmă că anchetează peste 9.000 de potenţiale crime de război comise de trupele ruse. De asemenea, Curtea Penală Internaţională investighează presupuse crime de război. Raportul Amnesty International este cel mai recent care documentează crime de război comise de forţele ruse în timpul ocupării zonei situate la nord-vest de Kiev, inclusiv a oraşului Bucea, unde autorităţile ucrainene au spus că au fost ucişi peste 400 de civili. Rusia şi-a retras la începutul lui aprilie trupele din acea zonă. Documentul arată că forţele ruse au comis "o mulţime de crime de război evidente" în Bucea, printre care numeroase crime în apropierea intersecţiei străzilor Iablunska şi Vodoprovidna. Amnesty International: "execuţii extrajudiciare" Amnesty International a precizat că a documentat 22 de cazuri de ucideri ilegale comise, "dintre care majoritatea au fost ceea ce par a fi execuţii extrajudiciare". "Povestea despre Bucea este o înscenare şi un fals", a reacţionat purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, solicitat de Reuters să comenteze despre raportul Amnesty International. Acelaşi raport denunţă drept crime de război şi loviturile aeriene ruse comise în 1-2 martie asupra a opt blocuri de locuinţe din oraşul Borodianka, operaţiune soldată cu cel puţin 40 de morţi în rândul civililor.

Putin susține tacit antisemitismul lui Lavrov (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Putin susține tacit antisemitismul lui Lavrov

Putin susține tacit antisemitismul lui Lavrov. Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a afirmat vineri că există o retorică ostilă din partea Poloniei care ar putea fi "o sursă de ameninţare", consemnează Reuters. Polonia a fost printre cele mai vehemente susţinătoare ale unor sancţiuni mai dure ale Uniunii Europene împotriva Rusiei, după invazia în Ucraina, şi ale înarmării forţelor ucrainene de către NATO, reaminteşte agenţia. Putin susține tacit antisemitismul lui Lavrov Ministrul polonez al mediului, Anna Moskwa, a afirmat luni că ţara sa este "mândră să fie pe lista de ţări ostile" a preşedintelui rus Vladimir Putin. Peskov a refuzat să confirme că Putin i-a prezentat scuze premierului israelian Naftali Bennett, după ce ministrul rus de externe Serghei Lavrov a susţinut că Adolf Hitler avea origini evreieşti. Citește și: După "Moscova", încă o navă rusă din flota Mării Negre pare să fi fost lovită: fregata "Amiral Makarov", în flăcări lângă Insula Șerpilor Israelul a reacţionat la afirmaţia lui Lavrov, apreciind că este un neadevăr "de neiertat" prin care se minimizează ororile Holocaustului comis de nazişti împotriva evreilor. Bennett declarase joi că Putin şi-a cerut scuze, care au fost acceptate. ONU acuză Rusia că fură grâu din Ucraina Prin intermediul lui Peskov, preşedinţia Rusiei a mai apreciat vineri că acuzaţiile potrivit cărora ruşii fură grâu din Ucraina sunt probabil bazate pe informaţii false. Un oficial al Programului Alimentar Mondial al ONU afirmase mai devreme în cursul zilei că Rusia cară grâu din Ucraina cu camioanele, iar ucrainenii nu pot exporta aproape 25 de milioane de tone de grâu din cauza problemelor de infrastructură cauzate de război şi a blocadei porturilor de la Marea Neagră. Referitor la furt, Peskov a susţinut că "nu avem nicio informaţie, pare un fals". Paradă rusească de 9 mai în Mariupol? Purtătorul de cuvânt a mai afirmat că nu ştie dacă se va organiza în 9 mai o paradă a victoriei în oraşul ucrainean Mariupol, pentru a comemora victoria Uniunii Sovietice în cel de-al doilea război mondial, însă "va veni momentul" în care se va sărbători ziua victoriei în portul respectiv de la Marea Azov. Forţele ruse susţin că au ocupat Mariupolul, deşi ucrainenii rezistă în combinatul siderurgic Azovstal din localitate. Tot printr-un purtător de cuvânt, ministerul de externe de la Moscova a asigurat că Rusia nu va folosi în Ucraina arme nucleare. Premieră: Moscova spune că nu va folosi arme nucleare Aleksei Zaiţev a declarat presei că o astfel de decizie, discutată public în Occident, nu este aplicabilă "operaţiunii militare speciale" - denumirea folosită oficial în Rusia pentru invazia în Ucraina. Directorul CIA (Agenţia Centrală de Informaţii, serviciu de informaţii externe al Statelor Unite) William Burns declarase luna trecută că, având în vedere înfrângerile suferite de ruşi în Ucraina, "nimeni dintre noi nu poate trata cu uşurinţă ameninţarea reprezentată de o posibilă recurgere la arme nucleare tactice sau arme nucleare de putere redusă".

COVID a omorât 15 milioane mondial (sursa: who.int)
Internațional

COVID a omorât 15 milioane mondial

COVID a omorât 15 milioane mondial. Pandemia de coronavirus a cauzat 14,9 milioane de decese la nivel global în ultimii doi ani, a anunţat joi Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS), relatează dpa. COVID a omorât 15 milioane mondial Cifrele includ persoane care au murit din cauza infecţiei cu COVID -19, precum şi pe cele cu boli şi răni şi care au murit din cauza serviciilor de sănătate suprasolicitate şi a restricţiilor. Cifra totală a deceselor cauzate de coronavirus este de peste 6,2 milioane, a indicat OMS referitor la cifrele trimise către organizaţie de statele membre. Citește și: Rusia încearcă să-i distrugă pe ultimii apărători la combinatul siderurgic Azovstal din Mariupol, acuză Kievul OMS solicită mai multe investiţii în asistenţa medicală globală, astfel încât tratamentul care salvează vieţi să nu fie amânat în timpul unor crize precum pandemiile. Institutul SUA pentru Valori şi Evaluare a Sănătăţii a ajuns la o concluzie similară cu cea a OMS, cu o estimare de 15,4 milioane de decese cauzate de pandemia de coronavirus până la sfârşitul anului 2021. Experţi ai OMS au ţinut cont de faptul că multe decese au fost prevenite datorită restricţiilor impuse de COVID -19. Aceasta include mai puţine accidente rutiere şi de muncă pentru că mulţi oameni au rămas acasă în timpul lockdown-urilor.

Eliminarea pensiilor parlamentare speciale, făcută pompieristic (sursa: ccr.ro)
Eveniment

Eliminarea pensiilor parlamentare speciale, făcută pompieristic

Eliminarea pensiilor parlamentare speciale, făcută pompieristic. Curtea Constituţională a României a explicat, joi, că legea prin care au fost eliminate pensiile speciale ale parlamentarilor a fost adoptată într-o singură zi, "cu încălcarea tuturor termenelor", "ceea ce reprezintă o afectare a procedurii de adoptare în ansamblul său". Eliminarea pensiilor parlamentare speciale, făcută pompieristic Potrivit unui comunicat al CCR, în şedinţa de joi, Curtea Constituţională, în cadrul controlului legilor posterior promulgării, cu majoritate de voturi, a admis excepţia de neconstituţionalitate şi a constatat că Legea 7/2021 pentru modificarea Legii 96/2006 privind Statutul deputaţilor şi al senatorilor este neconstituţională. Curtea a precizat că, potrivit articolului 76 alineatul (3) din Constituţie, "la cererea Guvernului sau din proprie iniţiativă, Parlamentul poate adopta proiecte de legi sau propuneri legislative cu procedură de urgenţă, stabilită potrivit regulamentului fiecărei Camere". "Atingere adusă însăşi unei valori fundamentale a statului" "Este o exigenţă constituţională ca scurtarea termenelor procedurale şi accelerarea parcursului legislativ să se realizeze numai în cadrul procedurii de urgenţă - art. 76 alin. (3), şi nu a celei generale - art.75. Or, legea criticată a fost adoptată în cadrul procedurii generale într-o singură zi, cu încălcarea tuturor termenelor, ceea ce reprezintă o afectare a procedurii de adoptare în ansamblul său. Citește și: Rusia încearcă să-i distrugă pe ultimii apărători la combinatul siderurgic Azovstal din Mariupol, acuză Kievul Respectarea art. 75 şi art. 76 alin. (3) din Constituţie constituie fundamentul dezbaterilor democratice din Parlament şi, prin substratul lor de valoare, presupun un schimb de idei între cei ce exercită suveranitatea naţională", a indicat CCR. Conform judecătorilor CCR, evitarea sau limitarea dezbaterilor parlamentare prin scurtarea nejustificată a termenelor, fără a respecta prevederile constituţionale obiective şi exprese în acest sens, denotă "o atingere adusă însăşi unei valori fundamentale a statului şi anume a caracterului său democratic". Încălcarea principiului securităţii juridice Prin urmare, Curtea a constatat încălcarea dispoziţiilor constituţionale ale articolului 1 alineatul (3) în componenta referitoare la democraţie, articolului 1 alineatul (5) în componenta referitoare la securitatea juridică a persoanei, precum şi ale articolului 75 şi articolului 76 alineatul (3) privind desfăşurarea procedurii parlamentare de adoptare a legilor. CCR a reţinut şi încălcarea principiului securităţii juridice. Peste 70 de foşti parlamentari au acţionat în instanţă Legea 7/2021 pentru modificarea Legii 96/2006 privind Statutul deputaţilor şi al senatorilor prin care au fost eliminate pensiile speciale. Excepţiile de neconstituţionalitate au fost transmise de la instanţe din toată ţara, respectiv Tribunalul Arad, Alba, Bistriţa-Năsăud, Cluj, Hunedoara, Ialomiţa, Ilfov, Maramureş, Sălaj, Suceava, Timiş şi Curtea de Apel Timişoara. În februarie 2021, Plenul Parlamentului a abrogat pensiile speciale ale senatorilor şi deputaţilor.

Zelenski îl primește pe preşedintele german, care  a vizitat și Bucureștiul (sursa: Inquam Photos/George Călin)
Eveniment

Zelenski îl primește pe preşedintele german

Zelenski îl primește pe preşedintele german. Frank-Walter Steinmeier a discutat telefonic cu preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski şi cei doi şefi de stat au rezolvat o dispută privind o vizită a primului la Kiev care fusese refuzată, a anunţat joi biroul prezidenţial de la Berlin, relatează dpa. Zelenski îl primește pe preşedintele german Steinmeier intenţiona să efectueze o vizită în capitala Ucrainei împreună cu şefii de stat din Polonia, Letonia, Estonia şi Lituania la jumătatea lui aprilie, dar i s-a spus cu puţin timp înainte de plecare să nu mai vină. Citește și: Rusia încearcă să-i distrugă pe ultimii apărători la combinatul siderurgic Azovstal din Mariupol, acuză Kievul Decizia Kievului a venit în contextul criticilor faţă de legăturile lui Steinmeier cu Rusia şi a eşecului său în perioada sa ca ministru de externe de a ţine cont de avertismentul statelor est-europene privind pericolul unei agresiuni ruse, notează dpa. Steinmeier și Scholz, invitați la Kiev Steinmeier şi-a exprimat "solidaritatea, respectul şi sprijinul pentru lupta curajoasă a poporului ucrainean împotriva agresorului rus" în conversaţia cu Zelenski şi ambii şefi de stat au descris discuţia drept "foarte importantă" şi "foarte bună", a comunicat biroul prezidenţial. Aceasta a adăugat că atât Steinmeier, cât şi cancelarul Olaf Scholz au fost invitaţi la Kiev. Scholz, care a fost acuzat de Zelenski că nu face suficient pentru a sprijini lupta Ucrainei împotriva Rusiei, a refuzat în mod repetat invitaţiile conducerii de la Kiev, afirmând că problema creată de vizita refuzată a lui Steinmeier îl împiedică să dea curs invitaţiei. Valuri politice în Germania Această situaţie a creat o oportunitate pentru liderul conservator al opoziţiei Friedrich Merz, care a devenit în această săptămână primul politician german de prim-rang care s-a deplasat la Kiev. Alţii, printre care ministrul de externe Annalena Baerbock şi preşedinta Bundestag, Bärbel Bas, şi-au anunţat de asemenea intenţia de a merge la Kiev. O purtătoare de cuvânt a declarat pentru dpa joi că Bärbel Bas intenţionează să călătorească în Ucraina la invitaţia omologului ucrainean, Ruslan Stefanciuk, pentru a discuta despre comemorarea comună a victimelor celui de Al Doilea Război Mondial. În calitate de preşedintă a Budenstag, Bas deţine a doua cea mai importantă funcţie din Germania după Steinmeier. Comemorarea victimelor din Al Doilea Război Mondial are loc în Ucraina pe 8 mai.

Ungaria, cal troian rusesc în UE (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Ungaria, cal troian rusesc în UE

Ungaria, cal troian rusesc în UE. Reprezentanţii statelor UE nu au ajuns miercuri la un acord cu privire la un embargo asupra petrolului şi produselor petroliere importate din Rusia, o nouă întâlnire urmând să se desfăşoare joi, potrivit unor surse citate de Reuters. Ungaria, cal troian rusesc în UE Bulgaria, Ungaria, Republica Cehă şi Slovacia se numără printre ţările care au manifestat obiecţii. Conform unui document al Comisiei Europene consultat de agenţia EFE, Comisia Europeană a propus excepţii pentru Ungaria şi Slovacia, astfel încât acestea să aplice embargoul cu un an întârziere faţă de celelalte state membre. Citește și: Circa 600 de oameni au murit în bombardamentul asupra teatrului din Mariupol, susține Associated Press Slovacia a cerut, însă, o perioadă de exceptare de trei ani, în timp ce Ungaria a anunţat că nu sprijină propunerea Comisiei Europene în forma actuală, întrucât aceasta i-ar afecta grav securitatea energetică. Ungaria ar putea susţine măsurile propuse numai dacă petrolul importat din Rusia prin conducte va fi exceptat de la sancţiuni, a precizat ministrul de externe ungar Peter Szijjarto. Bulgaria se sperie de costuri foarte mari Bulgaria a anunţat la rândul ei că va cere Comisiei Europene excepţii în aplicarea embargoului asupra petrolului rusesc. Vicepremierul bulgar Assen Vassilev a declarat că, din punct de vedere tehnologic, Bulgaria s-ar putea descurca fără petrolul rusesc, dar un asemenea embargo va avea ca efect creşterea semnificativă a preţurilor combustibililor. Republica Cehă a transmis că, la fel ca Slovacia, va cere o perioadă de exceptare, de 2-3 ani, pentru ca în acest timp să-şi poată creşte capacitatea de transport a conductelor petroliere. Germania e de acord, dar atrage atenția asupra prețului În noul pachet de sancţiuni împotriva Rusiei după invazia acesteia în Ucraina, Comisia Europeană a propus miercuri un embargo asupra petrolului rusesc care să intre în vigoare după şase luni şi un embargo asupra produselor petroliere care să intre în vigoare de pe 31 decembrie 2022. Ministrul german al Economiei, Robert Habeck, a declarat că ţara sa este de acord cu aceste propuneri, atenţionând totuşi că un asemenea embargo ar putea antrena dificultăţi de aprovizionare cu combustibili şi creşterea preţurilor acestora.

Transnistria acuză atacuri teroriste din Ucraina (sursa: mfa-pmr.org)
Internațional

Transnistria acuză atacuri teroriste din Ucraina

Transnistria acuză atacuri teroriste din Ucraina. Vitali Ignatiev, care deţine funcţia de ministru de Externe în guvernul autoproclamat al Transnistriei, a declarat miercuri într-un interviu acordat prin videoconferinţă agenţiei Reuters că "situaţia este alarmantă, deoarece Transnistria a suferit atacuri teroriste". Transnistria acuză atacuri teroriste din Ucraina Ignatiev a reluat acuzaţiile separatiştilor transnistreni, care acuză Ucraina că se află în spatele unor incidente semnalat începând de săptămâna trecută. El a afirmat că marţi a fost doborâtă încă o dronă încărcată cu explozibili, intrată în Transnistria de pe teritoriul ucrainean. Citește și: Circa 600 de oameni au murit în bombardamentul asupra teatrului din Mariupol, susține Associated Press "Sincer, nu văd niciun motiv din care partea ucraineană să utilizeze astfel de metode împotriva Transnistriei. Transnistria nu ameninţă Ucraina. Am spus de mai multe ori că suntem un stat absolut paşnic", a susţinut reprezentantul administraţiei secesioniste de la Tiraspol. El a criticat Uniunea Europeană pentru ajutorul militar promis Republicii Moldova. UE, sprijin militar pentru Moldova Preşedintele Consiliului European, Charles Michel, a făcut miercuri o vizită la Chişinău, unde a declarat că UE Uniunea Europeană are "datoria" să susţină Republica Moldova şi a afirmat că Bruxellesul ia în considerare un sprijin militar suplimentar pentru autorităţile moldovene. Ignatiev a comentat că "astfel de declaraţii, astfel de acţiuni nu contribuie la calm, ci dimpotrivă, contribuie la tensiuni şi afectează normalizarea situaţiei. Separatiştii pro-ruşi au respins cererea agenţiei Reuters de a relata din Transnistria, afirmând că toate acreditările jurnaliştilor străini au fost sistate după atacurile de săptămâna trecută. Întrebat dacă poate exclude posibilitatea ca Rusia să îşi folosească baza militară din Transnistria pentru a ataca Ucraina, Ignatiev a răspuns că nu poate vorbi în numele Moscovei. Pretextul: conflictul transnistrean "nerezolvat" El s-a distanţat însă de remarcile unui general rus care a afirmat săptămâna trecută că unul din obiectivele războiului este de a ocupa teritorii ucrainene astfel încât să facă legătura cu Transnistria. "Cred că în astfel de condiţii dificile, trebuie să fim foarte atenţi cu declaraţiile. Şi chiar mai atenţi cu acţiunile", a comentat Ignatiev în interviu. Reprezentantul separatiştilor a apreciat cererea Republicii Moldova de a adera la UE drept "ruptă de realitate" şi a avertizat că astfel s-ar crea un risc suplimentar de izbucnire a unor noi conflicte, deoarece Chişinăul a luat decizia "unilateral": "Moldova şi Transnistria sunt într-o stare de conflict nerezolvat (...) Un conflict nerezolvat înseamnă probabil că Moldova ar trebui mai întâi să rezolve conflictul şi abia apoi să îşi decidă viitorul politic".

Putin duce Rusia în război rece (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Putin duce Rusia în război rece

Putin duce Rusia în război rece. Preşedintele rus a discutat despre situaţia din Ucraina cu omologul său francez Emmanuel Macron într-o convorbire telefonică desfăşurată marţi, prilej cu care i-a cerut Occidentului să exercite presiuni asupra Kievului pentru a opri ceea ce liderul de la Kremlin a numit "atrocităţi", au relatat agenţiile de presă ruse, citate de Reuters. Putin duce Rusia în război rece Putin i-a transmis lui Macron că Occidentul ar putea contribui la încetarea "crimelor de război şi a bombardării masive a oraşelor şi aşezărilor din Donbas". Rusia respinge acuzaţiile de crime de război comise de forţele sale în Ucraina şi a învinovăţit naţionaliştii şi "neonaziştii" ucraineni pentru decesele din rândul civililor, acuzaţie respinsă de Kiev şi Occident. "Occidentul ar putea ajuta la stoparea acestor atrocităţi prin exercitarea influenţei adecvate asupra autorităţilor de la Kiev şi prin oprirea livrărilor de arme către Ucraina", a menţionat Kremlinul, potrivit agenţiei de presă ruse RIA. Macron și Putin, zeci de convorbiri telefonice De asemenea, liderul rus i-a spus lui Emmanuel Macron că Moscova este în continuare pregătită pentru dialog cu Ucraina. Preşedinţii francez şi rus au avut numeroase convorbiri în ultimii ani - de aproape 20 de ori din decembrie 2021, inclusiv de opt ori de la începutul războiului la 24 februarie - dar nu şi-au mai vorbit după descoperirea masacrului de la Bucea, în regiunea Kievului, la începutul lunii aprilie. Rusia îşi numeşte agresiunea asupra Ucrainei drept "operaţiune specială pentru denazificarea" ţării vecine şi pentru protejarea comunităţii rusofone din estul acesteia, acuzaţie considerată de Kiev şi Occident drept un pretext pentru invadarea Ucrainei. Rogozin anunță retragerea Roscosmos de pe SSI Pe de altă parte, Rusia a confirmat că se va retrage de pe Staţia Spaţială Internaţională (ISS), probabil în următorii doi ani, din cauza sancţiunilor impuse asupra sa după declanşarea invaziei din Ucraina, transmite marţi Live Science. Citește și: Patriarhul Chiril al Moscovei: Rusia nu a atacat niciodată pe nimeni, doar și-a apărat granițele "Decizia a fost deja luată şi nu suntem obligaţi să discutăm despre ea în mod public", a declarat sâmbătă directorul general al Agenţiei spaţiale ruse, Dmitri Rogozin, pentru postul de televiziune Rossia-24 TV, conform agenţiei de presă ruse TASS. Rogozin nu a precizat când implicarea Rusiei în proiectul ISS se va încheia, dar a afirmat că Roscosmos va anunţa acest lucru cu cel puţin un an înainte, "în conformitate cu obligaţiile noastre". Condiția Rusiei: ridicarea sancțiunilor Analişti ruşi în domeniul spaţial, citaţi de LiveScience, au amintit în acest context că Rusia oricum nu a fost de acord să-şi extindă participarea pe ISS dincolo de 2024, însă NASA şi ceilalţi parteneri internaţionali doresc în prezent extinderea proiectului ISS până cel puţin în anul 2030. Dmitri Rogozin, un politician cu experienţă considerat un apropiat al preşedintelui rus Vladimir Putin, anunţase deja din 24 februarie (a doua zi a invaziei ruse în Ucraina), printr-un mesaj pe Twitter, că orice sancţiuni internaţionale vor fi impuse Moscovei din cauza invaziei din Ucraina vor avea efectul de a "distruge" parteneriatul dintre NASA şi Roscosmos care menţine staţia orbitală operaţională. El a reafirmat acest lucru în urmă cu o lună, tot printr-un mesaj pe Twitter în care susţinea că relaţiile normale dintre partenerii ISS pot fi restabilite doar după "ridicarea completă şi necondiţionată a sancţiunilor ilegale" impuse Rusiei. De la Mir la Stația Spațială Internațională Primele module ale ISS au fost transportate pe orbită în 1998, iar la data lansării se credea că vor fi folosite pentru doar 15 ani. Misiunea ISS a fost însă extinsă, deşi în ultimii ani au început să apară probleme tehnice, în special în segmentul rusesc al avanpostului orbital, iar numeroşi experţi au avertizat cu privire la "îmbătrânirea" modulelor ISS, conform NBC News. SUA şi Rusia sunt principalii parteneri în proiectul ISS, iniţiat în urma colaborării dintre cele două superputeri spaţiale pe staţia orbitală Mir, de concepţie sovietică, în anii '90. Simplificând atribuţiile NASA şi Roscosmos legate de ISS, agenţia americană este responsabilă de asigurarea sistemelor vitale la bord pentru un echipaj de până la zece astronauţi, iar agenţia rusă este responsabilă de menţinerea ISS pe orbită prin aprinderea în mod regulat a motoarelor capsulei Soiuz ce este în permanenţă andocată la avanpostul orbital. Rusia ar putea avea propria stație spațială De asemenea, timp de mai mulţi ani, după retragerea flotei americane de navete spaţiale (2011), Rusia a controlat accesul pe ISS prin intermediul capsulelor Soiuz. În prezent, după intrarea în folosinţă a capsulelor americane Dragon, produse de SpaceX, Rusia nu mai are exclusivitatea asupra misiunilor de schimbare a echipajelor umane şi de aprovizionare a avanpostului orbital. În plus, în prezent NASA testează posibilitatea de a menţine ISS pe orbită prin activarea motoarelor capsulei cargou Cygnus, produsă de compania aerospaţială americană Northrop Grumman, ceea ce înseamnă că s-ar putea să nu mai fie nevoie deloc de implicarea Rusiei pe ISS. Rusia se află deja într-o fază avansată a planurilor de construcţie a unei noi staţii orbitale. Primul modul al acesteia, construit de corporaţia Energia, are un cost de cel puţin 5 miliarde de dolari şi ar putea să fie lansat pe orbită la orizontul anului 2025.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră