marți 19 mai
Login Contact
DeFapt.ro

Autor: Alex Preda

2062 articole
Alex Preda

Eveniment

Fost comunicator PSD, noul șef Unifarm

Fost comunicator PSD, noul șef Unifarm. Adrian Dobre, fost purtător de cuvânt al PSD, este noul director interimar al Companiei Naționale Unifarm, aflată în subordinea Ministerului Sănătății. Informația a fost confirmată pentru PS News de Adrian Dobre. Fost comunicator PSD, noul șef Unifarm "Da, sunt noul director interimar al Unifarm, o să vedeți la Registrul Comerțului când se depun documentele. Eu comunic prin departamentul de presă, nu prin telefon, nu dau interviuri așa. Dacă vreți mai multe detalii, vă rog să vă adresați, eventual, Ministerului Sănătății, care este autoritatea tutelară a acestei companii și vă răspund ei, prin departamentul de presă, purtător de cuvânt, ministru", a declarat Adrian Dobre pentru PS News. "Veți vedea în CV-ul meu ce mă recomandă, care va fi public, conform legii", a mai spus Dobre. Potrivit CV-ul lui Adrian Dobre, publicat pe site-ul Ministerului Muncii, noul șef al Unifarm este cadru didactic în cadrul ASE, la Facultatea de Relații Economice Internaționale. Acesta a ocupat în perioada 2015 – 2016 funcţia de secretar de stat în cadrul Ministerului Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice. Cu doctrina în două luntrii În 2019, Dobre anunța că pleacă din PSD și trece la PRO România, partidul lui Victor Ponta. Politicianul își motiva gestul prin faptul că PSD a intrat pe "un drum antieuropean, un drum al extremei și populismului, cu un discurs al urii", în care nu se mai regăsește. Citește și: Renate Weber anticipa tezele lui Putin: Noi i-am stârnit pe ruși cu instalarea scutului de la Deveselu „PSD a intrat din păcate pe un drum fără întoarcere. Un drum antieuropean. Un drum al extremei și al populismului. Cu un discurs al urii, menit să divizeze și să antagonizeze clasele sociale. Dar social-democrația nu este despre ură. Socialădemocrația înseamnă incluziune, toleranță și bunăstare, șansă la viață și la dezvoltare personală. Am cumpănit îndelung și am luat o decizie importantă pentru mine. Din aceste considerente, prieteni, de astăzi sunt ProRomania! Singură alternativă social democrată și europeană din România!”, a scris Adrian Dobre pe contul de Facebook. Șpăgile din Unifarm, obiectul unui dosar DNA Unifarm este o companie națională a statului, care a luat ființă în 1998, în baza hotărârii de guvern 892, prin reorganizarea fostei regii autonome. Conform actului normativ menționat, Unifarm are ca obiect de activitate: (i) asigurarea rețelei sanitare cu medicamente, produse farmaceutice și parafarmaceutice, produse tehnico-medicale, aparatură și echipamente sanitare, seruri și vaccinuri, reactivi și cu alte produse din producția internă proprie și din import; (ii) colaborează cu Ministerul Sănătății în vederea asigurării programelor naționale de sănătate organizate și finanțate de acest minister; (iii) asigură, prin depozite proprii și prin subdepozite teritoriale, constituirea rezervei de mobilizare pentru produse medicamentoase cu finanțare integrală de la bugetul de stat, precum și acumularea, împrospătarea, păstrarea, scoaterea sub forma de împrumut sau definitivă a acestora. Ca structură, compania Unifarm funcționează (potrivit Actului Constitutiv) sub autoritatea tutelară a Ministerului Sănătății și este condusă de un Consiliu de Administrație format din 7 membri, în timp ce managementul executiv îi este asigurat de un director general, numit pe bază de mandat, și de un director general adjunct. În 2020, procurorii DNA au deschis un dosar penal și l-au pus sub control judiciar pe șeful companiei de stat Unifarm, Eugen Adrian Ionel. Acesta era acuzat că ar fi cerut mită de la o firmă 760.000 de euro în luna martie. Mita ar fi fost în legătură cu achiziția de măști și combinezoane pentru combaterea pandemiei de coronavirus. Măștile, însă, erau neconforme.

Fost comunicator PSD, noul șef Unifarm (sursa: Inquam Photos/Octav Ganea)
Biden trimite trupe americane în România (sursa: Facebook/The White House)
Internațional

Biden trimite trupe americane în România

Biden trimite trupe americane în România. Președintele american ar fi aprobat oficial, miercuri, trimiterea de trupe americane în Europa de Est, inclusiv în România. Pentagonul ar urma să anunțe că trupele vor fi dislocate "în următoarele zile", potrivit unor oficiali americani citați de CNN. Decizia președintelui american este o dovadă de susținere față de aliații NATO care se simt amenințați de mișcările militare ale Rusiei în apropierea Ucrainei, susțin oficialii. Biden trimite trupe americane în România Se așteaptă ca Pentagonul să anunțe că trupele vor fi dislocate în locații din Europa. Astfel vor fi trimiși aproximativ 2.000 de militari americani în Polonia și alte câteva mii în țările din sud-estul NATO, inclusiv România, mai notează CNN. Citește și: Renate Weber anticipa tezele lui Putin: Noi i-am stârnit pe ruși cu instalarea scutului de la Deveselu Președintele Joe Biden a anunțat pe 29 ianuarie că va trimite un număr de militari americani în Europa de Est „în curând”, ca urmare a situației tot mai tensionate din Ucraina. Acesta a exclus posibilitatea desfășurării de trupe în Ucraina, care nu face parte din Alianța Nord-Atlantică. SUA au plasat 8.500 de trupe în alertă ridicată pentru desfășurarea în Europa. Purtătorul de cuvânt al Pentagonului, John Kirby, spune că trupele vor fi disponibile în funcție de felul în care evoluează situația. Iohannis pomenește SUA și Franța Președintele Klaus Iohannis a declarat, miercuri, că angajamentul luat de SUA și Franța de a trimite trupe în România reprezintă o "expresie a solidarității și angajamentului acestor parteneri strategici ai României pentru securitatea noastră". "Am fost, în toată această perioadă, și suntem în contact strâns la nivel diplomatic, operațional și tehnic pentru stabilirea detaliilor și datelor exacte ale desfășurării unităților militare americane și franceze în România și, fără îndoială, vor urma curând anunțuri concrete în acest sens", a spus Iohannis.

Vijulie, delir: regina, zilnic câteva pahare de vin românesc (sursa: Facebook/Violeta Vijulie)
Eveniment

Vijulie, delir: regina, zilnic câteva pahare

Vijulie, delir: regina, zilnic câteva pahare. Un text de pe "net", postat pe Facebook de Violeta Vijulie, fostă șefă a Agenției Naționale a Funcționarilor Publici, a stârnit o cascadă de reacții pe rețeaua de socializare. Textul o înfățișează pe Elisabeta a II-a a Marii Britanii ca pe o veritabilă alcoolică. Potrivit postării, regina bea zilnic cel puțin cinci-șase pahare de vin. Nu de oricare, ci românesc. Vijulie, delir: regina, zilnic câteva pahare "Nu e un îndemn să beți mai mult, ci să beți cu măsură numai vin românesc, ca Regina Marii Britanii!Via Casa Regala a României. Regina Elisabeta a Angliei bea doar vin romanesc De ani buni regina Elisabeta a II-a a Marii Britatii bea numai vin romanesc fiind pur si simplu indragostita de acesta. Prima sticla i-a fost adusa de printul Charles acum 16 ani si de atunci nu mai suporta sa puna gura pe vinuri din alte tari. Citește și: Renate Weber anticipa tezele lui Putin: Noi i-am stârnit pe ruși cu instalarea scutului de la Deveselu Elisabeta a ajuns deja la venerabila varsta de 95 de ani si este convinsa ca una dintre cauzele longevitatii si a starii sale bune de sanatate este vinul romanesc. Cum se adună paharele In fiecare zi dupa micul dejun regina savureaza un pahar de Feteascǎ Neagrǎ apoi la pranz 1-2 pahare de vin alb adus special de la gospodarii din zona Vrancei, la ora 5 dupa ceai paharnicul regal ii serveste un paharut de vin alb de Cotnari care se pare ca este preferatul ei, iar fiecare seara si-o incheie cu cateva cupe de argint pline cu vin de Murfatlar. Acum cativa ani, intrigati de pasiunea Elisabetei pentru aceste vinuri, mai multi din consilierii reginei in frunte cu marele vistiernic, care era ingrijorat de sumele mari de bani cheltuite de regina pe licoarea romanesca, au cerut cercetatorilor britanici de la Academia Regala sa faca un set de analize amanuntit al compozitiei acestor vinuri iar rezultatul a fost uimitor. Cum suntem, iar, unici în lume Se pare ca vinul romanesc are niste calitati unice in lume, si asta in primul rand din cauza solului binecuvantat ce transmite strugurilor niste energii pozitive nemaiintalnite in alte locuri, ce pot prelungi viata cu pana la 18 de ani si jumatate. Dupa ce analizele au fost publicate, consilierii reginei nu si-au mai facut griji ba chiar o sfatuiesc pe regina sa consume acest elixir romanesc cat mai des. Iata asadar inca un exemplu despre cum straini de cel mai inalt rang pretuiesc tara noastra, si poate ca este un semn ca ar trebui sa fim mai mândri de originile noastre și de pământul pe care ne-am născut. Sursă:net" "Nu bea cam mult???" Textul de mai sus, aflat între ghilimele, păstrează întocmai grafia autoarei. Mai multe comentarii atât în subsolul postării, cât și la alte postări pe Facebook, subliniază ridicolul celor afirmate de Vijulie. "Nu bea cam mult??? Din postare iese că bea vreo 5-6 pahare de vin pe zi, asta înseamnă o sticlă de vin pe zi lejer. Plus că le amestecă. Vinuri dulci cu demisec sau sec. În aceeași zi. Complicat!", a scris Cristian Paun. "Ce Invenții de proastă calitate naționalist/comunistă. Mai rămânea să ne spui că apucăturile cu poșirca moldovenească le-a căpătat după sindrofia cu Elena Ceaușescu din 1978", a comentat și Bogdan Damian.

Johnson: pericol clar, iminent în Ucraina (sursa: times.co.uk)
Internațional

Johnson: pericol clar, iminent în Ucraina

Boris Johnson: pericol clar, iminent în Ucraina. Premierul britanic a declarat, marţi, la Kiev, că există un pericol "clar" şi "iminent" al unei intervenţii militare ruse în Ucraina, relatează AFP. Johnson: pericol clar, iminent în Ucraina "Este un pericol clar şi prezent, vedem un număr mare de soldaţi desfăşuraţi, vedem pregătiri pentru tot felul de operaţiuni în concordanţă cu o ameninţare militară iminentă", a declarat premierul Johnson într-o conferinţă de presă cu preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski. Citește și: Vladimir Putin: România și Polonia sunt o amenințare pentru Rusia Premierul britanic a apreciat de asemenea că este "vital" ca Moscova "să facă un pas înapoi şi să aleagă calea diplomaţiei". Johnson a avertizat că o intervenţie militară în Ucraina ar fi "un dezastru pentru Rusia şi pentru lume". "Este vital ca Rusia să facă un pas înapoi şi să aleagă calea diplomaţiei şi cred că este încă posibil. Suntem pregătiţi pentru dialog, desigur, dar sancţiunile sunt pregătite", a spus, de asemenea, liderul britanic în cadrul unei conferinţe de presă cu preşedintele ucrainean, potrivit BBC.

Rusia vrea NATO afară din România (sursa: tass.com)
Internațional

Rusia vrea NATO afară din România

Rusia vrea NATO afară din România. Ambasadoarea Rusiei la Sofia, Eleonora Mitrofanova, a declarat luni la postul bulgar NOVA TV că solicitarea Moscovei ca NATO să-şi retragă trupele, bazele şi armamentul strategic din ţările ce au aderat la această alianţă începând din anul 1997 nu priveşte Bulgaria. Motivul: acolo nu există astfel de desfăşurări. Însă această ţară ar putea deveni o ţintă dacă pe teritoriul ei ar fi baze şi arme strategice îndreptate împotriva Rusiei, consemnează marţi agenţiile BTA şi TASS. Rusia vrea NATO afară din România "Nu se pune problema ca ţările care au aderat la NATO după 1997 să iasă din NATO. Noi vorbim despre retragerea contingentelor militare, a bazelor şi armelor strategice staţionate pe teritoriile lor începând din 1997. Iar la ora actuală nu vorbim deloc despre Bulgaria, întrucât în prezent nu aveţi nici baze şi nici armamente strategice ofensive. Dar aceasta priveşte România într-o anumită măsură", a explicat ambasadoarea Rusiei. Citește și: EXCLUSIV MApN, acuzat că la baza „Kogălniceanu” a favorizat Strabag, firma oligarhului rus Deripaska, aflat pe lista neagră a SUA (DOCUMENTE) "Vorbim despre o atitudine de principiu, despre un anumit contingent militar, armamente strategice şi baze amplasate în teritoriu. Nu există nimic de acest fel în Bulgaria. Aş dori să subliniez că, în opinia mea, guvernul dumneavoastră a procedat foarte corect nevorbind excesiv de tăios despre această chestiune şi neîncercând să intre în aceste jocuri. Acesta nu este jocul Bulgariei, nu aveţi deloc nevoie de asta", a remarcat Eleonora Mitrofanova. Bulgaria, țintă dacă ar avea arme strategice împotriva Rusiei "Despre aceasta este vorba - nu ca Bulgaria să părăsească NATO ori ca România să părăsească NATO", a insistat ea. Declarația a vizat cererile privind arhitectura de securitate europeană adresate de Moscova către Washington şi NATO. Mitrofanova a adăugat că fiecare ţară are dreptul suveran de a-şi alege alianţa care să-i garanteze securitatea. Potrivit declaraţiei ambasadoarei ruse, Bulgaria ar putea deveni însă o ţintă pentru Rusia dacă pe teritoriul bulgar ar exista baze militare şi arme strategice îndreptate împotriva Rusiei. Dar nu este cazul în prezent, a asigurat ea. Gazul, arma preferată a rușilor Răspunzând unei întrebări despre posibile probleme în aprovizionarea cu gaze în cazul unor sancţiuni împotriva Rusiei, Eleonora Mitrofanova a dat de asemenea asigurări că Bulgaria nu va fi afectată. "Cred că această variantă a evoluţiei evenimentelor nu implică Bulgaria. Rusia a fost mereu, chiar şi în timpuri dificile, un furnizor de încredere în comerţul exterior. Citește și: Germania vrea cu Putin. „Avem nevoie de gaz rusesc. Punct”, spune Leonhard Birnbaum, șeful E.ON În al doilea rând, dacă vorbim despre problema de ansamblu, trebuie să amintim de (gazoductul) Nord Stream 2 şi de încercările constante de a-l opri. Prin nelansarea Nord Stream 2, Europa se pedepseşte singură. Aceasta nu este o criză pentru Rusia întrucât fluxurile noastre de gaze pot fi redirecţionate către Est, unde cererea este mare. Dar pentru Europa aceasta va fi o ameninţare mare şi reală, şi anume spirala inflaţionistă, pentru că gazele lichefiate sunt foarte scumpe. Iar americanii, aşa cum noi am aflat deja, nu pot fi consideraţi parteneri de încredere în privinţa livrărilor", consideră ambasadoarea Rusiei în Bulgaria. Bulgarii insistă să desfășoare militari proprii Ministrul bulgar al apărării Stefan Ianev a declarat luni că dacă se va lua o decizie de a desfăşura trupe NATO pe Flancul estic, guvernul bulgar consideră că această măsură trebuie implementată cu soldaţi bulgari. Anterior, premierul bulgar Kiril Petkov a anunţat că Bulgaria este gata să accepte soldaţi din ţări partenere NATO, dar într-un batalion comun cu soldaţi bulgari, în cadrul poziţiei oficiale bulgare în criza din Ucraina. El a mai spus că strategia de apărare bulgară are în centru armata bulgară, fără a afirma că nu va accepta trupe străine, dar insistând ca Bulgaria să comande batalionul.

"Avem nevoie de gaz rusesc. Punct", spune Leonhard Birnbaum (sursa: reuters.com)
Internațional

"Avem nevoie de gaz rusesc. Punct"

"Avem nevoie de gaz rusesc. Punct." Declarația îi aparține directorului executiv, în același timp preşedinte al Consiliului de administraţie al companiei energetice germane E.ON, Leonhard Birnbaum. Acesta este de părere că ţara sa trebuie să continue să se bazeze pe gazul natural din Rusia pentru a realiza tranziţia de la cărbune şi a scădea preţurile la energie, transmite marţi dpa. Birnbaum: "Avem nevoie de gaz rusesc. Punct" "Noi credem că avem nevoie de gaz rusesc. Punct. Mai ales dacă ne bazăm acum mai mult pe gaz pentru că vrem să renunţăm la cărbune", a declarat Leonhard Birnbaum luni seara. Discuțiile au fost purtate într-o întâlnire cu membri ai Asociaţiei jurnaliştilor economici. Citește și: EXCLUSIV Terenurile lui Dăianu de la Mogoșoaia, unde se coace „Sectorul 0”, cumpărate de la Ninel Peia, aliatul AUR Birnbaum a vorbit de asemenea în favoarea gazoductului Nord Stream 2, care leagă Rusia de Germania. Un proiect pe care Washingtonul şi alţi aliaţi l-au numit o "greşeală strategică" din partea Berlinului. "În termeni de economie energetică, Nord Stream 2 este util. Din punct de vedere politic, evaluarea poate fi diferită. Acest lucru trebuie discutat în arena politică", a afirmat el. Gaz prin conductă versus natural lichefiat Atât SUA, cât şi Germania au declarat că Nord Stream 2 - care este finalizat, dar nu şi operaţional - ar putea fi supus sancţiunilor dacă Rusia va ataca Ucraina. În principiu, gazul livrat prin conductă din Rusia este mai ieftin decât gazul natural lichefiat (GNL). "Dacă va trebui să ne bazăm pe GNL, preţurile la gaz în Europa vor fi mult mai ridicate decât în trecut. Dacă vrem ca preţurile să scadă, atunci va fi nevoie ca mai mult gaz de conductă să ajungă în Europa", a spus Birnbaum. "Aceasta necesită, de asemenea, importuri din Rusia, fireşte. Sper că, în cele din urmă, în pofida tensiunilor actuale, va exista un rezultat rezonabil", a adăugat directorul executiv al E.ON, citat de Agerpres.

Greva STB, pierderi de 13-14 milioane lei (sursa: Facebook/Nicușor Dan)
Eveniment

Greva STB, pierderi de 13-14 milioane lei

Greva STB, pierderi de 13-14 milioane lei, a estimat primarul general al Capitalei, Nicuşor Dan. Greva STB, pierderi de 13-14 milioane lei "Există o pierdere cam de 13-14 milioane de lei. (...) Această companie este subordonată Consiliului. Are o adunare generală, un consiliu de administraţie şi un director. Tot ce au făcut aceste conduceri ale societăţii de transport a fost să aplice legea şi contractele între ea şi diferiţi angajaţi. În momentul acesta s-au constituit comisii de disciplină care analizează ce s-a întâmplat. În urma acestor comisii de disciplină o să vedem inclusiv oameni cărora li se va desface contractul de muncă, pentru că realmente nu au respectat ceea ce scrie în el", a spus Nicuşor Dan, pentru B1Tv. Pe de altă parte, el a precizat că ar trebui avut în vedere cine sunt "cei care au incitat" la acţiunea ilegală de protest. STB, condusă ani de zile de sindicat "Ani de zile această societate a fost condusă practic de sindicat. Am vorbit cu oameni care mi-au spus: nu intrai în sindicat, primeai turele cele mai grele sau stăteai sau nu ţi se repara maşina. Şi în sfârşit există o încercare de a organiza această societate de transport public în mod profesionist, pe bază de principii de management. Citește și: EXCLUSIV Terenurile lui Dăianu de la Mogoșoaia, unde se coace „Sectorul 0”, cumpărate de la Ninel Peia, aliatul AUR Şi de aici a venit această solicitare care părea absurdă, de demitere a directorului general", a spus Nicuşor Dan. Edilul-şef a mai precizat că situaţia STB a fost "stabilizată", în condiţiile în care la începutul mandatului său societatea avea datorii de 1,2 miliarde lei. Totodată, el a precizat că STB va fi reformată. Cu ochii pe motorină "O să fim foarte atenţi la consumul de motorină. O să fim foarte atenţi la acele creşteri artificiale de venituri, prin chematul oamenilor din zile libere. O să fim foarte atenţi la urmărirea prin cadrul Asociaţiei de Dezvoltare Intercomunitară de Transport Public a respectării orarelor. O să avem în continuare controale şi o să implementăm foarte curând un sistem unitar informatic pe toate autobuzele, astfel încât să vedem cine pleacă, din vina lui, în întârziere din staţie", a declarat edilul general. În ce priveşte o eventuală externalizare a unor activităţi, precum cea de pază, Nicuşor Dan a declarat că o parte dintre angajaţii care se ocupau de acest aspect ar urma să fie direcţionaţi către activitatea de control sau cea de curăţenie a autovehiculelor.

Liderul sindical STB, demisie din PSD și din CGMB (sursa: STB)
Eveniment

Liderul sindical STB, demisie din PSD

Liderul sindical STB, demisie din PSD. Consiliul General al Capitalei a luat act, luni, de încetarea mandatelor a trei consilieri municipali: Vasile Petrariu, Ionel - Florian Lixandru şi Ionel Puşcaş. Consilierul municipal USR Andrei Rigu a solicitat PSD să se delimiteze de liderul de sindicat de la STB, adăugând că acesta a "provocat şi întreţinut greva generală" care a afectat Bucureştiul timp de cinci zile. Totodată, a cerut PSD să recunoască faptul că în anii anteriori, deşi situaţia STB era similară iar Vasile Petrariu era tot lider sindical, PSD "nu a făcut nimic ca să îmbunătăţească" lucrurile. Liderul sindical STB, demisie din PSD "Solicit să se delimiteze de nerespectarea unei hotărâri judecătoreşti care a stabilit a doua zi că greva este ilegală. Solicit să se delimiteze de agresiunile la care au fost supuşi conducătorii auto care au vrut să reia lucrul. Să se delimiteze de distrugerile care au fost cauzate autobuzelor, pentru ca conducătorii acestora să fie intimidaţi să reia lucrul. Să susţină tragerea la răspundere penală şi disciplinară a celor care au organizat această grevă ilegală. Să susţină recuperarea prejudiciilor cauzate de ne-încasarea valorii biletelor în aceste cinci zile de grevă", a spus el. Citește și: EXCLUSIV Terenurile lui Dăianu de la Mogoșoaia, unde se coace „Sectorul 0”, cumpărate de la Ninel Peia, aliatul AUR Consilierul municipal PSD Aurelian Bădulescu a declarat că Partidul Social Democrat niciodată nu se dezice "de oamenii cu care a muncit, cu care a obţinut voturi". Pe de altă parte, el a subliniat că la STB nu a fost vorba despre o grevă şi că Vasile Petrariu a ales să iasă din PSD pentru a-şi continua activitatea sindicală. El a mai precizat că, în această săptămână, PSD va face publice informaţii privind o presupusă infracţiune comisă de primarul general, Nicuşor Dan, şi membri ai consiliului de administraţie al STB. Acuzații politico-penale în CGMB "În această săptămână, o să vă servesc eu şi partidul din care fac parte o activitate infracţională a domnului Nicuşor Dan la nivelul STB-ului împreună cu o parte din membrii consiliului de administraţie numiţi de partidul lui Cioloş. Şi atunci vă rog frumos să răspundeţi cetăţenilor cum vă permiteţi să furaţi din banul public. De aceea nu îi vom da mandat acestui tânăr de 51 de ani care conduce PMB să negocieze cu cei de la Otokar, pentru că în interiorul acestei înţelegeri există această infracţiune pe care noi am constatat-o şi o vom denunţa în această săptămână", a susţinut el. Pe 24 ianuarie, liderul sindicatului din STB, Vasile Petrariu, anunţa că îşi dă demisia din funcţia de consilier general şi din Partidul Social Democrat, subliniind că protestul angajaţilor din Societatea de Transport Bucureşti nu a avut conotaţie politică. În ce îl priveşte pe Florin Lixandru, care a demisionat la rândul său din CGMB, acesta a fost numit secretar de stat în Ministerul Educaţiei. Totodată, potrivit presei centrale, Ionel Puşcaş a demisionat din PNL în luna noiembrie, dezaprobând formarea coaliţiei PSD-PNL.

Mason Greenwood, arestat pentru viol, agresiune (sursa: mirror.co.uk)
Internațional

Mason Greenwood, arestat pentru viol, agresiune

Internaţionalul englez de 20 de ani Mason Greenwood, arestat pentru viol, agresiune. Atacant al echipei de fotbal Manchester United, Greenwood a fost închis după ce o tânără l-a acuzat de viol şi agresiune. Jucătorul a fost suspendat de clubul său până la noi ordine, informează BBC. Poliţia din Manchester a precizat că a fost informată în legătură cu "imaginile şi videoclipurile de pe reţelele de socializare, postate de o femeie care raportează incidente de violenţă fizică". Mason Greenwood, arestat pentru viol, agresiune "Putem confirma că un bărbat în vârstă de 20 ani a fost arestat ulterior sub suspiciunea de viol şi agresiune", a subliniat poliţia. Fotbalistul a rămas în arest pentru audieri, iar ancheta este în curs de desfăşurare. Clubul Manchester United a anunţat că jucătorul nu va reveni la antrenamente sau meciuri până la noi ordine. Citește și: EXCLUSIV Terenurile lui Dăianu de la Mogoșoaia, unde se coace „Sectorul 0”, cumpărate de la Ninel Peia, aliatul AUR Gruparea de pe Old Trafford a precizat că "nu acceptă violenţa de niciun fel" şi a fost informată în legătură cu acuzaţiile de pe reţelele de socializare, dar nu va face niciun comentariu până când "faptele nu vor fi stabilite". Mason Greenwood, care nu a răspuns în mod public la acuzaţiile care i-au fost aduse, a debutat la prima echipă a lui Manchester United în martie 2019. Anul trecut, în februarie, a semnat un contract pe patru ani cu clubul englez, la academia căruia s-a format ca jucător.

Rusia, exerciţii antisubmarin în Marea Norvegiei (sursa: tass.com)
Internațional

Rusia, exerciţii antisubmarin în Marea Norvegiei

Rusia, exerciţii antisubmarin în Marea Norvegiei. Mai multe nave din Flota Nordică rusă au încheiat o serie de exerciţii antisubmarin în Marea Norvegiei, a anunţat luni Ministerul Apărării rus, citat de Reuters. Un crucişător echipat cu rachete şi o fregată au făcut antrenamente pentru localizarea prin diferite mijloace a submarinelor, cu ajutorul unui elicopter cu echipament special. Rusia, exerciţii antisubmarin în Marea Norvegiei Conform informaţiilor preluate de Reuters, manevrele au avut loc în cadrul unor exerciţii navale mai ample. În prezent, peste 140 de nave ruseşti efectuează exerciţii în Atlantic, Pacific, Marea Nordului, Marea Ohoţk şi Mediterana. Citește și: EXCLUSIV Terenurile lui Dăianu de la Mogoșoaia, unde se coace „Sectorul 0”, cumpărate de la Ninel Peia, aliatul AUR În contextul tensiunilor dintre Rusia pe de o parte şi Statele Unite şi NATO pe de alta, Occidentul urmăreşte cu atenţie activităţile militare ruse. Concentrarea de trupe ruseşti la frontiera Ucrainei provoacă îngrijorare privind un posibil conflict, deşi Moscova neagă că ar intenţiona să declanşeze o invazie în ţara vecină. NATO nu va interveni în Ucraina Totuși, NATO nu intenţionează să trimită trupe de luptă în Ucraina, care nu este membră a Alianţei, în eventualitatea unei invazii ruse, a declarat duminică secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, în cadrul unui interviu pentru BBC, relatează Reuters. Întrebat la BBC dacă exclude trimiterea de trupe NATO în Ucraina dacă Rusia va invada această ţară, Stoltenberg a răspuns: „Nu avem intenţia de a desfăşura trupe de luptă în Ucraina… ne concentrăm pe furnizarea de sprijin”. Citește și: Cine controlează SRI-ul: pădurarul, TIR-istul și profa de engleză „Există o diferenţă între a fi membru NATO şi a fi un partener puternic şi foarte apreciat ca Ucraina. Nu există nicio îndoială în această privinţă”, a adăugat Stoltenberg.

Fake news bruiază Spotify după boicotul lui Neil Young (sursa: guardian.com)
Internațional

Fake news bruiază Spotify

Fake news bruiază Spotify. Platforma va lua măsuri pentru a combate dezinformarea despre COVID-19 pe platforma sa, a anunţat duminică gigantul suedez de streaming muzical. Mutarea vine după o mişcare de boicot lansată de starul rock canadiano-american Neil Young, relatează AFP. Fake news bruiază Spotify Numărul unu mondial al industriei de streaming muzical va introduce link-uri în toate podcasturile sale despre COVID-19, care îi vor ghida pe utilizatori către informaţii concrete şi din surse ştiinţifice, a anunţat directorul general şi fondatorul Spotify, Daniel Ek. Citește și: EXCLUSIV Terenurile lui Dăianu de la Mogoșoaia, unde se coace „Sectorul 0”, cumpărate de la Ninel Peia, aliatul AUR "Pe baza feedback-ului pe care l-am primit în ultimele săptămâni, a devenit clar pentru mine că avem obligaţia de a face mai mult pentru a oferi echilibru şi acces la informaţii larg acceptate oferite de comunităţile medicale şi ştiinţifice", a declarat miliardarul suedez într-un comunicat. "Acest nou efort de combatere a dezinformării va fi lansat în ţările din întreaga lume în zilele următoare. Din câte ştim, aceste sfaturi asupra conţinutului sunt o premieră pentru o platformă importantă de podcast", a mai spus el. Neil Young vs Joe Rogan Spotify şi-a anunţat, de asemenea, duminică regulile de utilizare şi a precizat că "testează modalităţi" de a semnala mai bine creatorilor de podcast "ce este acceptabil", fără a menţiona în mod deschis sancţiuni. Acest anunţ vine în urma unei controverse iniţiate de cântăreţul Neil Young, care a anunţat săptămâna trecută că îşi retrage muzica de pe această platformă de streaming după ce a acuzat compania că promovează dezinformările despre COVID-19 prin găzduirea unui podcast al popularului şi controversatului prezentator Joe Rogan. Joe Rogan, al cărui contract semnat anul trecut cu Spotify a fost estimat la 100 de milioane de dolari, este acuzat că a descurajat vaccinarea anti-COVID-19 în rândul tinerilor şi că a promovat utilizarea unui tratament neautorizat, cu Ivermectină, împotriva noului coronavirus.

Universitățile afgane, redeschise. Nu pentru femei, potrivit lui Noorullah Munir (sursa: Memri TV)
Internațional

Universitățile afgane, redeschise. Nu pentru femei

Universitățile afgane, redeschise. Nu pentru femei. Universităţile publice din Afganistan, închise după ce talibanii au revenit la putere în august, vor fi redeschise în februarie. Anunţul a venit duminică de la ministrul pentru învăţământul superior din guvernul taliban. Acesta nu a precizat dacă studentelor li se va permite să revină la cursuri, informează Reuters. Universitățile afgane, redeschise. Nu pentru femei Universităţile din provinciile cu climă mai călduroasă vor fi redeschise pe 2 februarie, iar cele din zonele mai reci - pe 26 februarie, a precizat ministrul Shaikh Abdul Baqi Haqqani, în timpul unei conferinţe de presă la Kabul. Citește și: Citește și: EXCLUSIV Terenurile lui Dăianu de la Mogoșoaia, unde se coace „Sectorul 0”, cumpărate de la Ninel Peia, aliatul AUR El nu a spus ce aranjamente vor fi făcute, sau dacă acestea vor exista, pentru studente. Înainte de aceasta, oficiali talibani au dat de înţeles că fetele ar putea frecventa cursurile în clase separate. Liceele, doar pentru băieți Până acum, guvernul taliban a redeschis liceele doar pentru băieţi, în cea mai mare parte a ţării. Unele universităţi private au fost şi ele redeschise, însă în multe cazuri studentele nu au putut reveni în sălile de curs. Guvernele occidentale au inclus educaţia fetelor printre cererile pe care le-au adresat talibanilor, în condiţiile în care aceştia din urmă caută mai mult sprijin pe plan internaţional şi dezgheţarea activelor afgane din străinătate. Talibanii au revenit la putere în Afganistan pe 15 august 2021, după retragerea forţelor internaţionale din această ţară.

Jurnaliștii străini din China, hărțuiți juridic (sursa: fccchina.org)
Internațional

Jurnaliștii străini din China, hărțuiți juridic

Jurnaliștii străini din China, hărțuiți juridic. Ameninţările cu urmăriri judiciare şi lipsa de efective legată de COVID-19 fac parte din "obstacolele fără precedent" cu care se confruntă jurnaliştii străini în China, a denunţat luni o asociaţie profesională într-un raport, informează AFP. Un total de "99% dintre jurnaliştii străini care au răspuns'' la ancheta anuală realizată de Clubul corespondenţilor străini în China (FCCC) au declarat că, în această ţară din Asia, condiţiile lor de muncă nu sunt conforme normelor internaţionale. Jurnaliștii străini din China, hărțuiți juridic Autorităţile chineze par în special că "încurajează un val de urmăriri judiciare" sau de ameninţări cu urmăriri la adresa unor jurnalişti străini, ca răspuns la interviuri sau reportaje, cu circa zece asemenea cazuri înregistrate în 2021, notează raportul. Aceste rezultate se fondează pe un sondaj online la care au răspuns 127 dintre cei 192 de membri ai FCCC. "Evantaiul de riscuri evoluează", notează în anchetă David Rennie, directorul de la Beijing al săptămânalului britanic The Economist. "Mass media se confruntă deja cu riscul de a-şi vedea informaţiile sancţionate cu sancţiuni judiciare, în urma unor plângeri în civil sau anchete în numele securităţii naţionale, ceea ce este şi mai îngrijorător", subliniază el. Citește și: EXCLUSIV Terenurile lui Dăianu de la Mogoșoaia, unde se coace „Sectorul 0”, cumpărate de la Ninel Peia, aliatul AUR În 2020, regimul comunist a plasat în detenţie două angajate din mass-media, în numele securităţii naţionale: o jurnalistă australiană, Cheng Lei, prezentatoare la televiziunea chineză, şi pe Haze Fan, o asistentă a redacţiei chineze a agenţiei americane Bloomberg News. Evoluţia dosarului lor nu este cunoscută. Pe teren, mass-media străine se confruntă tot mai mult cu sentimentul că ar fi nişte duşmani ai Chinei, subliniază raportul. Trolli susținuți de regimul de la Beijing "Atacurile susţinute de regim, în special campaniile trollilor online", complică munca lor, potrivit FCCC. În numele luptei împotriva COVID-19, Beijingul a redus drastic numărul de vize acordate mass-media străine. În 2020, regimul preşedintelui Xi Jinping a expulzat 18 reporteri ai mass-media americane, cel mai adesea pur şi simplu refuzând să le mai reînnoiască permisul de lucru anual la data expirării. Foarte puţini au putut reveni de atunci în China. Mai multe mass-media americane importante se limitează în prezent la relatarea actualităţii chineze din alte părţi ale lumii, în special din insula Taiwan. "Relatările despre China se fac tot mai mult de la distanţă", constată FCCC, citată de Agerpres.

Coreea de Nord, rachetă balistică uriașă (sursa: BBC)
Internațional

Coreea de Nord, rachetă balistică uriașă

Coreea de Nord, rachetă balistică uriașă. Dictatura lui Kim Jong-un a efectuat ceea ce se consideră a fi cea mai mare lansare de rachete din 2017, scrie BBC. Coreea de Sud a raportat că lansarea a avut loc duminică la ora locală 07:52 (22:52 GMT) în largul coastei de est a Coreei de Nord. Japonia, Coreea de Sud și SUA au condamnat toate lansarea, care reprezintă cel de-al șaptelea test din această lună. Coreea de Nord, rachetă balistică uriașă ONU interzice Coreei de Nord testele de arme balistice și nucleare și a impus sancțiuni stricte. Dar statul din Asia de Est sfidează în mod regulat interdicția, iar liderul Kim Jong-un a promis că va consolida apărarea țării sale. Citește și: Cine controlează SRI-ul: pădurarul, TIR-istul și profa de engleză Consiliul Naţional de Securitate al Coreei de Sud a declarat că testul de duminică a fost o rachetă balistică cu rază intermediară (IRBM), care ar fi cea mai mare rachetă testată din noiembrie 2017. Oficialii japonezi și sud-coreeni au estimat că racheta a atins o altitudine de 2.000 km și a zburat timp de 30 de minute până la o distanță de 800 km. A aterizat în Marea Japoniei. Statele Unite au cerut Coreei de Nord „să se abțină de la alte acte destabilizatoare”, într-o declarație emisă de Comandamentul Indo-Pacific al armatei americane. Perioadă delicată pentru China Phenianul a efectuat deja două teste în această săptămână şi a procedat la încă cel puţin patru în această lună, afirmând printre altele că a lansat rachete hipersonice la 5 şi 11 ianuarie. La începutul acestei luni, Coreea de Nord a sugerat că ar putea relua testele nucleare şi a armelor cu rază lungă de acţiune, suspendate din 2017. Aceste teste intervin într-o perioadă delicată pentru regiune: China, singurul aliat major al regimului nord-coreean, găzduieşte Jocurile Olimpice de iarnă în februarie, iar Coreea de Sud organizează alegeri prezidenţiale în martie.

Sergio Mattarella, reales președinte al Italiei (sursa: ultimanotiziedalmondo.it)
Internațional

Sergio Mattarella, reales președinte al Italiei

Sergio Mattarella, reales președinte al Italiei sâmbătă pentru un al doilea mandat. Totul, în urma unui maraton parlamentar care a scos la iveală diviziuni profunde între partidele aflate guvernare, într-o perioadă critică pentru relansarea post-COVID-19, informează AFP şi dpa. Sergio Mattarella, 80 de ani, al cărui mandat urma să se încheie pe 3 februarie, a fost reales pentru un al doilea mandat de şapte ani. A obţinut majoritatea absolută de 505 de voturi din partea celor 1.009 senatori, deputaţi şi responsabili regionali chemaţi să voteze. Sergio Mattarella, reales președinte al Italiei În zilele de dinaintea acestui vot, nu era clar dacă Mattarella, 80 de ani, va candida din nou pentru un mandat de şapte ani. Iniţial, el respingea această idee. "Vreau să-i mulţumesc preşedintelui Matterella pentru decizia lui (de a candida - n.r.), aceasta este o decizie de generozitate pentru Italia. Aceasta este o zi frumoasă pentru Italia", a declarat liderul Partidului Democrat, Enrico Letta, înainte de vot. Citește și: Cine controlează SRI-ul: pădurarul, TIR-istul și profa de engleză Partidele aflate la putere în Italia i-au cerut sâmbătă lui Sergio Mattarella să rămână preşedinte pentru un al doilea mandat, după ce au eşuat în găsirea unui candidat de compromis în urma mai multor tururi de scrutin desfăşurate săptămâna aceasta în parlament. Premierul Mario Draghi a avut o convorbire sâmbătă cu Mattarella şi i-a spus că trebuie să rămână în funcţie "pentru binele şi stabilitatea ţării", a indicat o sursă guvernamentală. Premierul Draghi voia funcția Mult timp considerat drept favorit, premierul Mario Draghi şi-a văzut şansele diminuându-se, numeroşi parlamentari refuzând să voteze în favoarea sa de teama că se va sparge coaliţia guvernamentală, amestecând dreapta şi stânga, ceea ce ar duce la declanşarea alegerilor legislative anticipate. Preşedintele Republicii italiene, ales pentru şapte ani, nu are decât un rol onorific, dar poate avea o influenţă decisivă asupra desemnării premierului şi poate dizolva parlamentul. De asemenea, el prezidează Consiliul Superior al Magistraturii, numeşte o treime dintre membrii Curţii Constituţionale şi dispune de dreptul de graţiere. Republica italiană a avut până acum 12 preşedinţi. Doar unul dintre ei, Giorgio Napolitano (2006-2015), a mai obţinut până acum un al doilea mandat, potrivit Agerpres.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră