luni 23 martie
Login Contact
DeFapt.ro

Autor: Alex Preda

2051 articole
Alex Preda

Internațional

Kirill, patriarhul diavolului de la Kremlin

Kirill, patriarhul diavolului de la Kremlin. Canada l-a inclus pe lista sa cu sancţiuni pe patriarhul Kirill, şeful Bisericii Ortodoxe ruse, în cadrul unei noi serii de măsuri ca răspuns la invazia Rusiei în Ucraina, vizând "agenţi ai dezinformării şi propagandei ruse", relatează AFP. Kirill, patriarhul diavolului de la Kremlin Măsurile au fost denunţate rapid de Moscova prin intermediul purtătoarei de cuvânt a diplomaţiei ruse, Maria Zaharova, potrivit căreia "sancţiunile împotriva patriarhului nu au putut fi introduse decât de satanişti". Patriarhul Kirill, şeful ortodocşilor ruşi din 2009, şi-a pus biserica în serviciul preşedintelui rus Vladimir Putin, calificându-l drept "miracol" şi împărtăşindu-i ambiţia unei Rusii conservatoare, dominatoare şi susţinând ofensiva Rusiei în Ucraina. În afară de Canada, Regatul Unit l-a sancţionat şi ea în iunie pe patriarhul Kirill, în vârstă de 75 de ani, după ce Uniunea Europeană a renunţat să-l includă pe lista sa neagră. Și RT, sub sancțiuni "Pentru a contracara campania de dezinformare a Kremlinului, Canada impune sancţiuni împotriva a 29 de agenţi ai dezinformării şi propagandei de stat ruse şi a 15 entităţi controlate sau deţinute de guvernul rus şi care participă la eforturile de dezinformare", a indicat ministrul de externe canadian, Melanie Joly, în marja reuniunii G20 din Bali (Indonezia). Sancţiunile îl vizează de asemenea pe Sumbatovici Gasparian, şeful departamentului internaţional al grupului media rus Russia Today (RT). În ultimele luni, Ottawa a interzis difuzarea canalelor RT în Canada, atrăgându-şi represalii din partea Moscovei, care a închis biroul media public canadian CBC/Radio-Canada în Rusia. "Mașina de propagandă" "Maşina de propagandă rusă trebuie să răspundă pentru minciunile sale. Canada este hotărâtă să combată dezinformarea peste tot şi oricând", a declarat şefa diplomaţiei canadiene, avertizând că "cei care propagă înşelătoria" vor fi "traşi la răspundere". Citește și: Orban i-a jucat iar pe degete pe omologii din UE: patriarhul Kirill a fost scos de pe lista de sancțiuni În total, Ottawa a impus sancţiuni pentru peste 1.150 de persoane şi entităţi din Rusia, Belarus şi Ucraina (regiunile Lugansk şi Doneţk, controlate de separatişti).

Kirill, patriarhul diavolului de la Kremlin (sursa: kremlin.ru)
"Tovărășia" Xi Jinping - Putin, pe sfârșite (sursa: kremlin.ru)
Internațional

"Tovărășia" Xi Jinping - Putin, pe sfârșite

"Tovărășia" Xi Jinping - Putin, pe sfârșite. Când președintele Vladimir Putin și omologul său chinez Xi Jinping s-au întâlnit la Jocurile Olimpice de la Beijing în februarie, cu săptămâni înainte de invazia Ucrainei, China și Rusia au declarat că prietenia dintre cele două superputeri nu cunoaște "limite". "Tovărășia" Xi Jinping - Putin, pe sfârșite Cu toate acestea, pe măsură ce luptele din Ucraina continuă, a devenit clar că, pentru Xi, considerentele politice au prioritate față de orice „amantlâc” cu Putin, scrie The Times. Poate că China a dat vina pe expansiunea NATO pentru război, dar se asigură, de asemenea, că nu este implicată în conflict. Citește și: Ministrul Economiei a încasat 5.500 de euro lunar în 2021 de la șantierul naval condus de Damen, compania care vrea să vândă corvete Armatei Statele Unite au declarat recent că nu au văzut China furnizând Rusiei echipament militar. În mod semnificativ, China a refuzat să recunoască independența celor două republici separatiste din estul Ucrainei pe care Rusia le-a recunoscut drept state suverane cu puțin timp înainte ca Putin să-și lanseze invazia. Nici nu a recunoscut dominația rusă în Crimeea anexată în 2014. Vizita la Moscova, o himeră Abordarea prudentă a lui Xi față de relațiile cu Rusia în timpul celui mai mare conflict armat din Europa de după 1945 a fost evidențiată în această săptămână de relatări conform cărora el a refuzat invitația de a-l vizita pe Putin la Moscova. Surse diplomatice citate de un ziar japonez au spus că „uvertura” a fost respinsă de teamă că va exacerba inutil tensiunile cu Occidentul. Xi a întreprins o singură călătorie în afara Chinei continentale de la pandemie, și aceasta a fost la Hong Kong săptămâna trecută. El este nerăbdător să asigure stabilitatea internă și externă în perioada premergătoare unui congres al Partidului Comunist la care se așteaptă să caute un al treilea mandat, scrie Yomiuri Shimbun. Kremlinul, la rândul său, a spus că călătoria lui Xi la Moscova este încă în curs, dar va avea loc după ridicarea restricțiilor Covid în China. Un purtător de cuvânt al Beijingului a făcut toate zgomotele potrivite despre puterea relației dintre Moscova și Beijing, dar nici nu a confirmat, nici nu a infirmat informațiile japoneze. Sancțiunile occidentale Analiştii spun că, în timp ce cele două ţări sunt unite de sentimentul anti-american, Beijingul nu doreşte să-şi asume riscuri pentru a sprijini războiul Moscovei, inclusiv depășirea liniilor roşii ale Washingtonului în cazul respingerii sancţiunilor. SUA au plasat luna trecută cinci companii chineze pe o listă neagră de export pentru că ar fi oferit sprijin armatei ruse. Nu era clar ce sprijin au oferit, dar Casa Albă a adăugat că nu a văzut nicio dovadă a vreunei încercări sistematice a Beijingului de a ajuta Moscova să se sustragă de la sancțiunile occidentale. „China se află într-o poziție diplomatică precară. Nu vrea să pară prea aproape de Putin, în timp ce, în același timp, [spune] că relația sa cu Rusia este de o importanță capitală”, a spus Alexander Gabuev, specialist în Asia al think tank-ului Carnegie. Exporturile Chinei către Rusia s-au prăbușit în lunile de la începutul invaziei, potrivit unui studiu al Institutului Peterson pentru Economie Internațională, un alt indiciu că companiile chineze sunt precaute cu privire la încălcarea sancțiunilor occidentale. Analiza completă poate fi citită pe site-ul Știrilor TVR.

Patriarhia Română are soluția combaterii secetei (sursa: Facebook/BOR)
Eveniment

Patriarhia Română are soluția combaterii secetei

Patriarhia Română are soluția combaterii secetei. Biroul de Presă al Patriarhiei Române a transmis un "Apel la rugăciune pentru încetarea secetei". Patriarhia Română are soluția combaterii secetei "În contextul foarte îngrijorător, creat de seceta care afectează masiv agricultura şi alte domenii de activitate, Patriarhia Română adresează un îndemn părintesc către toate Eparhiile sale, pe teritoriile cărora seceta persistă, să oficieze rugăciunile care se rostesc stăruitor . Citește și: Ministrul Economiei a încasat 5.500 de euro lunar în 2021 de la șantierul naval condus de Damen, compania care vrea să vândă corvete Armatei Aceste rugăciuni speciale se citesc în biserici sau pe câmp, pentru ca Dumnezeu să trimită ploaie liniştită, spre buna rodire a pământului. Este, aşadar, absolut necesar ca în asemenea împrejurări să cerem ajutorul lui Dumnezeu prin rugăciune stăruitoare, deoarece Dumnezeu (Matei 5, 45).", se arată în comunicat.

Bătălia profundă rusă pierde în Ucraina (sursa: Pixabay)
Internațional

"Bătălia profundă" rusă pierde în Ucraina

"Bătălia profundă" rusă pierde în Ucraina. Orașul Lisiceansk a căzut în „mâinile” Rusiei, dându-i controlul deplin asupra regiunii separatiste Lugansk, din Ucraina. Forțele ruse ocupă, de asemenea, aproape toată regiunea vecină, Donețk, cealaltă regiune pe care Kremlinul a recunoscut-o ca independentă cu două zile înainte de a-și lansa invazia, scrie George Friedman într-o analiză Geopolitical Futures. Toate forțele militare au o doctrină Rusia are de ales să accepte această victorie ca punct culminant al războiului sau să caute victoria totală prin acapararea întregii Ucraine. Înainte de a lua în considerare această opțiune, trebuie să înțelegem cadrul conceptual care a definit planul inițial al Rusiei. Toate forțele militare au o doctrină. Doctrina definește modul în care trebuie purtate războaiele. În Statele Unite, în timpul Războiului Rece, doctrina a fost numită Bătălia Aer-Teren, care prevedea un sistem combinat de arme pentru ofensivă și apărare care funcționează ca o singură forță, sub comandă unificată. Chinezii aveau o doctrină numită apărare activă, care proiecta un inamic aflat constant în atac, în timp ce forțele chineze îl reținea în majoritatea sectoarelor și atacau pe măsură ce se iveau oportunitățile. Există multe concepte, în orice armată, și majoritatea sunt de puțină importanță. Modelul de bază de luptă definește tipul de arme care trebuie procurat, amestecul adecvat de forțe, antrenamentul pe care îl primesc și așa mai departe. Doctrinele există pentru un teatru întreg de război și pentru unități mult mai mici. În caz de război, toate trebuie combinate într-o singură forță de luptă. Ce este "Bătălia profundă" Doctrina rusă, definită după căderea Uniunii Sovietice, se numește Bătălie profundă. Anticipează lupta rusească în orice nivel al războiului. Scopul este de a „străpunge” cât mai puternic și rapid inamicul. Pentru a face acest lucru, trebuie să existe o coordonare intensă la toate nivelurile bătăliei și, de asemenea, între niveluri. Deci, în Ucraina, Bătălia profundă urma să coordoneze operațiunile generale din fiecare teatru de război. Erau necesare teatre pentru a gestiona bătălia la componente mici precum batalioanele. Profunzimea doctrinei este determinată nu numai de cât de departe poate „străpunge” inamicul, ci și de cât de profund pot fi făcute comanda și controlul. Citește și: Un traficant de arme rus care a folosit și România în afacerile sale, posibil returnat în Rusia în schimbul baschetbalistei americane deținute la Moscova Bătălia profundă este foarte promițătoare atunci când informațiile circulă rapid la următorul cel mai înalt nivel de comandă. Armata rusă este ca un baros. Când această coordonare, consultare și comandă se întrerup – iar cheia este comunicarea, notoriu întârziată sau greșită într-o luptă – „barosul” lovește armata în „genunchi”. Bătălia profundă se transformă într-un sistem de comandă centralizat, în care comandamentul superior nu poate vedea realitățile de la nivelul inferior. "Bătălia profundă" rusă pierde în Ucraina Pentru atacul inițial asupra Ucrainei, a fost urmat de conceptul Bătăliei profunde. A organizat forța în trei atacuri construite în jurul blindatelor și lovind de la nord spre Kiev, de la sud spre Odesa și la o mică distanță în Donbas în est. Ordinele inițiale păreau să fie în vigoare, indiferent de evenimente. Forța nordică s-a blocat pe un drum și a rămas acolo zile întregi, fără nicio corecție a ordinelor sale. Această forță fusese probabil menită să sprijine forța care venea dinspre est. Tancurile ard combustibil rapid, chiar și când merg în gol, iar logistica nu a avut ordine noi sau nu le-a putut executa. Dintr-o singură luptă puternică au apărut trei teatre de operații separate, fără un plan de luptă integrat. În mod clar, fluxul de informații s-a întrerupt pe măsură ce infanteria a intrat în orașe puternic apărate și nu a reușit să înțeleagă forța cu care se confrunta. Comandamentul superior nu cunoștea informațiile de luptă privind inamicul, realitatea logistică sau rapoartele de luptă și, în loc să transfere mai multă comandă, a ținut „frâiele strânse”. A fost o Bătălie profundă în cel mai rău moment. Analiza completă a fost tradusă în română de Știrile TVR.

Polițistul a amendat victima îngrijită medical (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Politiștul a amendat victima îngrijită medical

Politiștul a amendat victima îngrijită medical. Nimeni nu s-a indignat în timpul unei încăierări de noapte într-un bar din Paşcani, în care mai multe persoane şi-au cărat pumni şi picioare. Polițistul a amendat victima îngrijită medical Iar unul dintre participanţi a fost înjunghiat şi a ajuns în stare gravă la spital. Motiv pentru care amenda dată de poliţistul chemat să restabilească ordinea a şi fost anulată în instanţele de judecată. Citește și: Romgaz a semnat pe un miliard de dolari pentru Exxon România, dar va plăti peste două miliarde de dolari: companie are datorii de aproape cinci miliarde de lei În fapt, poliţistul amendase chiar victima. Sentinţa dată de instanţă este definitivă. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Traficantul Vicktor Bout, ramificații în România (sursa: stiri.tvr.ro)
Internațional

Traficantul Vicktor Bout, ramificații în România

Traficantul Viktor Bout, ramificații în România. Ea este o vedetă a baschetului profesionist american, acuzată că avea ulei de hașiș în bagaj. El este un celebru traficant de arme rus, cunoscut sub numele de „Negustorul Morții”, care ispășește o pedeapsă de 25 de ani închisoare în SUA, pentru că a plănuit să vândă arme unor oameni care intenționau să ucidă americani. Un târg extrem de complicat Iar Kremlinul pare interesat să le lege sorțile, într-o potențială înțelegere cu administrația Biden care le-ar aduce amândurora libertatea, scrie The New York Times. Disparitatea mare dintre cazurile lui Brittney Griner și Viktor Bout evidențiază dificultatea extremă cu care s-ar confrunta președintele american Joe Biden dacă ar căuta un schimb de prizonieri pentru a obține eliberarea baschetbalistei din WNBA, aflată în detenție la Moscova. Administrația Biden, reticentă în a crea situații ce ar putea duce la arestarea sau răpirea americanilor din străinătate, s-ar afla sub presiune ca să justifice eliberarea unui lord al crimei organizate precum Vikotr Bout. Griner, "deținută pe nedrept" În același timp, Biden este sub presiune pentru a o elibera pe Griner, care a fost arestată pe un aeroport din zona Moscovei în februarie și pe care Departamentul de Stat a clasificat-o ca fiind „deținută pe nedrept”. Acest lucru reflectă îngrijorarea că Kremlinul își testează pârghia în confruntarea tensionată dintre Statele Unite și Rusia asupra Ucrainei. Săptămâna trecută, zeci de grupuri americane reprezentând oameni de culoare, femei și LGBTQ, au trimis o scrisoare în care îl îndeamnă pe Joe Biden să „încheie o înțelegere pentru a o aduce pe Brittney acasă, în America, imediat și în siguranță”. Procesul lui Brittney Griner a început săptămâna trecută și a fost amânat până joi. Schimb de prizonieri? Viktor Bout, în vârstă de 55 de ani, un fost ofițer militar sovietic care a făcut avere în traficul global de arme înainte de-a fi prins într-o operațiune federală, ar putea fi prețul afacerii. Oficialii ruși îl vor de ani de zile pe Bout, iar în ultimele săptămâni instituțiile de presă ruse au legat direct cazul lui de cel al lui Griner. Unii, inclusiv serviciul de știri de stat Tass, au susținut chiar că discuțiile cu Washingtonul pentru un posibil schimb sunt deja în curs, lucru pe care oficialii americani nu îl confirmă. Citește și: Romgaz a semnat pe un miliard de dolari pentru Exxon România, dar va plăti peste două miliarde de dolari: companie are datorii de aproape cinci miliarde de lei Avocatul newyorkez al lui Bout, Steve Zissou, a declarat într-un interviu că oficialii ruși fac presiuni pentru a-l elibera pe acesta, care a fost condamnat în 2011 pentru că s-a oferit să vândă arme, inclusiv rachete antiaeriene, agenților federali sub acoperire, deghizați în membri ai Forțelor Armate Revoluționare din Columbia (FARC). Zissou a spus că s-a întâlnit cu Anatoly I. Antonov, ambasadorul Rusiei în Statele Unite, în iunie la Washington și că oficialul rus i-a spus că eliberarea lui Bout este o prioritate „uriașă” pentru guvernul rus. Traficantul Vicktor Bout, ramificații în România Afacerile lui Viktor Bout au trecut și prin România. În primăvara lui 2001, garda de coastă din Cuba aresta trei cetăţeni americani înarmaţi cu pistoale mitralieră de fabricaţie românească AK-47. Incidentul survenise la puţine zile după ce poliţia britanică descinsese la un depozit de muniţie al Armatei Republicane Irlandeze în care, printre alte arme, se afla şi un stoc consistent de AK-47. Acelaşi tip de arme fusese identificat şi în dotarea rebelilor congolezi. Nu mai puţin de 20.000 de astfel de pistoale mitralieră, fabricate la Cugir, fuseseră exportate în mod legal în Uganda, printr-un broker slovac – însă, cumva, din acel punct, au ajuns în mâinile insurgenţilor într-o zonă cu un conflict atât de sângeroas ca cel din Congo. În lunile ce au urmat acestor descoperiri, un anume personaj, considerat de unii ca fiind „mare” în piaţa contrabandei cu arme şi de alţii ca fiind, de fapt, doar un pion, a fost văzut făcând naveta între Moscova şi Bucureşti, potrivit Știrile TVR.

Rușii au lovit un petrolier moldovean (sursa: navalnews.com)
Internațional

Rușii au lovit un petrolier moldovean

Rușii au lovit un petrolier moldovean. O rachetă rusească a lovit joi un petrolier aflat în derivă în Marea Neagră de peste patru luni, la bordul căruia se află o cantitate necunoscută de motorină, a informat joi agenţia de presă Interfax-Ukraina, citând armata ucraineană, care susţine că petrolierul reprezintă o "bombă ecologică", potrivit Reuters. Rușii au lovit un petrolier moldovean Petrolierul Millennial Spirit, care navighează sub pavilionul Republicii Moldova, este lovit pentru a doua oară de rachete ruseşti de la începutul invaziei Rusiei în Ucraina la 24 februarie. Prima oară a fost lovit la câteva zile de la invazie, autorităţile Republicii Moldova informând atunci că echipajul de la bordul navei este compus din cetăţeni ruşi şi că două persoane au fost grav rănite. Comandamentul militar Sud al forţelor de apărare ucrainene a indicat joi că, la momentul respectiv, când a fost lovită în februarie, nava avea peste 500 de tone de motorină la bord şi că de atunci plutea fără echipaj. Potrivit acestuia, o rachetă rusească de tipul X-31 aer-sol a lovit petrolierul de data aceasta. "Probabil că restul încărcăturii a luat foc", indică armata, într-o declaraţie citată de Interfax-Ukraina, precizând că petrolierul a fost lovit pentru a doua oară. "Bombă ecologică cu acţiune întârziată" Armata ucraineană a calificat nava drept o "bombă ecologică cu acţiune întârziată", apreciind că această situaţie are drept cauză blocarea porturilor ucrainene de către invadatorii ruşi. Agenţia de presă Reuters menţionează că nu poate confirma detaliile atacului în mod independent pentru moment. Citește și: Romgaz a semnat pe un miliard de dolari pentru Exxon România, dar va plăti peste două miliarde de dolari: companie are datorii de aproape cinci miliarde de lei Ucraina susţine că invazia rusă a provocat prejudicii enorme de ordin ecologic şi intenţionează să solicite despăgubiri Moscovei în instanţele internaţionale. Printre ameninţările pentru mediu cauzate de invazia rusă, menţionate de Ucraina, se numără şi poluarea bazinelor de apă.

Internațional

Finlanda și-a întărit frontiera cu Rusia

Finlanda și-a întărit frontiera cu Rusia. Parlamentul Finlandei a votat joi în favoarea unei legislaţii care să permită instalarea de bariere la frontiera ţării cu Federaţia Rusă şi închiderea celor 1.300 de kilometri de graniţă în faţa solicitanţilor de azil, în circumstanţe excepţionale, informează Reuters. Finlanda și-a întărit frontiera cu Rusia Proiectul de lege privind aceste pregătiri, chiar dacă este unul contestat în termenii legislaţiei de azil a Uniunii Europene, a fost votat cu majoritate calificată, ceea ce-i permite parlamentului să accelereze aceste noi legi, pe fondul temerilor conform cărora Rusia ar putea riposta la planurile Finlandei de a adera la Organizaţia Tratatului Atlanticului de Nord (NATO). De asemenea, aceasta îi va permite guvernului finlandez să decidă construirea de garduri sau alte bariere lângă frontiera Finlandei şi să direcţioneze toate cererile de azil spre unul sau mai multe puncte de trecere a frontierei, cum ar fi aeroporturile. Putin, amenințări cu masări de trupe La summit-ul NATO de la Madrid, desfăşurat la începutul acestei săptămâni, Alianţa Nord-Atlantică a decis să îşi consolideze în mod semnificativ flancul estic şi să înceapă procesul de aderare pentru Finlanda şi Suedia. Citește și: Romgaz a semnat pe un miliard de dolari pentru Exxon România, dar va plăti peste două miliarde de dolari: companie are datorii de aproape cinci miliarde de lei Ulterior, preşedintele Vladimir Putin şi-a anunţat intenţia de a răspunde posibilului transfer al soldaţilor NATO în Finlanda cu desfăşurari proporţionale de trupe ruseşti în regiune.

Medvedev, șantaj nuclear versus sancțiuni penale (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Medvedev, șantaj nuclear versus sancțiuni penale

Medvedev, șantaj nuclear versus sancțiuni penale. Fostul preşedinte al Federaţiei Ruse, Dmitri Medvedev, s-a referit miercuri la recurgerea la arme nucleare, excluzând de asemenea în avans eventualitatea ca justiţia internaţională să decidă sancţiuni împotriva Moscovei, într-un moment în care Curtea Penală Internaţională (CPI) anchetează asupra unor presupuse crime de război comise în Ucraina, informează AFP. Medvedev, șantaj nuclear versus sancțiuni penale "Numai ideea de a pedepsi o ţară care are cel mai mare arsenal nuclear din lume este în sine una absurdă. Şi aceasta creează în mod potenţial o ameninţare pentru existenţa umanităţii", a scris pe contul său de Telegram actualul vicepreşedinte al puternicului Consiliu de Securitate al Rusiei. Totodată, Dmitri Medvedev a acuzat SUA că vor să aducă Rusia în faţa jurisdicţiilor internaţionale, în condiţiile în care Washingtonul nu a fost niciodată pedepsit pentru războaiele sale duse în lume şi care, potrivit lui Medvedev, au dus la moartea a 20 de milioane de oameni. Dmitri Medvedev a fost preşedinte din 2008 până în 2012, când Vladimir Putin a părăsit pentru o perioadă Kremlinul, din cauza limitei privind numărul de mandate prezidenţiale consecutive, pentru a conduce guvernul. Agresivitate la cote maxime Considerat altădată o figură politică moderată, Dmitri Medvedev, care a fost premier din 2012 până în 2020, s-a impus de la începutul ofensivei ruse în Ucraina drept unul dintre detractorii cei mai vehemenţi ai ţărilor occidentale. Autorul a numeroase declaraţii răsunătoare, el i-a calificat de exemplu pe adversarii Rusiei drept "nenorociţi" şi "degeneraţi". Citește și: Boris Johnson, mesaj foarte important în favoarea Ucrainei: Teritoriul capturat de Rusia poate fi recuperat. Întreaga comunitate internațională sprijină Kievul Curtea Penală Internaţională (CPI) anchetează în prezent asupra presupuselor crime comise de trupele ruse în Ucraina. Rusia neagă sistematic toate abuzurile de care sunt acuzate forţele ruse - bombardamente asupra civililor, executări sumare, violuri - acuzând la rândul său Ucraina de crime de război.

Rușii, respinși de ucraineni în Donbas (sursa: Facebook/Staff of the Armed Forces of Ukraine)
Internațional

Rușii, respinși de ucraineni în Donbas

Rușii, respinși de ucraineni în Donbas. Armata ucraineană a anunţat miercuri că a respins în timpul nopţii un atac al forţelor militare ruse în regiunea Donbas, în estul Ucrainei, informează dpa. Rușii, respinși de ucraineni în Donbas Forţele armate ucrainene "au provocat pierderi semnificative inamicului" în timpul unei tentative de ofensivă lângă Verhnokamianske, Bilohrivka şi Hrîhorivka, iar forţele ruse s-au retras, a anunţat statul major al armatei ucrainene. Cele trei mici localităţi se află la 10-15 kilometri vest de Lisiciansk, oraş ucrainean capturat de forţele militare ruse la sfârşitul săptămânii trecute. În zona Bahmut din sudul Ucrainei, forţele ucrainene au reuşit de asemenea să oprească o ofensivă a trupelor ruse şi le-au provocat pierderi, potrivit armatei ucrainene. Informaţiile nu au putut fi verificate din surse independente. Sloviansk-Kramatorsk, zonă esențială Armata ucraineană a ridicat un nou zid de apărare de-a lungul a trei mici oraşe - Siversk, Soledar şi Bahmut - după ce oraşele-gemene Severodoneţk şi Lisiciansk au căzut în mâinile ruşilor. Scopul este de a opri ofensiva rusă dinspre estul zonei industriale Sloviansk-Kramatorsk, unde se află cartierul general al armatei ucrainene în Donbas. Luptele continuă în prezent de-a lungul liniilor frontului. Citește și: Boris Johnson, mesaj foarte important în favoarea Ucrainei: Teritoriul capturat de Rusia poate fi recuperat. Întreaga comunitate internațională sprijină Kievul După cucerirea Luganskului şi a unei părţi din regiunea vecină Doneţk, care împreună alcătuiesc provincia Donbas, teritoriu ucrainean revendicat de Moscova, ruşii şi-au creat un culoar care uneşte estul cu sudul şi peninsula ucraineană Crimeea, anexată ilegal şi controlată de Kremlin încă din 2014.

"Prietenul Ucrainei", Boris Johnson, fără scaun (sursa: Facebook/Boris Johnson)
Internațional

"Prietenul Ucrainei", Boris Johnson, fără scaun

"Prietenul Ucrainei", Boris Johnson, fără scaun. Ziarele centrale din Regatul Unit prezintă miercuri o perspectivă sumbră pentru premierul Boris Johnson, confruntat cu cea mai mare criză de autoritate după demisiile a doi miniştri, transmite Reuters. "Prietenul Ucrainei", Boris Johnson, fără scaun "Sfârşitul jocului", scrie The Times pe prima pagină, în urma demisiei lui Rishi Sunak de la conducerea finanţelor şi a lui Sajid Javid de la ministerul sănătăţii. Cotidianul apreciază că este "o greşeală" din partea premierului să se agaţe de putere, deoarece "a pierdut încrederea partidului său şi a ţării". "Nu există nicio şansă imaginabilă ca Johnson, care nu a reuşit să îşi asigure sprijinul a 148 de parlamentari la un vot de încredere luna trecută, să îşi poată redobândi autoritatea de a asigura conducerea eficientă de care are nevoie ţara în vremuri de criză naţională acută", adaugă publicaţia, care conchide: "Fiecare zi în care rămâne adânceşte sentimentul de haos. Pentru binele ţării, trebuie să plece". Se vehiculează nume de înlocuitori În interiorul ziarului, editorialistul Iain Martin descrie haosul din interiorul guvernului şi opinează că speranţele legate de numirea noului ministru de finanţe Nadhim Zahawi sunt limitate. "A fost o agitaţie nebunească din partea unei Echipe Boris care îşi face iluzii, în încercarea de a identifica o persoană, orice persoană pregătită să accepte al doilea post politic din ţară, ca importanţă, şi să rişte să fie deţinătorul celui mai scurt mandat" la conducerea Finanţelor, scrie jurnalistul. Martin afirmă că s-au vehiculat numele fostului ministru al Sănătăţii Jeremy Hund şi al ministrului Apărării, Ben Wallace, ca posibili succesori ai lui Johnson. Johnson periclitează soarta partidului În cotidianul Telegraph, fostul ministru pentru Brexit, lordul David Frost, susţine că Johnson ar trebui să demisioneze, în caz contrar riscând "să tragă după el partidul şi guvernul". După demisiile de marţi, "alţi membri ai cabinetului trebuie acum să se gândească dacă sunt într-adevăr mulţumiţi de actuala direcţie de mers", apreciază Frost. Daily Express îl prezintă pe Johnson ca "rănit", dar "eliberat". În pagina întâi, cotidianul afirmă că premierul îşi continuă lupta şi a promis reducerea impozitelor. "Da, ce irosire şi ce tragedie a fost" Editorialistul Stephen Glover de la Daily Mail îl elogiază pe premier ca "un politician excepţional, cu un cap peste majoritatea celorlalţi membri ai cabinetului" şi crede că Johnson va fi respectat pentru că a asigurat retragerea Regatului Unit din UE în ciuda "principalului său defect: "reticenţa de a spune adevărul, care l-a marcat chiar şi într-o meserie care nu este apreciată pentru veracitate". Citește și: Boris Johnson, mesaj foarte important în favoarea Ucrainei: Teritoriul capturat de Rusia poate fi recuperat. Întreaga comunitate internațională sprijină Kievul "Însă după toate cele întâmplate şi în ciuda realizărilor sale, el pare acum un prim-ministru a cărui soartă este pecetluită", recunoaşte comentatorul, care îşi exprimă şi sentimentele personale: "Da, ce irosire şi ce tragedie a fost". Când și cum va pleca Guardian prezintă punctul de vedere al jurnalistei Polly Toynbee, potrivit căreia "singura întrebare rămasă" priveşte modul şi momentul exact al plecării premierului. "Foarte puţini se aşteaptă ca el să intre în luptă la următoarele alegeri. Comitetul 1922 (grupul parlamentar conservator - n. red.) ar putea schimba instantaneu regulile peste noapte şi vota din nou asupra conducerii, cu toate indiciile că el (Johnson) va pierde data viitoare", scrie ea. Alternativa ar fi ca deputaţii conservatori "să aştepte alegerea de săptămâna viitoare a unui nou comitet care să intenţioneze să schimbe regulile pentru a permite o nouă încercare de defenestrare în mai puţin de un an".

Frustrare la Moscova pe armele occidentale (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Frustrare la Moscova pe armele occidentale

Frustrare la Moscova pe armele occidentale. Rusia a afirmat marţi că echipamentele militare livrate de ţările occidentale Ucrainei sunt acum prezente pe piaţa neagră a armelor, precum şi în Orientul Mijlociu, fără a prezenta totuşi probe în acest sens, relatează AFP. Frustrare la Moscova pe armele occidentale O parte din armele livrate Kievului "se răspândesc în Orientul Mijlociu şi sfârşesc, de asemenea, pe piaţa neagră", a declarat ministrul rus al apărării, Serghei Şoigu, în cadrul unui discurs transmis la televiziune. El nu a furnizat totuşi niciun element concret pentru a-şi dovedi afirmaţiile, notează France Presse. Livrările de tancuri, piese de artilerie şi alte echipamente militare de către ţările occidentale Ucrainei provoacă nemulţumirea Rusiei, care a declanşat la sfârşitul lui februarie o ofensivă militară foarte costisitoare din punctul de vedere al pierderilor de vieţi omeneşti împotriva ţării vecine. Serghei Şoigu a acuzat ţările occidentale că au livrat până acum peste 28.000 de tone de arme Ucrainei "în speranţa de a prelungi conflictul" şi de a face Rusia să sângereze. Rușii, masați în estul Ucrainei După ce s-a lovit o rezistenţă puternică în nordul Ucrainei şi în jurul Kievului, Rusia şi-a concentrat forţele în est, unde a înregistrat în ultimele zile câştiguri importante, în special prin cucerirea oraşului Lisiceansk. După această cucerire, preşedintele rus Vladimir Putin le-a ordonat luni trupelor sale să continue ofensiva în est, unde Moscova doreşte să obţină controlul total al regiunii Donbas. Citește și: EXCLUSIV Bătălie dură între doi grei ai industriei europene pentru banii Armatei: Rheinmetall vrea să preia contractul de 700 de milioane de euro al IVECO pentru camioane Ofensiva rusă "va continua până când obiectivele fixate de comandantul şef suprem (Vladimir Putin - n.r.) sunt în întregime atinse", a declarat marţi Serghei Şoigu.

Ucrainenii încorporabili nu-și pot părăsi orașele (sursa: Facebook/Ministry of Defense of Ukraine)
Eveniment

Ucrainenii încorporabili nu-și pot părăsi orașele

Ucrainenii încorporabili nu-și pot părăsi orașele. Ministerul ucrainean al Apărării le-a interzis bărbaţilor care au vârsta de încorporare în armată să-şi părăsească localităţile de reşedinţă, Statul Major al armatei cerând înţelegere pentru această decizie într-o postare pe Facebook, relatează marţi agenţia DPA. Ucrainenii încorporabili nu-și pot părăsi orașele Ordinul are la bază o lege din anul 1992 privind mobilizarea. Astfel, bărbaţii cu vârste între 18 şi 60 de ani au nevoie de permisiunea comisariatului lor militar local pentru a putea părăsi districtul unde sunt înregistraţi. Controale se desfăşoară în special la graniţele districtelor şi la limitele localităţilor. Respectiva postare pe Facebook a atras în scurt timp sute de comentarii iritate. Ministerul Apărării este acuzat acolo de "idioţenie", în timp ce unii atrag atenţia că decizia acestuia ar putea încuraja corupţia din cadrul comisariatelor militare, iar alţii se tem de amplificarea haosului economic, întrucât şoferi de camioane şi autobuze nu-şi vor mai putea desfăşura activitatea. Ucrainenii nu mai sunt acasă Numeroşi ucraineni nu locuiesc la adresa unde sunt înregistraţi în acte. În urma invaziei ruse, zeci de mii de bărbaţi care au vârsta de încorporare au fugit în zone mai sigure din vestul Ucrainei. După declanşarea războiului şi declararea legii marţiale în luna februarie, bărbaţii ucraineni cu vârste între 18 şi 60 de ani nu mai au dreptul să părăsească ţara. Cu toate acestea, gărzile de frontieră reţin cu regularitate bărbaţi care încearcă să treacă graniţa în Republica Moldova sau în statele UE vecine. Estul țării, aproape ocupat de ruși În acest timp, pe frontul din estul ţării, după ce au pierdut şi oraşul Lisiceansk din provincia Lugansk, trupele ucrainene încearcă să oprească înaintarea rusă către vest şi către două oraşe din provincia învecinată Doneţk, Sloviansk şi Kramatorsk. Citește și: EXCLUSIV Bătălie dură între doi grei ai industriei europene pentru banii Armatei: Rheinmetall vrea să preia contractul de 700 de milioane de euro al IVECO pentru camioane În zona oraşului Siversk, între Lisiceansk şi Sloviansk, armata ucraineană pare să încerce stabilirea unei linii defensive între această localitate şi oraşul Bahmut, situat mai la sud. Locuitori ai acestuia intervievaţi de AFP vorbesc despre bombardamente tot mai intense în ultimele zile.

Teritoriul capturat de Rusia este recuperabil (sursa: Facebook/Boris Johnson)
Internațional

Teritoriul capturat de Rusia este recuperabil

Teritoriul capturat de Rusia este recuperabil. Premierul britanic Boris Johnson i-a transmis marţi preşedintelui ucrainean Volodimir Zelenski, în cursul unei convorbiri telefonice, că întreaga comunitate internaţională "este în spatele Ucrainei" şi că armata ucraineană mai poate încă "recupera" teritoriul capturat recent de Rusia, relatează EFE şi Reuters. Teritoriul capturat de Rusia este recuperabil Boris Johnson a avut în cursul dimineţii o convorbire la telefon cu Volodimir Zelenski "pentru a-l informa în legătură cu progresele şi discuţiile purtate la (summiturile) G7 şi NATO de săptămâna trecută", a indicat o purtătoare de cuvânt a guvernului britanic într-un comunicat. La rândul său, "preşedintele Zelenski a detaliat situaţia actuală din Ucraina şi ultimele cuceriri ale ruşilor, iar premierul l-a informat despre cele mai noi echipamente militare britanice, cum ar fi zece sisteme de artilerie autopropulsată şi muniţie, care vor ajunge în zilele şi săptămânile următoare" în Ucraina, menţionează comunicatul. "Comunitatea internaţională este în spatele Ucrainei", a afirmat Boris Johnson în timpul acestei convorbiri telefonice, în cursul căreia şi-a exprimat convingerea că "armata ucraineană ar putea recuceri teritoriul recent capturat de către forţele (preşedintelui rus Vladimir) Putin". Cerealele, miză majoră Referitor la cereale, ambii lideri au subliniat importanţa "de a le scoate cât mai repede posibil din Ucraina", iar Boris Johnson a dat asigurări că Marea Britanie continuă să lucreze îndeaproape cu alţi parteneri asupra următoarelor etape şi că este pregătită să ajute în orice mod posibil în această problemă. Citește și: EXCLUSIV Bătălie dură între doi grei ai industriei europene pentru banii Armatei: Rheinmetall vrea să preia contractul de 700 de milioane de euro al IVECO pentru camioane De asemenea, cei doi lideri au abordat cazurile unor cetăţeni britanici care luptau de partea forţelor ucrainene, dar "au fost capturaţi de trupele ruse în ultimele luni". În ceea ce priveşte Conferinţa privind restabilirea şi reconstrucţia Ucrainei, desfăşurată în urmă cu o zi la Lugano (Elveţia), "premierul salută planurile de reconstrucţie a Ucrainei", menţionând că "aşteaptă cu nerăbdare" să găzduiască un eveniment similar anul viitor în Marea Britanie, conform EFE.

Alexe Tablă, protejat de consilierii județeni (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Politică

Alexe "Tablă", protejat de consilierii județeni

Alexe "Tablă", protejat de consilierii județeni. În această cauză, anchetatorii au cerut CJ să se pronunţe dacă se constituie acum parte civilă în proces. Alexe "Tablă", protejat de consilierii județeni Ar fi vorba de obţinerea imediată a despăgubirilor, în cazul identificării definitive a unuia sau mai multor vinovaţi, sau într-o acţiune separată care va demara la instanţa civilă doar după finalizarea procesului penal. Aceeaşi solicitare a fost adresată într-un alt dosar. Citește și: EXCLUSIV Bătălie dură între doi grei ai industriei europene pentru banii Armatei: Rheinmetall vrea să preia contractul de 700 de milioane de euro al IVECO pentru camioane În acesta, o consilieră judeţeană de la PSD este acuzată că şi-a falsificat diploma de studii ca să poată fi angajată la cabinetul fostului preşedinte al CJ. Continuarea, în Ziarul de Iași.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră