luni 23 martie
Login Contact
DeFapt.ro

Autor: Alex Preda

2051 articole
Alex Preda

Eveniment

Rușii acuză ucrainenii de invazia agresivă

Rușii acuză ucrainenii de invazia agresivă. Preşedintele Dumei de Stat a Federaţiei Ruse, Viaceslav Volodin, a declarat marţi că Ucraina "face totul" pentru ca trupele ruse să nu-şi încheie "operaţiunea militară specială" la frontierele republicilor separatiste autoproclamate Doneţk şi Lugansk din estul Ucrainei, informează Reuters, care citează RIA Novosti. Rușii acuză ucrainenii de invazia agresivă "Toate acestea se vor încheia inclusiv atunci când (ucrainenii) vor înceta să întreprindă lovituri asupra oraşelor şi satelor noastre paşnice. Ei înşişi fac totul ca trupele noastre să nu se oprească la frontiera Republicii Populare Lugansk şi Republicii Populare Doneţk: lovituri sunt întreprinse de pe teritoriul regiunii Harkov şi altor regiuni" ale Ucrainei, a declarat Volodin, potrivit TASS. Moscova a revendicat duminică "eliberarea" întregii "Republici Populare Lugansk", continuându-şi campania pentru a smulge de sub controlul Kievului şi "Republica Populară Doneţk". "Eliberarea" regiunii Lugansk Însă forţele ruse şi-au impus de asemenea controlul asupra oraşului Herson şi unor mari părţi din regiunile Herson şi Zaporojie, în sudul Ucrainei, bombardând ţinte peste tot în Ucraina şi declanşând totodată - deşi fără succes - o ofensivă asupra Kievului. Citește și: EXCLUSIV Bătălie dură între doi grei ai industriei europene pentru banii Armatei: Rheinmetall vrea să preia contractul de 700 de milioane de euro al IVECO pentru camioane Luni, preşedintele Rusiei, Vladimir Putin, a felicitat trupele ruse şi separatiste pentru "eliberarea" întregii regiuni Lugansk, o etapă importantă pentru Moscova în campania sa militară în Ucraina, şi a ordonat forţelor sale să continue ofensiva în estul Ucrainei.

Rușii acuză ucrainenii de invazia agresivă (sursa: duma.gov.ru)
Ambasadele SUA, UK, "mutate" în Donbas (sursa: gov.uk)
Internațional

Ambasadele SUA, UK, "mutate" în Donbas

Ambasadele SUA, UK, "mutate" în Donbas. Primăria Moscovei a anunţat luni că va denumi o zonă din apropierea ambasadei Regatului Unit (foto) în onoarea separatiştilor proruşi din estul Ucrainei care luptă alături de armata rusă împotriva armatei ucrainene susţinute de ţările occidentale, în rândul acestora Regatul Unit evidenţiindu-se printre cele care oferă Ucrainei cel mai consistent sprijin militar, relatează AFP. Ambasadele SUA, UK, "mutate" în Donbas Respectiva zonă, până în prezent fără nume şi care se întinde de-a lungul râului Moscova, urmează să fie denumită "Republica Populară Lugansk", regiunea separatistă din estul Ucrainei a cărei ocupare trupele ruse au finalizat-o în acest weekend prin cucerirea oraşului Lisiceansk. Municipalitatea moscovită susţine că a optat pentru acest nume în urma unui vot online la care au participat peste 100.000 de persoane. La sfârşitul lunii trecute, primăria Moscovei a denumit "Republica Populară Doneţk" - cealaltă provincie separatistă prorusă din estul Ucrainei - o intersecţie până atunci fără nume situată alături de sediul ambasadei SUA în capitala rusă. Noua adresa oficială a ambasadei americane a fost astfel schimbată tot în urma unui vot online lansat de primăria capitalei ruse. Adresele oficiale ale ambasadelor nu e clar dacă se schimbă În cazul misiunii diplomatice britanice, primăria Moscovei nu a precizat dacă va fi schimbată şi adresa oficială a acesteia. Această "diplomaţie a numelor străzilor" cuprinde şi o măsură similară luată de SUA în 2018, când o porţiune a arterei pe care se află ambasada Rusiei la Washington a primit numele "Boris Nemţov Plaza", în memoria lui Boris Nemţov, opozant adversar al preşedintelui Vladimir Putin care a fost asasinat în 2015 în apropierea Kremlinului. Citește și: Hocheist rus campion, înrolat cu forța și trimis la o bază militară din Arctica. Sportivul semnase un contract cu o echipă din SUA Alte acţiuni de acest fel au venit după lansarea agresiunii ruse împotriva Ucrainei. Printre acestea, Lituania şi Letonia au schimbat numelor străzilor pe care se află ambasada Rusiei, pentru a-şi arăta în acest mod solidaritatea faţă de Ucraina. Astfel, strada pe care se află ambasada rusă la Vilnius a fost denumită "Eroii Ucrainei", iar cea pe care se află ambasada rusă la Riga a devenit "Ucraina Independentă".

Mercenarii lui Putin, numeroși în Ucraina (sursa: coe.int)
Internațional

Mercenarii lui Putin, numeroși în Ucraina

Mercenarii lui Putin, numeroși în Ucraina. Numărul mercenarilor străini din Libia a scăzut, evoluţie cauzată parţial de războiul din Ucraina, a declarat luni un expert ONU citat de dpa. Mercenarii lui Putin, numeroși în Ucraina Chaloka Beyani (foto) a declarat luni că "a fost găsită o piaţă în altă parte". Expertul legal zambiano-britanic adună dovezi privind încălcări ale drepturilor în Libia, în cadrul unui grup de experţi care lucrează pentru Consiliul ONU pentru drepturile omului. Numărul mercenarilor grupului rus Wagner a scăzut de asemenea, potrivit lui Beyani. Firma privată de securitate este considerată armata din umbră a preşedintelui rus Vladimir Putin, care a negat că ar avea vreo legătură cu aceasta. Potrivit informaţiilor serviciilor speciale britanice, Moscova a fost cel mai probabil forţată să orienteze în principal personalul de la Wagner către invadarea Ucrainei, în detrimentul operaţiunilor din Africa şi Siria. Libia, în haos din 2011 Cu toate acestea, nu toţi combatanţii străini s-au retras din Libia, se menţionează în raportul prezentat de Beyani şi de echipa sa. Mercenarii prelungesc conflictul din ţară şi este posibil să fi încălcat regulile internaţionale de a-i proteja pe civili, susţin experţii ONU. Citește și: Hocheist rus campion, înrolat cu forța și trimis la o bază militară din Arctica. Sportivul semnase un contract cu o echipă din SUA Libia este în haos din 2011, când dictatorul Muammar al-Gaddafi a fost răsturnat de la putere. Mai multe miliţii luptă pentru putere şi influenţă şi în ultimii ani şi alte ţări s-au implicat în conflict, inclusiv Rusia şi Turcia. ONU a estimat la sfârşitul lui 2020 că existau în jur de 20.000 de combatanţi străini şi mercenari în Libia.

Hocheist rus campion, înrolat cu forța (sursa: Agerpres)
Internațional

Hocheist rus campion, înrolat cu forța

Hocheist rus campion, înrolat cu forța. Portarul echipei naţionale de hochei pe gheaţă a Rusiei, Ivan Fedotov, a fost arestat şi trimis în Arctica pentru a efectua serviciul militar, de la care voia să se sustragă în plin conflict din Ucraina, au anunţat luni mai multe canale media, citate de AFP. Hocheist rus campion, înrolat cu forța Vicecampionul olimpic, în vârstă de 25 de ani, semnase cu o echipă din Statele Unite, căreia ar fi urmat să i se alăture în viitorul apropiat. Agenţia de presă TASS şi avocatul jucătorului au anunţat că Fedotov a fost trimis la Severomorsk, în regiunea Murmansk, în Arctica, cu o climă aspră, unde se găseşte o importantă bază navală. Ziarul rus Sport-Express şi site-ul Fontanka au indicat că jucătorul a fost trimis în oraşul Severodvinsk, în regiunea Arhanghelsk. Potrivit presei, Fedotov a fost reţinut vineri seară de poliţia din Sankt Petersburg la cererea parchetului militar şi a fost dus la un birou de înrolare. Peskov: Sentimentalismele, inadecvate Avocatul său, Alexei Ponomariov, a declarat sâmbătă pentru agenţia RIA că Fedotov a fost dus vineri la un birou de înrolare şi apoi la un spital militar după ce s-a simţit rău. "A fost transferat la spital, însă nu am mai multe informaţii", a spus Ponomariov. Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a afirmat că "discuţii sentimentale în jurul acestui subiect sunt inadecvate". "Obligaţia efectuării serviciului militar este prevăzută în legea din Rusia", a declarat el presei. Serviciul militar în Rusia, foarte nepopular Ivan Fedotov, portarul echipei Rusiei care a câştigat medalia de argint la Jocurile Olimpice de iarnă de la Beijing din luna februarie, a semnat în luna mai un contract pe un an cu Philadelphia Flyers. El se pregătea să meargă în SUA, ţară ale cărei relaţii cu Rusia sunt foarte tensionate. Fedotov a câştigat Cupa Gagarin cu ŢSKA Moscova în sezonul trecut. Serviciul militar obligatoriu, care durează un an, este foarte nepopular în Rusia, din cauza tratamentului aplicat recruţilor, a perspectivei unor munci plictisitoare şi, de acum, şi a temerii de a fi trimis în Ucraina. Citește și: Ucraina, foarte aproape să piardă estul țării: forțele de la Kiev s-au retras din Lisiciansk, orașul cel mai important strategic din Lugansk. Scholz: Putin poate duce mult acest război Numeroşi ruşi, ajutaţi adesea de părinţii lor, recurg la diverse strategii pentru a scăpa de el, dând mită, obţinând scutiri medicale sau datorită studiilor. Opoziţia acuză, de asemenea, autorităţile că se folosesc de serviciul militar pentru a-i pedepsi pe criticii Kremlinului, trimiţându-i mai ales în zone îndepărtate, unde munca este deosebit de grea.

China are 10% din terenurile Ucrainei (sursa: arc2020.eu)
Internațional

China are 10% din terenurile Ucrainei

China are 10% din terenurile Ucrainei. Invadarea acestei din urmă țări de către Rusia provoacă foamete la nivel mondial și prețuri galopante la alimente, iar viitoarele întreruperi ale lanțului de aprovizionare vor aduce și mai mult marasm, scrie într-un editorial din Wall Street Journal Elisabeth Braw, expertă a American Enterprise Institute (AEI). China are 10% din terenurile Ucrainei Multe țări își dau seama că ar trebui să cultive mai multe alimente, dar au vândut o mare parte din cele mai bune pământuri ale lor Chinei, care le folosește pentru a-și hrăni propria populație. În urmă cu câțiva ani, China a cumpărat aproape o zecime din terenurile agricole arabile ale Ucrainei. Țările ar trebui să înceapă să-i verifice pe cei care doresc să cumpere terenuri agricole, așa cum o fac deja cu potențialii cumpărători de tehnologie sensibilă, notează Braw. Citește și: Ucraina, foarte aproape să piardă estul țării: forțele de la Kiev s-au retras din Lisiciansk, orașul cel mai important strategic din Lugansk. Scholz: Putin poate duce mult acest război „Nu poate exista o soluție eficientă la criza alimentară globală fără reintegrarea producției alimentare a Ucrainei, precum și a alimentelor și a îngrășămintelor produse de Rusia, pe piețele mondiale”, a declarat secretarul general al ONU, António Guterres, pe 24 iunie, avertizând că lumea se confruntă cu mai multe focare de foamete în acest an, iar anul 2023 va fi și mai rău. Dar cerealele ucrainene și alte alimente nu vor putea intra în curând pe piața mondială, deoarece ruta maritimă rămâne blocată de Rusia. Ucraina trimite cereale pe piețele mondiale prin rutele feroviare ale Poloniei și României, dar a face acest lucru este laborios și costisitor. China a cumpărat pe tot globul Înainte de război, aproximativ 90% din cerealele Ucrainei erau exportate prin porturile sale maritime. „În ultimii ani, cumpărătorii chinezi au cumpărat terenuri agricole în diverse țări, de la SUA și Franța și până la Vietnam. În 2013, gigantul alimentar WH Group din Hong Kong a cumpărat Smithfield, cel mai mare producător de carne de porc din America, și peste 146.000 de acri de teren agricol din Missouri. În același an, Corpul de producție și construcții din Xinjiang a cumpărat 9% din faimoasele terenuri agricole fertile ale Ucrainei, egal cu 5% din teritoriul total al țării, cu o închiriere de 50 de ani. (În 2020, SUA au impus sancțiuni companiei chineze pentru încălcări ale drepturilor omului.) Între 2011 și 2020, China a cumpărat aproape șapte milioane de hectare de teren agricol în întreaga lume. Firmele din Marea Britanie au cumpărat aproape două milioane de hectare, în timp ce firmele din SUA și Japonia au cumpărat mai puțin de un milion de hectare”, scrie experta AEI, citată de Știrile TVR.

Elvețienii, gaze mai puține la iarnă (sursa: oilprice.com)
Internațional

Elvețienii, gaze mai puține la iarnă

Elvețienii, gaze mai puține la iarnă. Companiile din Elveţia vor fi primele care se vor confrunta cu raţionalizarea energiei, în eventualitatea penuriei de aprovizionare, a declarat ministrul Energiei, Simonetta Sommaruga, avertizând că Executivul nu poate garanta că va exista întotdeauna o cantitate suficientă de gaze pentru toţi, transmite Reuters. Elvețienii, gaze mai puține la iarnă Elveţia primeşte gaze prin hub-urile de tranzacţionare din ţările vecine din UE, astfel încât perturbările în aprovizionare din blocul comunitar vor afecta şi Elveţia. În această ţară există o cerere relativ redusă pentru gaze, care acoperă aproximativ 15% din consumul total de energie. Aproximativ 42% din gaze sunt folosite pentru încălzirea locuinţelor, restul în industrie, servicii şi transporturi, conform datelor guvernamentale. Totuşi, ţara este dependentă de importurile de gaze şi petrol. "De aceea, nimeni nu poate garanta că va fi întotdeauna o cantitate suficientă de gaze pentru toţi", a declarat Sommaruga, pentru publicaţia elveţiană SonntagsZeitung. "Restricţii pentru scările rulante şi neoane" Recent, Guvernul a prezentat planuri de rezolvare a posibilei penurii de gaze naturale în această iarnă, informând că ar putea recurge la raţionalizare dacă alte măsuri se dovedesc insuficiente. În eventualitatea unei penurii de gaze şi electricitate în Elveţia, energia va fi în primul rând raţionalizată pentru companii. Sommaruga a explicat că "iniţial vor fi de exemplu restricţii pentru scările rulante şi neoane", iar Guvernul vrea să pună cât mai mult timp la dispoziţie energie pentru gospodării. Oficialul a cerut autorităţilor locale să investească mai mult în extinderea energiei hidroelectrice, solare, eoliene şi biogazului. Plan de urgență în Germania Vecina Germania a activat luna trecută cel de-al doilea nivel al planului de urgenţă destinat garantării aprovizionării cu gaze naturale, care aduce şi mai aproape ţara de măsura raţionalizării, după scăderea drastică a livrărilor de gaze ruseşti prin gazoductul Nord Stream. Planul de urgenţă are trei nivele: de alertă, de alarmă şi de urgenţă. Ministrul german al Economiei, Robert Habeck, a activat deja primul nivel al planului de urgenţă la începutul lunii martie. Citește și: Ucraina, foarte aproape să piardă estul țării: forțele de la Kiev s-au retras din Lisiciansk, orașul cel mai important strategic din Lugansk. Scholz: Putin poate duce mult acest război Nivelul de alarmă înseamnă că există o perturbare în aprovizionarea cu gaze care a condus la o deteriorare semnificativă a situaţiei aprovizionării. Cu toate acestea, piaţa este în continuare capabilă să facă faţă perturbării şi nu este nevoie de intervenţia statului.

Ucraina, aproape să piardă estul țării (sursa: Facebook/Volodimir Zelenski)
Internațional

Ucraina, aproape să piardă estul țării

Ucraina, aproape să piardă estul țării. Armata ucraineană a anunţat că soldaţii săi s-au retras din Lisiciansk, oraş-cheie din estul Ucrainei care se confruntă de mai multe săptămâni cu un violent asalt al trupelor ruse, informează duminică AFP. Ucraina, aproape să piardă estul țării "Pentru a proteja vieţile apărătorilor ucraineni, a fost luată decizia de a ne retrage" din oraş, a anunţat statul-major al forţelor armate ucrainene într-un comunicat, subliniind" superioritatea multiplă" a armatei ruse pe plan material. Cu puţin timp înainte de acest anunţ, preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski apreciase că Lisiciansk reprezintă "situaţia cea mai dificilă şi mai periculoasă" pentru Ucraina. "Nu avem avantaj acolo, este adevărat. Acesta este punctul nostru slab, însă în alte locuri noi avansăm", a afirmat el, adăugând totodată că "luptele continuă în suburbiile" acestui oraş. Rușii clamează controlul asupra Lugansk Cucerirea oraşului Lisiciansk, în estul Ucrainei, i-ar permite Moscovei să controleze întreaga regiune Lugansk şi trupelor ruse să ameninţe Sloviansk şi Kramatorsk, alte două oraşe importante din regiunea industrială Donbas aflate sub control ucrainean. Citește și: Cinismul lui Putin: Va fi pace doar dacă Ucraina acceptă să renunțe la Crimeea și să cedeze Donețk și Lugansk Duminică, ministrul apărării al Federaţiei Ruse, Serghei Şoigu, a afirmat că forţele ruse controlează deja întreaga regiune Lugansk după ce au cucerit Lisiciansk, aflat de săptămâni de zile în centrul unor lupte intense. Putin și-a pregătit invazia din timp Decizia preşedintelui rus Vladimir Putin de a declanşa o invazie asupra Ucrainei vecine a fost luată cu mult timp înainte, potrivit cancelarului federal german Olaf Scholz, informează duminică dpa. "Cred că decizia de a declanşa acest război a fost luată cu un an înainte ca el să fi început şi poate chiar mai devreme, pentru că (Vladimir Putin) s-a pregătit pentru aceasta", a spus liderul german într-un interviu pentru postul american CBS, publicat integral duminică. https://www.youtube.com/watch?time_continue=113&v=grJG4RMVLh0&feature=emb_title "Astfel, el (Putin) va putea continua cu războiul cu adevărat mult timp", a adăugat Scholz. Europa a avut încredere în Rusia Olaf Scholz a mai recunoscut că a fost o greşeală a ţărilor europene să devină atât de dependente de resursele energetice ruseşti. "Ar fi trebuit să investim peste tot în Europa în infrastructură, ceea ce ne-ar fi oferit posibilitatea de a schimba furnizarea, de la o zi la alta", a spus el. "Aceasta este lecţia care a fost învăţată în Europa şi în multe alte locuri, că trebuie să fii pregătit: să fii pregătit pentru situaţii precum aceasta", a subliniat Scholz. Întrebat despre cât de mult mai cheltuie încă Germania pe importurile de resurse energetice din Rusia, Olaf Scholz a spus doar că suma s-a redus.

Cu cancer terminal, arestat pentru trădare (sursa: rferl.org)
Internațional

Cu cancer terminal, arestat pentru trădare

Cu cancer terminal, arestat pentru trădare. Omul de ştiinţă rus Dmitri Kolker, care a fost arestat în urmă cu două zile în Siberia pentru înaltă trădare, cu toate că suferea de cancer la pancreas în stadiu terminal, a murit, a declarat duminică pentru Reuters avocatul său, Aleksandr Fedulov. Cu cancer terminal, arestat pentru trădare Kolker fusese transportat la închisoarea Lefortovo din Moscova, potrivit avocatului său. Omul de ştiinţă fusese transferat din arest la o unitate de terapie intensivă a unui spital din Moscova, unde a şi încetat din viaţă, a relatat duminică agenţia de presă Interfax, citată de dpa. "A murit ieri. Mâine vom depune o plângere în legătură cu detenţia sa", a explicat avocatul. Familia lui Kolker a anunţat săptămâna trecută că omul de ştiinţă a fost ridicat direct de pe patul de spital din Novosibirsk (Siberia), unde era hrănit printr-un tub, şi dus cu avionul la Moscova de către agenţi ai Serviciului Federal de Securitate al Rusiei (FSB, ex-KGB). Tehnologiile optice cuantice, miza cazului Kolker, în vârstă de 54 de ani, era doctor în fizică şi matematică. Familia sa a declarat că omul de ştiinţă fusese acuzat că a colaborat cu serviciile de securitate din China. Potrivit fiului său, Kolker susţinuse într-adevăr mai multe prelegeri ştiinţifice în China ca parte a unui schimb universitar, dar era întotdeauna însoţit de agenţi ai FSB. Citește și: Ce știe Zelenski? Președintele ucrainean prezintă la Lugano planul de reconstrucție a Ucrainei după război Fiul lui Kolker a mai spus că prelegerile erau discutate în cel mai mic detaliu cu serviciile secrete ruse astfel ca nicio informaţie considerată secret de stat să nu fie divulgată, relatează dpa. Potrivit agenţiei de presă germane, Kolker conducea laboratorul de tehnologii optice cuantice la Universitatea de Stat din Novosibirsk, fiind implicat - între altele - în dezvoltarea de lasere în scopuri medicale. Încă o arestare pentru trădare Sâmbătă, agenţia de stat TASS a transmis că Rusia a reţinut un al doilea om de ştiinţă din Novosibirsk sub suspiciunea de înaltă trădare. Nu este clar dacă există vreo legătură între cele două cazuri, scrie Reuters. În schimb, agenţia dpa - care îl identifică pe al doilea om de ştiinţă reţinut la Novosibirsk drept Anatoli Maslov, care făcea cercetări în domeniul hipersonicii - scrie că arestarea lui Maslov are legătură cu cazul Kolker. O serie de oameni de ştiinţă ruşi au fost arestaţi şi acuzaţi de înaltă trădare în ultimii ani în Rusia pentru că ar fi transmis străinilor documente sensibile. Criticii Kremlinului invocă o paranoia nefondată a regimului. Acuzaţia de înaltă trădare este pasibilă în Rusia cu o pedeapsă care merge până la 20 de ani de închisoare.

Cum vrea Zelenski să reconstruiască Ucraina (sursa: Facebook/Volodimir Zelenski)
Internațional

Cum vrea Zelenski să reconstruiască Ucraina

Cum vrea Zelenski să reconstruiască Ucraina. Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a solicitat sprijin internaţional pentru a ajuta la reconstruirea ţării după încheierea războiului, o notă rară de speranţă în discursul său după patru luni de război, transmite duminică dpa. Cum vrea Zelenski să reconstruiască Ucraina "Este necesar nu numai să reparăm tot ce au distrus ocupanţii, ci şi să creăm o nouă fundaţie pentru viaţa noastră: sigură, modernă, confortabilă, accesibilă", a spus preşedintele Zelenski într-un discurs difuzat sâmbătă seara târziu. Acest lucru ar necesita "investiţii colosale, miliarde, noi tehnologii, bune practici, noi instituţii şi, desigur, reforme", a spus el. "Oricât de greu ne este astăzi, trebuie să ne amintim că va exista un mâine", a subliniat şeful statului ucrainean. Întâlnirea donatorilor de la Lugano Luni, la Lugano în Elveţia, va avea loc o întâlnire la care vor participa aproximativ 40 de potenţiali donatori şi unde guvernul ucrainean intenţionează să îşi prezinte pentru prima dată priorităţile pentru reconstrucţia ţării devastate de război. Citește și: Germania, năucită de stoparea importurilor de gaz rusesc: costuri suplimentare de un miliard de euro lunar. Guvernul, gata să introducă o nouă taxă în facturile tuturor consumatorilor Preşedintele Zelenski le-a reamintit, însă, ucrainenilor că războiul era departe de a se termina. "Cruzimea sa sporeşte în anumite locuri şi nu poate fi uitată", a spus el, făcând apel la compatrioţii săi pentru a oferi ajutor victimelor acestui conflict brutal.

Explozii și morți în Belgorod, Rusia (sursa: Agerpres)
Internațional

Explozii și morți în Belgorod, Rusia

Explozii și morți în Belgorod, Rusia. Cel puţin trei persoane au fost ucise şi zeci de clădiri rezidenţiale au fost avariate în oraşul rus Belgorod, din apropiere de graniţa cu Ucraina, a anunţat guvernatorul regional, Viaceslav Gladkov, după relatări potrivit cărora în oraş au avut loc mai multe explozii, transmite duminică Reuters. Explozii și morți în Belgorod, Rusia Cel puţin 11 blocuri şi 39 de case au fost avariate, iar cinci dintre ele au fost distruse, a explicat Gladkov, într-un mesaj postat pe aplicaţia Telegram. Anterior, Gladkov a declarat că "incidentul" este investigat. "Probabil că sistemul de apărare aeriană a funcţionat", a adăugat el. Cel puţin patru persoane au fost rănite şi două spitalizate, între care un băiat de 10 ani, potrivit lui Gladkov. Reuters notează că nu a putut verifica independent relatările şi că, de partea ucraineană, nu există deocamdată o reacţie. Belgorod, lovit des după 24 februarie Belgorod, oraş cu aproape 400.000 de locuitori, situat la circa 40 km nord de graniţa cu Ucraina, este centrul administrativ al regiunii cu acelaşi nume. De când Rusia a invadat Ucraina, la 24 februarie, au existat numeroase relatări privind atacuri asupra Belgorodului şi asupra altor regiuni aflate la graniţa cu Ucraina, Moscova acuzând Kievul că a lansat aceste atacuri. Citește și: Germania, năucită de stoparea importurilor de gaz rusesc: costuri suplimentare de un miliard de euro lunar. Guvernul, gata să introducă o nouă taxă în facturile tuturor consumatorilor Ucraina nu şi-a asumat responsabilitatea pentru atacurile anterioare, însă a descris incidentele drept răzbunare şi "karma" pentru invazia Rusiei, care numeşte asaltul asupra Ucrainei drept "operaţiune militară specială" menită să dezarmeze ţara vecină şi să o protejeze de fascişti. În schimb, Ucraina şi aliaţii săi din Occident afirmă că acuzaţia de fascism este fără fundament şi că războiul este în fapt un act neprovocat de agresiune.

Germania plătește scump lipsa gazului rusesc (sursa: Facebook/Olaf Scholz)
Internațional

Germania plătește scump lipsa gazului rusesc

Germania plătește scump lipsa gazului rusesc. Guvernul german vrea să introducă o nouă taxă în facturile la gaze ale tuturor consumatorilor, în ideea de a-i ajuta furnizorii de gaze să facă faţă creşterii rapide a preţurilor la importuri, conform unei propuneri consultate de Reuters. Guvernul nu comentează pe marginea noii taxe Această propunere legislativă este aşteptată să fie adoptată de parlament la data de 8 iulie, potrivit unor surse din industria de gaze precum şi din interiorul guvernului de la Berlin. Un purtător de cuvânt de la Ministerul german al Economiei a refuzat să comenteze aceste informaţii dar a spus că Ministerul evaluează în mod constant instrumentele existente precum şi dacă este nevoie de suplimentarea lor. Citește și: Frustrare uriașă la Kremlin după ce forțele ucrainene i-au forțat pe ruși să părăsească Insula Șerpilor: Moscova a ripostat cu bombe cu fosfor și cu atacuri asupra civililor din Odesa Germania se străduieşte să pună la punct un mecanism de urgenţă înaintea datei de 11 iulie, când este programată o perioadă de zece zile de lucrări de mentenanţă la gazoductul Nord Stream 1, ceea ce înseamnă că livrările de gaze ruseşti prin această conductă vor fi oprite complet. Experţii avertizează că perioada de întrerupere a livrărilor ar putea fi prelungită, ceea ce ar agrava problemele în aprovizionarea cu gaze şi ar împinge şi mai sus preţurile. Împărțirea poverii prețurilor mari Costurile suplimentare care vor apărea pentru a înlocui gazele din Rusia vor fi împărţite între toţi consumatorii, în cadrul unei proceduri transparente şi non-discriminatorii via Trading Hub Europe, o organizaţie a operatorilor de reţele de gazoducte. Noua taxă va face gazele mai scumpe pentru toată lumea, în loc ca povara să cadă doar pe anumite gospodării în funcţie de cine este furnizorul lor de gaze. Dacă Parlamentul de la Berlin va aproba planul, executivul ar putea introduce taxa în locul unei clauze generale de ajustare a preţurilor care ar permite furnizorilor să transfere ei înşişi majorările de preţuri pe seama clienţilor. Posibile probleme în justiție Experţii susţin că o clauză de ajustare a preţurilor ar fi una incorectă şi contestabilă în justiţie. Această clauză spune că doar costurile rezonabile pot fi transferate pe seama clienţilor, ceea ce lasă deschisă calea pentru multe interpretări, susţine avocatul Peter Rosin. Potrivit acestuia, este discutabil dacă contractele care promit consumatorilor preţuri fixe ar putea fi revocate. Noua taxă din factura la gaze va fi bazată pe modelul suprataxei EEG din factura de energie electrică, care timp de mai mulţi ani a fost utilizată pentru susţinerea producţiei de energie regenerabilă. În plus, guvernul de la Berlin va putea declanşa şi o clauză generală de ajustare a preţurilor, în situaţia în care există o "perturbare semnificativă" la importurile de gaze. Germania plătește scump lipsa gazului rusesc Diminuarea livrărilor de gaze ruseşti obligă companiile de utilităţi din întreaga Europă să cumpere gaze naturale la preţuri mai mari. Joi, grupul german de utilităţi Uniper a anunţat că poartă discuţii cu privire la o posibilă salvare de către guvernul de la Berlin şi de asemenea şi-a retras prognozele pentru 2022 din cauza restricţiilor la livrările de gaze adoptate de grupul rus Gazprom. Experţii din industria energetică estimează că importatorii de gaze ar putea avea nevoie de aproximativ un miliard de euro pe săptămână pentru a acoperi costurile suplimentare create de majorarea preţurilor, o sumă pe care taxa propusă ar putea să o finanţeze. Cancelarul Scholz, sub presiune, cere "unitate" Cancelarul german Olaf Scholz a făcut apel sâmbătă la populaţie să fie unită în faţa problemelor economice cu care se confruntă ţara, în special inflaţia, anunţând o reuniune a experţilor pentru a combate această chestiune, relatează DPA. "Trebuie să ne dăm mâinile şi să fim uniţi", a spus Scholz într-un podcast video. El a mai declarat că marea problemă care îngrijorează mulţi cetăţeni, şi pe bună dreptate, este creşterea preţurilor. "Trebuie să lucrăm împreună şi asupra acestui lucru", a atras atenţia Scholz. Din acest motiv, a spus el, a invitat sindicate, angajatori, Banca Centrală şi profesori, într-un efort ce aminteşte de iniţiative similare din anii '60 şi '70, pentru a discuta despre soluţii. Campania, numită "Acţiune concertată", începe luni la cancelarie. Noi beneficii sociale Alte posibile instrumente includ o propunere a ministrului Muncii, Hubertus Heil, care vrea o plată anuală pentru persoanele singure care câştigă mai puţin de 4.000 de dolari pe lună şi pentru cuplurile căsătorite care câştigă împreună mai puţin de 8.000 de euro pe lună. "Numai creşterea salariilor şi beneficiilor sociale poate compensa sustenabil daunele produse persoanele cu venituri medii şi mici", a spus preşedintele Institutului German pentru Cercetare Economică (DIW), Marcel Fratzscher. Plăţile unice, pe de altă parte, nu sunt ţintite, în contextul în care multe persoane nu beneficiază de ele deloc, a spus el. CDU critică "Acţiunea concertată" În urmă cu o săptămână, cancelaria a anunţat un plan privind plăţile unice scutite de taxe. În schimb, sindicatele ar putea renunţa la o parte din creşterile salariale în negocierile colective, pentru a nu alimenta şi mai mult inflaţia. Experta în economie Julia Klöckner, din partea partidului conservator de opoziţie CDU, a criticat "Acţiunea concertată": "Când nu ştii ce să faci, creezi un grup de lucru". Ea a spus că în schimb ar trebui reduse permanent, printre altele, taxele şi impozitele asupra energiei.

SUA, 2024: nici Biden, nici Trump (sursa: Facebook/The White House)
Eveniment

SUA, 2024: nici Biden, nici Trump

SUA, 2024: nici Biden, nici Trump. Şapte din zece americani nu vor ca preşedintele SUA, Joe Biden, să candideze pentru un al doilea mandat, potrivit unui sondaj dat publicităţii vineri, conform căruia o treime dintre respondenţi consideră că liderul american este mult prea în vârstă, transmite EFE. SUA, 2024: nici Biden, nici Trump Sondajul, realizat în comun de Centrul de Studii Politice al Universităţii Harvard şi de The Harris Poll, arată că Biden este văzut drept un lider prost de către 45% dintre cei care nu vor ca el să continue la Casa Albă după alegerile prezidenţiale din 2024. Potrivit sondajului, Biden, în vârstă de 79 de ani, ar primi sprijinul a doar 30% dintre democraţi în alegerile primare din propriul partid politic. Nici predecesorul său, republicanul Donald Trump, în vârstă de 76 de ani, nu stă mai bine: 61% dintre respondenţi nu vor să-l vadă încă o dată în fruntea ţării, după mandatul pe care l-a avut între anii 2017-2021. Dacă vor participa, o relativă egalitate Circa 33% dintre cei care nu-l susţin cred că, dacă ar ajunge din nou la Casa Albă, Trump ar diviza ţara şi îl consideră vinovat de instigarea la asaltul asupra Capitoliului SUA, din 6 ianuarie 2021, când o mulţime de susţinători de-ai săi a luat cu asalt sediul legislativului american în momentul în care acolo avea loc o sesiune comună a celor două camere - Senatul şi Camera Reprezentanţilor - pentru a ratifica victoria lui Biden la scrutinul prezidenţial din noiembrie 2020. Citește și: Frustrare uriașă la Kremlin după ce forțele ucrainene i-au forțat pe ruși să părăsească Insula Șerpilor: Moscova a ripostat cu bombe cu fosfor și cu atacuri asupra civililor din Odesa Acest sondaj a fost publicat în aceeaşi zi în care o altă cercetare similară a relevat că, în cazul în care ambii politicieni se vor prezenta din nou la scrutinul din 2024, ar rezulta practic o egalitate la urne. Potrivit acestui al doilea sondaj, realizat de universitatea privată Emerson College, din Boston, Biden ar obţine 44% din voturi, iar Trump, circa 39%, în pofida faptului că doar 40% dintre cei chestionaţi consideră că actualul preşedinte face o treabă bună.

CE și Polonia, război pe bani (sursa: Facebook/EC)
Eveniment

CE și Polonia, război pe bani

CE și Polonia, război pe bani. Comisia Europeană (CE) consideră că ultimele modificări aduse sistemului judiciar polonez sunt insuficiente pentru a permite acordarea fondurilor UE menite să stimuleze economia şi să sprijine redresarea în urma pandemiei de COVID-19, transmite dpa. CE și Polonia, război pe bani Noua lege privind sistemul disciplinar pentru judecători se află încă în analiză, a declarat vineri preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen. "Dar pot spune deja că această nouă lege nu asigură că judecătorii pot pune la îndoială statutul altui judecător fără a risca proceduri disciplinare", a adăugat ea. Acest lucru a trebuit să fie clarificat înainte ca prima tranşă să poată fi eliberată, a confirmat von der Leyen. De luni de zile, CE blochează eliberarea a miliarde de euro pentru Polonia ca urmare a deficienţelor flagrante din sistemul judiciar polonez. În ultima perioadă, CE a convenit cu guvernul de la Varşovia asupra condiţiilor pentru plata a până la 35 de miliarde de euro.Varşovia a presupus că dizolvarea unei camere de disciplină controversate pentru judecători nu ar contraveni acestor condiţii. Centrul scandalului: camera disciplinară a Curții Supreme Camera disciplinară a Curţii Supreme, înfiinţată în 2018, s-a aflat în centrul reformelor judiciare urmărite de guvernul naţionalist conservator al partidului de guvernământ Lege şi Justiţie (PiS). Această cameră disciplinară avea puterea de a pedepsi şi de a demite orice judecător. Citește și: Frustrare uriașă la Kremlin după ce forțele ucrainene i-au forțat pe ruși să părăsească Insula Șerpilor: Moscova a ripostat cu bombe cu fosfor și cu atacuri asupra civililor din Odesa În iulie anul trecut, Curtea de Justiţie a Uniunii Europene a hotărât că sistemul disciplinar judiciar din Polonia a încălcat legislaţia UE. Conform criticilor, independenţa justiţiei este subminată, iar ingerinţa politică, facilitată. Preşedinţa CE, Ursula Von der Leyen, se află în Cehia, unde vineri a fost lansată preşedinţia ţării la Consiliului Uniunii Europene în cadrul unei reuniuni comune a guvernului ceh şi a Comisiei Europene.

Insula Șerpilor: Putin, furios și frustrat (sursa: kremlin.ru)
Eveniment

Insula Șerpilor: Putin, furios și frustrat

Insula Șerpilor: Putin, furios și frustrat. Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat vineri că tirurile ruseşti cu rachete asupra unei clădiri de locuinţe din regiunea sudică Odesa nu a fost un accident, relatează DPA. Acesta a fost un tir cu rachetă ţintit al Rusiei, un act de teroare al Rusiei împotriva oraşelor şi satelor ucrainene, împotriva poporului ucrainean, adulţi şi copii, a declarat Zelenski după o întâlnire cu premierul norvegian Jonas Gahr Store, vineri, la Kiev, potrivit agenţiei ucrainene Interfax. Insula Șerpilor: Putin, furios și frustrat Racheta utilizată a fost de fapt concepută pentru a lovit portavioane sau alte nave de război, a spus el. În timpul nopţii, trei rachete ruseşti au lovit o clădire de locuinţe şi un sanatoriu aflate la circa 40 km sud-vest de portul Odesa. Potrivit apărării antiaeriene, cel puţin 21 de persoane au fost ucise şi 39 rănite. Citește și: Putin duce Rusia înapoi în URSS, la propriu: o rachetă din două trase asupra Ucrainei provine din stocurile sovietice. Precizia slabă a proiectilelor duce la moartea a sute de civili Store s-a deplasat în Ucraina direct de la summitul NATO de la Madrid, a relatat agenţia norvegiană de ştiri NTB. Înainte de întâlnirea cu Zelenski, premierul norvegian a vizitat regiunea Cernigov, după care a anunţat un sprijin financiar de un miliard de euro în anii 2022 şi 2023. Banii vor fi folosiţi pentru ajutor umanitar, reconstrucţie, dar şi pentru armament. Premierul norvegian a spus că este un mod de a sprijini lupta ucrainenilor pentru libertate. Bombe cu fosfor asupra insulei Armata ucraineană a acuzat vineri seară forţele ruseşti că au lansat bombe cu fosfor asupra Insulei Şerpilor din Marea Neagră, de unde forţele Moscovei s-au retras joi seară, relatează AFP. "În jurul orei 18.00, forţele armatei ruse au efectuat în două rânduri un atac aerian cu bombe cu fosfor asupra Insulei Şerpilor", a postat pe Telegram şefului statului major ucrainean, Valerii Zalujnii, acuzând Moscovă "că nu îşi respectă propriile declaraţii". Cu o zi în urmă, armata rusă a anunţat că s-a retras de pe acest teritoriu strategic "în semn de bună voinţă", după ce "şi-a îndeplinit obiectivele fixate". Ce spune Convenția de la Geneva "Singurul lucru în care duşmanul e coerent este sa constantă de lovire", a mai spus Zalujnii. El şi-a însoţit mesajul cu o înregistrare video în care se vede un avion zburând deasupra Insulei Şerpilor şi lansând cel puţin două bombe care îşi lovesc ţintele, lăsând în urmă dâre albe pe cer, un semn distinctiv al bombelor cu fosfor. Armele cu fosfor sunt arme incendiare a căror utilizare este interzisă împotriva civililor, dar nu şi împotriva ţintelor militare, în virtutea unei Convenţii semnate în 1980 la Geneva. Kievul a acuzat Moscova că le-a utilizat în mai multe rânduri de la sfârşitul lui februarie, inclusiv împotriva populaţiei civile, ceea ce armata rusă a respins categoric. Joi, armata ucraineană şi-a exprimat satisfacţia pentru că i-a forţat pe ruşi, "incapabili să reziste" tirurilor de artilerie, să abandoneze Insula Şerpilor, aflată în nord-vestul Mării Negre.

Experimentul arhitectural de la Palatul Culturii (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Experimentul arhitectural de la Palatul Culturii

Experimentul arhitectural de la Palatul Culturii: proiectele celor patru birouri de arhitectură au fost explicate de către iniţiatori în cadrul unui eveniment desfăşurat la Palatul Culturii. Experimentul arhitectural de la Palatul Culturii O componentă importantă din prezentări a vizat modul de dezvoltare a zonei Pieţei Palatului Culturii, respectiv atât pe str. Panu, cât şi pe str. Palat. Potenţialul extinderii pietonalului spre Palat a fost o temă abordată de fiecare dintre participanţi, în timp ce britanicii de la Foster au mers şi mai departe: crearea unui parc de 11,6 ha, iar traficul să fie scos din zona Palatului. Citește și: Cum scapă Ciucă de acuzațiile de plagiat: cu ajutorul unui judecător apropiat de liberali și al unei decizii de instanță absolut bizare O altă idee, expusă de olandezii de la MVRVD, a vizat crearea unui culoar verde în centrul străzilor. Continuarea, în Ziarul de Iași.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră