luni 23 martie
Login Contact
DeFapt.ro

Autor: Alex Preda

2051 articole
Alex Preda

Eveniment

Sute de români, abandonaţi de Wizz

Sute de români, abandonaţi de Wizz. Pasagerii cursei de luni seară pe ruta Milano (Bergamo) – Iaşi au aflat, brusc, la poarta îmbarcării, că zborul lor a fost anulat. Sute de români, abandonaţi de Wizz 200 de persoane au rămas blocate în aerogară, iar în primă fază nu au beneficiat de vreo explicaţie. La câteva ore după anularea zborului, li s-a comunicat că motivul a fost „vremea nefavorabilă”. Citește și: Rusia a închis podul peste strâmtoarea Kerci. Oficial, există riscul atacurilor cu rachete. Neoficial: nomenklatura din Crimeea fuge „E frustrant când te ia de prost”, a comentat un pasager. Celor 200 de ieşeni li s-au alăturat 200 de craioveni, în cazul cărora tot Wizz le-a anulat zborul, în acelaşi timp cu cel spre Iaşi. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Sute de români, abandonaţi de Wizz (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Memorandumul prin care Rafila plătește OMS (sursa: gov.ro)
Investigații

Memorandumul prin care Rafila plătește OMS

Memorandumul prin care Rafila plătește OMS. Ministrul Alexandru Rafila plătește peste 21 de milioane de euro pentru a primi consulanță pe PNRR de la Organizația Mondială a Sănătății, fostul său angajator. Culmea consultanței în sănătate? OMS primește 700.000 de euro pentru cartografierea spitalelor și căilor de acces la acestea, informații care se regăsesc pe Google Maps sau Waze. Defapt.ro a obținut în exclusivitate Memorandumul de înțelegere între Ministerul Sănătății și Organizația Mondială a Sănătății, în baza căruia Ministerul Sănătății va plăti nu mai puțin de 21.253.776 euro. Memorandumul prin care Rafila plătește OMS Ministerul Sănătății, condus de pesedistul Alexandru Rafila, a semnat un „Memorandum de Înțelegere” cu Organizația Mondială a Sănătății (OMS) pentru a beneficia de asistență tehnică și sprijin, adică consultanță, în vederea implementării Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Conform memorandumului, „OMS pune în aplicare Planul (de consultanță - n.r.), doar dacă OMS a primit toate fondurile necesare și suficiente pentru punerea în aplicare”. Practic, OMS lucrează doar dacă primește banii înainte. Astfel, Ministerul Sănătății s-a obligat să plătească în avans suma de zece milioane de euro, adică 47% din valoarea contractului de 21.253.776 euro. Banii urmează să fie plătiți până pe 8 septembrie anul acesta. Restul banilor vor fi virați în conturile OMS până la 30 iunie 2024. Cinci rapoarte: patru intermediare, unul final Ce va face OMS de acești bani? Va livra patru rapoarte intermediare în perioada 2022 -2024 și unul final în 2026. Însă marea majoritate a informațiilor din aceste rapoarte sunt deja informații publice. De exemplu, un milion de euro se va duce către OMS pentru „elaborarea agendei și Planului de Acțiune privind calitatea îngrijirilor medicale și siguranța pacienților”. Apoi urmează lansarea - pilot a procedurilor care facilitează punerea în aplicare a modalităților de măsurare a calității și a studiului pilot, precum și implementarea setului de bază selectat al indicatorilor de calitate în trei - cinci unități sanitare pentru a verifica fezabilitatea tehnică. Citește și: Liberalii lui Ciucă au dus câinele din Modrogan al partidului la un adăpost de animale, se plânge Ludovic Orban La final va fi lansat un ghid metodologic complet pentru măsurarea și monitorizarea indicatorilor calității. Alți 700.000 de euro va plăti Ministerul Sănătății "pentru cartografierea spitalelor și a căilor de acces la acestea, luând în considerare infrastructura, disparitățile sociale, drumurile și serviciile și alți factori care afectează accesibilitatea pentru o adaptarea mai optimă a unităților existente". Culmea, spitalele din întreaga lume, nu numai din România, sunt deja cartografiate de Google. În schimb, căile de acces la spitale sunt prezente pe orice hartă online. 175.000 de euro pentru comunicare Ministerul Sănătății plătește 175.000 de euro OMS pentru „activități de comunicare menite să asigure distribuirea informațiilor și materiale de publicitate pe pagini web și rețele de socializare, apariții în presă referitoare la progresul și rezultatele obținute”. OMS va mai primi 1,875 milioane de euro pentru ca Ministerul Sănătății să coordoneze procesul de consultare între principalele părți interesate relevante, va revizui și adopta un set de indicatori de procese, de calitate și indicatori specifici pacienților care vor fi utilizați la evaluarea furnizorilor de servicii medicale. Proiectarea Centrului de Excelență: 5,34 milioane de euro Consutanța Organizației Mondiale a Sănătății pentru sprijinirea MS în elaborarea și proiectarea centrului de excelență în managementul serviciilor de sănătate costă nu mai puțin de 5,34 milioane de euro. Ministerul Sănătății va primi de acești bani materiale și metodologii de formare on-line și la locul de muncă. Asigurarea sustenabilității după anul 2026, includerea domeniului calității îngrijirilor medicale și siguranței pacienților, accent pe inovația, spiritul de conducere și guvernanța necesare pentru sisteme de sănătate de înaltă calitate astfel încât cadrele medicale și instituțiile să poată interveni rapid pentru a corecta erorile și deficiențele. „Noile domenii extrem de importante în care cadrele medico-sanitare trebuie să își dezvolte abilitățile și relevanța pentru calitatea îngrijirilor sunt reprezentate de experiențele pacienților, medii de date complexe, dezinformarea în domeniul sănătății, dovezi și linii directoare, inclusiv prevenția și promovarea sănătății împreună cu modele de îngrijire, precum și inegalitățile”, se menționează în Memorandum. Deputatul Ungureanu: „Rafila se află în conflict de interese” Deputatul Emanuel Ungureanu, de la USR, consideră că ministrul Alexandru Rafila se află în conflict de interese în urma semnării acestui memorandum cu Organizația Mondială a Sănătății. „Din 2014 până în 2018 Rafiila a fost reprezentantul România la OMS și din anul 2018 până în anul 2021 a fost membru în Comitetul permanent al Biroului Regional al OMS pentru Europa și membru în bordul executiv al OMS! (...) Adică a direcționat, discreționar, pentru asistență tehnică(consultanță) un purcoi de bani către Organizația Mondială a Sănătății, organizație care l-a plătit ani buni? Conflict de interese mai mare ați văzut?”, a atras atenția Emanuel Ungureanu. MemorandumDescarcă

Godină: ministrul Bode, "pupat în cwr" (sursa: Facebook/Marian Godina)
Eveniment

Godină: ministrul Bode, "pupat în cwr"

Godină: ministrul Bode, "pupat în cwr". Polițistul și omniprezentul în online Marian Godină îi acuză pe responsabilii cu pagina de Facebook a Poliției Române că-i fac campanie de imagine unui politician, ministrul Lucian Bode. Poze cu misiuni pe Facebook " Ăsta e unul dintre mesajele cu care mă trezesc din când în când și care îmi dă tot programul peste cap. Ești recompensat apoi cu timp liber, chiar dacă tu te duci la serviciu când ești chemat, iar liber îți iei când se poate. La astfel de misiuni, prezența se face pe la orele 3, 4, cel târziu 5 dimineața. Când sunt ceva misiuni mai cu impact, pe grupări de interlopi, pe lemne sau pe alte infracțiuni grave, de obicei se ocupă cineva și de făcut niște poze pentru pagina de Facebook a Poliției Române. Ba la plecarea în misiune e filmată coloana de dube cu girofaruri, ba sunt date ceva filmări cu spartul ușilor sau sărtiul gardurilor. Mi se pare normal ca astfel de acțiuni să fie mediatizate, iar în 2022, o instituție ca Poliția Română e normal să aibă o pagină de Facebook și să posteze astfel de lucruri. "Poliția Română îi face imagine domnului Bode" Mulți întreabă, prin comentarii, de ce nu sunt arătate și cazurile de polițiști corupți sau alte boacăne. E simplu, acolo e o pagină de promovare a activității poliției și e logic că vor fi postate doar lucrurile bune și faine. Doar că, ce să vezi, de o vreme mă tot uit cum Poliția Română, care are o pagină de Facebook cu aproape un milion de urmăritori, distribuie postările domnului Bode, pe persoană fizică. Să ne înțelegem, cei aproape un milion de urmăritori sunt acolo datorită activității polițiștilor din stradă care a tot fost prezentată pe pagină. Citește și: Liberalii lui Ciucă au dus câinele din Modrogan al partidului la un adăpost de animale, se plânge Ludovic Orban Cu alte cuvinte, Poliția Română îi face imagine domnului Bode, politician și membru de partid cu acte. O să spună unii că e ministru de interne. Așa e, este, deci vorbele i-ar putea fi citate pe pagina MAI, fără să-i fie distribuite postările de pe pagina sa personală. Nu de alta, dar imaginea asta a poliției este făcută pe spatele polițiștilor operativi care muncesc și sunt dedicați acestei profesii, unii dintre ei își pierd viețile în timpul serviciului. Godină: ministrul Bode, "pupat în cwr" Opinez că e profund greșit ca Poliția Română să-i facă imagine unui om politic și pare ceva de o slugărnicie incredibilă. Mi-i și imaginez pe oamenii ăia de se ocupă de pagina de Facebook cum stau să vadă ce a mai postat dl Bode ca să-i dea share. Sau poate îi sună careva să le spună "băieți, a postat domn' ministru ceva, dați și voi un share acolo". Băieți, promovați polițiștii. Domnul Bode e om politic, nu e polițist, chiar dacă merge el cu sirene și girofaruri prin trafic. Îl plictisesc oricum și îl ia somnicul de la ele. Cu scuzele de rigoare pentru campionul mondial, dar într-o singură poză putem vedea două tipuri de pupat în cwr, unul pentru capital de imagine și altul din slugărnicie.", a scris Godină pe Facebook.

Bazele rusești din Crimeea, lovite dur. În imagine, Putin în Crimeea în 2019 (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Bazele rusești din Crimeea, lovite dur

Bazele rusești din Crimeea, lovite dur. O nouă serie de explozii au fost raportate marţi de ziarul rusesc Kommersant în Crimeea, pe teritoriul bazei aeriene din localitatea Gvardeiskoie, districtul Simferopol, unde se afla capitala cu acelaşi nume a peninsulei anexate de Rusia. Bazele rusești din Crimeea, lovite dur Deasupra aeroportului militar de la această bază se ridicau marţi dimineaţă coloane de fum negru, potrivit martorilor, a relatat publicaţia independentă Meduza.io. Kommersant, citând o sursă sub rezerva anonimatului, a comunicat că armata şi forţele de ordine ruse verifică versiunea referitoare la un posibil atac cu dronă asupra unui depozit de muniţii. Responsabilii ruşi nu au făcut vreun comentariu cu privire la incidentul de la baza de lângă Simferopol, notează Meduza.io. Canalul Telegram "Informaţii-Crimeea" a relatat, cu referire la localnici din Gvardeiskoie, că "de dimineaţă dinspre baza militară s-au auzit mai multe bubuituri", iar în prezent "situaţia din sat este calmă". Liderii proruși cer tăcere presei Oleg Kriucikov, consilierul guvernatorului prorus al Crimeii, a îndemnat presa pe canalul său Telegram "să aştepte informaţii oficiale despre (incidentul) din Gvardeiskoie de la Ministerul rus al Apărării", cerându-le ziariştilor să nu răspândească zvonuri. Pe aerodromul militar din Gvardeiskoie staţionează din 2014 un regiment combinat de aviaţie al Ministerului rus al Apărării. Citește și: Putin, delir în lumea sa: Donbas „este eliberat pas cu pas”, „armele rusești moderne contribuie la victorie”. În acest timp, Ucraina a distrus o bază a armatei private putiniste, Wagner Acesta ar fi al doilea incident după cel din localitatea Maiskoie, districtul Djankoi (din Crimeea), unde în cursul dimineţii de marţi au avut loc explozii la un depozit de muniţii. Ministerul Apărării de la Moscova a calificat acest incident drept un act de sabotaj. În plus, un incendiu a fost raportat de media ruse la un transformator electric din Djankoi. Ulterior, liderul tătarilor din Crimeea, Refat Ciubarov, a declarat că, de fapt, incendiul s-a produs la unitatea militară rusă din Azovsk, districtul Djankoi (Crimeea), conform agenţiei de presă ucrainene Unian. Su-24 și Su-25, probabil avariate La baza aeriană din satul Gvardeiskoie, pe teritoriul căreia, potrivit presei ruse, s-au auzit marţi explozii, ruşii aveau zeci de avioane militare - bombardiere Su-24 şi avioane de atac Su-25, indică pe Twitter jurnalistul site-ului de investigaţii Bellingcat, Christo Grozev, citat de Unian. Potrivit lui Grozev, la baza aeriană din Gvardeiskoie staţionau 12 avioane SU-24M şi 12 SU-25SM, care făceau parte din componenta aeriană a Flotei Rusiei din Marea Neagră. The New York Times, citând un înalt responsabil ucrainean, a cărui identitate nu o dezvăluie, scrie că în exploziile din Djankoi ar fi implicată o unitate de forţe speciale ucrainene.

Rușii fug ca rozătoarele din Crimeea (sursa: economica.net)
Internațional

Rușii fug îngroziți din Crimeea

Rușii fug ca rozătoarele din Crimeea. Un număr record de mașini au traversat podul care leagă Crimeea ocupată de Rusia, arată presa de stat din Rusia – ceea ce sugerează că un număr de ruși care s-au stabilit în regiune după anexarea din 2014 fug acum, potrivit The Guardian. Rușii fug ca rozătoarele din Crimeea Anton Gherașcenko, un consilier al ministrului ucrainean de interne, a distribuit pe contul său de Twitter un articol al agenției rusești de presă TASS: "38.297 de mașini au traversat podul din Crimeea în 15 august, anunță mass-media de stat rusă TASS, citând departamentul local de gestionare a drumurilor. Acesta este un număr record de mașini care au traversat podul într-o singură zi. Mă întreb dacă recordul va fi bătut astăzi", a comentat oficialul ucrainean. Potrivit publicației ucrainene Pravda, presa rusă nu menționează câte mașini au ieșit și au intrat în Crimeea. Recordul anterior a fost înregistrat pe 16 august 2020, când pe pod au trecut 37.374 de vehicule. Explozii și incendii în Crimeea Marți dimineața, în districtul Dzhankoi din Crimeea ocupată de Rusia au avut loc explozii și au fost semnalate incendii, după ce a avut loc o o detonare la un depozit de muniții din satul Maiske. Ulterior, calea ferată din nordul Crimeii a fost avariată din cauza exploziei de la depozitul de muniții al din satul Maiske, astfel că trenurile din Rusia nu vor merge mai departe de Vladislavivka, în estul peninsulei. Citește și: Putin, delir în lumea sa: Donbas „este eliberat pas cu pas”, „armele rusești moderne contribuie la victorie”. În acest timp, Ucraina a distrus o bază a armatei private putiniste, Wagner Andrii Iermak, șeful biroului președintelui, a lăsat să se înțeleagă că forțele armate ale Ucrainei sunt responsabile pentru exploziile din Crimeea și a adăugat că distrugerea depozitelor de muniții rusești va continua până când teritoriile ucrainene vor fi complet eliberate. New York Times relatează că o unitate militară ucraineană de elită se află în spatele exploziilor de de la depozitul de lângă Dzhankoi, în Crimeea.

Capitala logistică a României, în est (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Capitala logistică a României, în est

Capitala logistică a României, în est. Iaşiul are toate şansele să devină în viitor unul dintre cei mai importanţi poli de dezvoltare pe piaţa logistică din ţară. Capitala logistică a României, în est Un nou proiect este în curs de avizare lângă Parcul Industrial I Miroslava, pe un teren de 27 hectare. În imediata vecinătate, Kaufland va construi, pe 40 ha, cel de-al treilea centru logistic al lanţului de retail din ţară. Citește și: Putin, delir în lumea sa: Donbas „este eliberat pas cu pas”, „armele rusești moderne contribuie la victorie”. În acest timp, Ucraina a distrus o bază a armatei private putiniste, Wagner Iar la nord, basarabenii de la Zinan vor amenaja hale de depozitare şi producţie pe 22 ha. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Putin, delir extrem: Cucerim tot Donbasul (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Putin, delir extrem: Cucerim tot Donbasul

Putin, delir extrem: Cucerim tot Donbasul. Obiectivul Rusiei este capturarea completă a regiunii ucrainene Donbas, a reafirmat luni preşedintele rus Vladimir Putin, la aproape jumătate de an de la declanşarea unui război neprovocat împotriva Ucrainei, relatează DPA. Putin, delir extrem: Cucerim tot Donbasul În faţa invitaţilor externi la un forum militar anual organizat în apropiere de Moscova, liderul de la Kremlin a susţinut, încă o dată, că "teritoriul regiunii Donbas este eliberat pas cu pas". În cadrul reuniunii au fost prezentate tancuri şi rachete ruseşti, Putin lăudând companiile producătoare de arme ruseşti pentru faptul că echipează forţele militare cu "arme moderne care astăzi contribuie la victorie". Compania rusă de stat Rosoboronexport a subliniat că sancţiunile occidentale contra Moscovei nu afectează exporturile de echipament militar rusesc. Până la finalul lui 2023 cinci sisteme de apărare S-400 vor fi livrate Indiei, a spus şeful Rosoboronexport, Aleksandr Miheev. "Anumite probleme logistice" Totuşi, directorul Serviciului federal rus pentru cooperare tehnico-militară, Dmitri Şugaev, a recunoscut că s-au înregistrat anumite probleme logistice "legate de evenimentele politice". Pe 24 februarie, Rusia a declanşat o agresiune militară nejustificată şi neprovocată împotriva Ucrainei. Moscova susţine că este vorba despre o "operaţiune militară specială de denazificare" a ţării vecine şi de protejare a comunităţii rusofone din estul Ucrainei. Pentru a se putea apăra, Kievul se bazează în prezent mai ales pe livrările de armament greu dinspre Occident. Bază Wagner, distrusă de ucraineni Ucraina a anunţat luni că a lovit o bază a grupării paramilitare Wagner, ai cărei membri sunt acuzaţi de Kiev că luptă de partea trupelor ruse, şi că a distrus un pod din apropierea oraşului ocupat Melitopol, din regiunea Zaporojie, informează AFP. Potrivit guvernatorului regiunii Luhansk (estul Ucrainei), Serghei Gaidai, baza Wagner din oraşul Propasna a fost "distrusă de o lovitură de precizie". Tirul a avut loc duminică, a precizat Gaidai pe Telegram. Citește și: Un propagandist al Kremlinului a publicat fotografii ale unei baze a mercenarilor Wagner. Cine i-a vizitat după câteva ore Extrem de opacă, gruparea Wagner are legături cu oligarhul rus Evgheni Prigojin, el însuşi considerat un apropiat al preşedintelui Vladimir Putin. Prezenţa combatanţilor săi a fost atestată în ultimii ani în Siria şi în ţări africane printre care Libia şi Mali. În ultimele săptămâni, Ucraina a vizat mai multe poduri, în special în regiunea ocupată Herson, unde forţele ucrainene au lansat o contraofensivă pentru a recuceri zeci de sate aflate sub controlul trupelor ruse.

Occidentul cere plecarea rușilor din Zaporojie (sursa: Facebook/Energoatom)
Internațional

Occidentul cere plecarea rușilor din Zaporojie

Occidentul cere plecarea rușilor din Zaporojie. Zeci de ţări, precum şi UE, au cerut retragerea imediată a trupelor ruseşti de la centrala nucleară ocupată Zaporojie din Ucraina. "Staţionarea personalului militar şi a armelor ruseşti la instalaţia nucleară este inacceptabilă", se arată într-o declaraţie citată duminică de agenţia germană de presă DPA. Occidentul cere plecarea rușilor din Zaporojie "Desfăşurarea de personal militar şi armament rusesc la instalaţia nucleară este inacceptabilă şi nu respectă principiile de siguranţă, securitate şi garanţii pe care toţi membrii AIEA (Agenţia Internaţională pentru Energie Atomică) s-au angajat să le respecte", a afirmat grupul într-o declaraţie comună. Cererea a fost făcută în numele UE, precum şi al SUA, al Marii Britanii, al Norvegiei, al Australiei, al Japoniei, al Noii Zeelande şi al multor alte ţări. "Cerem Federaţiei Ruse să îşi retragă imediat forţele militare şi tot personalul neautorizat de la centrala nucleară Zaporojie, din împrejurimile sale imediate şi din întreaga Ucraină, astfel încât operatorul şi autorităţile ucrainene să îşi poată relua responsabilităţile suverane în cadrul graniţelor Ucrainei recunoscute la nivel internaţional. Acest lucru va permite, de asemenea, AIEA să îşi desfăşoare verificările în conformitate cu obligaţiile de garanţii ale Ucrainei în condiţii de siguranţă şi securitate şi în timp util", se arată în declaraţie. Noi bombardamente lângă centrală Obuze de artilerie au lovit din nou duminică oraşul ucrainean Energodar, în apropiere de centrala nucleară Zaporojie ocupată de Rusia, în contextul în care Rusia a cerut ONU să asigure securitatea sitului, relatează DPA. Fiecare parte a acuzat-o pe cealaltă pentru bombardamentele de duminică şi ambele au raportat că un civil a fost ucis. Autorităţile ruse au declarat că "naţionaliştii din Ucraina" au lovit zona, în timp ce primarul ucrainean al oraşului, Dmitro Orlov, a vorbit despre o "provocare criminală" din partea Rusiei. Nu a existat nicio confirmare independentă a incidentului. Pe unde să meargă experții AIEA către centrală? Cea mai mare centrală nucleară din Europa, care este ocupată de trupele ruseşti din martie, este supusă bombardamentelor de mai multe săptămâni. Experţi ai Agenţiei Internaţionale pentru Energie Atomică (AIEA) urmează să inspecteze situl. Cu toate acestea, Naţiunile Unite, Rusia şi Ucraina nu pot ajunge la un acord cu privire la planificarea vizitei. Diplomatul rus Mihail Ulianov a cerut Naţiunilor Unite să intervină pentru a asigura siguranţa centralei. Secretariatul ONU are sarcina de a "da undă verde pentru o vizită la centrala nucleară a experţilor de la Agenţia Internaţională pentru Energie Atomică", a declarat Ulianov pentru agenţia rusă de presă de stat TASS într-un interviu publicat duminică. Acuzații reciproce de atacuri Potrivit unor rapoarte, ONU nu i-a permis până acum şefului AIEA, Rafael Grossi, să meargă în Ucraina, nu doar din motive de securitate, ci şi din cauza unei dispute privind itinerariul. Grossi ar putea să călătorească sub protecţia Rusiei prin peninsula Crimeea de la Marea Neagră, care a fost anexată de Moscova în 2014, dar acest lucru ar fi perceput ca un afront de către Kiev. Ucraina acuză trupele ruseşti că folosesc centrala nucleară ca pe o fortăreaţă din care trag asupra micilor oraşe Nikopol şi Marganeţ, care se află pe celălalt mal al lacului de acumulare Nipru. Rusia, pe de altă parte, susţine că Ucraina bombardează uzina cu drone, artilerie grea şi lansatoare de rachete. Iad în Donețk Între timp, Kremlinul a anunţat că a lovit ţinte în zeci de locuri din estul Ucrainei cu rachete şi artilerie. Atacurile s-au concentrat în regiunea Doneţk, a precizat Ministerul rus al Apărării. În regiunea învecinată Harkov, satul Udî a fost capturat, a precizat Moscova, iar un depozit de combustibil de lângă Sloviansk a fost distrus. Citește și: Zelenski, amenințare fățișă pentru militarii ruși de la centrala nucleară de la Zaporojie: Sunt ținte speciale pentru armata noastră Statul major ucrainean de la Kiev a raportat atacuri intense în estul şi sudul ţării. În regiunea Doneţk, o tentativă a forţelor ruseşti de a pătrunde în Sloviansk a fost respinsă, a precizat acesta. În general, Kievul a menţionat că situaţia a rămas în mare parte neschimbată.

Zelenski, amenințare pentru rușii din Zaporojie (sursa: Facebook/Volodimir Zelenski)
Internațional

Zelenski, amenințare pentru rușii din Zaporojie

Zelenski, amenințare pentru rușii din Zaporojie. Preşedintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a avertizat soldaţii ruşi care trag în cea mai mare centrală nucleară din Europa sau o folosesc ca bază de tragere că vor deveni o "ţintă specială" pentru forţele ucrainene, transmite Reuters. Zelenski, amenințare pentru rușii din Zaporojie "Fiecare soldat rus care fie trage în centrală, fie trage folosind centrala ca acoperire, trebuie să înţeleagă că devine o ţintă specială pentru agenţii noştri de informaţii, pentru serviciile noastre speciale, pentru armata noastră", a declarat Zelenski într-un discurs sâmbătă seara. Liderul ucrainean a reafirmat că el consideră că Rusia foloseşte centrala ca şantaj nuclear, dar nu a dat detalii. Trupele ruse au capturat centrala nucleară Zaporojie din sudul Ucrainei la începutul războiului, dar aceasta este încă administrată de tehnicieni ucraineni. Pe fondul temerilor legate de o catastrofă nucleară din cauza reluării bombardamentelor din ultimele zile, secretarul general al ONU, Antonio Guterres, a cerut crearea unei zone demilitarizate. Ucraina şi Rusia se acuză reciproc pentru bombardamente. Podoliak: Rușii vor deconectarea sudului Ucrainei Forţele ucrainene care controlează oraşele de pe malul opus faţă de cel pe care se află centrala au fost supuse unui bombardament intens din partea ruşilor. Consilierul prezidenţial ucrainean Mihailo Podoliak a acuzat Rusia că "a lovit partea centralei nucleare unde este generată energia care alimentează sudul Ucrainei". "Scopul este de a ne deconecta de la (centrală) şi de a da vina pe armata ucraineană pentru acest lucru", a scris Podoliak pe Twitter. Vladimir Rogov, membru de rang înalt al administraţiei civil-militare a provinciei Zaporojie, numit de Rusia, a scris pe Telegram că forţele ucrainene au bombardat centrala. AIEA a avertizat asupra unui dezastru Agenţia Internaţională pentru Energie Atomică a avertizat asupra unui dezastru nuclear dacă nu se opreşte lupta. Experţii nucleari se tem că atacurile ar putea deteriora bazinele de combustibil uzat ale centralei sau reactoarele. Citește și: Risc din ce în ce mai mare ca centrala nucleară de la Zaporojie să fie avariată decisiv de rachete. Noi tiruri, rușii și ucrainenii se acuză reciproc În timp ce luptele nu încetează, nave de marfă continuă să părăsească Ucraina, ca parte a unui acord negociat de ONU şi Turcia la sfârşitul lunii iulie, menit parţial să atenueze criza alimentară mondială.

Salman Rushdie a supraviețuit atacului brutal (sursa: BBC)
Internațional

Salman Rushdie a supraviețuit atacului brutal

Salman Rushdie a supraviețuit atacului brutal. Scriitorul Salman Rushdie a fost scos de pe ventilator şi vorbeşte după ce a fost înjunghiat vineri la o conferinţă la New York, relatează duminică DPA. Salman Rushdie a supraviețuit atacului brutal Scriitorul britanico-american Aatish Taseer a menţionat într-o postare pe Twitter, între timp ştearsă, că bărbatul în vârstă de 75 de ani "a fost scos de pe ventilator şi vorbeşte (şi glumeşte)", fapt confirmat de agentul autorului, Andrew Wylie. Wylie a afirmat anterior că Salman Rushdie este conectat la ventilator şi şi-ar putea pierde un ochi după ce a fost înjunghiat în braţ şi în ficat în timpul atacului. Autorul britanic de origine indiană, al cărui roman "Versetele satanice" a dus la ameninţări cu moartea din Iran în anii 1980, era pe cale să susţină vineri un discurs la o conferinţă în New York când a fost atacat. Atacatorul pledează "nevinovat" Bărbatul inculpat pentru înjunghierea lui a pledat sâmbătă "nevinovat" la acuzaţiile de tentativă de crimă şi asalt. Un avocat al lui Hadi Matar, de 24 de ani, a anunţat sâmbătă pledoaria clientului său la o audiere oficială într-un tribunal din vestul New York. Scriitorul a fost înjunghiat cel puţin o dată în gât şi o dată în abdomen, potrivit poliţiei, înainte de a fi transportat de urgenţă la spital. Salman Rushdie şi-a început cariera la începutul anilor 1970 cu două cărţi lipsite de succes înainte de "Copiii de la miezul nopţii", o carte despre naşterea Indiei, care a câştigat Booker Prize în 1981. Fatwa ucigașă, încă în vigoare Autorul a trăit mulţi ani la Londra într-un program de protecţie al guvernului britanic după ce ayatollahul Ruhollah Khomeini a emis o fatwa în 1989, după ce romanul său "Versetele satanice" a fost acuzat de blasfemie. Citește și: Oficiosul religios al regimului de la Teheran, despre atacul asupra lui Salman Rushdie: „O mie de bravos” În 1998, guvernul iranian guvernul iranian şi-a retras sprijinul pentru condamnarea la moarte şi Salman Rushdie a revenit gradual în viaţa publică, apărând chiar în filmul din 2001 "Bridget Jones's Diary". Indexul privind Cenzura, o organizaţie care promovează libertatea de expresie, a relatat că s-au strâns bani pentru a suplimenta recompensa pentru uciderea lui Salman Rushdie în 2016, ceea ce arată că fatwa este încă valabilă.

Dragnea, ceasul de mână, lui Salam (sursa: Facebook/Liviu Dragnea)
Eveniment

Dragnea, ceasul de mână lui Salam

Dragnea, ceasul de mână, lui Salam. Codrin Ștefănescu a povestit online un episod despre "decedatul" zilei de sâmbătă, Florin Salam. Istorisirea îl implică și pe Liviu Dragnea. Dragnea, ceasul de mână, lui Salam "Eu îmi doresc să fie sănătos și să cânte încă un secol. E un artist super talentat și un om bun la suflet. Mi-a cântat cu patimă, din inimă, la multe petreceri și multe chefuri. M-a bucurat cu vocea, timbrul și ritmul lui absolut unic. Inconfundabil. Talent nativ. Am să vă spun o întâmplare, ca să înțelegeți ce înseamnă bunul simț pentru un artist valoros: la nunta fiului lui Liviu Dragnea, ne-a cântat până dimineață, deși nu era obligat prin contract. Liviu, prins de o melodie pe care ne-o dedicase nouă in mod explicit, de pasiunea cu care o interpreta, de versurile cu mesaj pentru noi, i-a oferit in dar ceasul său de la mână. Florin Salam s-a fâstâcit, m-a întrebat din ochi ce să facă, i-am dat de înțeles să accepte darul. Citește și: VIDEO Fabuloasa dezmințire a „morții” lui Florin Salam: manelistul s-a filmat ca să demonstreze că e viu, a ținut un discurs în care a îndemnat oamenii să se protejeze de COVID, a transmis familiei mesaje liniștitoare și a criticat presa Dar Florin a insistat să-l înapoieze. I-a spus lui Liviu că gestul său l-a onorat, dar nu poate să accepte. Că reacția noastră, emoția noastră pentru modul in care a interpretat piesa, e mai mult decât un cadou pentru el. Liviu Dragnea l-a luat de după umăr și i-a spus: Florin, ți l-am dat din suflet, sunt impresionat, poartă ceasul meu! Să-ți aducă aminte că intr-o noapte importantă pentru mine, talentul tău, vocea ta, m-au emoționat sincer. Era noaptea in care eu si Liviu ne-am împăcat. Împreună, urma să ținem față puciului din partid organizat de securici. Și urma să-i învingem. Fă-te bine repede, Florin! Și nu pune la inimă răutățile celor din jur!", a scris Ștefănescu pe Facebook.

Războiul din Ucraina, și după 2022 (sursa: Facebook/General Staff of the Armed Forces of Ukraine)
Internațional

Războiul din Ucraina, și după 2022

Războiul din Ucraina, și după 2022. Rusia a clamat sâmbătă cucerirea satului strategic Pesky în provincia Doneţk din estul Ucrainei, lucru negat de comandamentul militar ucrainean, dar care a admis totuşi că în acea zonă au loc "lupte feroce", în timp ce analişti militari îşi manifestă temerea că războiul ruso-ucrainean s-ar putea prelungi dincolo de anul 2022, relatează agenţia EFE. Ucraina nu recunoaște că satul ar fi fost capturat În replică la anunţul Moscovei că ar fi obţinut o victorie la Pesky, Kievul a transmis că "agresorul încearcă să rupă" linia defensivă a armatei ucrainene pe direcţia acestui sat, iar lupte grele au loc în zona acestuia şi în localităţile învecinate. Situat la câţiva kilometri de oraşul Doneţk aflat sub controlul separatiştilor proruşi, satul Pesky este de mai mult de o săptămână unul dintre principalele fronturi ale războiului declanşat în februarie prin agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei. O cucerire a acestui sat le-ar permite trupelor ruse să-şi continue ofensiva către oraşul Avdiivka. Cele două poduri peste Nipru, inutilizabile În timp ce continuă luptele în regiunea estică Donbas, Rusia şi Ucraina s-au acuzat reciproc din nou pentru noi atacuri de artilerie efectuate sâmbătă asupra centralei nucleare din Zaporojie. În provincia sudică Herson învecinată cu provincia Zaporojie şi care se află parţial sub control rusesc, trupele ucrainene îşi continuă atacurile asupra podurilor de peste râul Nipru, în încercarea de a îngreuna aprovizionarea trupelor ruse staţionate acolo şi de a le izola în perspectiva unei ofensive a Kievului de recucerire a acestei provincii. Potrivit serviciilor de informaţii britanice, în urma atacurilor ucrainene din ultimele zile - efectuate mai ales cu lansatoarele multiple de rachete HIMARS primite din SUA - cele două poduri principale de peste Nipru au devenit practic inutilizabile pentru transportul echipamentelor militare. Războiul din Ucraina, și după 2022 Prin urmare, Rusia recurge la două pontoane provizorii pentru a-şi aproviziona trupele care au trecut de cealaltă parte a râului spre nord-vest, dar imposibilitatea de a folosi podurile îngreunează mult aprovizionarea lor şi le slăbeşte semnificativ potenţialul de luptă. Citește și: Putin, disperat să ocupe cât mai mult din Donbas după ce un aerodrom militar rusesc din Crimeea a fost făcut terci de un atac-surpriză. Forțele Moscovei, atacuri aeriene furibunde În acest timp, unii analişti militari îşi manifestă temerea că acest război s-ar putea prelungi dincolo de anul 2022. "Este probabil ca nici Rusia şi nici Ucraina să nu poată obţine rezultate militare decisive anul acesta", a declarat la postul BBC şeful serviciului britanic de informaţii militare, generalul Jim Hawkenhull.

Manelistul Florin Salam, mort de supradoză (sursa: stirileprotv.ro)
Eveniment

Știrile Pro TV au anunțat sâmbătă seara că Florin Salam ar fi murit în spital. Manelistul e viu

Manelistul Florin Salam, mort în spital. Conform surselor Știrilor Pro TV, Florin Salam ar fi decedat din cauza consumului de droguri. Manelistul Florin Salam, mort în spital? În urmă cu două zile, presa tabloidă anunțat că interpretul de manele fusese internat de urgență în spital, în stare gravă, din cauza Covid-19, mai arată Știrile Pro TV. Surse independente arată, însă, că Salam nu a fost niciodată internat la "Matei Balș". Mai mult, chiar Florin Salam a infirmat "știrea", pe pagina sa oficială de Facebook. După ce manelistul a negat că ar fi decedat, Știrile Pro TV au adăugat în titlul știrii de pe site că ar fi vorba de o știre pe "SURSE". Articolul, însă, nu mai poate fi accesat.

Înjunghierea lui Rushdie: satisfacție la Teheran, în media controlate de Ali Khamenei (sursa: old.iranintl.com)
Internațional

Înjunghierea lui Rushdie: satisfacție la Teheran

Înjunghierea lui Rushdie: satisfacție la Teheran. Mai multe ziare iraniene de linie dură l-au lăudat sâmbătă pe cel care l-a atacat şi rănit grav pe scriitorul Salman Rushdie, al cărui roman "Versetele satanice" a atras ameninţări cu moartea din partea Iranului încă din 1989, transmite Reuters din Dubai. Înjunghierea lui Rushdie: satisfacție la Teheran În Iran nu a existat încă nicio reacţie oficială la atacul asupra lui Rushdie, care a fost înjunghiat în gât şi în abdomen vineri, în timp ce se afla pe scenă la o conferinţă în statul New York. Cu toate acestea, ziarul de linie dură Kayhan, al cărui redactor-şef este numit de liderul suprem al Iranului, Ali Khamenei, a scris: "O mie de bravos... pentru persoana curajoasă şi devotată care l-a atacat pe apostatul şi maleficul Salman Rushdie în New York", adăugând: "Mâna omului care a rupt gâtul duşmanului lui Dumnezeu trebuie sărutată". Khamenei: Fatwa lui Khomeini, "solidă şi irevocabilă" Liderul revoluţiei islamice iraniene din 1979, ayatollahul Ruhollah Khomeini, a emis în 1989 o fatwa, sau un edict religios, prin care le cerea musulmanilor din întreaga lume să-l ucidă pe autorul de origine indiană, după ce cartea sa a fost condamnată ca fiind blasfemiatoare, obligându-l pe acesta să se ascundă ani de zile. Citește și: Misterul din jurul fatwa care a dus la atacul violent împotriva lui Salman Rushdie: în vigoare de 33 de ani, recompensă de trei milioane de dolari În 2019, Twitter a suspendat contul lui Khamenei din cauza unui tweet care spunea că fatwa lui Khomeini împotriva lui Rushdie era "solidă şi irevocabilă". Site-ul de ştiri Asr Iran a publicat sâmbătă o declaraţie des citată a lui Khamenei, potrivit căruia "săgeata" trasă de Khomeini "va atinge într-o zi ţinta". "Satana în drum spre iad" O bogată organizaţie religioasă iraniană a oferit o recompensă de 2,7 milioane de dolari pentru oricine ar fi pus în aplicare fatwa lui Khomeini. Aceasta a majorat suma la 3,3 milioane de dolari în 2012. Titlul principal al ziarului de linie dură Vatan Emrooz scria: "Cuţit în gâtul lui Salman Rushdie", iar cotidianul Khorasan a titrat: "Satana în drum spre iad". Poliţia din New York l-a identificat pe suspect ca fiind Hadi Matar, un bărbat de 24 de ani din Fairview, New Jersey, care cumpărase un bilet de intrare la evenimentul de la Chautauqua Institution. Nu a fost stabilit niciun motiv pentru acest atac. Rushdie era conectat la un ventilator şi nu putea să vorbească vineri seară după incident, condamnat de scriitori şi politicieni din întreaga lume ca fiind un atac la adresa libertăţii de exprimare.

"Negustorul morții", Viktor Bout, spre Moscova, la schimb cu Brittney Griner (sursa: vanityfair.com)
Internațional

"Negustorul morții", Viktor Bout, spre Moscova

"Negustorul morții", Viktor Bout, spre Moscova. Un diplomat rus a confirmat sâmbătă că Moscova şi Washingtonul discută despre un posibil schimb de prizonieri care îi implică mai ales pe un traficant de arme rus reţinut în Statele Unite şi pe baschetbalista americană Brittney Griner, reţinută în Rusia, informează AFP. "Negustorul morții", Viktor Bout, spre Moscova Statele Unite au declarat în repetate rânduri că au făcut o "ofertă considerabilă" pentru a obţine eliberarea a doi americani reţinuţi în Rusia, baschetbalista Brittney Griner şi un fost soldat american, Paul Whelan. Potrivit presei americane, aceştia vor fi schimbaţi cu un celebru traficant de arme rus reţinut în Statele Unite, Viktor Bout, supranumit "negustorul morţii". Bout a fost arestat în Thailanda în 2008 şi ispăşeşte o pedeapsă de 25 de ani de închisoare în Statele Unite. Cariera sa extraordinară a fost una dintre inspiraţiile pentru filmul "Lord of War" în care Nicolas Cage joacă rolul unui traficant de arme cinic. Prima confirmare a Rusiei "Discuţiile pe tema foarte sensibilă a unui schimb (de prizonieri) au loc prin canale alese de preşedinţii noştri", a declarat directorul departamentului America de Nord din cadrul Ministerului rus de Externe, Aleksandr Darciev. Numele citate de presa americană "sunt într-adevăr luate în considerare. Rusia caută de mult timp să obţină eliberarea lui Viktor Bout", a adăugat el într-un interviu publicat sâmbătă de agenţia de presă rusă TASS. Citește și: Moscova își vrea traficantul de arme înapoi: Viktor Bout e prizonier în SUA, Rusia ar face un schimb de deținuți " continuă şi ar trebui să dea roade dacă, bineînţeles, Washingtonul (...) are grijă să nu cadă în propagandă", a spus Darciev. Este prima oară când Moscova a confirmat că au loc discuţii cu privire la un posibil schimb care îl implică pe Bout. Kremlinul a reproşat de mai multe ori Washingtonului că a făcut declaraţii publice despre negocierile în curs de desfăşurare. Baschetbalista Griner și țigara electronică cu canabis Aceste discuţii s-au accelerat după condamnarea la începutul lui august a baschetbalistei Griner la nouă ani de închisoare pentru trafic de canabis. În vârstă de 31 de ani, această jucătoare de 2,06 metri, considerată una dintre cele mai bune din lume, este judecată după ce a fost arestată în luna februarie la sosirea pe aeroportul moscovit Şeremetievo, când era în posesia unor ţigări electronice şi a unui "lichid care prezenta un miros special" de ulei de canabis, conform serviciului federal al vămilor ruse. Cazul său a căpătat o semnificaţie geopolitică în contextul crizei dintre Moscova şi Washington, legată de ofensiva rusă din Ucraina.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră