joi 26 martie
Login Contact
DeFapt.ro

Autor: Alex Preda

2051 articole
Alex Preda

Internațional

Universitățile afgane, redeschise. Nu pentru femei

Universitățile afgane, redeschise. Nu pentru femei. Universităţile publice din Afganistan, închise după ce talibanii au revenit la putere în august, vor fi redeschise în februarie. Anunţul a venit duminică de la ministrul pentru învăţământul superior din guvernul taliban. Acesta nu a precizat dacă studentelor li se va permite să revină la cursuri, informează Reuters. Universitățile afgane, redeschise. Nu pentru femei Universităţile din provinciile cu climă mai călduroasă vor fi redeschise pe 2 februarie, iar cele din zonele mai reci - pe 26 februarie, a precizat ministrul Shaikh Abdul Baqi Haqqani, în timpul unei conferinţe de presă la Kabul. Citește și: Citește și: EXCLUSIV Terenurile lui Dăianu de la Mogoșoaia, unde se coace „Sectorul 0”, cumpărate de la Ninel Peia, aliatul AUR El nu a spus ce aranjamente vor fi făcute, sau dacă acestea vor exista, pentru studente. Înainte de aceasta, oficiali talibani au dat de înţeles că fetele ar putea frecventa cursurile în clase separate. Liceele, doar pentru băieți Până acum, guvernul taliban a redeschis liceele doar pentru băieţi, în cea mai mare parte a ţării. Unele universităţi private au fost şi ele redeschise, însă în multe cazuri studentele nu au putut reveni în sălile de curs. Guvernele occidentale au inclus educaţia fetelor printre cererile pe care le-au adresat talibanilor, în condiţiile în care aceştia din urmă caută mai mult sprijin pe plan internaţional şi dezgheţarea activelor afgane din străinătate. Talibanii au revenit la putere în Afganistan pe 15 august 2021, după retragerea forţelor internaţionale din această ţară.

Universitățile afgane, redeschise. Nu pentru femei, potrivit lui Noorullah Munir (sursa: Memri TV)
Jurnaliștii străini din China, hărțuiți juridic (sursa: fccchina.org)
Internațional

Jurnaliștii străini din China, hărțuiți juridic

Jurnaliștii străini din China, hărțuiți juridic. Ameninţările cu urmăriri judiciare şi lipsa de efective legată de COVID-19 fac parte din "obstacolele fără precedent" cu care se confruntă jurnaliştii străini în China, a denunţat luni o asociaţie profesională într-un raport, informează AFP. Un total de "99% dintre jurnaliştii străini care au răspuns'' la ancheta anuală realizată de Clubul corespondenţilor străini în China (FCCC) au declarat că, în această ţară din Asia, condiţiile lor de muncă nu sunt conforme normelor internaţionale. Jurnaliștii străini din China, hărțuiți juridic Autorităţile chineze par în special că "încurajează un val de urmăriri judiciare" sau de ameninţări cu urmăriri la adresa unor jurnalişti străini, ca răspuns la interviuri sau reportaje, cu circa zece asemenea cazuri înregistrate în 2021, notează raportul. Aceste rezultate se fondează pe un sondaj online la care au răspuns 127 dintre cei 192 de membri ai FCCC. "Evantaiul de riscuri evoluează", notează în anchetă David Rennie, directorul de la Beijing al săptămânalului britanic The Economist. "Mass media se confruntă deja cu riscul de a-şi vedea informaţiile sancţionate cu sancţiuni judiciare, în urma unor plângeri în civil sau anchete în numele securităţii naţionale, ceea ce este şi mai îngrijorător", subliniază el. Citește și: EXCLUSIV Terenurile lui Dăianu de la Mogoșoaia, unde se coace „Sectorul 0”, cumpărate de la Ninel Peia, aliatul AUR În 2020, regimul comunist a plasat în detenţie două angajate din mass-media, în numele securităţii naţionale: o jurnalistă australiană, Cheng Lei, prezentatoare la televiziunea chineză, şi pe Haze Fan, o asistentă a redacţiei chineze a agenţiei americane Bloomberg News. Evoluţia dosarului lor nu este cunoscută. Pe teren, mass-media străine se confruntă tot mai mult cu sentimentul că ar fi nişte duşmani ai Chinei, subliniază raportul. Trolli susținuți de regimul de la Beijing "Atacurile susţinute de regim, în special campaniile trollilor online", complică munca lor, potrivit FCCC. În numele luptei împotriva COVID-19, Beijingul a redus drastic numărul de vize acordate mass-media străine. În 2020, regimul preşedintelui Xi Jinping a expulzat 18 reporteri ai mass-media americane, cel mai adesea pur şi simplu refuzând să le mai reînnoiască permisul de lucru anual la data expirării. Foarte puţini au putut reveni de atunci în China. Mai multe mass-media americane importante se limitează în prezent la relatarea actualităţii chineze din alte părţi ale lumii, în special din insula Taiwan. "Relatările despre China se fac tot mai mult de la distanţă", constată FCCC, citată de Agerpres.

Coreea de Nord, rachetă balistică uriașă (sursa: BBC)
Internațional

Coreea de Nord, rachetă balistică uriașă

Coreea de Nord, rachetă balistică uriașă. Dictatura lui Kim Jong-un a efectuat ceea ce se consideră a fi cea mai mare lansare de rachete din 2017, scrie BBC. Coreea de Sud a raportat că lansarea a avut loc duminică la ora locală 07:52 (22:52 GMT) în largul coastei de est a Coreei de Nord. Japonia, Coreea de Sud și SUA au condamnat toate lansarea, care reprezintă cel de-al șaptelea test din această lună. Coreea de Nord, rachetă balistică uriașă ONU interzice Coreei de Nord testele de arme balistice și nucleare și a impus sancțiuni stricte. Dar statul din Asia de Est sfidează în mod regulat interdicția, iar liderul Kim Jong-un a promis că va consolida apărarea țării sale. Citește și: Cine controlează SRI-ul: pădurarul, TIR-istul și profa de engleză Consiliul Naţional de Securitate al Coreei de Sud a declarat că testul de duminică a fost o rachetă balistică cu rază intermediară (IRBM), care ar fi cea mai mare rachetă testată din noiembrie 2017. Oficialii japonezi și sud-coreeni au estimat că racheta a atins o altitudine de 2.000 km și a zburat timp de 30 de minute până la o distanță de 800 km. A aterizat în Marea Japoniei. Statele Unite au cerut Coreei de Nord „să se abțină de la alte acte destabilizatoare”, într-o declarație emisă de Comandamentul Indo-Pacific al armatei americane. Perioadă delicată pentru China Phenianul a efectuat deja două teste în această săptămână şi a procedat la încă cel puţin patru în această lună, afirmând printre altele că a lansat rachete hipersonice la 5 şi 11 ianuarie. La începutul acestei luni, Coreea de Nord a sugerat că ar putea relua testele nucleare şi a armelor cu rază lungă de acţiune, suspendate din 2017. Aceste teste intervin într-o perioadă delicată pentru regiune: China, singurul aliat major al regimului nord-coreean, găzduieşte Jocurile Olimpice de iarnă în februarie, iar Coreea de Sud organizează alegeri prezidenţiale în martie.

Sergio Mattarella, reales președinte al Italiei (sursa: ultimanotiziedalmondo.it)
Internațional

Sergio Mattarella, reales președinte al Italiei

Sergio Mattarella, reales președinte al Italiei sâmbătă pentru un al doilea mandat. Totul, în urma unui maraton parlamentar care a scos la iveală diviziuni profunde între partidele aflate guvernare, într-o perioadă critică pentru relansarea post-COVID-19, informează AFP şi dpa. Sergio Mattarella, 80 de ani, al cărui mandat urma să se încheie pe 3 februarie, a fost reales pentru un al doilea mandat de şapte ani. A obţinut majoritatea absolută de 505 de voturi din partea celor 1.009 senatori, deputaţi şi responsabili regionali chemaţi să voteze. Sergio Mattarella, reales președinte al Italiei În zilele de dinaintea acestui vot, nu era clar dacă Mattarella, 80 de ani, va candida din nou pentru un mandat de şapte ani. Iniţial, el respingea această idee. "Vreau să-i mulţumesc preşedintelui Matterella pentru decizia lui (de a candida - n.r.), aceasta este o decizie de generozitate pentru Italia. Aceasta este o zi frumoasă pentru Italia", a declarat liderul Partidului Democrat, Enrico Letta, înainte de vot. Citește și: Cine controlează SRI-ul: pădurarul, TIR-istul și profa de engleză Partidele aflate la putere în Italia i-au cerut sâmbătă lui Sergio Mattarella să rămână preşedinte pentru un al doilea mandat, după ce au eşuat în găsirea unui candidat de compromis în urma mai multor tururi de scrutin desfăşurate săptămâna aceasta în parlament. Premierul Mario Draghi a avut o convorbire sâmbătă cu Mattarella şi i-a spus că trebuie să rămână în funcţie "pentru binele şi stabilitatea ţării", a indicat o sursă guvernamentală. Premierul Draghi voia funcția Mult timp considerat drept favorit, premierul Mario Draghi şi-a văzut şansele diminuându-se, numeroşi parlamentari refuzând să voteze în favoarea sa de teama că se va sparge coaliţia guvernamentală, amestecând dreapta şi stânga, ceea ce ar duce la declanşarea alegerilor legislative anticipate. Preşedintele Republicii italiene, ales pentru şapte ani, nu are decât un rol onorific, dar poate avea o influenţă decisivă asupra desemnării premierului şi poate dizolva parlamentul. De asemenea, el prezidează Consiliul Superior al Magistraturii, numeşte o treime dintre membrii Curţii Constituţionale şi dispune de dreptul de graţiere. Republica italiană a avut până acum 12 preşedinţi. Doar unul dintre ei, Giorgio Napolitano (2006-2015), a mai obţinut până acum un al doilea mandat, potrivit Agerpres.

Premierul britanic ar putea fi demis(sursa: Facebook/Boris Johnson)
Internațional

NATO, o desfăşurare "majoră" de trupe

Marea Britanie va propune NATO o desfăşurare "majoră" de trupe, nave de război şi avioane de luptă în Europa. Anunţul a fost făcut sâmbătă premierul Boris Johnson, care doreşte să răspundă astfel la creşterea "ostilităţii Rusiei" faţă de Ucraina, relatează AFP. Această propunere, care ar urma să fie făcută în cursul unei reuniuni a şefilor militari ai NATO săptămâna viitoare, ar putea duce Londra la dublarea contingentul britanic de aproximativ 1.150 de soldaţi dislocaţi în prezent în Europa de Est şi la furnizarea de "arme defensive" Estoniei, potrivit serviciilor prim-ministrului. NATO, o desfăşurare "majoră" de trupe "Acest ansamblu de măsuri ar transmite un mesaj clar Kremlinului - nu vom tolera activitatea lor destabilizatoare şi vom fi mereu alături de aliaţii noştri din NATO în faţa ostilităţii ruse", a declarat el într-un comunicat dat publicităţii sâmbătă seara. Citește și: Cine controlează SRI-ul: pădurarul, TIR-istul și profa de engleză "Am dat ordin forţelor noastre armate să se pregătească să desfăşoare trupe în Europa săptămâna viitoare, pentru a fi în măsură să oferim un sprijin terestru, aerian şi naval aliaţilor noştri din NATO", a subliniat Boris Johnson. Dacă preşedintele rus Vladimir Putin ar alege calea "vărsării de sânge şi distrugerii" în Ucraina, ar fi "o tragedie pentru toată Europa", a adăugat el. "Ucraina trebuie să rămână liberă să-şi aleagă singură propriul viitor", a mai spus premierul britanic. Sancțiuni britanice pentru Rusia Boris Johnson, care este supus de mai multe săptămâni unei intense presiuni politice după o serie de scandaluri legate de petreceri în Downing Street în cursul lockdownului, a afirmat vineri că îi va telefona preşedintelui rus Vladimir Putin în zilele următoare pentru a-l îndemna "să dea înapoi" şi să se angajeze pe calea diplomatică cu privire la Ucraina. De asemenea, şeful guvernului britanic va efectua o vizită în regiune în zilele următoare. Relaţiile dintre Rusia şi Occident au atins cel mai scăzut punct de la Războiul Rece. Rusia a desfăşurat zeci de mii de militari la frontierele Ucrainei în ultimele luni, stârnind temeri legate de o invazie. Deşi guvernul rus neagă orice plan în acest sens, insistă asupra unor garanţii scrise pentru securitatea Rusiei, inclusiv promisiunea că Ucraina nu va adera la NATO. Diplomaţia britanică urmează să anunţe luni în Parlament o înăsprire a regimului său de sancţiuni pentru a permite Regatului Unit, acuzat că închide ochii la afluxul de fonduri ruseşti pe teritoriul său, să ţintească interese strategice şi financiare ale Moscovei.

Rafila anunță 40.000 cazuri de COVID pe zi (sursa: Inquam Photos/George Călin)
Justiție

Rafila anunță 40.000 cazuri de COVID

Ministrul Sănătăţii, Alexandru Rafila, anunță 40.000 de cazuri de COVID zilnic. Acesta a afirmat sâmbătă că România se află într-o perioadă de creştere a cazurilor de îmbolnăvire cu COVID, iar săptămâna următoare "cu siguranţă" va fi depăşită cifra de 40.000 de îmbolnăviri zilnice. Rafila anunță 40.000 de cazuri de COVID zilnic "Aţi văzut că am avut miercuri cel mai mare număr de cazuri înregistrat, 34.000, ceea ce am discutat şi am şi spus şi eu şi colegii mei de la Institutul de Sănătate Publică s-a adeverit, s-a stabilizat în jur de 30.000 de cazuri zilnic. În această săptămână, şi astăzi avem puţin peste 30.000 de cazuri. Sunt două lucruri care ne preocupă în momentul de faţă - procentul mare de teste pozitive, din totalul testelor aproape o treime sunt pozitive, e adevărat şi testele pe care le facem sunt mult mai numeroase decât cele care se făceau în perioada anterioară. Citește și: Un an de la incendiul de la Matei Balș: 20 de morți, nici un responsabil. Rafila și Streinu Cercel sunt la putere Și e bine că am reuşit să depăşim sensibil cifra de 100.000 de teste care se fac zilnic, dar în momentul în care vom asista şi la scăderea numărului de teste pozitive putem să ne gândim că lucrurile o să ia o turnură favorabilă. Deocamdată ne aflăm în perioada de creştere, care va mai dura cel puţin zece zile, după părerea mea, şi cu siguranţă vom depăşi 40.000 de cazuri săptămâna viitoare", a declarat Alexandru Rafila. Delta încă circulă în România El a precizat că se aşteaptă ca în aproximativ zece zile să se intre pe un trend descrescător al valului de îmbolnăviri cu SARS-CoV-2. "Ce se întâmplă în România, particularităţile situaţiei din România sunt următoarele: ca şi în celelalte ţări din Europa, aţi văzut că se înregistrează cifre enorme. În Franţa au ajuns la 500.000 de cazuri, proporţia de persoane internate este mai mică, la noi încă sunt cazuri grave pentru că circulă tulpina Delta, cam unul din cinci cazuri sunt produse de tulpina Delta. Pe măsură ce această tulpină va dispărea din circulaţie, datorită transmisibilităţii mai mare a tulpinii Omicron, probabil că şi cazurile grave se vor diminua. Cred că în circa zece zile vom intra pe un trend descrescător al acestui val pandemic", a afirmat ministrul Sănătăţii.

Afaceristul Ioan Neculaie, prins în Grecia (sursa: Poliția Română)
Eveniment

Afaceristul Ioan Neculaie, prins în Grecia

Afaceristul Ioan Neculaie, prins în Grecia. Omul de afaceri era dat în urmărire internaţională pentru că se sustrăgea executării unei pedepse cu închisoarea. Afaceristul Ioan Neculaie, prins în Grecia "La data de 29 ianuarie a.c., în urma activităţilor investigative efectuate de Inspectoratul de Poliţie Judeţean Braşov, cu sprijinul Inspectoratului General al Poliţiei Române, în colaborare cu Direcţia Operaţiuni Speciale, Direcţia de Investigaţii Criminale, Centrul de Cooperare Poliţienească Internaţională, Centrul SELEC, poliţiştii greci, coordonaţi de şeful ENFAST din nordul Greciei, au depistat, în zona Thessaloniki, un bărbat, de 64 de ani, urmărit la nivel internaţional", se arată într-un comunicat transmis de Poliţia Română. Doi ani și două luni de închisoare Sursa citată precizează că pe numele urmăritului a fost emis un mandat european de arestare, după ce, la data de 21 ianuarie 2022, a fost condamnat definitiv la o pedeapsă de 2 ani şi 2 luni de închisoare cu executare, pentru săvârşirea unei infracţiuni la regimul armelor şi muniţiilor. Citește și: Guvernele PNL l-au uitat pe Andrei Zaharescu la Cape Town. Consul, cu 6.500 USD/lună "Cel în cauză a fost condus la sediul organului competent, în vederea confirmării şi punerii în executare a mandatului", menţionează Poliţia Română. Omul de afaceri Ioan Neculaie, în vârstă de 64 de ani, apărea pe site-ul Poliţiei Române la persoane urmărite.

Agresorii din CL Mogoșoaia, reacții forțate (sursa: Facebook/USR)
Eveniment

Agresorii din CL Mogoșoaia, reacții forțate

Agresorii din CL Mogoșoaia, reacții forțate. Consilierul local în Partidul Mişcarea Populară Dinu Gheorghe, implicat în altercaţia din Consiliul Local Mogoşoaia, şi-a dat demisia din partid. Penelistul încă mai așteaptă, dar i s-a cerut demisia. Agresorii din CL Mogoșoaia, reacții forțate "Subsemnatul Dinu Gheorghe, membru al Organizaţiei Locale a Comunei Mogoşoaia, judeţul Ilfov, a Partidului Mişcarea Populară, în temeiul art. 21, lit. a, din Statutul Partidului Mişcarea Populară, vă rog să luaţi act de demisia de onoare a subsemnatului din calitatea de membru a Partidului Mişcarea Populară începând cu data prezentei şi implicit din toate funcţiile deţinute în partid", potrivit unei postări pe pagina de Facebook a Partidului Mişcarea Populară. Pe de altă parte, primarul PNL al comunei Mogoşoaia, Paul Precup, anunţă că i-a cerut demisia din partid, dar şi din Consiliul Local, consilierului local Valentin Ene. Citește și: Vestul Sălbatic din Mogoșoaia, explicat: cum sunt jefuiți proprietarii de terenuri. Plus: interesele liderilor PNL "Am analizat toate imaginile apărute în spaţiul public. Este foarte clar, nu e niciun semn de întrebare. Consilierul liberal a greşit grav. I-am telefonat astăzi şi i-am cerut demisia din PNL, dar şi din Consiliul Local. Sper ca săptămâna viitoare, când situaţia medicală îmi va permite să ajung la birou, să găsesc demisia pe masă! Violenţa de orice fel nu trebuie tolerată. Vă cer scuze încă o dată pentru acest incident regretabil!", a scris Precup, sâmbătă, pe Facebook. PNL, reacție tardivă Preşedintele PNL, Florin Cîţu, a declarat sâmbătă că dacă ancheta dovedeşte vinovăţia consilierului local liberal din Mogoşoaia, atunci acesta trebuie exclus din partid. Citește și: Antena 3 rescrie agresiunea de la Mogoșoaia: „Doamna nu ar trebui să facă pe victima” "Eu vreau să vă spun că nu tolerăm în PNL violenţe nici verbale, nici fizice, de niciun fel. I-am cerut preşedintelui PNL Ilfov să ia cele mai drastice măsuri. L-a suspendat din toate funcţiile politice. Nu ştiu dacă este destul. Ştiu că este o anchetă în desfăşurare. Dacă ancheta demonstrează că acest consilier a fost de vină, trebuie exclus imediat", a spus Cîţu, într-o conferinţă de presă, la sediul central al PNL. PNL Ilfov a condamnat vineri, "ferm, orice formă de violenţă" şi a anunţat că Valentin Ene a fost suspendat din toate funcţiile de conducere din partid, până la finalizarea anchetei.

Lista modificărilor la Codul rutier 2022 (sursa: Facebook/Poliția Română)
Eveniment

Lista modificărilor la Codul rutier 2022

Lista modificărilor la Codul rutier 2022 cuprinde și situațiile de comportament agresiv în trafic. Cum ar fi: circulația cu vehiculul la o distanță foarte redusă față de un alt vehicul, reducerea bruscă a vitezei de deplasare fără motiv întemeiat, de natură a intimida conducătorul acestuia, ori folosirea repetată a semnalelor sonore și/sau luminoase de natură a obliga nejustificat conducătorul de vehicul care circulă în fața sa să elibereze banda de circulație. Situațiile de comportament agresiv în trafic, definite în noua Ordonanță adoptată de Guvern, au fost publicate vineri în Monitorul Oficial. Lista modificărilor la Codul rutier 2022 În Ordonanța de Urgență a fost introdus un nou articol prin care se interzice conducătorilor de vehicule să adopte un comportament agresiv în conducerea acestora pe drumurile publice și sunt prezentate situațiile considerate drept agresive. Astfel, prin comportament agresiv se înțelege efectuarea, pe drumul public, de către conducătorul de vehicul, a uneia dintre următoarele manevre: a) deplasarea succesivă de pe o bandă de circulație pe alta sau de pe un rând pe altul, alternând din stânga în dreapta, în scopul depășirii unui șir de vehicule care circulă în același sens;b) întoarcerea vehiculului prin folosirea frânei de ajutor;c) pornirea vehiculului de pe loc prin patinarea excesivă, în gol, a roților motoare;d) circulația cu vehiculul la o distanță foarte redusă față de un alt vehicul, înaintea sau în spatele acestuia, cât și în lateral, ori reducerea bruscă a vitezei de deplasare fără motiv întemeiat, de natură a intimida conducătorul acestuia;e) folosirea repetată a semnalelor sonore și/sau luminoase de natură a obliga nejustificat conducătorul de vehicul care circulă în fața sa să elibereze banda de circulație;f) conducerea mopedului sau motocicletei având în contact cu partea carosabilă numai una dintre roți;g) mersul cu spatele cu vehiculul în scopul intimidării celorlalți participanți la trafic care circulă în spatele acestuia;h) realizarea intenționată a unui derapaj controlat al vehiculului în vederea întoarcerii sau rotirii acestuia;i) conducerea intenționată a unui vehicul prin accelerarea repetată a motorului, de natură a stânjeni persoanele aflate în zona drumului public.” Noi amenzi introduse De asemenea, circulația nejustificată a autovehiculelor pe banda de urgență a autostrăzilor urmează să fie sancționată cu amendă având o valoare cuprinsă între 1.305 de lei și 2.900 de lei, abatere prevăzută în clasa a IV-a de sancțiuni (în prezent această faptă fiind sancționată cu amenda prevăzută în clasa a II-a de sancțiuni) și, în plus, cu aplicarea sancțiunii complementare de suspendare a exercitării dreptului de a conduce pentru o perioadă de 90 de zile. Se introduce o majorare cu 30 de zile a perioadei de suspendare aplicată pentru nerespectarea regulilor la trecerea la nivel cu calea ferată și se trece la o clasă superioară de contravenții pentru nerespectarea regulilor referitoare la efectuarea manevrei de depășire, fiind prevăzută o creștere a sancțiunii contravenționale, noile amenzi ajungând la o valoare cuprinsă între 870 și 1.160 de lei. Modificări vor fi aduse și în ceea ce privește soluția de suspendare, de drept, a termenului de prescripție de 6 luni, pentru cumulul de 15 puncte de penalizare, până la rămânerea definitivă a hotărârii judecătorești. Citește și: Un an de la incendiul de la Matei Balș: 20 de morți, nici un responsabil. Rafila și Streinu Cercel sunt la putere Totodată, se stabilește viteza maximă admisă în afara localităților pentru vehiculele din categoria A2, respectiv 110 km/h pe autostrăzi, 90 km/h pe drumurile expres sau pe cele naționale europene (E) și 80 km/h pe celelalte categorii de drumuri. De asemenea, se introduce o nouă contravenție. Nerespectarea obligației de a menține permanent curate parbrizul, luneta și geamurile laterale ale autovehiculului, tractorului agricol sau forestier, dacă prin aceasta se restrânge sau se estompează vizibilitatea, în timpul mersului, urmează să fie sancționată cu amenda cuprinsă între 870 și 1.160 lei. O nouă situație în care permisul poate fi retras O altă modificare vizează o nouă situație în care permisul auto poate fi retras: "- Retragerea permisului de conducere se dispune de către poliția rutieră și în cazul în care titularul acestuia nu a putut fi supus testării în vederea stabilirii concentrației de alcool pur în aerul expirat sau testării preliminare a prezenței în organism a unor substanțe psihoactive, iar în urma efectuării examinării medicale s-au constatat elemente clinice sugestive consecutive consumului recent de băuturi alcoolice sau de substanțe psihoactive, cu ocazia procedurii de recoltare a mostrelor biologice în vederea stabilirii alcoolemiei ori a consumului de substanțe psihoactive, eliberându-se o dovadă înlocuitoare a permisului de conducere fără drept de circulație.- Retragerea permisului de conducere se dispune până la ora 08.00 a zilei următoare, dar nu mai puțin de 12 ore.", se arată în Ordonanță. Sinteza modificărilor la Codul rutier 2022 În nota de fundamentare la proiectul de ordonanță, citată de Agerpres, sunt sitetizate mai multe modificări la Codul rutier astfel: se defineşte comportamentul agresiv în conducerea vehiculelor pe drumurile publice, precum şi sancţiunea corelativă adoptării acestui comportament cu amenda prevăzută în clasa a II-a de sancţiuni (580 lei - 725 lei) şi cu aplicarea sancţiunii contravenţionale complementare a suspendării dreptului de a conduce pentru o perioada de 30 de zile, iar în cazul în care s-a produs un accident de circulaţie din care a rezultat avarierea unui vehicul sau alte pagube materiale se stabileşte amendă prevăzută în clasa a III-a de sancţiuni (870 lei - 1.160 lei) şi cu aplicarea sancţiunii contravenţionale complementare a suspendării dreptului de a conduce pentru o perioadă de 60 de zile;se trece într-o clasă superioară de contravenţii fapta de a circula nejustificat cu un autovehicul pe banda de urgenţă a autostrăzii (de la 580 lei - 725 lei la 1.305 lei - 2.900 lei); totodată, sancţiunea contravenţională complementară privind punctele de penalizare (3 puncte de penalizare) se înlocuieşte cu suspendarea exercitării dreptului de a conduce pentru 90 de zile;se introduce sancţiunea complementară a suspendării exercitării dreptului de a conduce pentru o perioadă de 120 de zile pentru executarea pe autostradă a manevrei de întoarcere sau de mers înapoi, de a circula sau de a traversa de pe un sens de circulaţie pe celălalt prin zonele interzise, respectiv prin zona mediană sau racordurile dintre cele două părţi carosabile, de a circula în sens contrar direcţiei de mers pe calea unidirecţională;se majorează sancţiunea contravenţională complementară de suspendare a exercitării dreptului de a conduce de la 90 de zile la 120 de zile pentru nerespectarea regulilor la trecerea la nivel cu calea ferată;se trece într-o clasă superioară de contravenţii fapta privind nerespectarea regulilor referitoare la efectuarea manevrei de depăşire (de la 580 lei - 725 lei la 870 lei - 1.160 lei); totodată, se majorează sancţiunea contravenţională complementară de suspendare a exercitării dreptului de a conduce de la 30 de zile la 60 de zile;se trece într-o clasă superioară de contravenţii abaterea de la regulile privind depăşirea, dacă prin aceasta s-a produs un accident de circulaţie din care au rezultat avarierea unui vehicul sau alte pagube materiale (de la 870 lei -1.160 lei la 1.305 lei - 2.900 lei); totodată, se majorează sancţiunea contravenţională complementară de suspendare a exercitării dreptului de a conduce de la 60 de zile la 90 de zile;se trece într-o clasă superioară de contravenţii nerespectarea regulilor privind acordarea de prioritate (de la 580 lei - 725 lei la 870 lei - 1.160 lei); totodată, se majorează sancţiunea contravenţională complementară de suspendare a exercitării dreptului de a conduce de la 30 de zile la 60 de zile;se trece într-o clasă superioară de contravenţii fapta de a nerespecta regulile privind acordarea de prioritate, dacă prin aceasta s-a produs un accident de circulaţie din care au rezultat avarierea unui vehicul sau alte pagube materiale (de la 870 lei - 1.160 lei la 1.305 lei - 2.900 lei); totodată, se majorează sancţiunea contravenţională complementară de suspendare a exercitării dreptului de a conduce de la 60 de zile la 90 de zile;se reglementează un nou prag de viteză, respectiv depăşirea cu peste 70 km/h a limitei legale de viteză, pentru care se va aplica o perioadă majorată de suspendare a exercitării dreptului de a conduce, respectiv 120 de zile;în cazul în care prin încălcarea regulilor de circulaţie privind circulaţia pe sens opus, conducerea sub influenţa băuturilor alcoolice ori conducerea pe autostradă s-a produs un accident de circulaţie din care a rezultat avarierea unui vehicul sau alte pagube materiale, perioada de suspendare a exercitării dreptului de a conduce să majorează cu 30 de zile;se reglementează interdicţia de a conduce un vehicul pe drumurile publice din România, urmare a condamnării penale pentru săvârşirea unor infracţiuni la regimul rutier pe teritoriul României, pentru titularul de permis de conducere emis de o autoritate străină. Când intră în vigoare noile modificări la Codul rutier În ordonanța publicată vineri în Monitorul oficial se spune că în termen de 90 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe, Guvernul va modifica în mod corespunzător Regulamentul de aplicare a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 1.391/2006, cu modificările și completările ulterioare. În plus, dispozițiile art. I pct. 10—12, 14—21, 25, 28 și 35—38 (n.a noile contravenții introduse în Codul rutier) intră în vigoare la 30 de zile de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I, a prezentei ordonanțe. ordonanta-cod-rutier-1Descarcă

"Prințesa urbană" părăsește România definitiv (sursa: Facebook/Prințesa urbană)
Eveniment

"Prințesa urbană" părăsește România definitiv

"Prințesa urbană" părăsește România definitiv. Ioana Chicet-Macoveiciuc, autoare de cărţi pentru copii şi blogger cu notorietate, a anunţat că părăseşte România. Anunţul l-a făcut pe pagina sa de Facebook intitulată „Prinţesa urbană“. Ioana Chicet-Macoveiciuc a postat un clip video de puţin peste cinci minute, în care a explicat de ce părăseşte România şi cum a ales să-şi crească copiii în Olanda. "Prințesa urbană" părăsește România definitiv „În momentul în care o să urc acest clip pentru voi noi vom fi deja în avion, pentru prima oară în viaţa noastră cu bilet doar dus. Citește și: EXCLUSIV Achiziția de corvete, blocată de afaceristul Bosânceanu. Franța nu renunță la contractul de 1,2 miliarde euro Ne-am hotărât să plecăm după mulţi ani în care am făcut tot ce-am putut să contribui la schimbarea lucrurilor care atât de tare mă întristează şi mă frustrează şi mă supără aici. Din păcate, nu mai am resurse, am obosit şi nici nu cred că vreo schimbare importantă se va mai întâmpla pe parcursul vieţii mele. "Nu vreau să fiu ipocrită" Sigur că plecăm mai mult pentru copii, dar nu vreau să fiu ipocrită, aşa că o să recunosc că plec în primul rând pentru mine, pentru noi. Cred că avem dreptul să trăim liniştiţi, fără să ne enervăm de zeci de ori pe zi din lucruri care nu ţin de noi şi oricât am face noi eforturi ele nu se vor îmbunătăţi în viitorul apropiat. E o decizie la care am ajuns cu multă-multă tristeţe, pentru că avem atât de mulţi oameni dragi aici, locuri dragi, am construit atâta“, a mărturisit autoarea pe pagina menționată.

Marcel Boloș, oficial ministru al Cercetării și Digitalizării (sursa: Facebook/Marcel Boloș)
Politică

Marcel Boloș, oficial ministru al Cercetării

Marcel Boloș, oficial ministru al Cercetării. Preşedintele Klaus Iohannis a semnat, vineri, decretul privind numirea lui Marcel Boloş în funcţia de ministru al Cercetării, Inovării şi Digitalizării, a informat Administraţia Prezidenţială. Potrivit sursei citate, ceremonia de depunere a jurământului de învestitură în funcţia de ministru de către Marcel Boloş arer loc, vineri, la ora 14,00, la Palatul Cotroceni. Marcel Boloș, oficial ministru al Cercetării „Cred că Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării este un minister important în următoarea perioadă, dincolo de tematicile specifice aferente sectoarelor de cercetare și digitalizare, și din prisma fondurilor europene și de investiții pe care le are la dispoziție atât în PNRR, cât și în viitorul program operațional 2021-2027, respectiv Programul Operațional Creștere Inteligentă, Digitalizare și Instrumente Financiare (POCIDIF). Aceste două surse de finanțare pot aduce foarte multe beneficii sectoarelor de cercetare-dezvoltare și digitalizare din România. În PNRR vorbim de peste 1,8 miliarde de euro dedicate transformării digitale, unde avem proiecte foarte importante precum Cloud-ul Guvernamental și peste 750 de milioane de euro pentru sectorul de cercetare, dezvoltare și inovare.”, a spus Boloș, la începutul săptămânii, într-un interviu pentru defapt.ro. „Găsesc argumente pentru un răspuns pozitiv” „La toate astea se adaugă, cred, peste 1,5 miliarde euro de pe viitorul program operațional de creștere inteligentă și digitalizare 2021-2027. Nu mai spun de restul fondurilor din PNRR, care contribuie la tranziția digitală, procentul investițiilor care contribuie la acest obiectiv fiind de circa 20,6% din totalul sumelor alocate. Citește și: EXCLUSIV Boloș: Trebuie să atragem 15 miliarde de euro până în decembrie 2023. Foarte dificilă această misiune Vorbim deci despre o sumă de peste 4 miliarde euro din fonduri europene. Aici, știindu-mă un om deschis către noi provocări și care am livrat peste tot pe unde am fost, când a fost vorba de fonduri europene și proiecte, cred că îmi găsesc argumente pentru un răspuns pozitiv.”, a adăugat Boloș.

Nadal, calificat în finala Australian Open 2022 (sursa: Agerpres)
Eveniment

Nadal, calificat în finala Australian Open

Rafael Nadal, calificat în finala Australian Open. Tenismanul spaniol, numărul 5 mondial, s-a calificat, vineri, la Melbourne, pentru a şasea oară în finala turneului Australian Open, după ce l-a învins în penultimul act pe italianul Matteo Berrettini (7 ATP), cu 6-3, 6-2, 3-6, 6-3. Nadal, calificat în finala Australian Open Nadal (35 ani), campion la Melbourne în 2009 şi finalist în 2012, 2014, 2017 şi 2019, va încerca să devină primul jucător care îşi trece în palmares 21 de titluri de Mare Şlem la simplu, un record. În prezent, el este la egalitate (20 de titluri) cu elveţianul Roger Federer (accidentat) şi cu sârbul Novak Djokovic (expulzat din Australia înaintea turneului). Citește și: EXCLUSIV Achiziția de corvete, blocată de afaceristul Bosânceanu. Franța nu renunță la contractul de 1,2 miliarde euro Meciul din Rod Laver Arena s-a desfăşurat cu acoperişul tras, din cauza ploii torenţiale de la Melbourne, încheindu-se cu victoria ibericului după aproape trei ore (2 h 55 min). Nadal a fost mai bun cu serviciul al doilea şi a făcut mai puţine erori neforţate decât adversarul său, 19-39, deşi italianul a încercat să fie mai agresiv (38-28 la winners). Va disputa finala cu Tsitsipas sau Medvedev Berrettini, al cărui cel mai bun rezultat în Australia a fost atingerea optimilor, anul trecut, rămâne cu o singură finală de Mare Şlem în carieră, pierdută în 2021 la Wimbledon în faţa lui Novak Djokovic. Singurul meci anterior dintre Nadal şi Berrettini a avut loc în 2019, la US Open, spaniolul câştigând în semifinale cu 7-6 (6), 6-4, 6-1. În finala de la Melbourne, Nadal îl va înfrunta pe câştigătorul dintre rusul Daniil Medvedev, numărul doi mondial şi campionul en titre de la US Open, şi grecul Stefanos Tsitsipas (4 ATP).

Xiomara Castro a depus jurământul (sursa: Agerpres)
Internațional

Xiomara Castro a depus jurământul

Prima femeie aleasă preşedinte al Hondurasului, Xiomara Castro, a depus jurământul joi pentru un mandat de patru ani. A promis, în faţa unei mulţimi entuziaste, "un stat socialist şi democratic", relatează AFP. Xiomara Castro a depus jurământul în prezenţa lui Luis Redondo, pe care l-a recunoscut ca preşedinte al parlamentului. A ales, astfel, să nu ţină cont de criza deschisă în urmă cu şase zile de două facţiuni rivale din partidul său Libre şi care a prilejuit scene de box la tribuna Adunării. Xiomara Castro a depus jurământul "Statul Honduras a fost adus la faliment în aceşti ultimi 12 ani" de guvernare de dreapta, a declarat Xiomara Castro în discursul de învestitură, în faţa mulţimii strânse pe stadionul naţional din Tegucigalpa. Datoria publică a Hondurasului se ridică la 17 miliarde de dolari. Preşedinta a promis că, până la finalului mandatului său în 2026, îşi va concentra eforturile pe "educaţie, sănătate, securitate şi locuri de muncă". Însă controversa din partidul său, unde cele două grupări rivale au ales doi preşedinţi a două parlamente concurente, face să planeze incertitudinea cu privire la capacitatea noii preşedinte de a-şi pune aplicare programul de transformare a ţării. Pentru a reforma Hondurasul, cangrenat de corupţie şi influenţa narcotraficanţilor care au infiltrat statul până la nivelul cel mai înalt, Xiomara Castro are nevoie de parlament, unde partidul său şi aliaţii săi nu dispun de majoritate. Vicepreședinta SUA, Kamala Harris, la inaugurare La ceremonia de joi au asistat, printre alţii, vicepreşedinta americană Kamala Harris, regele Spaniei, Felipe VI, şi vicepreşedintele taiwanez William Lai. Xiomara Castro a fost calificată drept "comunistă" de adversarii săi în campanie, dar "Statele Unite au înţeles că ea nu reprezintă o stângă radicală", a comentat sociologul Eugenio Sosa, de la Universitatea Naţională a Hondurasului. Citește și: Dîncu a vorbit cu secretarul Apărării SUA, Zelenski – cu Biden Kamala Harris a fost prima care s-a întâlnit cu noua preşedintă a Hondurasului după ceremonie, încurajând-o să lupte contra corupţiei, considerată una din cauzele emigraţiei masive spre Statele Unite. "Vicepreşedinta (Kamala) Harris a primit pozitiv prioritatea acordată de preşedinta (Xiomara) Castro luptei împotriva corupţiei şi impunităţii, inclusiv intenţia sa de a cere ajutorul Naţiunilor Unite pentru înfiinţarea unei comisii internaţionale împotriva corupţiei", se arată într-un comunicat distribuit presei de biroul vicepreşedintei SUA. Sărăcie și bande În discursul său, Xiomara Castro a afirmat că 74% din cei aproape 10 milioane de hondurieni trăiesc sub pragul de sărăcie (59% potrivit cifrelor oficiale, 71% conform unei organizaţii neguvernamentale). "Această cifră explică ea singură caravanele de mii de persoane care se refugiază spre nord, spre Mexic şi Statele Unite, în căutarea unui mod de a subzista, fie şi cu riscul vieţii", a declarat Xiomara Castro. Violenţa bandelor, care face din Honduras una din ţările cele mai periculoase (aproape 40 de crime la 100.000 de locuitori), este o altă cauză ce împinge la emigrare locuitorii terorizaţi, arată Agerpres.

Cum recunoaștem un bolnav de COVID (sursa: Facebook/RO Vaccinare)
Justiție

Cum recunoaștem un bolnav de COVID

Cum recunoaștem un bolnav de COVID: Institutul Naţional de Sănătate Publică (INSP) a actualizat din nou, pentru a treia oară de la începutul acestui an, definiţiile de caz pentru sindromul respirator acut cu noul coronavirus (COVID-19). Cum recunoaștem un bolnav de COVID: Criteriile clinice care se au în vedere într-un caz COVID sunt: tuse, febră, scurtarea respiraţiei, debut brusc al anosmiei (lipsa mirosului), ageuziei (pierderea gustului) sau disgeuziei (distorsionarea simţului gustativ). Simptome şi semne adiţionale mai puţin specifice pot include cefalee (dureri de cap), frisoane, mialgii (dureri musculare), astenie, vărsături şi/sau diaree. Testul rapid antigenic ar trebui efectuat în maximum 5 zile după data debutului sau în maximum 7 zile după data expunerii. Dacă data expunerii nu este cunoscută, testul rapid antigenic ar trebui efectuat cât mai curând posibil, precizează INSP. Pentru copiii cu vârsta până la 16 ani care prezintă manifestări gastro-intestinale (vărsături, diaree) neasociate cu alimentaţia, se poate suspecta infecţia cu SARS-CoV-2. Sunt considerate criterii epidemiologice cel puţin unul dintre următoarele: contact direct cu un caz confirmat cu COVID-19 în perioada de 10 zile anterioară datei debutului; rezident sau personal al unei instituţii pentru îngrijirea persoanelor vulnerabile în perioada de 10 zile anterioară datei debutului, instituţie în care transmiterea SARS-CoV-2 a fost confirmată. Clasificarea cazurilor de COVID * caz posibil - orice persoană care întruneşte criteriile clinice * caz probabil - orice persoană care întruneşte criteriile clinice şi care are legătură epidemiologică cu un caz confirmat sau orice persoană care întruneşte criteriile de diagnostic imagistic * caz confirmat - orice persoană care întruneşte criteriile de laborator Testarea pentru SARS-CoV-2 este obligatorie pentru toate cazurile posibile, arată INSP. * caz probabil de infecţie cu VOC Omicron - persoana cu rezultat pozitiv la NAAT sau test rapid antigenic pentru SARS-CoV-2 şi una dintre următoarele: eşec la detecţia genei S sau rezultat pozitiv la screening de variantă pentru mutaţiile caracteristice VOC Omicron sau este contact al unui caz probabil sau confirmat cu VOC Omicron * caz confirmat de infecţie cu VOC Omicron - persoana cu rezultat confirmat prin secvenţiere pentru VOC Omicron Cum se definește contactul direct *** persoană care locuieşte în aceeaşi gospodărie cu un pacient cu COVID-19; *** persoană care a avut contact fizic direct cu un caz de COVID-19 (ex. strângere de mână fără igiena ulterioară a mâinilor); *** persoană care a avut contact direct neprotejat cu secreţii infecţioase ale unui caz de COVID-19 (ex. în timpul tusei, atingerea unor batiste cu mâna neprotejată de mănuşă); *** persoană care a avut contact faţă în faţă cu un caz de COVID-19 la o distanţă mai mică de 2 metri şi cu o durată de minimum 15 minute; Citește și: Noi măsuri pentru încălzirea pe timp de iarnă: Guvernul taie accizele la pălincă *** persoană care s-a aflat în aceeaşi încăpere (ex. sala de clasă, sală de şedinţe, sală de aşteptare din spital) cu un caz de COVID-19, timp de minimum 15 minute şi la o distanţă mai mică de 2 metri; *** persoană din rândul personalului medico-sanitar sau altă persoană care acordă îngrijire directă unui pacient cu COVID-19 sau o persoană din rândul personalului de laborator care manipulează probe recoltate de la un pacient cu COVID-19, fără portul corect al echipamentului de protecţie. "Orice persoană care a purtat masca/ echipamentul de protecţie corespunzător şi a respectat distanţarea fizică nu este considerată contact direct", reaminteşte INSP. Care este perioada de incubație a virusului Clasificarea cazurilor de COVID-19 ca infecţii asociate asistenţei medicale trebuie să ţină cont de perioadele de incubaţie cunoscute la acest moment, respectiv numărul de zile până la debutul simptomelor, sau până la testul de laborator pozitiv (indiferent care este primul), după admiterea într-o unitate sanitară (în ziua 1), evaluarea sursei, prevalenţa COVID-19 în instituţie/secţie, contactul cu cazuri cunoscute din comunitate sau din unitatea medicală, precum şi orice alte date care indică în mod plauzibil sursa infecţiei. În acest sens, pot exista următoarele situaţii: * caz COVID-19 internat, cu sursă în comunitate:- simptomele prezente la internare sau cu debut în ziua 1 sau 2 după admitere;- debutul simptomelor în zilele 3 - 7 şi o suspiciune puternică de transmitere în comunitate * caz COVID-19 internat, cu sursă nedeterminată:- debutul simptomelor în ziua 3 - 7 după admitere, cu informaţii insuficiente cu privire la sursa de virus pentru a-l aloca la o altă categorie * caz COVID-19 internat, cu sursă probabilă în spital:- debutul simptomelor începând cu a 8-a - a 10-a zi de la internare;- debutul simptomelor în ziua 3 - 7 şi o suspiciune puternică de transmitere a virusului prin asistenţa medicală acordată * caz COVID-19 internat în spital, cu sursă în spital- debutul simptomelor în ziua mai mare sau egală cu 10 după internare. Există şi situaţia în care apar simptome caracteristice COVID-19 care debutează într-un interval de 10 zile de la externarea dintr-o unitate sanitară (de exemplu, reinternare), situaţie în care sursa de virus poate fi comunitară sau nedeterminată. În această situaţie evaluarea finală trebuie să ţină cont de particularităţile cazului, arată INSP. Cum se stabilește cauza decesului ca fiind COVID Decesul cauzat de COVID-19 este definit ca decesul survenit la un pacient confirmat cu COVID-19, cu excepţia situaţiilor în care există o altă cauză clară de deces care nu poate fi în relaţie cu COVID-19 (ex. traumatism, hemoragie acută majoră, infarct miocardic acut, accident vascular cerebral acut, septicemie cu germen identificat prin hemocultură etc) şi la care nu a existat o perioadă de recuperare completă între boală şi momentul decesului. Decesul la un pacient confirmat cu COVID-19 nu poate fi atribuit unei boli pre-existente (de ex. cancer, afecţiuni hematologice etc.) şi COVID-19 trebuie raportat ca şi cauză a decesului, independent de condiţiile medicale pre-existente care se suspectează că au favorizat evoluţia severă a COVID-19. COVID-19 trebuie menţionat pe certificatul de deces drept cauză a decesului pentru toate persoanele decedate la care COVID-19 a cauzat sau se presupune că a cauzat sau a contribuit la deces.

Dîncu, discuții cu Austin III, Zelenski - cu Biden (sursa: mapn.ro)
Eveniment

Dîncu - cu Austin, Zelenski - cu Biden

Oficialii americani au avut discuții cu omologi din state ale Mării Negre în aceeași zi, în contextul crizei de la granițele Ucrainei: Dîncu - cu Austin, Zelenski - cu Biden. Ministrul Apărării Naţionale, Vasile Dîncu, a avut joi o discuţie telefonică cu secretarul apărării al Statelor Unite ale Americii, Lloyd J. Austin III. Elefantul ucrainean din încăpere Potrivit unui comunicat al MApN, temele aflate pe agenda de discuţii au inclus evoluţiile situaţiei de securitate din regiunea Mării Negre, postura NATO pe flancul estic, respectiv suplimentarea prezenţei SUA în regiune. În cadrul dialogului aplicat, cei doi oficiali au abordat, în principal, dezvoltările recente de securitate la nivel regional din perspectiva desfăşurărilor masive şi a potenţialului ofensiv al Federaţiei Ruse în jurul Ucrainei şi la Marea Neagră, precizează sursa citată. Pe acest fond, ministrul român al Apărării a subliniat necesitatea consolidării posturii aliate pe întreg flancul estic al NATO, în special în regiunea Mării Negre, ca formulă defensivă de asigurare a securităţii aliaţilor şi de descurajare a acţiunilor agresive. Dîncu - cu Austin, Zelenski - cu Biden "În acest sens, a fost exprimată necesitatea, mai mult ca oricând, a unei abordări coerente, unitare şi echilibrate în cadrul prezenţei înaintate pe flancul estic al Alianţei. De asemenea, demnitarul român a salutat anunţul preşedintelui Biden privind determinarea SUA de a disloca forţe suplimentare în Europa de Est, inclusiv în sprijinul securităţii şi apărării României", arată MApN. Conform sursei citate, în final, ministrul Vasile Dîncu a apreciat efortul şi implicarea secretarului apărării al SUA în definirea şi asigurarea implementării angajamentului suplimentar al Washington-ului în sprijinul consolidării prezenţei aliate în România şi a reafirmat determinarea ţării noastre în privinţa consolidării Parteneriatului Strategic dintre cele două state şi a implementării liniilor de efort agreate în cadrul Foii de parcurs privind cooperarea SUA - România în domeniul apărării, în perioada 2020 - 2030. Zelenski: "S-a convenit asupra acţiunilor comune pentru viitor" Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat că a avut joi o conversaţie lungă cu preşedintele american Joe Biden, cu care a discutat despre acţiuni comune în vederea reducerii tensiunilor cu Rusia, informează Reuters. Citește și: EXCLUSIV Achiziția de corvete, blocată de afaceristul Bosânceanu. Franța nu renunță la contractul de 1,2 miliarde euro "S-a discutat despre eforturile diplomatice recente de detensionare şi s-a convenit asupra acţiunilor comune pentru viitor. I-am mulţumit preşedintelui Joe Biden pentru asistenţa militară continuă. Posibilităţi de sprijin financiar pentru Ucraina au fost de asemenea discutate", a scris preşedintele Ucrainei într-o postare pe Twitter. Washingtonul sprijină Ucraina în confruntarea cu Moscova, după ce Rusia a dislocat zeci de mii de militari în apropierea graniţei cu Ucraina în ultimele săptămâni. Rusia neagă însă că are intenţia să îşi atace vecinul. Ajutor economic suplimentar pentru Ucraina Potrivit unui comunicat al Casei Albe, Joe Biden i-a repetat joi omologului său ucrainean Volodimir Zelenski că Statele Unite şi aliaţii săi vor răspunde "hotărât" în cazul unei invazii ruseşti şi a vorbit despre o asistenţă economică sporită, potrivit unui comunicat de presă. Preşedintele SUA "ia în considerare un ajutor economic suplimentar" pentru Ucraina, a mai spus Casa Albă. SUA au declarat că pregătesc sancţiuni economice severe în cazul unui atac asupra Ucrainei, au livrat echipament militar Kievului şi sunt, de asemenea, dispuse să îşi consolideze prezenţa militară în Europa de Est, dacă este necesar. O intervenţie militară americană în Ucraina, care nu este membră a NATO, este însă exclusă. Totodată, preşedintele Joe Biden l-a asigurat pe omologul său ucrainean că ambasada americană la Kiev continuă să fie "deschisă şi complet operaţională". Noi discuţii în formatul Normandia Washingtonul a luat decizia de a repatria familiile personalului diplomatic, decizie pe care Ucraina a criticat-o, considerând-o disproporţionată. În convorbirea telefonică de joi, cei doi preşedinţi au reiterat principiul conform căruia în această criză nu va exista nicio "decizie cu privire la Ucraina fără Ucraina". Casa Albă precizase anterior că aceasta este a treia convorbire dintre preşedinţii american şi ucrainean din luna decembrie. Preşedintele Joe Biden şi-a exprimat, totodată, sprijinul pentru discuţiile purtate în formatul Normandia (Rusia şi Ucraina, cu medierea Franţei şi a Germaniei). După recenta reuniune la nivel de consilieri politici care a avut loc la Paris, următoarea discuţie este programată să aibă loc la Berlin, în a doua săptămână a lunii februarie, potrivit Agerpres.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră