marți 24 martie
Login Contact
DeFapt.ro

Autor: Alex Preda

2051 articole
Alex Preda

Internațional

Zece țări europene plătesc ruble Gazpromului

Zece țări europene plătesc ruble Gazpromului. Acești cumpărători europeni de gaz rusesc şi-au deschis conturi speciale în ruble la Gazprombank, iar patru au efectuat deja plăţi în moneda rusă, a dezvăluit miercuri agenţia Bloomberg, care citează surse apropiate Gazprom, transmite EFE. Zece țări europene plătesc ruble Gazpromului Gigantul rus a anunţat miercuri că a sistat livrările de gaz către Polonia şi Bulgaria după ce aceste două ţări au respins mecanismul propus de preşedintele rus Vladimir Putin, de a plăti în ruble pentru gazul rusesc pe fondul sancţiunilor occidentale asupra tranzacţiilor în valută cu Rusia, ca urmare a campaniei militare a acestei ţări în Ucraina. Sursa, care a solicitat să vorbească sub protecţia anonimatului, a declarat că nu sunt prevăzute noi sistări ale livrărilor de gaz până în a doua jumătate a lunii mai, când trebuie să intre alte plăţi în ruble pentru combustibilul rusesc. Bulgaria și Polonia, primele victime Gazprom a explicat miercuri că a suspendat complet furnizarea de gaz către Bulgargaz (Bulgaria) şi PGNiG (Polonia) pentru că nu a primit până la sfârşitul zilei de marţi plăţile în ruble pentru livrările aferente lunii aprilie, aşa cum a stabilit Putin în decretul său din 31 de martie pentru ţările "neprietenoase". Preşedintele rus a ordonat în acea zi ca ţările "neprietenoase", între care SUA, Canada, Regatul Unit şi toate statele membre ale UE - unde gazul rusesc reprezintă 40% din consum - să plătească în ruble livrările de gaz rusesc. Mecanismul conceput de Rusia stabileşte că aceste ţări considerate ostile trebuie să deschidă un cont special în ruble şi un altul în valută la Gazprombank. Înțelegere misterioasă între OMV și Gazprom Separat, cancelarul austriac Karl Nehammer a declarat miercuri că Austria va continua să plătească pentru gazul rusesc în euro, nu în ruble, aşa cum relatase anterior agenţia TASS, transmite dpa. Calificând drept "fake news" (informaţii false - n.r.) relatarea TASS cum că Viena a plătit în ruble pentru gazul rusesc, Nehammer a scris pe Twitter că "Austria respectă strict sancţiunile UE convenite de comun acord". Citește și: Putin trece la o nouă fază a ofensivei anti-europene: Gazprom oprește complet livrările de gaz către Bulgaria și Polonia începând de miercuri. Care sunt riscurile pentru România Miercuri, într-o intervenţie pe marginea unei reuniuni guvernamentale pe tema condiţiilor de plată dintre compania de energie austriacă OMV şi furnizorul rus de gaz Gazprom, Nehammer a declarat că preşedintele rus Vladimir Putin i-a spus în urmă cu două săptămâni că plăţile în euro vor continua să fie acceptate şi că acest lucru rămâne neschimbat. Informaţii primite de dpa sugerează că un acord între OMV şi Gazprom, potrivit căruia OMV va face plăţi în euro, iar Gazprom le va converti în ruble, nu a fost finalizat. În Austria, se estimează că 80% din gazul importat provine din Rusia.

Zece țări europene plătesc ruble Gazpromului (sursa: Twitter/Gazprom)
Gazprom sistează gazele către Polonia, Bulgaria (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Gazprom sistează gazele către Polonia, Bulgaria

Gazprom sistează gazele către Polonia, Bulgaria. Gigantul rus de gaze Gazprom va sista începând de miercuri livrările de gaze către Polonia și Bulgaria. Anunțul a fost făcut marţi seara atât de compania de gaze poloneză PGNiG într-un comunicat, citat de France Presse, cât și de guvernul de la Sofia. Gazprom sistează gazele către Polonia, Bulgaria "În 26 aprilie 2022, Gazprom a informat PGNiG despre intenţia sa de a suspenda complet livrările în cadrul contractului Yamal din 27 aprilie", a indicat operatorul polonez, precizând că Polonia este pregătită să-şi completeze necesarul de gaze din alte surse. "Astăzi, Bulgargas EAD a primit notificarea că livrările de la Gazprom Export vor fi suspendate începând cu 27 aprilie 2022", a indicat Ministerul Economiei într-un comunicat, în contextul în care această ţară din Peninsula Balcanică este puternic dependentă de gazele ruseşti. Premierul bulgar: "Suntem prea dependenţi" Prim-ministrul Kiril Petkov a declarat la începutul lunii martie a.c. că Bulgaria susţine sancţiunile împotriva Rusiei ca mijloc de a opri invazia în Ucraina. Dar va dori o exceptare de la interzicerea importurilor de gaze naturale şi petrol, dacă o astfel de propunere este înaintată. Bulgaria este aproape complet dependentă de aprovizionarea cu gaze furnizată de Gazprom, iar singura sa rafinărie de petrol, deţinută de compania rusă LUKOIL, furnizează peste 60% din combustibilul folosit în ţară. Citește și: Agențiile europene de turism cer ca rușii să fie dați afară din hotelurile unde sunt cazați clienții lor "Bulgaria ar susţine toate tipurile de măsuri pentru că suntem cu adevărat împotriva războiului, dar pentru acestea două (petrol şi gaze), poate că am cere o exceptare… Nu avem alternative chiar acum, suntem prea dependenţi", a spus premierul Petkov. "Susţinem pe deplin poporul ucrainean, am susţinut primul pachet de sancţiuni, suntem chiar deschişi şi pentru alte sancţiuni; doar aceste două sancţiuni, ar fi foarte greu pentru noi să le adoptăm ca economie şi ca ţară", a spus el. Gazprom, scădere cu o treime a exporturilor Exporturile de gaze spre Europa ale grupului rus Gazprom ar putea scădea cu aproximativ o treime în acest an, din cauza crizei din Ucraina, a concurenţei gazelor naturale lichefiate şi a planurilor Moscovei privind trecerea la plata în ruble, au apreciat mai mulți analişti intervievaţi de Reuters. Rusia este responsabilă pentru aproximativ 40% din necesarul de gaze al Europei, însă Occidentul încearcă să îşi reducă dependenţa de aceasta, mai ales după intervenţia militară în Ucraina. "Am un mesaj şi pentru cetăţeni: România este una dintre cele mai puţin dependente state de gazul rusesc. Aşa că nu există motive de panică, avem suficiente stocuri. Totodată, nici statul român şi nici companiile NU au contracte cu Gazprom, ci există intermediari ai companiei ruseşti care vând gaze în România. Cu privire la soluţiile pe termen scurt, mediu şi lung Uniunea Europeană lucrează la operaţionalizarea unei platforme pentru achiziţionarea în comun a gazelor naturale", a scris recent pe Facebook ministrul Energiei, Virgil Popescu.

Putin, anchetat pentru crime de război (sursa: RIA Novosti)
Internațional

Putin, anchetat pentru crime de război

Putin, anchetat pentru crime de război. Biroul Procurorului Curţii Penale Internaţionale (CPI) va participa la ancheta europeană asupra principalelor presupuse crime comise în Ucraina. Ceea ce este o premieră, a anunţat luni agenţia de cooperare judiciară Eurojust, informează AFP. Putin, anchetat pentru crime de război Echipa Comună de Anchetă (JIT), pusă în funcţiune în martie de Lituania, Polonia şi Ucraina, cu susţinerea Eurojust, vizează să faciliteze anchetele şi urmăririle în statele vizate, precum şi cele care ar putea fi aduse în faţa CPI, a precizat agenţia într-un comunicat. "Procurorul CPI, Karim Khan, şi procurorii generali ai celor trei ţări vizate au semnat astăzi (luni) un acord asupra primei participări a Biroului Procurorului la o Echipă Comună de Anchetă", a anunţat Eurojust. Citește și: FOTO Zelenski i-a primit pe Blinken și Austin la Kiev. Kremlinul amenință că nu mai acceptă ca SUA să ajute Ucraina cu arme Acest acord "va permite o coordonare şi o cooperare rapide şi în timp real cu ţările partenere (ale echipei comune de anchetă), în cadrul anchetelor desfăşurate de Biroul Procurorului şi autorităţile naţionale competente", a precizat agenţia. Acest acord le permite părţilor să trimită "un mesaj clar că vor fi întreprinse toate eforturile pentru a aduna eficient probe asupra principalelor crime internaţionale comise în Ucraina şi a-i aduce pe responsabili în faţa justiţiei", a afirmat Eurojust. Aproape două luni de anchetă ale CPI Biroul Procurorului CPI, înfiinţat în 2002 pentru a judeca cele mai grave crime comise în lume, a declanşat pe 3 martie o anchetă asupra situaţiei in Ucraina, după ce a primit undă verde de la aproape 40 de state participante la CPI. Britanicul Karim Khan s-a deplasat mai devreme luna aceasta în oraşul Bucea, lângă Kiev, unde cadavrele a sute de civili, potrivit autorităţilor ucrainene, au fost descoperite după retragerea trupelor ruse. În timpul acestei vizite, Khan a declarat că Ucraina este "locul unei crime". Din 2018, Ucraina este una dintre cele zece ţări non-membre ale UE care dispune de un procuror de legătură la Eurojust. Eurojust, mandat întărit de CE Comisia Europeană a propus luni să întărească mandatul Eurojust pentru a-i permite să conserve dovezile de crime de război din Ucraina şi să le pună la dispoziţia CPI. În afară de Parchetul ucrainean şi de CPI, 11 ţări membre ale UE - printre care Lituania şi Polonia - au declanşat o anchetă asupra unor posibile crime de război în Ucraina, acuzaţie dezminţită de Moscova. Numărul actual de crime de război comise împotriva umanităţii, înregistrate în Ucraina, este mai mare de 6.000, iar alte state membre preconizează să se ralieze echipei comune de anchetă, potrivit Comisiei Europene.

Blinken, Austin - la Kiev, Moscova - furioasă (sursa: Facebook/Volodimir Zelenski)
Internațional

Blinken, Austin - la Kiev, Moscova - furioasă

Blinken, Austin - la Kiev, Moscova - furioasă. Vizita secretarului de stat american și a șefului Pentagonului la Kiev a declanșat frustrare și furie la Moscova. Blinken, Austin - la Kiev, Moscova - furioasă Rusia a avertizat Statele Unite împotriva trimiterii de noi arme în Ucraina, a declarat ambasadorul Moscovei la Washington la televiziunea de stat rusă, informează luni Reuters. "Am subliniat inacceptabilitatea acestei situaţii când Statele Unite varsă arme în Ucraina şi am cerut încetarea acestei practici", a declarat Anatoli Antonov într-un interviu la canalul de televiziune Rossia 24. Antonov a spus că a trimis o notă diplomatică oficială Washingtonului exprimând îngrijorările Rusiei. El a adăugat că astfel de livrări de arme din Statele Unite vor agrava şi mai mult situaţia. Vizită extraordinară la Kiev Şeful diplomaţiei Washingtonului şi secretarul american al apărării s-au întâlnit cu preşedintele ucrainean Volodomir Zelenski la Kiev duminică seară (FOTO, aici), promiţând o nouă asistenţă în valoare de 713 milioane de dolari pentru guvernul lui Zelenski şi alte ţări din regiune temându-se de agresiunea rusă. La începutul lunii aprilie, preşedintele american Joe Biden a anunţat o asistenţă militară suplimentară de 800 milioane de dolari pentru Ucraina, extinzând sistemele furnizate pentru a include artilerie grea. Citește și: Europa răsuflă ușurată, după ce i-a trecut glonțul putinist pe la ureche: Marine Le Pen își recunoaște înfrângerea în fața lui Emmanuel Macron, deși clamează o „victorie remarcabilă” Zelenski a cerut liderilor americani şi europeni să livreze Kievului arme grele şi echipamente. Mii de persoane au fost ucise şi milioane strămutate de când Rusia a trimis trupe în Ucraina la 24 februarie în ceea ce ea numeşte "operaţiune militară specială" pentru "demilitarizarea" ţării vecine. "Operațiunea militară specială" a Moscovei, crime în masă Invazia Ucrainei de către Rusia la 24 februarie a ucis mii de persoane, a strămutat milioane şi a ridicat temeri asupra unei confruntări mai ample între Rusia şi Statele Unite - de departe cele mai mari două puteri nucleare ale lumii. Preşedintele Vladimir Putin spune că "operaţiunea militară specială" în Ucraina este necesară deoarece Statele Unite folosesc Ucraina pentru a ameninţa Rusia şi Moscova trebuie să se apere împotriva persecuţiei vorbitorilor de limbă rusă. Ucraina şi Occidentul declară că Rusia a început un război neprovocat de agresiune, aminteşte Reuters.

Blinken și șeful Pentagonului, la Kiev (sursa: Agerpres)
Internațional

Blinken și șeful Pentagonului, la Kiev

Blinken și șeful Pentagonului, la Kiev. Secretarul de stat american Antony Blinken şi secretarul american al apărării Lloyd Austin au sosit la Kiev şi poartă discuţii cu preşedintele Volodimir Zelenski. Blinken și șeful Pentagonului, la Kiev Cel puțin conform unei declarații de duminică seara care apare într-o înregistrare video postată pe reţelele de socializare de către Oleksii Arestovici, consilier al preşedintelui ucrainean, informează duminică Reuters. Citește și: Europa răsuflă ușurată, după ce i-a trecut glonțul putinist pe la ureche: Marine Le Pen își recunoaște înfrângerea în fața lui Emmanuel Macron, deși clamează o „victorie remarcabilă” Reuters nu a putut verifica în mod independent dacă oficialii americani au ajuns în capitala Ucrainei.

Elveţia refuză trimiterea armelor către Ucraina (sursa: independent.co.uk)
Internațional

Elveţia refuză trimiterea armelor către Ucraina

Elveţia refuză trimiterea armelor către Ucraina. Guvernul de la Berna a respins livrarea de muniţie autohtonă către Ucraina prin Germania, a confirmat duminică Ministerul Economiei elveţian, citat de France Presse. Elveţia refuză trimiterea armelor către Ucraina Germania intenţionează să trimită muniţie elveţiană în Ucraina aflată în război şi Berlinul a întrebat Berna dacă o astfel de livrare este posibilă, potrivit săptămânalului elveţian Sonntagszeitung. Ministerul Economiei federal a confirmat duminică agenţiei de presă Keystone-ATS că a refuzat cererea Germaniei, invocând neutralitatea Elveţiei şi "criteriile imperative ale legislaţiei privind materialul de război". Citește și: Europa răsuflă ușurată, după ce i-a trecut glonțul putinist pe la ureche: Marine Le Pen își recunoaște înfrângerea în fața lui Emmanuel Macron, deși clamează o „victorie remarcabilă” Conform legislaţiei elveţiene, o astfel de livrare este imposibilă din punct de vedere legal, exporturile către ţări implicate în conflicte interne sau internaţionale intense şi de lungă durată fiind interzise. Declarația de nereexportare Ministerul subliniază de asemenea că Elveţia cere, în principiu, o declaraţie de nereexportare a materialului de război, când o ţară se angajează să nu transmită material de război primit din Elveţia fără acordul ei prealabil. Aceasta este o practică comună în rândul ţărilor exportatoare de materiale de război pentru a menţine un anumit control asupra produselor sensibile. Potrivit Sonntagszeitung, voci se ridică în Germania - al cărei cancelar Olaf Scholz este acuzat că se arată prea timorat în sprijinul său pentru Ucraina - care critică Elveţia, ce ar fi responsabilă că Germania nu poate livra blindate Marder Ucrainei. Aceste blindate ar urma să fie echipate cu muniţie din Elveţia, potrivit ziarului. Cheia: firmele private Referitor la faptul, menţionat de Sonntagszeitung, că muniţia elveţiană pentru arme blindate, provenind de exemplu din Marea Britanie, ajunge totuşi în Ucraina, Ministerul Economiei precizează că trebuie să se facă distincţia exportului materialului de război încheiat cu state şi subcontractarea pieselor de schimb şi modulelor către firme private. În acest din urmă caz, nu este necesară o declaraţie de nereexportare. Potrivit ziarului german Welt am Sonntag, cancelarul german ar trebui să-şi anunţe în următoarele zile deciziile privind vânzarea de către grupul german de armament Rheinmetall a o sută dintre aceste vehicule. Guvernul federal german a refuzat să comenteze această informaţie. Cazul UK Potrivit Ministerului Economiei elveţian, cazul Regatului Unit şi al elementelor livrate de Elveţia pentru armele antitanc NLAW (Next Generation Light Anti-Tank Weapon) care au fost furnizate în masă armatei ucrainene este distinct. Decizia de a exporta aceste arme antitanc şi modulele elveţiene care le compun revine în exclusivitate autorităţilor britanice, a indicat ministerul.

Marine Le Pen își recunoaște înfrângerea (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Marine Le Pen își recunoaște înfrângerea

Marine Le Pen își recunoaște înfrângerea. Candidata Adunării Naţionale în turul al doilea al alegerilor prezidenţiale din Franţa, Marine Le Pen, şi-a recunoscut duminică seara înfrângerea în faţa preşedintelui în funcţie, Emmanuel Macron, declarând însă că "rezultatul în sine reprezintă o victorie remarcabilă", informează AFP şi Reuters. Marine Le Pen își recunoaște înfrângerea Ideile "pe care le întruchipăm ating noi culmi" în Franţa, a mai spus Marine Le Pen, al cărui partid a obţinut cel mai bun scor într-un scrutin prezidenţial francez începând din 1958. "Acest rezultat constituie pentru liderii francezi şi liderii europeni" mărturia "unei mari neîncrederi a poporului francez faţă de ei, pe care nu o pot ignora", a adăugat Le Pen. "Emmanuel Macron nu va face nimic pentru a repara fracturile ce divizează ţara şi îi fac pe compatrioţii noştri să sufere", a afirmat lidera formaţiunii politice de extremă dreapta. Le Pen promite să continue lupta "Mă tem că mandatul de cinci ani care urmează să înceapă nu va însemna o renunţare la metodele brutale ale celui precedent. Pentru a evita monopolizarea puterii de către câţiva, îmi voi continua mai mult ca oricând angajamentul faţă de Franţa şi de poporul francez cu energia, perseverenţa şi afecţiunea pentru care sunt cunoscută". Citește și: The Telegraph: Franța și Germania au vândut Rusiei armament de 230 de milioane de lire sterline, eludând embargoul impus de Uniunea Europeană "De o mie de ori am fost îngropaţi", a spus Marine Le Pen despre partidul său, Adunarea Naţională. Ea a declarat că va continua să se lupte cu Macron pe subiecte precum imigraţia, lipsa securităţii şi creşterea vârstei de pensionare. Ploaie de felicitări pentru Macron Preşedintele Consiliului European, Charles Michel, preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, preşedinta Parlamentului European, Roberta Metsola, precum şi prim-miniştri din mai multe ţări europene l-au felicitat pe preşedintele francez Emmanuel Macron pentru realegerea sa duminică, informează Reuters, AFP şi dpa. "Bravo, Emmanuel", "UE poate conta pe Franţa încă cinci ani". "În această perioadă agitată avem nevoie de o Europă solidă şi de o Franţă angajată total într-o Uniune Europeană mai suverană şi mai strategică", a scris Charles Michel pe Twitter. "Mă bucur să putem continua cooperarea noastră excelentă. Împreună, vom face să progreseze Franţa şi Europa", a postat pe Twitter Ursula von der Leyen. Liderii europeni, ușurați de rezultat Preşedinta Parlamentului European, Roberta Metsola, l-a felicitat pe preşedintele Emmanuel Macron pentru "realegerea sa de mare succes" şi a afirmat că aşteaptă cu nerăbdare să continue să colaboreze cu Franţa, care deţine în prezent preşedinţia Consiliului UE şi să "facă faţă provocărilor unei lumi din ce în ce mai incerte şi îngrijorătoare". "O UE puternică are nevoie de o Franţă puternică", a scris ea. Premierul belgian Alexander De Croo şi prim-ministrul luxemburghez Xavier Bettel s-au numărat printre liderii ţărilor membre UE care au postat rapid pe Twitter mesaje de felicitare pentru victoria lui Emmanuel Macron. Premierul italian Mario Draghi a salutat, într-un comunicat oficial, victoria lui Emmanuel Macron în alegerile prezidenţiale, calificând-o drept "o veste magnifică pentru întreaga Europă". Macron, creditat cu 57-58% din voturi Şeful guvernului britanic, Boris Johnson, a declarat că "se bucură să continue să lucreze împreună". "Felicitări @EmmanuelMacron pentru realegerea dumneavoastră ca preşedinte al Republicii Franceze. Franţa este unul dintre cei mai apropiaţi şi importanţi aliaţi ai noştri. Sunt bucuros să continuăm să cooperăm pe probleme cheie pentru ambele noastre ţări şi pentru lume", a declarat premierul britanic pe Twitter. Preşedintele în funcţie, Emmanuel Macron, a fost reales duminică pentru un al doilea mandat în faţa rivalei sale de extremă dreapta Marine Le Pen, conform primelor estimări ale sondajelor la ieşirea de la urne, relatează AFP. Emmanuel Macron a obţinut între 57,6% şi 58,2% din voturi, în faţa candidatei Adunării Naţionale, creditată cu 41,8% până la 42,4% din voturi, potrivit acestor estimări. Absenteismul se situează între 27,8% şi 29,8%.

Membri OSCE ucraineni, arestați de ruși (sursa: Twitter/OSCE)
Internațional

Membri OSCE ucraineni, arestați de ruși

Membri OSCE ucraineni, arestați de ruși. Organizaţia pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE) s-a declarat duminică "extrem de îngrijorată" după arestarea în Ucraina, în teritoriile separatiste pro-ruse, a unora dintre membrii misiunii sale, relatează AFP. Membri OSCE ucraineni, arestați de ruși La scurt timp după invazia rusă din 24 februarie, OSCE a evacuat câteva sute de observatori din zeci de ţări care monitorizau încetarea focului din 2014. Citește și: The Telegraph: Franța și Germania au vândut Rusiei armament de 230 de milioane de lire sterline, eludând embargoul impus de Uniunea Europeană Dar angajaţi ucraineni rămân la faţa locului, dintre care "un anumit număr sunt reţinuţi la Doneţk şi Lugansk", a deplâns OSCE într-un mesaj postat pe Twitter, afirmând că se folosesc toate canalele disponibile pentru a facilita eliberarea lor. The OSCE is extremely concerned that a number of @OSCE_SMM national mission members have been deprived of their liberty in Donetsk and Luhansk and is using all available channels to facilitate their release.— OSCE (@OSCE) April 23, 2022 Nu au fost furnizate alte detalii. Serviciile de securitate ale separatiştilor din Lugansk, citate de agenţia de presă rusă TASS, au anunţat la 11 şi 14 aprilie că au arestat doi membri ai Misiunii Speciale de Monitorizare (SMM).

Polonia, arme pentru Ucraina de miliarde (sursa: Facebook/Mateusz Morawiecki)
Internațional

Polonia, arme pentru Ucraina de miliarde

Polonia, arme pentru Ucraina de miliarde. Valoarea totală: 1,6 miliarde de dolari (1,5 miliarde de euro), pentru a o ajuta să facă faţă invaziei ruse, a afirmat sâmbătă premierul polonez, Mateusz Morawiecki, citat de AFP. Polonia, arme pentru Ucraina de miliarde "Până în prezent, Polonia a transferat vecinului nostru estic echipamente militare în valoare de aproximativ 7 miliarde de zloţi, mai mult de 1,6 miliarde de dolari", a declarat Mateusz Morawiecki la finalul unei întâlniri la Cracovia (sud) cu omologul său ucrainean, Denis Şmîgal. "Acest echipament salvează suveranitatea ucraineană, poloneză şi europeană", a subliniat el într-un comunicat. De la începutul invaziei ruse a Ucrainei la sfârşitul lui februarie, guvernul polonez a anunţat că a furnizat Ucrainei rachete antitanc, rachete antiaeriene, mortiere, muniţie, precum şi drone. Sancţiunile împotriva Rusiei, "în mod clar inadecvate" Patruzeci de tancuri, precum şi aproximativ şaizeci de transportoare blindate ar urma să facă parte din echipamentele furnizate de Polonia Kievului, potrivit presei poloneze, fără ca guvernul să confirme oficial acest lucru. Citește și: The Telegraph: Franța și Germania au vândut Rusiei armament de 230 de milioane de lire sterline, eludând embargoul impus de Uniunea Europeană În cursul întâlnirii lor de la Cracovia, premierii celor două ţări au semnat un acord de cooperare în domeniul căilor ferate şi transportului feroviar pentru transportul de mărfuri ucrainene şi a permite Kievului să ocolească blocada porturilor ucrainene de către Rusia. De asemenea, ei au apreciat sancţiunile împotriva Rusiei "în mod clar inadecvate" şi au lansat un apel la noi sancţiuni asupra petrolului, gazului şi cărbunelui rusesc.

Exporturile Rusiei de gaze către Europa ar putea scădea cu o treime în 2022
Eveniment

Exporturile de gaze ale Rusiei către Europa ar putea scădea cu o treime în 2022. De ce cumpără India tot mai mult țiței rusesc

Efectele războiului din Ucraina se fac simțite și pentru gigantul rus Gazprom, previziunile arătând o că exporturile de gaze ale Rusiei către Europa vor scădea cu peste 30% în anul 2022. După declanșarea conflictului ucrainean, Uniunea Europeană a realizat că dependența economiilor blocului comunitar de gazul rusesc este una cât se poate de dăunătoare. De aceea, primul pas pentru reducerea acestei dependența a fost efortul de a crește importurile de gaz natural lichefiat (GNL). În contextul sancțiunilor economice impuse de economiei Rusiei, Vladimir Putin a contraatacat și a cerut plata în ruble pentru gazul rusesc. Această cerere a accentuat și mai mult sentimentul Occidentul trebuie să scape cât mai repede de această dependență. Iar primele efecte ale acestei reorientări încep să se facă simțite. Gigantul de stat rus Gazprom ar putea pierde anul acesta aproximativ o treime din volumele sale obișnuite de export către piețele europene, anunță de la oilprice.com. Exporturile de gaze ale Rusiei către Europa, mai mici 40-45 miliarde de metri cubi în 2022 Serghei Kapitonov de la Centrul Energetic al Școalii de Management Skolkovo din Moscova a declarat pentru Reuters că livrările Gazprom către Europa ar putea scădea cu 40-45 miliarde de metri cubi (bcm) în acest an, de la aproximativ 150 de miliarde de metri cubi în 2021. Citește si: Norvegia crește producția de gaze naturale, în timp ce Europa se luptă să scape de dependența de Rusia Sindre Knutsson, șeful departamentului de cercetare a pieței gazelor de la Rystad Energy, a declarat că volumele de gaz de pe conducte pot scădea și mai mult, „motivate de un impuls al cumpărătorilor de a deveni mai puțin dependenți de Rusia sau de faptul că dezacord asupra monedei în care gazul ar trebui plătit”. Sindre Knutsson, șeful departamentului de cercetare a pieței gazelor de la Rystad Energy - Foto: Rystad Energy „În plus, să nu uităm și faptul că războiul ar putea perturba, de asemenea, tranzitul de gaze prin conductele prin Ucraina dacă infrastructură este deteriorată sau lovită” a continuat Knutsson. Putin insistă să fie plătit în ruble... Rusia asigură în prezent aproximativ 40% din aprovizionarea cu gaze europene. Luna trecută, Vladimir Putin a spus că națiunile „neprietenoase” ar trebui să plătească în ruble pentru gazul natural. Rusia a stabilit un termen limită pe 31 martie pentru ca țările pe care le consideră „ostile” – inclusiv Statele Unite, toate statele membre UE, Elveția, Canada, Norvegia, Coreea de Sud, Japonia și multe altele – să înceapă să plătească în ruble gazele naturale. ... dar, UE nu vrea să audă de Ruble UE a respins cererile lui Putin de a face plăți în ruble. Cu toate acestea, Rusia nu a întrerupt aprovizionarea cu gaze către Europa după 1 aprilie, parțial pentru că depinde de veniturile din gaze și pentru că aceste plățile pentru gazele livrate după 1 aprilie nu sunt scadente decât la începutul lunii mai. Săptămâna trecută vicepremierul rus Alexander Novak a spus că „unii dintre clienții de gaz au fost de acord să plătească în ruble pentru gazul rusesc. Oficialul nu a dezvăluit însă despre ce cumpărători ar fi vorba. Viktor Orban are alte opinii decât Bruxelles-ulîn chestiune plății gazului rusesc în ruble În Uniunea europeană, Ungaria – al cărei prim-ministru Viktor Orban are legături strânse cu Vladimir Putin de un deceniu – a declarat la începutul acestei luni că este gata să plătească în ruble pentru gazul rusesc. Când a declarat că este gata să plătească în ruble, Ungaria a rupt, practic, unitatea UE, în ciuda încercărilor oficialilor de la Bruxelles de a vorbi pe o singură voce în fața cererii lui Vladimir Putin. Dilema indiană Nu numai gazul este o armă politică pentru Vladimir Putin, ci și petrolul. Pe de-o parte Rusia șantajează Occidentul cu livrările de materie primă energetică, dar pe de alta este dependentă de banii care vin din vânzarea acesteia. Din această cauză, o scădere a livrărilor către Occident îl obligă pe Putin să găsească alte piețe pentru vânzare. Iar India este una dintre acestea. La începutul invaziei Rusiei în Ucraina, la una dintre primele conferințe de presă ale lui Joe Biden, una dintre întrebările jurnaliștilor pentru președintele SUA a fost legată de poziția Indiei în acest conflict. Părea ciudată această întrebare, însă și mai ciudat a fost răspunsul lui Biden care a spus că nu știe nimic pe această temă. La două luni de la debutul conflictului din Ucraina, Occidentul a observat că India poate fi o piață de desfacere pentru petrolul lui Putin și de aceea a încercat să pună presiune pe aceasta pentru a păstra distanța față de Moscova. Dar, cu toate acestea, a existat o creștere a importurilor Indiei de petrol din Rusia. Guvernul de la New Dehli se apără Conform BBC, guvernul de la New Dehli s-a apărat declarând că ceea ce cumpără de la Rusia într-o lună este mai puțin decât ceea ce cumpără Europa de la Rusia într-o după-amiază. Practic, India a profitat de prețurile reduse și a crescut importurile de țiței rusesc. SUA au spus că, deși aceste importuri nu încalcă sancțiunile, „sprijinul pentru Rusia... este o susținere a invaziei care, evident, are un impact devastator”. Ministrul de Externe al Marii Britanii, Liz Truss, a cerut Indiei să-și reducă dependența față de Rusia - Foto: Flickr Ministrul de Externe al Marii Britanii, Liz Truss, a cerut Indiei să-și reducă dependența față de Rusia în timpul unei recente călătorii la New Delhi, care a avut loc în același timp cu o vizită a ministrului rus de externe, Serghei Lavrov. Lavrov le-a spus omologilor săi indieni că Rusia este dispusă să discute despre orice bunuri pe care India dorește să le cumpere și a cerut ca plățile să fie făcute în ruble. De unde își ia India țițeiul? După SUA și China, India este al treilea consumator de țiței din lume. Problema este că 80% din acest țiței este importat. Potrivit grupului de cercetare a pieței mărfurilor Kpler, în 2021 India a cumpărat circa 12 milioane de barili de țiței rusesc, ceea ce a reprezentat doar 2% din totalul importurilor. De unde importă India țiței - Sursa Kpler Cele mai mari livrări de anul trecut au venit din Orientul Mijlociu, cu cantități semnificative și din SUA și Nigeria. În primele două luni ale anului, India nu a importat deloc țiței din Rusia, însă în martie și aprilie achizițiile au ajuns deja la 14 milioane de barili, potrivit datelor de de la Kpler. Importurile lunare de țiței rusesc ale Indiei - Sursa Kpler De ce este tentată India să cumpere țiței rusesc După invadarea Ucrainei, acum sunt mai puțini cumpărători pentru țițeiul rusesc de tip Ural, iar prețul acestuia a scăzut. „Deși nu știm prețul exact pe care îl plătește India, discountul pentru achiziție de țiței Ural față de Brent care este nivelul de referință global, în ultima săptămână a crescut la aproximativ 30 de dolari pe baril”, spune Matt Smith, analist la Kpler, citat de BBC. Trebuie ținut cont de faptul că aceste două tipuri de țiței se vând în mod normal la un preț similar. „Dar la un moment dat în martie, pe măsură ce prețul Uralului a continuat să scadă, diferența dintre ele a atins un record istoric”, adaugă Matt Smith. De aceea India este cât se poate de tentată să cumpere cel puțin o parte din acest țiței care în prezent este foarte ieftin

Adolescent din cadrul organizației militare Yunarmiya. Foto: Ministerul Apărării din Rusia
Eveniment

Kremlinul are probleme cu recrutarea de noi soldați. Cinci birouri de înrolare ale armatei ruse au fost incendiate

Mai multe relatări ale presei independente anunță pe canalul Telegram că cinci birouri de înrolare ale armatei ruse au fost incendiate de la începutul invaziei Ucrainei, anunță portalul independent de știri The Moscow Times. Potrivit site-ului de știri 7x7, cel mai recent incident a avut loc luni, în îndepărtata regiune Mordovia, unde centrul de recrutare din localitatea Zubova Polyana a fost atacat cu cocktailuri Molotov. În urma atacului au fost distruse mai multe computere și o bază de date cu recruții regiune. Drept urmare, „campania de recrutare în raioanele locale a fost pusă în pauză”, a informat publicația iStories. Cinci birouri de înrolare ale armatei ruse au fost incendiate de la începutul războiului din Ucraina În luna martie, povești asemănătoare s-au petrecut în regiunile Voronezh, Sverdlovsk și Ivanovo, unde locuitorii au atacat tot cu cocktailuri Molotov birourile de înrolare militare locale. Atacatorii au fost reținuți ulterior la Sverdlovsk și Ivanovo și au spus că au încercat să perturbe campania de recrutare în semn de protest față de războiul Rusiei din Ucraina. Citește și: VIDEO În ajun de Paște, cecenii lui Putin au „eliberat” Mariupolul strigând „Allahu Akbar” La doar patru zile după ce trupele ruse au intrat în Ucraina, un tânăr de 21 de ani a incendiat biroul de înrolare din orașul Luhovici, situat în regiunea Moscovei. El a spus că vrea să distrugă arhivele pentru a preveni mobilizarea. Toți cei care au fost reținuți pentru astfel de atacuri se confruntă cu acuzații penale, acuzațiile fiind multiple, de la daune materiale și pânăla tentativă de omor sau terorism. Moscova face orice ca să oprească protestele anti-război Autoritățile de la Moscova au făcut tot ce este posibil pentru restrângere protestelor împotriva războiului din Ucraina. Este vorba inclusiv de înăsprirea legislației care incriminează răspândirea de informații „false” despre acțiunile armatei. La începutul lunii aprilie, Rusia a lansat campania de recrutare de primăvară urmărind să înroleze 134.500 de bărbați pentru forțele sale armate până pe 15 iulie. Armata rusă ține două astfel de sesiuni anuale de înrolare, una primăvara și una toamna, când recrutează bărbați eligibili cu vârsta cuprinsă între 18 și 27 de ani pentru a servi timp de un an în forțele armate.

Mitropolitul ucrainean, culoar umanitar de Paști (sursa: Twitter/Dečani Monastery)
Internațional

Mitropolitul ucrainean, culoar umanitar de Paști

Mitropolitul ucrainean, culoar umanitar de Paști. Biserica Ortodoxă ucraineană aflată sub Patriarhia Moscovei şi care s-a disociat de patriarhul Kirill, un susţinător al preşedintelui Vladimir Putin, a anunţat vineri că pregăteşte o procesiune religioasă de Paşti pentru evacuarea civililor şi soldaţilor ucraineni răniţi aflaţi în interiorul combinatului siderurgic Azovstal din Mariupol, relatează AFP. Mitropolitul ucrainean, culoar umanitar de Paști Biserica "este pregătită să organizeze o procesiune dinspre Orihov, în regiunea Zaporojie, către uzina Azovstal din Mariupol pentru a aduce un ajutor de urgenţă şi a evacua civilii. Această procesiune ar putea de asemenea să contribuie la evacuarea militarilor răniţi şi recuperarea corpurilor" celor ucişi, a declarat mitropolitul Onufrie. Acesta este liderul Bisericii Ortodoxe ucrainene de sub Patriarhia Moscovei. Citește și: Ucraina lasă să se înțeleagă, prin ministrul de Externe Kuleba, că a fost ajutată militar în mod „inteligent” de România: Ne deranjează doar ipocrizia, dar nu e cazul României Onufrie a cerut o încetare a focului la Mariupol şi în împrejurimi, precum şi stabilirea unui culoar umanitar pentru procesiunea din Vinerea Mare. Ortodocşii ucraineni sunt împărţiţi între Biserica Ortodoxă aflată sub Patriarhia Moscovei şi Biserica Ortodoxă a Ucrainei formată în urma unirii Bisericii Ortodoxe ucrainene de sub Patriarhia Kievului cu Biserica Ortodoxă autocefală ucraineană şi recunoscută în 2019 de Patriarhia de Constantinopol. Schismă între Kirill și Onufrie După invazia Rusiei asupra Ucrainei, Biserica Ortodoxă ucraineană aflată sub Patriarhia Moscovei s-a distanţat de patriarhul Moscovei, Kirill. Acesta din urmă i-a descris pe opozanţii Rusiei în Ucraina drept "forţe ale răului", în timp ce mitropolitul Onufrie şi-a îndemnat fidelii să susţină armata ucraineană. Guvernul ucrainean încearcă să obţină evacuarea civililor şi a celor circa 400-500 de soldaţi ucraineni răniţi aflaţi în interiorul combinatului Azovstal, ultimul punct major de rezistenţă al armatei ucrainene în oraşul Mariupol. Rusia s-a declarat de acord cu această evacuare, dar cere însă ca soldaţii ucraineni care s-au baricadat în acel vast complex metalurgic să depună armele, solicitare refuzată de Kiev.

Liderul ONU, la Moscova și Kiev (sursa: Agerpres)
Internațional

Liderul ONU, la Moscova și Kiev

Liderul ONU, la Moscova și Kiev. Secretarul general al ONU, Antonio Guterres, va vizita săptămâna viitoare Rusia, unde va fi primit de Vladimir Putin, iar două zile mai târziu va merge în Ucraina, unde se va întâlni cu preşedintele ucrainean, Volodimir Zelenski, notează AFP. Liderul ONU, la Moscova și Kiev "Marţi, 26 aprilie, secretarul general al ONU, Antonio Guterres, va sosi la Moscova pentru discuţii cu ministrul rus de externe, Serghei Lavrov. El va fi primit şi de preşedintele Vladimir Putin", a declarat vineri purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov. ONU a confirmat ulterior această vizită, care va marca prima întâlnire dintre Antonio Guterres şi Vladimir Putin de la începutul ofensivei ruse în Ucraina. Citește și: Ucraina lasă să se înțeleagă, prin ministrul de Externe Kuleba, că a fost ajutată militar în mod „inteligent” de România: Ne deranjează doar ipocrizia, dar nu e cazul României Şeful ONU va vizita apoi Ucraina unde "va avea o întâlnire cu ministrul de externe Dmitro Kuleba şi va fi primit de preşedintele Volodimir Zelenski la 28 aprilie", a anunţat Organizaţia într-un comunicat. De asemenea, Antonio Guterres intenţionează să se întâlnească la faţa locului cu echipele agenţiilor ONU "pentru a discuta despre o consolidare a ajutorului umanitar destinat ucrainenilor". Antonio Guterres le-a trimis marţi scrisori preşedintelui Putin şi omologul său ucrainean, Volodimir Zelenski, cerând să fie primit la Moscova şi Kiev. ONU, irelevantă în criza ucraineană De la începutul intervenţiei ruse în Ucraina la 24 februarie, ONU a fost marginalizată în conflict, printre altele din cauza rupturii provocate de această criză între cei cinci membri permanenţi ai Consiliului de Securitate, din care Moscova face parte împreună cu Washington, Paris, Londra şi Beijing. De când Antonio Guterres a afirmat că Rusia încalcă Carta ONU prin trimiterea de trupe în Ucraina, preşedintele rus a declinat orice contact cu şeful ONU, refuzând să discute cu acesta la telefon. Antonio Guterres a avut, de asemenea, puţine contacte cu preşedintele ucrainean, cu care a purtat o singură convorbire telefonică, la 26 februarie. Marţi, el a denunţat noua ofensivă rusă în estul Ucrainei şi a cerut ambelor părţi să înceteze lupta pentru o "pauză umanitară" de patru zile cu ocazia Paştelui ortodox.

România a ajutat militar Ucraina, inteligent (sursa: Inquam Photos/Octav Ganea)
Internațional

România a ajutat militar Ucraina, "inteligent"

România a ajutat militar Ucraina, "inteligent". Ministrul ucrainean de Externe, Dmitro Kuleba, a afirmat, vineri, că ţara sa nu comentează legat de ajutorul militar primit, adăugând că, de la începerea războiului, România a avut "o politică inteligentă". România a ajutat militar Ucraina, "inteligent" "Armelor, ca şi banilor le place liniştea şi nu comentăm legat de ceea ce primim şi de unde, dacă nu există un anunţ oficial în legătură cu asta", a punctat şeful diplomaţiei de la Kiev, aflat în vizită la Bucureşti, în conferinţa de presă comună cu ministrul Bogdan Aurescu. El a menţionat că "politica adoptată de România de la 24 februarie este una inteligentă". "Restul, puteţi interpreta dumneavoastră", a transmis Kuleba. Legat de un eventual ajutor cu armament pentru Ucraina, Bogdan Aurescu a afirmat: "Lucrurile sunt într-o evoluţie permanentă şi nu cred că se cuvine să vorbim în spaţiul public despre aceste lucruri". "România şi-a arătat adevărata faţă, de prieten" "Lăsăm la latitudinea ţării să aleagă cum ne poate ajuta, este alegerea voastră suverană, este interesul vostru naţional. În unele cazuri vedem că unele ţări pot să ajute, dar nu vor, pentru că nu vor să supere Rusia. Când vedem că acesta este cazul, atunci facem presiuni. Nu este cazul României", a completat Dmitro Kuleba. El a adăugat că nu acceptă "ipocrizia". "Ni se poate spune . (...) Ce nu acceptăm este ipocrizia. Din fericire, acesta nu este cazul României. România a fost foarte onestă, cu o minte deschisă, prietenoasă şi săritoare încă de la începutul războiului", a evidenţiat ministrul ucrainean de Externe. Războiul este momentul adevărului, a declarat, vineri, ministrul ucrainean de Externe, Dmitro Kuleba, adăugând că, în acest context, "România şi-a arătat adevărata faţă, o faţă de prieten". Kuleba: "Nu vom uita niciodată" Kuleba, aflat în vizită la Bucureşti, a fost primit de premierul Nicolae Ciucă şi a avut convorbiri cu ministrul de Externe român, Bogdan Aurescu. "Războiul este momentul adevărului, atunci vezi adevărata faţă a cuiva, iar România şi-a arătat adevărata faţă, o faţă de prieten. Nu doar a vorbit, ci a şi acţionat. Citește și: VIDEO În ajun de Paște, cecenii lui Putin au „eliberat” Mariupolul strigând „Allahu Akbar” Nu vom uita niciodată", a afirmat şeful diplomaţiei de la Kiev, în conferinţa de presă comună cu Aurescu. El a adăugat că Ucraina va învinge. "Nu vă îndoiţi, vom câştiga, dar pentru a reuşi cât mai curând trebuie să cooperăm cât mai repede, pe toate palierele", a subliniat Dmitro Kuleba. 800.000 de ucraineni au intrat în România "Ucraina trebuie să câştige acest război şi sunt convins că îl va câştiga", a declarat şi ministrul Aurescu. El a adăugat că toţi ucrainenii ucişi "sunt fraţii şi surorile noastre, părinţii şi copiii noştri". Aurescu a menţionat sprijinul acordat de România în investigaţia din Ucraina a Curţii Penale Internaţionale. Până în prezent, au intrat pe teritoriul României aproximativ 800.000 de ucraineni care fugeau de război, a informat ministrul Aurescu, care a precizat că a discutat cu omologul său de la Kiev despre deschiderea de noi puncte de frontieră între cele două ţări. Bătălia finală pentru Europa Ministrul român de Externe a afirmat că, în perspectiva aderării Ucrainei, Uniunea Europeană "trebuie să arate viziune, să arate curaj". "De fiecare dată când preşedintele Putin încearcă să oprească Ucraina din dezvoltare, din procesul de integrare europeană, nu face decât să grăbească aceste procese", a subliniat Dmitro Kuleba. El a completat că ceea ce se întâmplă în prezent nu este doar "o nouă încercare a Rusiei de a-şi menţine influenţa în regiune sau de a opri Ucraina". "Este bătălia finală, bătălia finală pentru dreptul tuturor naţiunilor europene (...) de a trăi în pace, prosperitate, ca parte a unei Europe libere. Nu am îndoieli că vom câştiga. Ucraina va câştiga", a evidenţiat şeful diplomaţiei de la Kiev. Securitate comună la Marea Neagră Kuleba a mai transmis că, pentru a câştiga cât mai devreme, ţara sa are nevoie de sprijin de la parteneri. "Felicit Guvernul României, care a avut o politică inteligentă de la începutul agresiunii, pentru a fi alături de Ucraina. Toţi împărţim Marea Neagră. Acest război are legătură şi cu viitorul regiunii Mării Negre. Securitatea noastră este securitatea dumneavoastră. Ne ajutaţi pe noi, dar vă ajutaţi şi pe dumneavoastră. Daţi-ne tot ce avem nevoie pentru a lupta şi pentru a câştiga", a subliniat el. Cei din Europa care cred că acesta este doar un război între Rusia şi Ucraina nu trebuie să fie "naivi", a spus Dmitro Kuleba. "Noi, în Europa Centrală şi de Est nu suntem naivi, noi ştim istorie", a completat el. Ministrul ucrainean de Externe a mulţumit României că a primit cetăţeni din ţara sa care au fugit de război. "Aceşti oameni ar fi putut fi victime ale crimelor de război. Faptul că i-aţi primit i-a salvat", a punctat el.

Anul trecut, Norvegia a produs 102 milioane metri cubi de petrol şi 113 miliarde mc de gazenaturale, adică aproape 4 milioane de barili echivalent petrol pe zi, uşor peste nivelul din 2020 - Foto: Wikimedia Commons
Eveniment

Norvegia crește producția de gaze naturale, în timp ce Europa se luptă să scape de dependența de Rusia

Norvegia crește producția de gaze naturale, deși în urmă cu o lună premierul Jonas Gahr Støre anunțase că este imposibil acest lucru pe termen scurt. La începutul lunii martie premierul norvegian anunțase că țara sa „produce deja la capacitate maximă și nu poate majora livrările”. „Guvernul este în contact cu companiile însărcinate cu producția și exportul prin gazoducte și acestea livrează, în prezent, capacitate maximă”, spunea Gahr Støre. „Nu putem lua o decizie de a majora de pe o zi pe alta deoarece producția este la maximum”, a adăugat premierul norvegian. Și totuși, Norvegia crește producția de gaze naturale Și cu toate acestea, în luna martie, Norvegia a reușit o creștere cu 6,3 % față de ceea ce prognozase, încercând astfel să contrabalanseze în Europa ponderea gazului importat din Rusia. Regatul nordic, care este cel mai mare producător de petrol și gaze din Europa de Vest, și-a crescut producția de gaze naturale cu 6% în martie, comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut. Conform Direcției Norvegiane de Petrol (NPD), este vorba de o creștere cu 6,3% peste ce se prognozase anterior. Citește și: Estonia și Letonia, primele țări europene care califică oficial acțiunile Rusiei în Ucraina drept genocid Conform analistei Tsvetana Paraskova de la oilprice.com, gazul din Norvegia a fost la mare căutare în Europa, încă din toamna anului trecut, când criza energetică de pe continent a dus la creșterea vertiginoasă a prețurilor la gazele naturale și la electricitate. Efort maxim pentru a crește producția de gaze pentru Europa Norvegia nu este membră UE, însă este un aliat al blocului comunitar și se regăsește pe lista așa-numitor „națiunilor neprietenoase” a lui Vladimir Putin. Tocmai de aceea, în plin conflict ucrainean, a făcut eforturi considerabile pentru creșterea cât mai mult posibil a ofertei de gaze naturale pentru a regla piața energetică europeană. La doar trei săptămâni după invazia rusă a Ucrainei, cea mai mare companie energetică norvegiană, Equinor a declarat că, împreună cu partenerii săi și autoritățile locale, va face eforturi considerabile pentru a acoperi cererea de gaze naturale din Europa. În urmă cu o lună, premierul norvegian Jonas Gahr Støre, nu credea că țara sa poate crește rapid producția de gaze naturale pentru a contracara dependența continentului european de gazul rusesc - Foto: Flickr Mai mult, ministerul Petrolului și Energiei din Norvegia i-a aprobat companiei Equinor o creștere în lunile de vară a producției și a exporturilor în trei dintre cele mai importante zăcăminte de gaze: Troll, Oseberg și Heidrun. Norvegia extrage gaz la capacitate maximă Kjetil Hove, vicepreședinte executiv, Exploration & Production Norway, declara la mijlocul lunii martie că se pune accent pe menținerea unor operațiuni sigure și eficiente în instalațiile norvegiene pentru a rămâne un furnizor de încredere de energie pentru piețele din Europa într-o situație extrem de provocatoare. „În dialog strâns cu autoritățile și partenerii noștri, luăm acum la măsuri pentru a menține nivelul ridicat de producție din iarnă”, a spus Kjetil Hove. Mai mult, Equinor intenționează să repornească instalația Hammerfest LNG pe 17 mai, după ce un incendiu izbucnit în septembrie 2020 a închis facilitatea. În ianuarie 2022, compania amânase data de repornire, stabilită pentru sfârșitul lunii martie, până la mijlocul lunii mai, din cauza tendinței de creștere a numărului de infecții cu virusul Omicron înregistrată la începutul acestui an. Magnus Frantzen Eidsvold, purtătorul de cuvânt al Equinor a confirmat de curând pentru publicația Barents Observer că data de repornire a Hammerfest LNG din 17 mai. Norvegia asigură 20% din gazul pentru piața europeană Norvegia este al doilea furnizor de gaze naturale al Europei, după Rusia. Grație imenselor zăcăminte offshore, regatul scandinav acoperă în prezent circa 20% din consumul european de gaze naturale, față de 45% în cazul Rusiei. Anul trecut, Norvegia a produs 102 milioane metri cubi de petrol şi 113 miliarde mc de gazenaturale, adică aproape 4 milioane de barili echivalent petrol pe zi, uşor peste nivelul din 2020. Previziunile arătau că această cifră va creşte progresiv, până la 4,33 milioane barili echivalent petrol pe zi, în 2024. Și cu toate acestea, în luna martie Norvegia a reușit o creștere cu 6,3 % față de ceea ce prognozase, încercând astfel să contrabalanseze în Europa ponderea gazului importat din Rusia. Un gazoduct, Baltic Pipe, care va lega Norvegia de Polonia, via Danemarca, este în prezent aproape terminat, urmând a fi gata spre sfârșitul anului. Această conductă va permite aprovizionare cu 10 miliarde de metri cubi de gaze spre Polonia în fiecare an, ceea ce înseamnă jumătate din consumul acestei țări. România, al doilea producător de gaze naturale din UE, după Olanda România, spre exemplu, consumă anual 11-12 miliarde de metri cubi de gaze naturale, 80% dintre acestea provenind din producția proprie. Totuși, în următorii ani consumul ar putea creşte cu 8 miliarde de metri cubi: 4,4 miliarde metri cubi din conectarea populaţiei la gaze şi restul din punerea în funcţiune de noi capacităţi de cogenerare a energiei electrice. Însă România este și al doilea producător de gaze din Uniunea Europeană, după ieşirea Marii Britanii din blocul comunitar, cu rezerve dovedite de 100 miliarde metri cubi şi cea mai mare parte a resurselor de gaze naturale situate în Transilvania, cu o pondere de aproximativ 75%. În Marea Neagră estimările merg până la o rezervă de 200 de miliarde de metri cubi.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră