luni 22 decembrie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Autor: Alex Preda

2015 articole
Alex Preda

Internațional

Rușii recunosc: Herson, situație foarte dificilă

Rușii recunosc: Herson, situație foarte dificilă. Un înalt oficial al armatei ruse a declarat marţi că situaţia de pe teren în Ucraina este "tensionată" pentru trupele sale în faţa unei contraofensive ucrainene, în special la Herson, oraş a cărui populaţie urmează să fie evacuată în curând, după mai multe eşecuri semnificative ale forţelor ruse în estul şi sudul ţării. Rușii recunosc: Herson, situație foarte dificilă "Situaţia din zona operaţiunii militare speciale poate fi descrisă ca fiind tensionată. Inamicul nu renunţă la încercările sale de a ataca poziţiile trupelor ruseşti", a declarat pentru televiziunea publică rusă Rossia 24 generalul Serghei Surovikin (foto), responsabil cu operaţiunile ruseşti în Ucraina de zece zile, citat de TASS. "Regimul ucrainean încearcă sa spargă apărarea noastră", adunându-şi "toate rezervele" pentru o contraofensivă, a spus el. Citește și: Scandalul dronelor iraniene folosite de ruși în Ucraina ia amploare: Occidentul acuză regimul de la Teheran, Kievul vrea ruperea relațiilor diplomatice cu Iranul Potrivit generalului Surovikin, situaţia este "foarte dificilă" în special la Herson, capitala regiunii omonime ocupate militar de Rusia din primăvară şi anexată în septembrie în sudul Ucrainei, din cauza atacurilor ucrainene care vizează "infrastructurile sociale, economice şi industriale" ale oraşului.

Rușii recunosc: Herson, situație foarte dificilă (sursa: kremlin.ru)
Pelerinii Sfintei Parascheva, tot mai mulți (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Pelerinii Sfintei Parascheva, tot mai mulți

Pelerinii Sfintei Parascheva, tot mai mulți. Oficial, la pelerinajul la cele două racle aşezate în baldachinul ornat cu flori din curtea interioară a Mitropoliei au trecut peste 260.000 de persoane. Pelerinii Sfintei Parascheva, tot mai mulți Iar la slujba de pe pietonal, din data de 14 octombrie, au fost 32.000 de oameni. Alţi 3.000 au fost în curtea interioară a Mitropoliei Moldovei şi Bucovinei. Citește și: Scandalul dronelor iraniene folosite de ruși în Ucraina ia amploare: Occidentul acuză regimul de la Teheran, Kievul vrea ruperea relațiilor diplomatice cu Iranul Deşi este greu de apreciat şi verificat astfel de cifre în momentele oficiale, se pare că niciodată nu au fost mai mulţi oameni prezenţi la momentul slujbei de pe pietonal. Continuarea, în Ziarul de Iași.

SUA sancționează partenerii programului dronelor iraniene (sursa: Facebook/US Department of State)
Internațional

SUA sancționează partenerii dronelor iraniene

SUA sancționează partenerii programului dronelor iraniene. Washingtonul a atenţionat luni că va sancţiona companiile sau statele care colaborează cu programul de drone al Iranului, după recentele lovituri ruse în Ucraina, realizate cu ajutorul unor drone presupus de fabricaţie iraniană. SUA sancționează partenerii programului dronelor iraniene "Orice persoană ce exersează activităţi cu Iranul având legătură cu dezvoltarea de drone sau de rachete balistice, sau implicată în circulaţia de arme din Iran spre Rusia ar trebui să dea dovadă de vigilenţă", a declarat Vedant Patel (foto), purtătorul de cuvânt al Departamentului de Stat american. "SUA nu vor ezita să recurgă la sancţiuni sau să ia măsuri împotriva principalilor responsabili", a atenţionat el. Citește și: Israelul poate schimba jocul în Ucraina: ca răspuns la furnizarea de echipamente militare Rusiei de către Iran, Tel Avivul ar putea trimite arme de ultimă generație Kievului "Întărirea alianţei dintre Rusia şi Iran ar trebui să fie considerată de întreaga lume (...) un mare pericol", a mai spus Vedant Patel. Drone disfuncționale Făcând referire la date ale serviciilor de informaţii americane, purtătorul de cuvânt al Departamentului de Stat american a susţinut că unele drone iraniene vândute Rusiei au prezentat disfuncţionalităţi. Faptul că Moscova se aprovizionează din Iran demonstrează, potrivit lui Vedant Patel, "enorma presiune" asupra Rusiei după pierderile sale în Ucraina, Moscova fiind deja "nevoită să recurgă la ţări puţin fiabile precum Iran pentru a se aproviziona în material şi echipamente". Lovituri ruse, în care au fost utilizate şi drone kamikaze, s-au soldat luni dimineaţa cu cel puţin opt morţi, dintre care patru la Kiev, şi a ţintit instalaţii energetice în mai multe regiuni, la o săptămână după un val de lovituri masive ruse asupra Ucrainei.

Rusia trimite în Belarus tancuri, blindate (sursa: mil.ru)
Internațional

Rusia trimite în Belarus tancuri, blindate

Rusia trimite în Belarus tancuri, blindate, la graniţa acestei ţări cu Ucraina. Este vorba de circa 170 de tancuri, 200 de vehicule blindate şi 100 de piese de artilerie şi mortiere, în cadrul grupării militare ruso-belaruse ce cuprinde efective de circa 9.000 de soldaţi, a anunţat luni Ministerul belarus al Apărării, citat de agenţia EFE. Rusia trimite în Belarus tancuri, blindate Primele trenuri cu militari ruşi au sosit sâmbătă în Belarus, iar duminică au aterizat acolo şi avioane militare ruseşti. Preşedintele belarus Aleksandr Lukaşenko a anunţat săptămâna trecută că a convenit cu omologul său rus Vladimir Putin crearea acestei grupări, pe care a descris-o ca fiind "pur defensivă", după ce a acuzat NATO că-şi sporeşte prezenţa militară în apropierea Belarusului şi că înarmează Polonia şi ţările baltice. Citește și: Pentru că a furnizat Rusiei drone ucigașe, Iranul trebuie sancționat mai dur de UE, susține Kievul În acest timp, la Kiev sporesc temerile că Rusia ar putea folosi din nou Belarusul ca platformă de lansare a unei ofensive asupra nordului Ucrainei, la fel cum s-a întâmplat la începutul invaziei lansate pe 24 februarie, când trupele ruse au ajuns până aproape de capitala ucraineană, de unde între timp s-au retras pentru a se concentra pe sudul şi estul Ucrainei. Noile deplasări de trupe ruseşti în Belarus ar putea fi şi o tactică de a forţa armata ucraineană să-şi disloce trupe în nordul ţării, pentru a-i slăbi potenţialul în contraofensivele duse pe celelalte fronturi.

Clasificarea Ocupaţiilor din România, noi meserii (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Clasificarea Ocupaţiilor din România, noi meserii

Clasificarea Ocupaţiilor din România, noi meserii. Expert în criminalistică informatică, expert în investigaţii digitale, în securitate cibernetică sau expert în surse deschise sunt câteva dintre noile meserii, care de anul acesta sunt recunoscute oficial în România. Clasificarea Ocupaţiilor din România, noi meserii O dată cu acestea, în Clasificarea Ocupaţiilor din România şi-au făcut loc şi alte meserii: 69 în total. Însă, în același timp, au dispărut alte 62 de meserii, dintre care, unele, te trimit nostalgic în secolul trecut. Citește și: EXCLUSIV Miniștrii Grindeanu și Bode și-au împărțit Consiliul de Administrație al Autorității Aeronautice Civile: au pus prieteni și subordonați politic (unul e agricultor) Cum sunt cele de “inspector telegrame”, “şef vagon poştal”, “telexist”, “teletipist” sau “confecţioner tuburi telescop”. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Furt din Fisc: 2,5 miliarde USD (sursa: ina.iq)
Internațional

Furt din Fisc: 2,5 miliarde USD

Furt din Fisc: 2,5 miliarde USD. Autorităţile irakiene anchetează "furtul" a 2,5 miliarde de dolari de la serviciul de taxe, banii fiind retraşi de la o bancă publică, au transmis duminică responsabili, într-un nou caz ce ilustrează corupţia endemică din Irak, relatează AFP. Furt din Fisc: 2,5 miliarde USD Autorităţile nu au dezvăluit identitatea oficialilor implicaţi. Sâmbătă, agenţia oficială de presă INA publica o cerere de anchetă trimisă de Ministerul de Finanţe organismului guvernamental anticorupţie, în urma unei investigaţii interne. Solicitarea vorbeşte de "furtul a 3,7 trilioane de dinari irakieni (circa 2,5 miliarde de dolari) din contul Administraţiei Generale a Taxelor de la Banca Al-Rafidain". "Nu vom permite ca banii irakienilor să fie furaţi, aşa cum s-a întâmplat cu fondurile Administraţiei Taxelor de la Banca Al-Rafidain", a scris duminică pe Twitter premierul desemnat Mohammed Shia Al-Sudani (foto). "Nu vom ezita niciodată să adoptăm măsuri reale pentru a stopa corupţia care s-a răspândit cu neruşinare în toată activitatea statului şi a instituţiilor sale", a avertizat el. Furtul: un an, 247 de cecuri Un document al Administraţiei Generale a Taxelor scurs în media explică faptul că cele 2,5 miliarde de dolari au fost extrase între septembrie 2021 şi august 2022, prin 247 de cecuri încasate de cinci companii. Banii au fost apoi retraşi imediat cash din conturile companiilor respective. "Cine sunt adevăraţii proprietari ai acestor companii? Cine a permis emiterea cecurilor către aceste companii? Cum a trecut neobservat acest lucru timp de un an şi care sunt politicienii complici?", s-a întrebat pe Twitter analistul Sajad Jiyad. Organismul guvernamental anticorupţie a dat asigurări duminică, într-un comunicat de presă, că anchetează cazul. Instituţia va trimite justiţiei "informaţiile" Ministerului de Finanţe "şi documentele de anchetă (...) pentru ca justiţia să poată lua măsurile corespunzătoare împotriva" persoanelor implicate. "Un grup specific" "Justiţia a emis deja convocări împotriva unor înalţi responsabili ai ministerului pentru lacune care au permis această neregulă masivă şi acest atac la banii publici", se mai arată în comunicat. Vorbind sâmbătă despre investigaţia internă desfăşurată de serviciile sale asupra furtului, fostul ministru de finanţe interimar, Ihsan Ismail, care tocmai a fost înlăturat din acest post, a arătat cu degetul spre "un grup specific", fără a oferi detalii. Citește și: EXCLUSIV Miniștrii Grindeanu și Bode și-au împărțit Consiliul de Administrație al Autorității Aeronautice Civile: au pus prieteni și subordonați politic (unul e agricultor) În Indexul Transparency International, Irakul se află pe poziţia 157 (din 180) în clasamentul privind percepţia asupra corupţiei.

Xi combate încălzirea globală cu cărbune (sursa: gov.cn)
Internațional

Xi combate încălzirea globală cu cărbune

Xi combate încălzirea globală cu cărbune. China, unul dintre cei mai mari poluatori din lume, îşi va continua eforturile de combatere a încălzirii globale, a declarat duminică preşedintele Xi Jinping, potrivit AFP, Reuters şi Xinhua. Xi combate încălzirea globală cu cărbune "Vom participa în mod activ la guvernanţa globală privind schimbările climatice", a declarat liderul chinez în discursul ţinut în deschiderea Congresului Partidului Comunist de la Beijing, angajându-se totodată să "consolideze utilizarea curată şi eficientă a cărbunelui". Conservarea naturii este o parte esenţială a construirii unei ţări socialiste moderne şi China va acorda prioritate protecţiei mediului şi promovării unui stil de viaţă ecologic, a spus Xi. Citește și: Xi Jinping: China nu va „renunţa niciodată la folosirea forţei”, dacă va fi necesar, pentru unificarea cu Taiwan China a făcut progrese în abordarea problemelor de mediu în ultimii zece ani şi a promis să "elimine practic" poluarea puternică a aerului şi a apei, aducând în acelaşi timp sub control contaminarea solului. Neutralitate a emisiilor până în 2060 China - cea mai mare sursă mondială de gaze cu efect de seră care provoacă încălzirea climei - va atinge neutralitatea în ceea ce priveşte emisiile de dioxid de carbon până în 2060, după ce îşi va reduce emisiile la un nivel maxim până la sfârşitul acestui deceniu, a promis Xi anul trecut. Ţara este foarte dependentă de acest combustibil fosil pentru a-şi alimenta centralele electrice. Preşedintele le-a spus delegaţilor că obiectivele Chinei privind atingerea unui nivel maxim de emisii de dioxid de carbon şi a neutralităţii vor fi puse în aplicare în mod constant şi în conformitate cu resursele energetice ale ţării. În perioada premergătoare congresului, care se va încheia peste o săptămână, capitala chineză a sporit măsurile de securitate şi restricţiile legate de COVID, în timp ce oţelăriile din provincia vecină Hebei au fost instruite să îşi reducă operaţiunile pentru a îmbunătăţi calitatea aerului, a declarat o sursă din industrie, potrivit Reuters.

Xi: China, unificare forțată cu Taiwan (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Xi: China, unificare forțată cu Taiwan

Xi: China, unificare forțată cu Taiwan. Beijingul va încerca să reunifice Taiwanul pe cale paşnică, dar nu va "renunţa niciodată la folosirea forţei" dacă va fi necesar, a declarat preşedintele Xi Jinping duminică, în timpul unui discurs la congresul Partidului Comunist Chinez (PCC) care se desfăşoară la Beijing, transmit AFP şi Reuters. Xi: China, unificare forțată cu Taiwan "Vom lucra cu cea mai mare sinceritate şi efort pentru reunificarea paşnică (a Taiwanului), dar nu vom renunţa niciodată la folosirea forţei şi ne rezervăm dreptul de a lua toate măsurile necesare. Rezolvarea problemei Taiwanului este treaba poporului chinez însuşi şi (trebuie) să fie rezolvată doar de poporul chinez. Reunificarea ţării trebuie să fie şi va fi realizată", a declarat preşedintele Chinei, condamnând orice "separatism şi interferenţă" străină în această chestiune, conform AFP. China consideră Taiwanul, guvernat democratic, ca fiind propriul său teritoriu şi îşi reafirmă în mod regulat intenţia de a reunifica insula, în ciuda obiecţiilor puternice ale guvernului de la Taipei, care respinge revendicările de suveranitate şi spune că doar poporul insulei are dreptul de a-şi decide viitorul. Tensiunile au crescut dramatic în august, după ce China a organizat manevre de război în apropierea Taiwanului, în urma vizitei la Taipei a preşedintei Camerei Reprezentanţilor din SUA, Nancy Pelosi. Aceste activităţi militare au continuat, deşi într-un ritm redus. Xi refuză discuțiile cu Tsai Luni, în discursul său de ziua naţională, preşedinta taiwaneză, Tsai Ing-wen, a declarat că războiul între Taiwan şi China "nu este absolut deloc o opţiune" şi şi-a reiterat disponibilitatea de a discuta cu Beijingul. China refuză să vorbească cu Tsai, considerând-o o separatistă. Citește și: Tăcere ciudată la Kremlin în legătură cu desele atacuri recente asupra regiunii ruse Belgorod. Cel mai recent atac, și cel mai grav: 11 morți, 15 răniți grav, toți voluntari pentru Ucraina Beijingul a oferit Taiwanului un model de autonomie de tipul "o ţară, două sisteme", aceeaşi formulă pe care o foloseşte şi pentru Hong Kong. Însă toate partidele politice principale din Taiwan au respins această propunere, iar aceasta nu are aproape niciun sprijin public, potrivit sondajelor de opinie. Referindu-se la Hong Kong, Xi Jinping a lăudat, în discursul său de duminică, tranziţia acestui teritoriu "de la haos la guvernare" de la impunerea în 2020 a unei legi privind securitatea naţională care a suprimat vocile disidente din teritoriu.

Arde violent mansarda Arhiepiscopiei Tomisului Constanța (sursa: Facebook/Ziua de Constanța)
Eveniment

Arde violent mansarda Arhiepiscopiei Tomisului

Arde violent mansarda Arhiepiscopiei Tomisului Constanța. Un puternic incendiu a izbucnit, sâmbătă seara, la mansarda sediului Arhiepiscopiei Tomisului din municipiul Constanţa, a anunţat Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă "Dobrogea". Arde violent mansarda Arhiepiscopiei Tomisului Constanța La această oră pompierii intervin cu mai multe echipaje pentru stingerea focului. Din informațiile G4Media, incendiul de la mansarda și acoperișul clădirii Arhiepiscopale se manifestă pe o suprafață de 100 metri pătrați. Citește și: Scandalagiul Teodosie, arhiepiscop al Tomisului, fost turnător la Securitate și deținător al unei averi uriașe, preotul nunții lui George Simion La momentul producerii incendiului în interior se aflau angajați ai instituției care s-au autoevacuat.

Rusia inundă Europa cu mulți migranți (sursa: Facebook/Annalena Baerbock)
Internațional

Rusia inundă Europa cu mulți migranți

Rusia inundă Europa cu mulți migranți. Şefa diplomaţiei germane, Annalena Baerbock, a atras atenţia sâmbătă asupra războiului hibrid dus de Rusia, care ar putea încerca să divizeze Europa favorizând un aflux de refugiaţi pe teritoriul acesteia, relatează AFP. Rusia inundă Europa cu mulți migranți "Nu este vorba de un război dus doar cu armele. El se poartă de asemenea şi (pe frontul) energiei, iar pentru asta am găsit un răspuns", a declarat Annalena Baerbock la congresul partidului său ecologist care are loc la Bonn, în vestul Germaniei. Însă ea se aşteaptă ca acest război să se poate tot mai mult şi "prin teamă şi diviziune, iar asta trebuie să evităm". Şefa diplomaţiei germane se teme în special de un aflux de refugiaţi proveniţi din alte ţări decât Ucraina, "deoarece aceste război este hibrid şi la el participă şi alte ţări", acuzând Serbia că a contribuit la o înmulţire masivă a migranţilor în Europa. Reactivarea de facto a "rutei Balcanilor" Statele membre ale UE reproşează Serbiei că este o poartă de intrare spre blocul comunitar pentru migranţi din Turcia, India, Tunisia, Cuba şi Burundi, care nu au nevoie de viză pentru a intra în această ţară balcanică. Refuzând o situaţie "în care oamenii sunt folosiţi ca armă", Germania este în contact în special cu Cehia şi Slovacia pentru a găsi soluţii împotriva acestei reactivări de facto a "rutei Balcanilor". Serbia, candidată la UE din 2012, dar apropiată de asemenea de Rusia, se află pe această rută, care porneşte din Grecia şi ajunge până în Ungaria sau Croaţia, trecând prin Macedonia de Nord sau Albania. Sute de mii de sirieni fugiţi din cauza războiului, de afgani sau de irakieni au folosit acest traseu în timpul crizei migraţiei din 2015. Curioasa lipsă a vizelor din Serbia Din 2016 şi o dată cu închiderea frontierelor, numărul trecerilor ilegale a scăzut considerabil, însă în acest an el a reînceput să crească puternic, în parte din cauza unui "regim de absenţă a vizelor" practicat de Serbia, a precizat UE într-un raport pe 2022 privind migraţia. Citește: Putin confirmă că nu-și mai permite, acum, încă o ploaie de rachete peste Ucraina, deși nu a distrus toate obiectivele. Dar amenință NATO: Dacă intră în luptă, va fi o catastrofă globală Germania a primit aproape un milion de refugiaţi în 2015, un aflux masiv care a contribuit la ascensiunea partidului de extremă-dreapta Alternativa pentru Germania (AfD). De la începutul invaziei ruse din Ucraina la 24 februarie, Germania a înregistrat deja intrarea pe teritoriul său a peste un milion de refugiaţi, în marea majoritate femei şi copii de naţionalitate ucraineană.

Arabia Saudită, ajutor surprinzător pentru Ucraina (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Arabia Saudită, ajutor surprinzător pentru Ucraina

Arabia Saudită, ajutor surprinzător pentru Ucraina. Riadul a anunţat sâmbătă un ajutor umanitar de 400 milioane de dolari pentru Kiev şi prinţul ei moştenitor Mohammed bin Salman a vorbit la telefon cu preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski, a anunţat agenţia oficială de presă SPA. Arabia Saudită, ajutor surprinzător pentru Ucraina Prinţul a subliniat "poziţia regatului de a sprijini tot ceea ce va contribui la dezescaladare şi voinţa regatului de a continua eforturile de mediere", a precizat SPA. În septembrie, Riadul a jucat un rol neaşteptat de mediator, conducând la un schimb de prizonieri între Moscova şi Kiev. Citește: Putin confirmă că nu-și mai permite, acum, încă o ploaie de rachete peste Ucraina, deși nu a distrus toate obiectivele. Dar amenință NATO: Dacă intră în luptă, va fi o catastrofă globală Cu toate acestea, războiul din Ucraina a alimentat tensiuni între Arabia Saudită şi Statele Unite, regatul refuzând să mărească producţia de petrol aşa cum ar fi dorit Washingtonul pentru a atenua criza energetică rezultată în urma conflictului. Riadul este chiar criticat din ce în ce mai mult de Statele Unite în urma deciziei OPEC, cu Arabia Saudită în primul rând, dar şi Rusia şi alţi aliaţi, de a reduce drastic producţia de petrol, ceea ce ar putea creşte preţul la energie şi mai mult.

Putin confirmă că n-are rachete multe (sursa: RIA Novosti)
Internațional

Putin confirmă că n-are rachete multe

Putin confirmă că n-are rachete multe. Preşedintele rus Vladimir Putin a avertizat vineri asupra unei "catastrofe globale" în cazul unei "confruntări directe" între Rusia şi NATO pe teritoriul Ucrainei, transmite agenţia EFE. Vrea "simţul raţiunii" de la NATO "Participarea oricărei forţe globale într-un contact direct, într-o confruntare directă cu armata rusă, este un pas foarte periculos care poate conduce la o catastrofă globală", a spus Putin la o conferinţă de presă la finalul unui summit regional desfăşurat la Astana, în Kazahstan. Răspunzând unei întrebări despre o eventuală desfăşurare de trupe ale NATO în Ucraina, liderul de la Kremlin şi-a exprimat încrederea că în cele din urmă va prevala "simţul raţiunii" în rândul celor care susţin o asemenea opţiune. Declaraţia sa coincide cu a 60-a aniversare a Crizei Rachetelor din Cuba din 1962, care a adus atunci SUA şi URSS în pragul celui de-al Treilea Război Mondial. Germania, criticată că nu vrea gaz rusesc Putin a mai spus despre NATO că decizia Germaniei de a prioritiza obligaţiile sale faţă de Alianţă în detrimentul propriilor interese economice este o "eroare" ce "are consecinţe negative pentru zona euro, în general, şi pentru Germania, în special". Consiliul de Securitate al Rusiei, condus de Putin, a avertizat săptămâna aceasta că, dacă Ucraina aderă la NATO, un asemenea "pas ar însemna o escaladare garantată către al Treilea Război Mondial". La conferinţa de presă din capitala kazahă el a mai spus, printre altele, că au fost mobilizaţi circa 222.000 din cei 300.000 de rezervişti prevăzuţi în ordinul său din 21 septembrie şi circa 16.000 dintre aceştia sunt deja angajaţi în luptă în Ucraina, promiţând că nu va exista vreo altă mobilizare în plus faţă de aceasta pe care a considerat-o necesară pentru a putea ţine o linie a frontului de circa 1.100 de kilometri. Putin confirmă că n-are rachete multe El a promis de asemenea că nu va ordona noi bombardamente masive asupra infrastructurilor ucrainene, ca represalii după explozia de pe podul Crimeii, susţinând că doar șapte din cele 29 de astfel de obiective stabilite de armata rusă nu au fost încă distruse, însă respectivele obiective neafectate sunt în continuare o ţintă, "dar mai încolo, vom vedea". Citește și: Distanța dintre Rusia și Occident crește: NATO securizează cerul Ucrainei, Moscova răspunde cu ce mai are – amenință că nu va mai permite exportul de cereale ucrainene pe Marea Neagră Preşedintele rus a mai afirmat că încă nu a decis dacă va participa în noiembrie la summitul G20 din insula indoneziană Bali şi că nu vede "necesitatea" unei întrevederi cu omologul său american Joe Biden, care la rândul său a spus mai devreme săptămâna aceasta că nu vede "vreo raţiune" de a se întâlni acum cu Putin.

Rușii, violatori la ordin, cu Viagra (sursa: Facebook/Volodimir Zelenski)
Internațional

Rușii, violatori la ordin, cu Viagra

Rușii, violatori la ordin, cu Viagra. Violurile şi agresiunile sexuale atribuite forţelor ruse în Ucraina constituie în mod clar "o strategie militară" şi "o tactică deliberată pentru a dezumaniza victimele", a declarat reprezentanta specială a ONU pentru combaterea violenţelor sexuale comise în timpul conflictelor, Pramila Patten, denunţând "cazuri oribile şi violenţe foarte brutale", informează AFP. Rușii, violatori la ordin, cu Viagra "Toate indiciile sunt prezente", a răspuns Patten, întrebată de AFP la Paris despre viol ca armă de război în Ucraina. "Când femeile şi fetele sunt reţinute zile întregi şi violate, când începi să violezi băieţei şi bărbaţi, când vezi o serie de cazuri de mutilare genitală, când auzi mărturii ale femeilor care vorbesc despre soldaţi ruşi echipaţi cu viagra, este clar că este o strategie militară. Iar atunci când victimele vorbesc despre ceea ce s-a spus în timpul violurilor, este în mod clar o tactică deliberată de dezumanizare a victimelor", spune avocata mauritano-britanică. Numită în 2017 reprezentantă specială a secretarului general al ONU pentru combaterea violenţelor sexuale comise în timpul conflictelor, Patten s-a aflat joi la Paris pentru a semna un acord de parteneriat cu ONG-ul Biblioteci fără Frontiere, pentru susţinerea victimelor violenţelor sexuale în perioade de conflict. Cele mai multe cazuri, nesemnalate ONU a verificat "peste o sută de cazuri" de violuri şi agresiuni sexuale în Ucraina de la începutul războiului, însă "nu este o chestiune de cifre", a insistat Pramila Patten. Citește și: Soarta soldatului rus mobilizat de Putin: mâncare și echipamente de acasă, fură tot ce poate fura pentru a supraviețui în bazele din Rusia "Este foarte complicat să ai statistici fiabile în timpul unui conflict activ, iar cifrele nu vor reflecta niciodată realitatea, pentru că violenţele sexuale sunt o crimă silenţioasă, cel mai puţin semnalate şi cel mai puţin condamnate", a subliniat ea, evocând frica de represalii şi stigmatizarea. "Cazurile semnalate reprezintă doar vârful aisbergului", a atenţionat Patten.

Sistarea gazelor în Moldova, risc real (sursa: Facebook/Moldovagaz)
Internațional

Sistarea gazelor în Moldova, risc real

Sistarea gazelor în Moldova, risc real. Guvernul Republicii Moldova, confruntat cu avertismente de la Gazprom privind sistarea livrărilor, trebuie să stabilească un plan pentru a-i plăti pe furnizorii de gaze, deoarece iarna se apropie rapid, a afirmat joi seara şeful Moldovagaz, Vadim Ceban, la postul de televiziune TV8, transmite Reuters. Sistarea gazelor în Moldova, risc real Pentru a acoperi cerinţele din octombrie, Chişinăul trebuie să plătească pentru 53 de milioane metri cubi de gaze, dar cifra va creşte semnificativ luna viitoare. "În noiembrie, o dată cu vreme rece, volumul de gaze va creşte la 150 milioane metri cubi şi va trebui să ne gândim cum vom achita", a declarat Ceban. Acesta a mai spus sistarea livrărilor de gaze de către Gazprom este "un risc real". Săptămâna trecută, Gazprom a ameninţat Republica Moldova cu sistarea livrărilor de gaze şi inclusiv cu posibila reziliere a contractului, dacă plăţile restante nu vor fi efectuate până pe 20 octombrie, în urma criticilor Guvernului de la Chişinău legate de reducerea cu 30% a volumului de gaz rusesc livrat Republicii Moldova. Compania rusă a acuzat societatea Moldovagaz că "a încălcat cu regularitate condiţiile contractuale referitoare la termenele de plată" şi, în plus, aceeaşi societate a cerut în mod repetat Gazpromului "condiţii contractuale mai puţin riguroase în ce priveşte volumele furnizate", iar compania rusă "a satisfăcut cu regularitate aceste solicitări". Negocieri pentru următorul an Conform contractului pe cinci ani, Moldovagaz şi Gazprom ar urma să stabilească până la începutul lunii noiembrie volumele de gaze livrate în următoarele 12 luni. "Preşedintele Vladimir Putin cu siguranţă speră că atunci când consumatorii văd cât plătesc pentru gaze vor alege un guvern mai prietenos cu Rusia. Vom găsi alte surse şi, dacă nu putem face plăţile, vom găsi metode de economisire", a declarat analistul Sergiu Tofilat, pentru Reuters. Citește și: Putin reia scenariul din Germania cu Moldova: Gazprom a redus presiunea gazelor furnizate Chișinăului Republica Moldova, care a făcut parte din fosta URSS, are graniţe cu România şi Ucraina. Este puternic dependentă de gazele ruseşti şi încearcă să-şi diversifice aprovizionarea, după controversele cu firma rusă Gazprom privind preţul şi temerile referitoare la tăierea livrărilor.

Musk cere bani pentru internetul Starlink ucrainean (sursa: CNN)
Internațional

Musk cere bani pentru internetul Starlink ucrainean

Musk cere bani pentru internetul Starlink ucrainean. Antreprenorul multimiliardar Elon Musk, fondatorul SpaceX, a solicitat Departamentului apărării al Statelor Unite să-şi asume costurile presupuse de utilizarea sateliţilor săi Starlink pentru facilitarea comunicaţiilor din Ucraina, pe care i-a pus la dispoziţie până acum în mod gratuit. Musk cere bani pentru internetul Starlink ucrainean SpaceX a transmis Pentagonului că ar putea sista acest serviciu dacă nu îi va achita câteva zeci de milioane de dolari în fiecare lună, a informat joi CNN. După începutul războiului din Ucraina, Musk a donat Ucrainei terminale pentru serviciul său de conexiune prin satelit Starlink, comunicaţiile prin internet din această ţară fiind întrerupte de bombardamente. Antreprenorul a atenţionat că această operaţiune a costat SpaceX până acum 80 de milioane de dolari, sumă care ar urma să ajungă la peste 120 de milioane de dolari până la sfârşitul acestui an şi 400 de milioane în următoarele 12 luni. Citește și: Putin dă semne că se sufocă fără banii europeni pentru gazul rusesc: insistă pe lângă Erdoğan să creeze un hub gazier în locul Nord Stream "Nu mai suntem în situaţia de a putea dona în continuare terminale Ucrainei sau finanţa terminalele existente pe o perioadă de timp nedefinită", a scris directorul de vânzări guvernamentale al SpaceX într-o scrisoare adresată Pentagonului în septembrie. Între documentele trimise de SpaceX Pentagonului şi văzute de CNN se află şi o cerere directă nedezvăluită până acum adresată lui Elon Musk de comandantul armatei ucrainene, Valeri Zalujni, privind încă 8000 de terminale Starlink.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră