duminică 17 mai
Login Contact
DeFapt.ro

Autor: Alex Preda

2062 articole
Alex Preda

Eveniment

Politiștul a amendat victima îngrijită medical

Politiștul a amendat victima îngrijită medical. Nimeni nu s-a indignat în timpul unei încăierări de noapte într-un bar din Paşcani, în care mai multe persoane şi-au cărat pumni şi picioare. Polițistul a amendat victima îngrijită medical Iar unul dintre participanţi a fost înjunghiat şi a ajuns în stare gravă la spital. Motiv pentru care amenda dată de poliţistul chemat să restabilească ordinea a şi fost anulată în instanţele de judecată. Citește și: Romgaz a semnat pe un miliard de dolari pentru Exxon România, dar va plăti peste două miliarde de dolari: companie are datorii de aproape cinci miliarde de lei În fapt, poliţistul amendase chiar victima. Sentinţa dată de instanţă este definitivă. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Polițistul a amendat victima îngrijită medical (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Traficantul Vicktor Bout, ramificații în România (sursa: stiri.tvr.ro)
Internațional

Traficantul Vicktor Bout, ramificații în România

Traficantul Viktor Bout, ramificații în România. Ea este o vedetă a baschetului profesionist american, acuzată că avea ulei de hașiș în bagaj. El este un celebru traficant de arme rus, cunoscut sub numele de „Negustorul Morții”, care ispășește o pedeapsă de 25 de ani închisoare în SUA, pentru că a plănuit să vândă arme unor oameni care intenționau să ucidă americani. Un târg extrem de complicat Iar Kremlinul pare interesat să le lege sorțile, într-o potențială înțelegere cu administrația Biden care le-ar aduce amândurora libertatea, scrie The New York Times. Disparitatea mare dintre cazurile lui Brittney Griner și Viktor Bout evidențiază dificultatea extremă cu care s-ar confrunta președintele american Joe Biden dacă ar căuta un schimb de prizonieri pentru a obține eliberarea baschetbalistei din WNBA, aflată în detenție la Moscova. Administrația Biden, reticentă în a crea situații ce ar putea duce la arestarea sau răpirea americanilor din străinătate, s-ar afla sub presiune ca să justifice eliberarea unui lord al crimei organizate precum Vikotr Bout. Griner, "deținută pe nedrept" În același timp, Biden este sub presiune pentru a o elibera pe Griner, care a fost arestată pe un aeroport din zona Moscovei în februarie și pe care Departamentul de Stat a clasificat-o ca fiind „deținută pe nedrept”. Acest lucru reflectă îngrijorarea că Kremlinul își testează pârghia în confruntarea tensionată dintre Statele Unite și Rusia asupra Ucrainei. Săptămâna trecută, zeci de grupuri americane reprezentând oameni de culoare, femei și LGBTQ, au trimis o scrisoare în care îl îndeamnă pe Joe Biden să „încheie o înțelegere pentru a o aduce pe Brittney acasă, în America, imediat și în siguranță”. Procesul lui Brittney Griner a început săptămâna trecută și a fost amânat până joi. Schimb de prizonieri? Viktor Bout, în vârstă de 55 de ani, un fost ofițer militar sovietic care a făcut avere în traficul global de arme înainte de-a fi prins într-o operațiune federală, ar putea fi prețul afacerii. Oficialii ruși îl vor de ani de zile pe Bout, iar în ultimele săptămâni instituțiile de presă ruse au legat direct cazul lui de cel al lui Griner. Unii, inclusiv serviciul de știri de stat Tass, au susținut chiar că discuțiile cu Washingtonul pentru un posibil schimb sunt deja în curs, lucru pe care oficialii americani nu îl confirmă. Citește și: Romgaz a semnat pe un miliard de dolari pentru Exxon România, dar va plăti peste două miliarde de dolari: companie are datorii de aproape cinci miliarde de lei Avocatul newyorkez al lui Bout, Steve Zissou, a declarat într-un interviu că oficialii ruși fac presiuni pentru a-l elibera pe acesta, care a fost condamnat în 2011 pentru că s-a oferit să vândă arme, inclusiv rachete antiaeriene, agenților federali sub acoperire, deghizați în membri ai Forțelor Armate Revoluționare din Columbia (FARC). Zissou a spus că s-a întâlnit cu Anatoly I. Antonov, ambasadorul Rusiei în Statele Unite, în iunie la Washington și că oficialul rus i-a spus că eliberarea lui Bout este o prioritate „uriașă” pentru guvernul rus. Traficantul Vicktor Bout, ramificații în România Afacerile lui Viktor Bout au trecut și prin România. În primăvara lui 2001, garda de coastă din Cuba aresta trei cetăţeni americani înarmaţi cu pistoale mitralieră de fabricaţie românească AK-47. Incidentul survenise la puţine zile după ce poliţia britanică descinsese la un depozit de muniţie al Armatei Republicane Irlandeze în care, printre alte arme, se afla şi un stoc consistent de AK-47. Acelaşi tip de arme fusese identificat şi în dotarea rebelilor congolezi. Nu mai puţin de 20.000 de astfel de pistoale mitralieră, fabricate la Cugir, fuseseră exportate în mod legal în Uganda, printr-un broker slovac – însă, cumva, din acel punct, au ajuns în mâinile insurgenţilor într-o zonă cu un conflict atât de sângeroas ca cel din Congo. În lunile ce au urmat acestor descoperiri, un anume personaj, considerat de unii ca fiind „mare” în piaţa contrabandei cu arme şi de alţii ca fiind, de fapt, doar un pion, a fost văzut făcând naveta între Moscova şi Bucureşti, potrivit Știrile TVR.

Rușii au lovit un petrolier moldovean (sursa: navalnews.com)
Internațional

Rușii au lovit un petrolier moldovean

Rușii au lovit un petrolier moldovean. O rachetă rusească a lovit joi un petrolier aflat în derivă în Marea Neagră de peste patru luni, la bordul căruia se află o cantitate necunoscută de motorină, a informat joi agenţia de presă Interfax-Ukraina, citând armata ucraineană, care susţine că petrolierul reprezintă o "bombă ecologică", potrivit Reuters. Rușii au lovit un petrolier moldovean Petrolierul Millennial Spirit, care navighează sub pavilionul Republicii Moldova, este lovit pentru a doua oară de rachete ruseşti de la începutul invaziei Rusiei în Ucraina la 24 februarie. Prima oară a fost lovit la câteva zile de la invazie, autorităţile Republicii Moldova informând atunci că echipajul de la bordul navei este compus din cetăţeni ruşi şi că două persoane au fost grav rănite. Comandamentul militar Sud al forţelor de apărare ucrainene a indicat joi că, la momentul respectiv, când a fost lovită în februarie, nava avea peste 500 de tone de motorină la bord şi că de atunci plutea fără echipaj. Potrivit acestuia, o rachetă rusească de tipul X-31 aer-sol a lovit petrolierul de data aceasta. "Probabil că restul încărcăturii a luat foc", indică armata, într-o declaraţie citată de Interfax-Ukraina, precizând că petrolierul a fost lovit pentru a doua oară. "Bombă ecologică cu acţiune întârziată" Armata ucraineană a calificat nava drept o "bombă ecologică cu acţiune întârziată", apreciind că această situaţie are drept cauză blocarea porturilor ucrainene de către invadatorii ruşi. Agenţia de presă Reuters menţionează că nu poate confirma detaliile atacului în mod independent pentru moment. Citește și: Romgaz a semnat pe un miliard de dolari pentru Exxon România, dar va plăti peste două miliarde de dolari: companie are datorii de aproape cinci miliarde de lei Ucraina susţine că invazia rusă a provocat prejudicii enorme de ordin ecologic şi intenţionează să solicite despăgubiri Moscovei în instanţele internaţionale. Printre ameninţările pentru mediu cauzate de invazia rusă, menţionate de Ucraina, se numără şi poluarea bazinelor de apă.

Internațional

Finlanda și-a întărit frontiera cu Rusia

Finlanda și-a întărit frontiera cu Rusia. Parlamentul Finlandei a votat joi în favoarea unei legislaţii care să permită instalarea de bariere la frontiera ţării cu Federaţia Rusă şi închiderea celor 1.300 de kilometri de graniţă în faţa solicitanţilor de azil, în circumstanţe excepţionale, informează Reuters. Finlanda și-a întărit frontiera cu Rusia Proiectul de lege privind aceste pregătiri, chiar dacă este unul contestat în termenii legislaţiei de azil a Uniunii Europene, a fost votat cu majoritate calificată, ceea ce-i permite parlamentului să accelereze aceste noi legi, pe fondul temerilor conform cărora Rusia ar putea riposta la planurile Finlandei de a adera la Organizaţia Tratatului Atlanticului de Nord (NATO). De asemenea, aceasta îi va permite guvernului finlandez să decidă construirea de garduri sau alte bariere lângă frontiera Finlandei şi să direcţioneze toate cererile de azil spre unul sau mai multe puncte de trecere a frontierei, cum ar fi aeroporturile. Putin, amenințări cu masări de trupe La summit-ul NATO de la Madrid, desfăşurat la începutul acestei săptămâni, Alianţa Nord-Atlantică a decis să îşi consolideze în mod semnificativ flancul estic şi să înceapă procesul de aderare pentru Finlanda şi Suedia. Citește și: Romgaz a semnat pe un miliard de dolari pentru Exxon România, dar va plăti peste două miliarde de dolari: companie are datorii de aproape cinci miliarde de lei Ulterior, preşedintele Vladimir Putin şi-a anunţat intenţia de a răspunde posibilului transfer al soldaţilor NATO în Finlanda cu desfăşurari proporţionale de trupe ruseşti în regiune.

Medvedev, șantaj nuclear versus sancțiuni penale (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Medvedev, șantaj nuclear versus sancțiuni penale

Medvedev, șantaj nuclear versus sancțiuni penale. Fostul preşedinte al Federaţiei Ruse, Dmitri Medvedev, s-a referit miercuri la recurgerea la arme nucleare, excluzând de asemenea în avans eventualitatea ca justiţia internaţională să decidă sancţiuni împotriva Moscovei, într-un moment în care Curtea Penală Internaţională (CPI) anchetează asupra unor presupuse crime de război comise în Ucraina, informează AFP. Medvedev, șantaj nuclear versus sancțiuni penale "Numai ideea de a pedepsi o ţară care are cel mai mare arsenal nuclear din lume este în sine una absurdă. Şi aceasta creează în mod potenţial o ameninţare pentru existenţa umanităţii", a scris pe contul său de Telegram actualul vicepreşedinte al puternicului Consiliu de Securitate al Rusiei. Totodată, Dmitri Medvedev a acuzat SUA că vor să aducă Rusia în faţa jurisdicţiilor internaţionale, în condiţiile în care Washingtonul nu a fost niciodată pedepsit pentru războaiele sale duse în lume şi care, potrivit lui Medvedev, au dus la moartea a 20 de milioane de oameni. Dmitri Medvedev a fost preşedinte din 2008 până în 2012, când Vladimir Putin a părăsit pentru o perioadă Kremlinul, din cauza limitei privind numărul de mandate prezidenţiale consecutive, pentru a conduce guvernul. Agresivitate la cote maxime Considerat altădată o figură politică moderată, Dmitri Medvedev, care a fost premier din 2012 până în 2020, s-a impus de la începutul ofensivei ruse în Ucraina drept unul dintre detractorii cei mai vehemenţi ai ţărilor occidentale. Autorul a numeroase declaraţii răsunătoare, el i-a calificat de exemplu pe adversarii Rusiei drept "nenorociţi" şi "degeneraţi". Citește și: Boris Johnson, mesaj foarte important în favoarea Ucrainei: Teritoriul capturat de Rusia poate fi recuperat. Întreaga comunitate internațională sprijină Kievul Curtea Penală Internaţională (CPI) anchetează în prezent asupra presupuselor crime comise de trupele ruse în Ucraina. Rusia neagă sistematic toate abuzurile de care sunt acuzate forţele ruse - bombardamente asupra civililor, executări sumare, violuri - acuzând la rândul său Ucraina de crime de război.

Rușii, respinși de ucraineni în Donbas (sursa: Facebook/Staff of the Armed Forces of Ukraine)
Internațional

Rușii, respinși de ucraineni în Donbas

Rușii, respinși de ucraineni în Donbas. Armata ucraineană a anunţat miercuri că a respins în timpul nopţii un atac al forţelor militare ruse în regiunea Donbas, în estul Ucrainei, informează dpa. Rușii, respinși de ucraineni în Donbas Forţele armate ucrainene "au provocat pierderi semnificative inamicului" în timpul unei tentative de ofensivă lângă Verhnokamianske, Bilohrivka şi Hrîhorivka, iar forţele ruse s-au retras, a anunţat statul major al armatei ucrainene. Cele trei mici localităţi se află la 10-15 kilometri vest de Lisiciansk, oraş ucrainean capturat de forţele militare ruse la sfârşitul săptămânii trecute. În zona Bahmut din sudul Ucrainei, forţele ucrainene au reuşit de asemenea să oprească o ofensivă a trupelor ruse şi le-au provocat pierderi, potrivit armatei ucrainene. Informaţiile nu au putut fi verificate din surse independente. Sloviansk-Kramatorsk, zonă esențială Armata ucraineană a ridicat un nou zid de apărare de-a lungul a trei mici oraşe - Siversk, Soledar şi Bahmut - după ce oraşele-gemene Severodoneţk şi Lisiciansk au căzut în mâinile ruşilor. Scopul este de a opri ofensiva rusă dinspre estul zonei industriale Sloviansk-Kramatorsk, unde se află cartierul general al armatei ucrainene în Donbas. Luptele continuă în prezent de-a lungul liniilor frontului. Citește și: Boris Johnson, mesaj foarte important în favoarea Ucrainei: Teritoriul capturat de Rusia poate fi recuperat. Întreaga comunitate internațională sprijină Kievul După cucerirea Luganskului şi a unei părţi din regiunea vecină Doneţk, care împreună alcătuiesc provincia Donbas, teritoriu ucrainean revendicat de Moscova, ruşii şi-au creat un culoar care uneşte estul cu sudul şi peninsula ucraineană Crimeea, anexată ilegal şi controlată de Kremlin încă din 2014.

"Prietenul Ucrainei", Boris Johnson, fără scaun (sursa: Facebook/Boris Johnson)
Internațional

"Prietenul Ucrainei", Boris Johnson, fără scaun

"Prietenul Ucrainei", Boris Johnson, fără scaun. Ziarele centrale din Regatul Unit prezintă miercuri o perspectivă sumbră pentru premierul Boris Johnson, confruntat cu cea mai mare criză de autoritate după demisiile a doi miniştri, transmite Reuters. "Prietenul Ucrainei", Boris Johnson, fără scaun "Sfârşitul jocului", scrie The Times pe prima pagină, în urma demisiei lui Rishi Sunak de la conducerea finanţelor şi a lui Sajid Javid de la ministerul sănătăţii. Cotidianul apreciază că este "o greşeală" din partea premierului să se agaţe de putere, deoarece "a pierdut încrederea partidului său şi a ţării". "Nu există nicio şansă imaginabilă ca Johnson, care nu a reuşit să îşi asigure sprijinul a 148 de parlamentari la un vot de încredere luna trecută, să îşi poată redobândi autoritatea de a asigura conducerea eficientă de care are nevoie ţara în vremuri de criză naţională acută", adaugă publicaţia, care conchide: "Fiecare zi în care rămâne adânceşte sentimentul de haos. Pentru binele ţării, trebuie să plece". Se vehiculează nume de înlocuitori În interiorul ziarului, editorialistul Iain Martin descrie haosul din interiorul guvernului şi opinează că speranţele legate de numirea noului ministru de finanţe Nadhim Zahawi sunt limitate. "A fost o agitaţie nebunească din partea unei Echipe Boris care îşi face iluzii, în încercarea de a identifica o persoană, orice persoană pregătită să accepte al doilea post politic din ţară, ca importanţă, şi să rişte să fie deţinătorul celui mai scurt mandat" la conducerea Finanţelor, scrie jurnalistul. Martin afirmă că s-au vehiculat numele fostului ministru al Sănătăţii Jeremy Hund şi al ministrului Apărării, Ben Wallace, ca posibili succesori ai lui Johnson. Johnson periclitează soarta partidului În cotidianul Telegraph, fostul ministru pentru Brexit, lordul David Frost, susţine că Johnson ar trebui să demisioneze, în caz contrar riscând "să tragă după el partidul şi guvernul". După demisiile de marţi, "alţi membri ai cabinetului trebuie acum să se gândească dacă sunt într-adevăr mulţumiţi de actuala direcţie de mers", apreciază Frost. Daily Express îl prezintă pe Johnson ca "rănit", dar "eliberat". În pagina întâi, cotidianul afirmă că premierul îşi continuă lupta şi a promis reducerea impozitelor. "Da, ce irosire şi ce tragedie a fost" Editorialistul Stephen Glover de la Daily Mail îl elogiază pe premier ca "un politician excepţional, cu un cap peste majoritatea celorlalţi membri ai cabinetului" şi crede că Johnson va fi respectat pentru că a asigurat retragerea Regatului Unit din UE în ciuda "principalului său defect: "reticenţa de a spune adevărul, care l-a marcat chiar şi într-o meserie care nu este apreciată pentru veracitate". Citește și: Boris Johnson, mesaj foarte important în favoarea Ucrainei: Teritoriul capturat de Rusia poate fi recuperat. Întreaga comunitate internațională sprijină Kievul "Însă după toate cele întâmplate şi în ciuda realizărilor sale, el pare acum un prim-ministru a cărui soartă este pecetluită", recunoaşte comentatorul, care îşi exprimă şi sentimentele personale: "Da, ce irosire şi ce tragedie a fost". Când și cum va pleca Guardian prezintă punctul de vedere al jurnalistei Polly Toynbee, potrivit căreia "singura întrebare rămasă" priveşte modul şi momentul exact al plecării premierului. "Foarte puţini se aşteaptă ca el să intre în luptă la următoarele alegeri. Comitetul 1922 (grupul parlamentar conservator - n. red.) ar putea schimba instantaneu regulile peste noapte şi vota din nou asupra conducerii, cu toate indiciile că el (Johnson) va pierde data viitoare", scrie ea. Alternativa ar fi ca deputaţii conservatori "să aştepte alegerea de săptămâna viitoare a unui nou comitet care să intenţioneze să schimbe regulile pentru a permite o nouă încercare de defenestrare în mai puţin de un an".

Frustrare la Moscova pe armele occidentale (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Frustrare la Moscova pe armele occidentale

Frustrare la Moscova pe armele occidentale. Rusia a afirmat marţi că echipamentele militare livrate de ţările occidentale Ucrainei sunt acum prezente pe piaţa neagră a armelor, precum şi în Orientul Mijlociu, fără a prezenta totuşi probe în acest sens, relatează AFP. Frustrare la Moscova pe armele occidentale O parte din armele livrate Kievului "se răspândesc în Orientul Mijlociu şi sfârşesc, de asemenea, pe piaţa neagră", a declarat ministrul rus al apărării, Serghei Şoigu, în cadrul unui discurs transmis la televiziune. El nu a furnizat totuşi niciun element concret pentru a-şi dovedi afirmaţiile, notează France Presse. Livrările de tancuri, piese de artilerie şi alte echipamente militare de către ţările occidentale Ucrainei provoacă nemulţumirea Rusiei, care a declanşat la sfârşitul lui februarie o ofensivă militară foarte costisitoare din punctul de vedere al pierderilor de vieţi omeneşti împotriva ţării vecine. Serghei Şoigu a acuzat ţările occidentale că au livrat până acum peste 28.000 de tone de arme Ucrainei "în speranţa de a prelungi conflictul" şi de a face Rusia să sângereze. Rușii, masați în estul Ucrainei După ce s-a lovit o rezistenţă puternică în nordul Ucrainei şi în jurul Kievului, Rusia şi-a concentrat forţele în est, unde a înregistrat în ultimele zile câştiguri importante, în special prin cucerirea oraşului Lisiceansk. După această cucerire, preşedintele rus Vladimir Putin le-a ordonat luni trupelor sale să continue ofensiva în est, unde Moscova doreşte să obţină controlul total al regiunii Donbas. Citește și: EXCLUSIV Bătălie dură între doi grei ai industriei europene pentru banii Armatei: Rheinmetall vrea să preia contractul de 700 de milioane de euro al IVECO pentru camioane Ofensiva rusă "va continua până când obiectivele fixate de comandantul şef suprem (Vladimir Putin - n.r.) sunt în întregime atinse", a declarat marţi Serghei Şoigu.

Ucrainenii încorporabili nu-și pot părăsi orașele (sursa: Facebook/Ministry of Defense of Ukraine)
Eveniment

Ucrainenii încorporabili nu-și pot părăsi orașele

Ucrainenii încorporabili nu-și pot părăsi orașele. Ministerul ucrainean al Apărării le-a interzis bărbaţilor care au vârsta de încorporare în armată să-şi părăsească localităţile de reşedinţă, Statul Major al armatei cerând înţelegere pentru această decizie într-o postare pe Facebook, relatează marţi agenţia DPA. Ucrainenii încorporabili nu-și pot părăsi orașele Ordinul are la bază o lege din anul 1992 privind mobilizarea. Astfel, bărbaţii cu vârste între 18 şi 60 de ani au nevoie de permisiunea comisariatului lor militar local pentru a putea părăsi districtul unde sunt înregistraţi. Controale se desfăşoară în special la graniţele districtelor şi la limitele localităţilor. Respectiva postare pe Facebook a atras în scurt timp sute de comentarii iritate. Ministerul Apărării este acuzat acolo de "idioţenie", în timp ce unii atrag atenţia că decizia acestuia ar putea încuraja corupţia din cadrul comisariatelor militare, iar alţii se tem de amplificarea haosului economic, întrucât şoferi de camioane şi autobuze nu-şi vor mai putea desfăşura activitatea. Ucrainenii nu mai sunt acasă Numeroşi ucraineni nu locuiesc la adresa unde sunt înregistraţi în acte. În urma invaziei ruse, zeci de mii de bărbaţi care au vârsta de încorporare au fugit în zone mai sigure din vestul Ucrainei. După declanşarea războiului şi declararea legii marţiale în luna februarie, bărbaţii ucraineni cu vârste între 18 şi 60 de ani nu mai au dreptul să părăsească ţara. Cu toate acestea, gărzile de frontieră reţin cu regularitate bărbaţi care încearcă să treacă graniţa în Republica Moldova sau în statele UE vecine. Estul țării, aproape ocupat de ruși În acest timp, pe frontul din estul ţării, după ce au pierdut şi oraşul Lisiceansk din provincia Lugansk, trupele ucrainene încearcă să oprească înaintarea rusă către vest şi către două oraşe din provincia învecinată Doneţk, Sloviansk şi Kramatorsk. Citește și: EXCLUSIV Bătălie dură între doi grei ai industriei europene pentru banii Armatei: Rheinmetall vrea să preia contractul de 700 de milioane de euro al IVECO pentru camioane În zona oraşului Siversk, între Lisiceansk şi Sloviansk, armata ucraineană pare să încerce stabilirea unei linii defensive între această localitate şi oraşul Bahmut, situat mai la sud. Locuitori ai acestuia intervievaţi de AFP vorbesc despre bombardamente tot mai intense în ultimele zile.

Teritoriul capturat de Rusia este recuperabil (sursa: Facebook/Boris Johnson)
Internațional

Teritoriul capturat de Rusia este recuperabil

Teritoriul capturat de Rusia este recuperabil. Premierul britanic Boris Johnson i-a transmis marţi preşedintelui ucrainean Volodimir Zelenski, în cursul unei convorbiri telefonice, că întreaga comunitate internaţională "este în spatele Ucrainei" şi că armata ucraineană mai poate încă "recupera" teritoriul capturat recent de Rusia, relatează EFE şi Reuters. Teritoriul capturat de Rusia este recuperabil Boris Johnson a avut în cursul dimineţii o convorbire la telefon cu Volodimir Zelenski "pentru a-l informa în legătură cu progresele şi discuţiile purtate la (summiturile) G7 şi NATO de săptămâna trecută", a indicat o purtătoare de cuvânt a guvernului britanic într-un comunicat. La rândul său, "preşedintele Zelenski a detaliat situaţia actuală din Ucraina şi ultimele cuceriri ale ruşilor, iar premierul l-a informat despre cele mai noi echipamente militare britanice, cum ar fi zece sisteme de artilerie autopropulsată şi muniţie, care vor ajunge în zilele şi săptămânile următoare" în Ucraina, menţionează comunicatul. "Comunitatea internaţională este în spatele Ucrainei", a afirmat Boris Johnson în timpul acestei convorbiri telefonice, în cursul căreia şi-a exprimat convingerea că "armata ucraineană ar putea recuceri teritoriul recent capturat de către forţele (preşedintelui rus Vladimir) Putin". Cerealele, miză majoră Referitor la cereale, ambii lideri au subliniat importanţa "de a le scoate cât mai repede posibil din Ucraina", iar Boris Johnson a dat asigurări că Marea Britanie continuă să lucreze îndeaproape cu alţi parteneri asupra următoarelor etape şi că este pregătită să ajute în orice mod posibil în această problemă. Citește și: EXCLUSIV Bătălie dură între doi grei ai industriei europene pentru banii Armatei: Rheinmetall vrea să preia contractul de 700 de milioane de euro al IVECO pentru camioane De asemenea, cei doi lideri au abordat cazurile unor cetăţeni britanici care luptau de partea forţelor ucrainene, dar "au fost capturaţi de trupele ruse în ultimele luni". În ceea ce priveşte Conferinţa privind restabilirea şi reconstrucţia Ucrainei, desfăşurată în urmă cu o zi la Lugano (Elveţia), "premierul salută planurile de reconstrucţie a Ucrainei", menţionând că "aşteaptă cu nerăbdare" să găzduiască un eveniment similar anul viitor în Marea Britanie, conform EFE.

Alexe Tablă, protejat de consilierii județeni (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Politică

Alexe "Tablă", protejat de consilierii județeni

Alexe "Tablă", protejat de consilierii județeni. În această cauză, anchetatorii au cerut CJ să se pronunţe dacă se constituie acum parte civilă în proces. Alexe "Tablă", protejat de consilierii județeni Ar fi vorba de obţinerea imediată a despăgubirilor, în cazul identificării definitive a unuia sau mai multor vinovaţi, sau într-o acţiune separată care va demara la instanţa civilă doar după finalizarea procesului penal. Aceeaşi solicitare a fost adresată într-un alt dosar. Citește și: EXCLUSIV Bătălie dură între doi grei ai industriei europene pentru banii Armatei: Rheinmetall vrea să preia contractul de 700 de milioane de euro al IVECO pentru camioane În acesta, o consilieră judeţeană de la PSD este acuzată că şi-a falsificat diploma de studii ca să poată fi angajată la cabinetul fostului preşedinte al CJ. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Rușii acuză ucrainenii de invazia agresivă (sursa: duma.gov.ru)
Eveniment

Rușii acuză ucrainenii de invazia agresivă

Rușii acuză ucrainenii de invazia agresivă. Preşedintele Dumei de Stat a Federaţiei Ruse, Viaceslav Volodin, a declarat marţi că Ucraina "face totul" pentru ca trupele ruse să nu-şi încheie "operaţiunea militară specială" la frontierele republicilor separatiste autoproclamate Doneţk şi Lugansk din estul Ucrainei, informează Reuters, care citează RIA Novosti. Rușii acuză ucrainenii de invazia agresivă "Toate acestea se vor încheia inclusiv atunci când (ucrainenii) vor înceta să întreprindă lovituri asupra oraşelor şi satelor noastre paşnice. Ei înşişi fac totul ca trupele noastre să nu se oprească la frontiera Republicii Populare Lugansk şi Republicii Populare Doneţk: lovituri sunt întreprinse de pe teritoriul regiunii Harkov şi altor regiuni" ale Ucrainei, a declarat Volodin, potrivit TASS. Moscova a revendicat duminică "eliberarea" întregii "Republici Populare Lugansk", continuându-şi campania pentru a smulge de sub controlul Kievului şi "Republica Populară Doneţk". "Eliberarea" regiunii Lugansk Însă forţele ruse şi-au impus de asemenea controlul asupra oraşului Herson şi unor mari părţi din regiunile Herson şi Zaporojie, în sudul Ucrainei, bombardând ţinte peste tot în Ucraina şi declanşând totodată - deşi fără succes - o ofensivă asupra Kievului. Citește și: EXCLUSIV Bătălie dură între doi grei ai industriei europene pentru banii Armatei: Rheinmetall vrea să preia contractul de 700 de milioane de euro al IVECO pentru camioane Luni, preşedintele Rusiei, Vladimir Putin, a felicitat trupele ruse şi separatiste pentru "eliberarea" întregii regiuni Lugansk, o etapă importantă pentru Moscova în campania sa militară în Ucraina, şi a ordonat forţelor sale să continue ofensiva în estul Ucrainei.

Ambasadele SUA, UK, "mutate" în Donbas (sursa: gov.uk)
Internațional

Ambasadele SUA, UK, "mutate" în Donbas

Ambasadele SUA, UK, "mutate" în Donbas. Primăria Moscovei a anunţat luni că va denumi o zonă din apropierea ambasadei Regatului Unit (foto) în onoarea separatiştilor proruşi din estul Ucrainei care luptă alături de armata rusă împotriva armatei ucrainene susţinute de ţările occidentale, în rândul acestora Regatul Unit evidenţiindu-se printre cele care oferă Ucrainei cel mai consistent sprijin militar, relatează AFP. Ambasadele SUA, UK, "mutate" în Donbas Respectiva zonă, până în prezent fără nume şi care se întinde de-a lungul râului Moscova, urmează să fie denumită "Republica Populară Lugansk", regiunea separatistă din estul Ucrainei a cărei ocupare trupele ruse au finalizat-o în acest weekend prin cucerirea oraşului Lisiceansk. Municipalitatea moscovită susţine că a optat pentru acest nume în urma unui vot online la care au participat peste 100.000 de persoane. La sfârşitul lunii trecute, primăria Moscovei a denumit "Republica Populară Doneţk" - cealaltă provincie separatistă prorusă din estul Ucrainei - o intersecţie până atunci fără nume situată alături de sediul ambasadei SUA în capitala rusă. Noua adresa oficială a ambasadei americane a fost astfel schimbată tot în urma unui vot online lansat de primăria capitalei ruse. Adresele oficiale ale ambasadelor nu e clar dacă se schimbă În cazul misiunii diplomatice britanice, primăria Moscovei nu a precizat dacă va fi schimbată şi adresa oficială a acesteia. Această "diplomaţie a numelor străzilor" cuprinde şi o măsură similară luată de SUA în 2018, când o porţiune a arterei pe care se află ambasada Rusiei la Washington a primit numele "Boris Nemţov Plaza", în memoria lui Boris Nemţov, opozant adversar al preşedintelui Vladimir Putin care a fost asasinat în 2015 în apropierea Kremlinului. Citește și: Hocheist rus campion, înrolat cu forța și trimis la o bază militară din Arctica. Sportivul semnase un contract cu o echipă din SUA Alte acţiuni de acest fel au venit după lansarea agresiunii ruse împotriva Ucrainei. Printre acestea, Lituania şi Letonia au schimbat numelor străzilor pe care se află ambasada Rusiei, pentru a-şi arăta în acest mod solidaritatea faţă de Ucraina. Astfel, strada pe care se află ambasada rusă la Vilnius a fost denumită "Eroii Ucrainei", iar cea pe care se află ambasada rusă la Riga a devenit "Ucraina Independentă".

Mercenarii lui Putin, numeroși în Ucraina (sursa: coe.int)
Internațional

Mercenarii lui Putin, numeroși în Ucraina

Mercenarii lui Putin, numeroși în Ucraina. Numărul mercenarilor străini din Libia a scăzut, evoluţie cauzată parţial de războiul din Ucraina, a declarat luni un expert ONU citat de dpa. Mercenarii lui Putin, numeroși în Ucraina Chaloka Beyani (foto) a declarat luni că "a fost găsită o piaţă în altă parte". Expertul legal zambiano-britanic adună dovezi privind încălcări ale drepturilor în Libia, în cadrul unui grup de experţi care lucrează pentru Consiliul ONU pentru drepturile omului. Numărul mercenarilor grupului rus Wagner a scăzut de asemenea, potrivit lui Beyani. Firma privată de securitate este considerată armata din umbră a preşedintelui rus Vladimir Putin, care a negat că ar avea vreo legătură cu aceasta. Potrivit informaţiilor serviciilor speciale britanice, Moscova a fost cel mai probabil forţată să orienteze în principal personalul de la Wagner către invadarea Ucrainei, în detrimentul operaţiunilor din Africa şi Siria. Libia, în haos din 2011 Cu toate acestea, nu toţi combatanţii străini s-au retras din Libia, se menţionează în raportul prezentat de Beyani şi de echipa sa. Mercenarii prelungesc conflictul din ţară şi este posibil să fi încălcat regulile internaţionale de a-i proteja pe civili, susţin experţii ONU. Citește și: Hocheist rus campion, înrolat cu forța și trimis la o bază militară din Arctica. Sportivul semnase un contract cu o echipă din SUA Libia este în haos din 2011, când dictatorul Muammar al-Gaddafi a fost răsturnat de la putere. Mai multe miliţii luptă pentru putere şi influenţă şi în ultimii ani şi alte ţări s-au implicat în conflict, inclusiv Rusia şi Turcia. ONU a estimat la sfârşitul lui 2020 că existau în jur de 20.000 de combatanţi străini şi mercenari în Libia.

Hocheist rus campion, înrolat cu forța (sursa: Agerpres)
Internațional

Hocheist rus campion, înrolat cu forța

Hocheist rus campion, înrolat cu forța. Portarul echipei naţionale de hochei pe gheaţă a Rusiei, Ivan Fedotov, a fost arestat şi trimis în Arctica pentru a efectua serviciul militar, de la care voia să se sustragă în plin conflict din Ucraina, au anunţat luni mai multe canale media, citate de AFP. Hocheist rus campion, înrolat cu forța Vicecampionul olimpic, în vârstă de 25 de ani, semnase cu o echipă din Statele Unite, căreia ar fi urmat să i se alăture în viitorul apropiat. Agenţia de presă TASS şi avocatul jucătorului au anunţat că Fedotov a fost trimis la Severomorsk, în regiunea Murmansk, în Arctica, cu o climă aspră, unde se găseşte o importantă bază navală. Ziarul rus Sport-Express şi site-ul Fontanka au indicat că jucătorul a fost trimis în oraşul Severodvinsk, în regiunea Arhanghelsk. Potrivit presei, Fedotov a fost reţinut vineri seară de poliţia din Sankt Petersburg la cererea parchetului militar şi a fost dus la un birou de înrolare. Peskov: Sentimentalismele, inadecvate Avocatul său, Alexei Ponomariov, a declarat sâmbătă pentru agenţia RIA că Fedotov a fost dus vineri la un birou de înrolare şi apoi la un spital militar după ce s-a simţit rău. "A fost transferat la spital, însă nu am mai multe informaţii", a spus Ponomariov. Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a afirmat că "discuţii sentimentale în jurul acestui subiect sunt inadecvate". "Obligaţia efectuării serviciului militar este prevăzută în legea din Rusia", a declarat el presei. Serviciul militar în Rusia, foarte nepopular Ivan Fedotov, portarul echipei Rusiei care a câştigat medalia de argint la Jocurile Olimpice de iarnă de la Beijing din luna februarie, a semnat în luna mai un contract pe un an cu Philadelphia Flyers. El se pregătea să meargă în SUA, ţară ale cărei relaţii cu Rusia sunt foarte tensionate. Fedotov a câştigat Cupa Gagarin cu ŢSKA Moscova în sezonul trecut. Serviciul militar obligatoriu, care durează un an, este foarte nepopular în Rusia, din cauza tratamentului aplicat recruţilor, a perspectivei unor munci plictisitoare şi, de acum, şi a temerii de a fi trimis în Ucraina. Citește și: Ucraina, foarte aproape să piardă estul țării: forțele de la Kiev s-au retras din Lisiciansk, orașul cel mai important strategic din Lugansk. Scholz: Putin poate duce mult acest război Numeroşi ruşi, ajutaţi adesea de părinţii lor, recurg la diverse strategii pentru a scăpa de el, dând mită, obţinând scutiri medicale sau datorită studiilor. Opoziţia acuză, de asemenea, autorităţile că se folosesc de serviciul militar pentru a-i pedepsi pe criticii Kremlinului, trimiţându-i mai ales în zone îndepărtate, unde munca este deosebit de grea.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră