marți 24 martie
Login Contact
DeFapt.ro

Autor: Alex Preda

2051 articole
Alex Preda

Eveniment

Eliminarea pensiilor parlamentare speciale, făcută pompieristic

Eliminarea pensiilor parlamentare speciale, făcută pompieristic. Curtea Constituţională a României a explicat, joi, că legea prin care au fost eliminate pensiile speciale ale parlamentarilor a fost adoptată într-o singură zi, "cu încălcarea tuturor termenelor", "ceea ce reprezintă o afectare a procedurii de adoptare în ansamblul său". Eliminarea pensiilor parlamentare speciale, făcută pompieristic Potrivit unui comunicat al CCR, în şedinţa de joi, Curtea Constituţională, în cadrul controlului legilor posterior promulgării, cu majoritate de voturi, a admis excepţia de neconstituţionalitate şi a constatat că Legea 7/2021 pentru modificarea Legii 96/2006 privind Statutul deputaţilor şi al senatorilor este neconstituţională. Curtea a precizat că, potrivit articolului 76 alineatul (3) din Constituţie, "la cererea Guvernului sau din proprie iniţiativă, Parlamentul poate adopta proiecte de legi sau propuneri legislative cu procedură de urgenţă, stabilită potrivit regulamentului fiecărei Camere". "Atingere adusă însăşi unei valori fundamentale a statului" "Este o exigenţă constituţională ca scurtarea termenelor procedurale şi accelerarea parcursului legislativ să se realizeze numai în cadrul procedurii de urgenţă - art. 76 alin. (3), şi nu a celei generale - art.75. Or, legea criticată a fost adoptată în cadrul procedurii generale într-o singură zi, cu încălcarea tuturor termenelor, ceea ce reprezintă o afectare a procedurii de adoptare în ansamblul său. Citește și: Rusia încearcă să-i distrugă pe ultimii apărători la combinatul siderurgic Azovstal din Mariupol, acuză Kievul Respectarea art. 75 şi art. 76 alin. (3) din Constituţie constituie fundamentul dezbaterilor democratice din Parlament şi, prin substratul lor de valoare, presupun un schimb de idei între cei ce exercită suveranitatea naţională", a indicat CCR. Conform judecătorilor CCR, evitarea sau limitarea dezbaterilor parlamentare prin scurtarea nejustificată a termenelor, fără a respecta prevederile constituţionale obiective şi exprese în acest sens, denotă "o atingere adusă însăşi unei valori fundamentale a statului şi anume a caracterului său democratic". Încălcarea principiului securităţii juridice Prin urmare, Curtea a constatat încălcarea dispoziţiilor constituţionale ale articolului 1 alineatul (3) în componenta referitoare la democraţie, articolului 1 alineatul (5) în componenta referitoare la securitatea juridică a persoanei, precum şi ale articolului 75 şi articolului 76 alineatul (3) privind desfăşurarea procedurii parlamentare de adoptare a legilor. CCR a reţinut şi încălcarea principiului securităţii juridice. Peste 70 de foşti parlamentari au acţionat în instanţă Legea 7/2021 pentru modificarea Legii 96/2006 privind Statutul deputaţilor şi al senatorilor prin care au fost eliminate pensiile speciale. Excepţiile de neconstituţionalitate au fost transmise de la instanţe din toată ţara, respectiv Tribunalul Arad, Alba, Bistriţa-Năsăud, Cluj, Hunedoara, Ialomiţa, Ilfov, Maramureş, Sălaj, Suceava, Timiş şi Curtea de Apel Timişoara. În februarie 2021, Plenul Parlamentului a abrogat pensiile speciale ale senatorilor şi deputaţilor.

Eliminarea pensiilor parlamentare speciale, făcută pompieristic (sursa: ccr.ro)
Zelenski îl primește pe preşedintele german, care a vizitat și Bucureștiul (sursa: Inquam Photos/George Călin)
Eveniment

Zelenski îl primește pe preşedintele german

Zelenski îl primește pe preşedintele german. Frank-Walter Steinmeier a discutat telefonic cu preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski şi cei doi şefi de stat au rezolvat o dispută privind o vizită a primului la Kiev care fusese refuzată, a anunţat joi biroul prezidenţial de la Berlin, relatează dpa. Zelenski îl primește pe preşedintele german Steinmeier intenţiona să efectueze o vizită în capitala Ucrainei împreună cu şefii de stat din Polonia, Letonia, Estonia şi Lituania la jumătatea lui aprilie, dar i s-a spus cu puţin timp înainte de plecare să nu mai vină. Citește și: Rusia încearcă să-i distrugă pe ultimii apărători la combinatul siderurgic Azovstal din Mariupol, acuză Kievul Decizia Kievului a venit în contextul criticilor faţă de legăturile lui Steinmeier cu Rusia şi a eşecului său în perioada sa ca ministru de externe de a ţine cont de avertismentul statelor est-europene privind pericolul unei agresiuni ruse, notează dpa. Steinmeier și Scholz, invitați la Kiev Steinmeier şi-a exprimat "solidaritatea, respectul şi sprijinul pentru lupta curajoasă a poporului ucrainean împotriva agresorului rus" în conversaţia cu Zelenski şi ambii şefi de stat au descris discuţia drept "foarte importantă" şi "foarte bună", a comunicat biroul prezidenţial. Aceasta a adăugat că atât Steinmeier, cât şi cancelarul Olaf Scholz au fost invitaţi la Kiev. Scholz, care a fost acuzat de Zelenski că nu face suficient pentru a sprijini lupta Ucrainei împotriva Rusiei, a refuzat în mod repetat invitaţiile conducerii de la Kiev, afirmând că problema creată de vizita refuzată a lui Steinmeier îl împiedică să dea curs invitaţiei. Valuri politice în Germania Această situaţie a creat o oportunitate pentru liderul conservator al opoziţiei Friedrich Merz, care a devenit în această săptămână primul politician german de prim-rang care s-a deplasat la Kiev. Alţii, printre care ministrul de externe Annalena Baerbock şi preşedinta Bundestag, Bärbel Bas, şi-au anunţat de asemenea intenţia de a merge la Kiev. O purtătoare de cuvânt a declarat pentru dpa joi că Bärbel Bas intenţionează să călătorească în Ucraina la invitaţia omologului ucrainean, Ruslan Stefanciuk, pentru a discuta despre comemorarea comună a victimelor celui de Al Doilea Război Mondial. În calitate de preşedintă a Budenstag, Bas deţine a doua cea mai importantă funcţie din Germania după Steinmeier. Comemorarea victimelor din Al Doilea Război Mondial are loc în Ucraina pe 8 mai.

Ungaria, cal troian rusesc în UE (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Ungaria, cal troian rusesc în UE

Ungaria, cal troian rusesc în UE. Reprezentanţii statelor UE nu au ajuns miercuri la un acord cu privire la un embargo asupra petrolului şi produselor petroliere importate din Rusia, o nouă întâlnire urmând să se desfăşoare joi, potrivit unor surse citate de Reuters. Ungaria, cal troian rusesc în UE Bulgaria, Ungaria, Republica Cehă şi Slovacia se numără printre ţările care au manifestat obiecţii. Conform unui document al Comisiei Europene consultat de agenţia EFE, Comisia Europeană a propus excepţii pentru Ungaria şi Slovacia, astfel încât acestea să aplice embargoul cu un an întârziere faţă de celelalte state membre. Citește și: Circa 600 de oameni au murit în bombardamentul asupra teatrului din Mariupol, susține Associated Press Slovacia a cerut, însă, o perioadă de exceptare de trei ani, în timp ce Ungaria a anunţat că nu sprijină propunerea Comisiei Europene în forma actuală, întrucât aceasta i-ar afecta grav securitatea energetică. Ungaria ar putea susţine măsurile propuse numai dacă petrolul importat din Rusia prin conducte va fi exceptat de la sancţiuni, a precizat ministrul de externe ungar Peter Szijjarto. Bulgaria se sperie de costuri foarte mari Bulgaria a anunţat la rândul ei că va cere Comisiei Europene excepţii în aplicarea embargoului asupra petrolului rusesc. Vicepremierul bulgar Assen Vassilev a declarat că, din punct de vedere tehnologic, Bulgaria s-ar putea descurca fără petrolul rusesc, dar un asemenea embargo va avea ca efect creşterea semnificativă a preţurilor combustibililor. Republica Cehă a transmis că, la fel ca Slovacia, va cere o perioadă de exceptare, de 2-3 ani, pentru ca în acest timp să-şi poată creşte capacitatea de transport a conductelor petroliere. Germania e de acord, dar atrage atenția asupra prețului În noul pachet de sancţiuni împotriva Rusiei după invazia acesteia în Ucraina, Comisia Europeană a propus miercuri un embargo asupra petrolului rusesc care să intre în vigoare după şase luni şi un embargo asupra produselor petroliere care să intre în vigoare de pe 31 decembrie 2022. Ministrul german al Economiei, Robert Habeck, a declarat că ţara sa este de acord cu aceste propuneri, atenţionând totuşi că un asemenea embargo ar putea antrena dificultăţi de aprovizionare cu combustibili şi creşterea preţurilor acestora.

Transnistria acuză atacuri teroriste din Ucraina (sursa: mfa-pmr.org)
Internațional

Transnistria acuză atacuri teroriste din Ucraina

Transnistria acuză atacuri teroriste din Ucraina. Vitali Ignatiev, care deţine funcţia de ministru de Externe în guvernul autoproclamat al Transnistriei, a declarat miercuri într-un interviu acordat prin videoconferinţă agenţiei Reuters că "situaţia este alarmantă, deoarece Transnistria a suferit atacuri teroriste". Transnistria acuză atacuri teroriste din Ucraina Ignatiev a reluat acuzaţiile separatiştilor transnistreni, care acuză Ucraina că se află în spatele unor incidente semnalat începând de săptămâna trecută. El a afirmat că marţi a fost doborâtă încă o dronă încărcată cu explozibili, intrată în Transnistria de pe teritoriul ucrainean. Citește și: Circa 600 de oameni au murit în bombardamentul asupra teatrului din Mariupol, susține Associated Press "Sincer, nu văd niciun motiv din care partea ucraineană să utilizeze astfel de metode împotriva Transnistriei. Transnistria nu ameninţă Ucraina. Am spus de mai multe ori că suntem un stat absolut paşnic", a susţinut reprezentantul administraţiei secesioniste de la Tiraspol. El a criticat Uniunea Europeană pentru ajutorul militar promis Republicii Moldova. UE, sprijin militar pentru Moldova Preşedintele Consiliului European, Charles Michel, a făcut miercuri o vizită la Chişinău, unde a declarat că UE Uniunea Europeană are "datoria" să susţină Republica Moldova şi a afirmat că Bruxellesul ia în considerare un sprijin militar suplimentar pentru autorităţile moldovene. Ignatiev a comentat că "astfel de declaraţii, astfel de acţiuni nu contribuie la calm, ci dimpotrivă, contribuie la tensiuni şi afectează normalizarea situaţiei. Separatiştii pro-ruşi au respins cererea agenţiei Reuters de a relata din Transnistria, afirmând că toate acreditările jurnaliştilor străini au fost sistate după atacurile de săptămâna trecută. Întrebat dacă poate exclude posibilitatea ca Rusia să îşi folosească baza militară din Transnistria pentru a ataca Ucraina, Ignatiev a răspuns că nu poate vorbi în numele Moscovei. Pretextul: conflictul transnistrean "nerezolvat" El s-a distanţat însă de remarcile unui general rus care a afirmat săptămâna trecută că unul din obiectivele războiului este de a ocupa teritorii ucrainene astfel încât să facă legătura cu Transnistria. "Cred că în astfel de condiţii dificile, trebuie să fim foarte atenţi cu declaraţiile. Şi chiar mai atenţi cu acţiunile", a comentat Ignatiev în interviu. Reprezentantul separatiştilor a apreciat cererea Republicii Moldova de a adera la UE drept "ruptă de realitate" şi a avertizat că astfel s-ar crea un risc suplimentar de izbucnire a unor noi conflicte, deoarece Chişinăul a luat decizia "unilateral": "Moldova şi Transnistria sunt într-o stare de conflict nerezolvat (...) Un conflict nerezolvat înseamnă probabil că Moldova ar trebui mai întâi să rezolve conflictul şi abia apoi să îşi decidă viitorul politic".

Putin duce Rusia în război rece (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Putin duce Rusia în război rece

Putin duce Rusia în război rece. Preşedintele rus a discutat despre situaţia din Ucraina cu omologul său francez Emmanuel Macron într-o convorbire telefonică desfăşurată marţi, prilej cu care i-a cerut Occidentului să exercite presiuni asupra Kievului pentru a opri ceea ce liderul de la Kremlin a numit "atrocităţi", au relatat agenţiile de presă ruse, citate de Reuters. Putin duce Rusia în război rece Putin i-a transmis lui Macron că Occidentul ar putea contribui la încetarea "crimelor de război şi a bombardării masive a oraşelor şi aşezărilor din Donbas". Rusia respinge acuzaţiile de crime de război comise de forţele sale în Ucraina şi a învinovăţit naţionaliştii şi "neonaziştii" ucraineni pentru decesele din rândul civililor, acuzaţie respinsă de Kiev şi Occident. "Occidentul ar putea ajuta la stoparea acestor atrocităţi prin exercitarea influenţei adecvate asupra autorităţilor de la Kiev şi prin oprirea livrărilor de arme către Ucraina", a menţionat Kremlinul, potrivit agenţiei de presă ruse RIA. Macron și Putin, zeci de convorbiri telefonice De asemenea, liderul rus i-a spus lui Emmanuel Macron că Moscova este în continuare pregătită pentru dialog cu Ucraina. Preşedinţii francez şi rus au avut numeroase convorbiri în ultimii ani - de aproape 20 de ori din decembrie 2021, inclusiv de opt ori de la începutul războiului la 24 februarie - dar nu şi-au mai vorbit după descoperirea masacrului de la Bucea, în regiunea Kievului, la începutul lunii aprilie. Rusia îşi numeşte agresiunea asupra Ucrainei drept "operaţiune specială pentru denazificarea" ţării vecine şi pentru protejarea comunităţii rusofone din estul acesteia, acuzaţie considerată de Kiev şi Occident drept un pretext pentru invadarea Ucrainei. Rogozin anunță retragerea Roscosmos de pe SSI Pe de altă parte, Rusia a confirmat că se va retrage de pe Staţia Spaţială Internaţională (ISS), probabil în următorii doi ani, din cauza sancţiunilor impuse asupra sa după declanşarea invaziei din Ucraina, transmite marţi Live Science. Citește și: Patriarhul Chiril al Moscovei: Rusia nu a atacat niciodată pe nimeni, doar și-a apărat granițele "Decizia a fost deja luată şi nu suntem obligaţi să discutăm despre ea în mod public", a declarat sâmbătă directorul general al Agenţiei spaţiale ruse, Dmitri Rogozin, pentru postul de televiziune Rossia-24 TV, conform agenţiei de presă ruse TASS. Rogozin nu a precizat când implicarea Rusiei în proiectul ISS se va încheia, dar a afirmat că Roscosmos va anunţa acest lucru cu cel puţin un an înainte, "în conformitate cu obligaţiile noastre". Condiția Rusiei: ridicarea sancțiunilor Analişti ruşi în domeniul spaţial, citaţi de LiveScience, au amintit în acest context că Rusia oricum nu a fost de acord să-şi extindă participarea pe ISS dincolo de 2024, însă NASA şi ceilalţi parteneri internaţionali doresc în prezent extinderea proiectului ISS până cel puţin în anul 2030. Dmitri Rogozin, un politician cu experienţă considerat un apropiat al preşedintelui rus Vladimir Putin, anunţase deja din 24 februarie (a doua zi a invaziei ruse în Ucraina), printr-un mesaj pe Twitter, că orice sancţiuni internaţionale vor fi impuse Moscovei din cauza invaziei din Ucraina vor avea efectul de a "distruge" parteneriatul dintre NASA şi Roscosmos care menţine staţia orbitală operaţională. El a reafirmat acest lucru în urmă cu o lună, tot printr-un mesaj pe Twitter în care susţinea că relaţiile normale dintre partenerii ISS pot fi restabilite doar după "ridicarea completă şi necondiţionată a sancţiunilor ilegale" impuse Rusiei. De la Mir la Stația Spațială Internațională Primele module ale ISS au fost transportate pe orbită în 1998, iar la data lansării se credea că vor fi folosite pentru doar 15 ani. Misiunea ISS a fost însă extinsă, deşi în ultimii ani au început să apară probleme tehnice, în special în segmentul rusesc al avanpostului orbital, iar numeroşi experţi au avertizat cu privire la "îmbătrânirea" modulelor ISS, conform NBC News. SUA şi Rusia sunt principalii parteneri în proiectul ISS, iniţiat în urma colaborării dintre cele două superputeri spaţiale pe staţia orbitală Mir, de concepţie sovietică, în anii '90. Simplificând atribuţiile NASA şi Roscosmos legate de ISS, agenţia americană este responsabilă de asigurarea sistemelor vitale la bord pentru un echipaj de până la zece astronauţi, iar agenţia rusă este responsabilă de menţinerea ISS pe orbită prin aprinderea în mod regulat a motoarelor capsulei Soiuz ce este în permanenţă andocată la avanpostul orbital. Rusia ar putea avea propria stație spațială De asemenea, timp de mai mulţi ani, după retragerea flotei americane de navete spaţiale (2011), Rusia a controlat accesul pe ISS prin intermediul capsulelor Soiuz. În prezent, după intrarea în folosinţă a capsulelor americane Dragon, produse de SpaceX, Rusia nu mai are exclusivitatea asupra misiunilor de schimbare a echipajelor umane şi de aprovizionare a avanpostului orbital. În plus, în prezent NASA testează posibilitatea de a menţine ISS pe orbită prin activarea motoarelor capsulei cargou Cygnus, produsă de compania aerospaţială americană Northrop Grumman, ceea ce înseamnă că s-ar putea să nu mai fie nevoie deloc de implicarea Rusiei pe ISS. Rusia se află deja într-o fază avansată a planurilor de construcţie a unei noi staţii orbitale. Primul modul al acesteia, construit de corporaţia Energia, are un cost de cel puţin 5 miliarde de dolari şi ar putea să fie lansat pe orbită la orizontul anului 2025.

Ucraina cere embargo UE pe petrolul rusesc (sursa: Facebook/European Commission)
Internațional

Ucraina cere embargo UE pe petrolul rusesc

Ucraina cere embargo UE pe petrolul rusesc. Răspunsul Germaniei faţă de războiul declanşat de Rusia împotriva Ucrainei a fost ezitant în comparaţie cu cel al altor state europene, a declarat ministrul de externe ucrainean Dmitro Kuleba pentru publicaţia germană Frankfurter Allgemeine Zeitung, citată duminică de agenţia DPA. Ucraina cere embargo UE pe petrolul rusesc Berlinul trebuie "să-şi asume un rol de prim plan în Europa, mai ales în chestiuni de politică estică", a indicat ministrul ucrainean de externe, precizând că acest lucru trebuie să fie valabil atât în ce priveşte livrările de arme către Ucraina, cât şi în privinţa sancţiunilor contra Rusiei sau acordării statutului de ţară candidată la UE pentru Ucraina. Citește și: Moscova spune că „riscurile unui război nuclear, care nu ar trebui niciodată declanşat, trebuie menţinute la minimum”. De fapt, Putin sugerează ca SUA să nu se implice în Ucraina Pe ansamblu, spune Kuleba, Ucraina speră că guvernul german va lua "decizii curajoase, vizionare". Conform ministrului ucrainean, dacă preşedintele rus Vladimir Putin câştigă războiul "Europa nu se va bucura de stabilitate şi securitate decenii de acum înainte". În schimb, mai susţine Kuleba, dacă Ucraina iese victorioasă din acest război, aceasta va consolida Europa pentru viitor. Amenințarea cu armele nucleare, mai eficientă decât folosirea Comentând referirile ameninţătoare ale Rusiei asupra armelor nucleare, ministrul ucrainean a spus: "Aici este unde Rusia, unde regimul unui nebun aflat la cârmă, trebuie oprită. Pentru Putin, armele nucleare sunt cele mai eficiente înainte de a fi folosite. Ameninţarea este mai eficientă decât folosirea armelor". Ministrul Kuleba a postat duminică pe Twitter un mesaj în care afirmă că a avut o discuţie telefonică cu şeful diplomaţiei europene, Josep Borrell, căruia i-a spus că următorul pachet de sancţiuni ale UE împotriva Rusiei "trebuie să includă un embargo asupra petrolului", relatează CNN. În aceeaşi discuţie, mai notează ministrul ucrainean, acesta a "subliniat că nu poate exista nicio alternativă la acordarea statutului de candidată la UE pentru Ucraina".

Radev, omul lui Putin în Bulgaria (sursa: Facebook/Rumen Radev)
Internațional

Radev, omul lui Putin în Bulgaria

Radev, omul lui Putin în Bulgaria. Preşedintele Bulgariei, Rumen Radev, a avertizat duminică, în mesajul său de 1 mai, că războiul din Ucraina s-ar putea extinde în Europa, sau chiar în lume, consemnează agenţia DPA. Radev, omul lui Putin în Bulgaria Exploziile din Ucraina reverberează în "inima Europei" şi "riscul ca acest război să escaladeze într-unul paneuropean şi chiar mondial este real", a spus Radev, adăugând că se teme că "ţara noastră, căminele noastre, copiii noştri şi natura vor cădea victime ale acestei escaladări". Considerat a fi un politician prorus, preşedintele bulgar a estimat în continuare că este o "datorie patriotică" să nu permită implicarea Bulgariei în războiul din Ucraina. El este în opoziţie la acest capitol cu premierul bulgar, pro-occidentalul Kiril Petkov, care vrea ca Bulgaria să furnizeze arme Ucrainei. Socialiștii amenință cu ieșirea de la guvernare Coaliţia guvernamentală liberal-socialistă cvadripartită este divizată în chestiunea ajutorului militar pentru Ucraina. Citește și: Moscova spune că „riscurile unui război nuclear, care nu ar trebui niciodată declanşat, trebuie menţinute la minimum”. De fapt, Putin sugerează ca SUA să nu se implice în Ucraina Socialiştii ameninţă cu părăsirea guvernului dacă acesta decide să livreze Ucrainei arme şi muniţii. Parlamentul de la Sofia este aşteptat să se pronunţe miercuri dacă susţine sau nu oferirea unui astfel de ajutor pentru Ucraina.

Rușii trag asupra Ucrainei din Belarus (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Rușii trag asupra Ucrainei din Belarus

Rușii trag asupra Ucrainei din Belarus. Trupele ruse în Ucraina încearcă să ajungă la linia de demarcaţie a regiunii administrative Herson, în sudul ţării, pentru a crea condiţiile care să-i permită luarea cu asalt a oraşelor Mikolaiv (Nikolaev) şi Krivoi Rog (Kryvyi Rih), potrivit unui nou raport al înaltului comandament al armatei ucrainene privind evoluţiile de pe front, în cea de 67-a zi a invaziei ruse în Ucraina, informează EFE. Rușii trag asupra Ucrainei din Belarus Armata rusă ia măsuri pentru a-şi consolida potenţialul de atac şi a accelera ritmul ofensivei sale, transferă arme şi echipamente militare pe calea ferată din alte zone ale ţării, conform raportului citat. De asemenea, comandamentul ucrainean semnalează că "unele unităţi ale armatei belaruse acoperă frontiera în regiunile Brest şi Gomel". Citește și: Moscova spune că „riscurile unui război nuclear, care nu ar trebui niciodată declanşat, trebuie menţinute la minimum”. De fapt, Putin sugerează ca SUA să nu se implice în Ucraina Kievul estimează că există ameninţarea ca "Rusia să lanseze atacuri cu rachete împotriva infrastructurii militare şi civile din toată Ucraina de pe teritoriul Republicii Belarus". În regiunea Harkov, nord-est, Rusia "efectuează atacuri aeriene şi tiruri de artilerie" şi încearcă "operaţiuni ofensive în direcţia Izium", inclusiv transferul de arme şi persoane mobilizate de pe teritoriile republicilor autoproclamate Doneţk şi Lugansk. Nouă atacuri respinse într-o zi Atacurile aeriene ruseşti şi tirurile de artilerie continuă asupra aşa-numitelor "linii de contact" din regiunea Doneţk, care separă zonele proruse ale regiunii de cele care se află în mâinile ucrainenilor. Numai în regiunile Doneţk şi Lugansk, nouă atacuri inamice au fost respins în ultimele 24 de ore, fiind distruse opt tancuri, un sistem de artilerie, 24 vehicule blindate de luptă, un vehicul special şi cinci maşini (inclusiv două camioane cisternă pentru combustibil), afirmă armata ucraineană. Ucrainenii pot contraataca Potrivit ultimului buletin al Institutul pentru Studiul Războiului (ISW) din SUA, trupele ruse din Herson încearcă să-şi îmbunătăţească poziţiile tactice şi se regrupează pentru a relua ofensiva şi a captura graniţele administrative ale regiunii. Ruşii, potrivit acestuia, chiar dacă desfăşoară mai multe forţe spre Izium, "pare puţin probabil că vor fi capabili de noi progrese". "Pare din ce în ce mai puţin probabil ca forţele ruse să obţină succese majore în estul Ucrainei şi este posibil ca forţele ucrainene să poată efectua contraatacuri mai ample în zilele următoare", apreciază ISW.

Trolii ruşi, localizați la Sankt Petersburg (sursa: vice.com)
Internațional

Trolii ruşi, localizați la Sankt Petersburg

Trolii ruşi, localizați la Sankt Petersburg. Aceștia duc un război informaţional dintr-o fostă fabrică de armament, de unde vizează lideri occidentali şi răspândesc propaganda Kremlinului cu privire la Ucraina, a informat duminică guvernul britanic, care a comandat un studiu pe acest subiect, relatează AFP. Trolii ruşi, localizați la Sankt Petersburg Raportul, ai cărui autori nu au fost daţi publicităţii din motive de securitate, "arată modul în care Kremlinul utilizează această fabrică de troli pentru a-şi răspândi minciunile pe reţelele de socializare şi în comentariile site-urilor cu audienţă mare", indică Ministerul britanic de Externe într-un comunicat. Potrivit comunicatului, această campanie rusă de dezinformare "este gândită pentru a manipula opinia publică internaţională cu privire la războiul rus în Ucraina". Potrivit autorilor studiului, agenţi proruşi recrutează troli pe Telegram care sunt plătiţi pentru a ţinti conturile mass-media şi ale liderilor occidentali de pe social media şi a răspândi propaganda pro-Kremlin. Ținte: Boris Johnson, Olaf Scholz, dar și Daft Punk și Rammstein "Nu putem permite Kremlinului şi fabricilor sale de troli să ne invadeze spaţiile online cu minciunile lor", a reacţionat ministrul britanic de externe, Liz Truss. "Guvernul britanic şi-a alertat partenerii străini şi va continua să lucreze cu aliaţii săi şi platformele online pentru a combate operaţiunile ruseşti", a spus ea. Citește și: Moscova spune că „riscurile unui război nuclear, care nu ar trebui niciodată declanşat, trebuie menţinute la minimum”. De fapt, Putin sugerează ca SUA să nu se implice în Ucraina Printre liderii vizaţi se numără, printre altele, premierul britanic, Boris Johnson, cancelarul german, Olaf Scholz, sau şeful diplomaţiei europene, Josep Borell. Daft Punk, David Guetta şi grupul german de rock ("metal-industrial") Rammstein au fost, de asemenea, vizaţi în cadrul acestei campanii de dezinformare, foarte activă pe Instagram, YouTube şi Tiktok. "Cyber Front Z" și Evgheni Prigojin O altă tehnică utilizată de către aceşti troli constă în amplificarea şi conferirea unei vizibilităţi mai mari a postărilor utilizatorilor obişnuiţi şi care se încadrează liniei Kremlinului, relevă studiul. Acesta constituie un mijloc de a se sustrage măsurilor puse în aplicare de reţelele de social media pentru a combate dezinformarea pe platformele lor. O grupare cunoscută pe Telegram sub numele "Cyber Front Z" s-ar afla în centrul acestor manevre, care îşi are sediul într-o fostă fabrică de arme situată în Sankt Petersburg. Gruparea este suspectată de a avea legatură cu Evgheni Prigojin, un magnat apropiat Kremlinului acuzat în special că a jucat un rol în ingerinţa rusă în timpul alegerilor prezidenţiale americane din 2016, a indicat ministerul britanic. Prigojin se numără printre persoanele sancţionate de Londra pentru legăturile lor cu preşedintele rus Vladimir Putin, notează AFP.

Putin sugerează o nouă amenințare nucleară (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Putin sugerează o nouă amenințare nucleară

Putin sugerează o nouă amenințare nucleară. Rusia crede că riscurile unui război nuclear trebuie menţinute la minimum şi că orice conflict armat între puteri nucleare trebuie prevenit, a declarat sâmbătă un oficial rus din Ministerul de Externe, citat de agenţia TASS, relatează Reuters. Putin sugerează o nouă amenințare nucleară Vladimir Iermakov, şeful departamentului de neproliferare nucleară, a declarat că toate puterile nucleare trebuie să rămână la o logică prezentată în documentele oficiale menite să prevină războiul nuclear. Ministrul de externe rus Serghei Lavrov a declarat luni că Occidentul nu ar trebui să subestimeze riscurile ridicate ale unui conflict nuclear din cauza Ucrainei, dar ulterior SUA au precizat că nu cred că există o ameninţare ca Rusia să folosească arme nucleare, în pofida unei escaladări în retorica Moscovei. Iermakov a mai spus sâmbătă că principalele puteri nucleare trebuie să adere la logica instituită de documentele pe care le-au creat în comun. Rusia, ca de obicei, se vede ca fiind jucătorul onest El s-a referit la declaraţia comună publicată în ianuarie de Rusia, China, Regatul Unit, SUA şi Franţa - care sunt membre permanente ale Consiliului de Securitate al ONU - în care cele cinci ţări afirmă că o răspândire a armelor nucleare şi un război nuclear trebuie evitate. Citește și: Soldații ucraineni au găsit într-un transport cu aruncătoare de grenade, din Spania, cârnați și mesajul: „Vă urez victoria”. De la cine era mesajul "Riscurile unui război nuclear, care nu ar trebui niciodată declanşat, trebuie menţinute la minimum, în special prin prevenirea oricărui conflict armat între puteri nucleare. Rusia urmează în mod clar această înţelegere", a maia spus Iermakov sâmbătă, potrivit TASS. Dialogul privind stabilitatea strategică, înghețat Dialogul între Moscova şi Washington privind stabilitatea strategică este oficial "îngheţat", a adăugat Vladimir Iermakov. Potrivit acestuia, acele contacte ar putea fi reluate odată ce Rusia încheie ceea ce numeşte "operaţiunea militară specială" în Ucraina. Iermakov a mai spus că Moscova crede că SUA intenţionează să finalizeze proiecte pentru desfăşurarea de rachete cu rază scurtă şi medie în Europa şi în regiunea Asia-Pacific. El nu a prezentat dovezi pentru a-şi susţine afirmaţia, notează Reuters. "Apariţia unor astfel de arme în acele regiuni va înrăutăţi şi mai mult situaţia şi va alimenta cursa înarmării", a mai spus el, potrivit TASS.

Rusia transformă Donbas în teritoriu pustiu (sursa: Facebook/Volodimir Zelenski)
Internațional

Rusia transformă Donbas în teritoriu pustiu

Rusia transformă Donbas în teritoriu pustiu. Preşedintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, susţine că forţele ruseşti încearcă să elimine viaţa din Donbas, estul ţării, relatează DPA. Rusia transformă Donbas în teritoriu pustiu "În Donbas, ocupanţii fac tot posibilul pentru a elimina orice viaţă din acest teritoriu. Bombardamentele brutale constante, atacurile ruseşti constante asupra infrastructurii şi cartierelor rezidenţiale sunt dovada faptului că Rusia vrea ca acest teritoriu să fie pustiu", a afirmat el într-un mesaj video transmis la primele ore ale dimineţii de sâmbătă. Citește și: Relația dintre Moscova și Washington, în pragul ruperii: Pentagonul îl acuză de Putin de corupție morală și depravare criminală, Lavrov cere SUA și NATO să nu trimită arme în Ucraina În contextul în care bombardamentele Moscovei continuă, el şi-a exprimat de asemenea gratitudinea pentru sprijinul oferit de SUA, preşedintele american Joe Biden şi Congres pentru "un echivalent al celebrului program Lend-Lease, care va fi extrem de util în lupta împotriva Rusiei, împotriva invadatorilor ruşi". Programul de accelerare a ajutorului pentru Ucraina va contribui "la învingerea succesorilor ideologici ai naziştilor, care au început un război împotriva pământului nostru", a spus Zelenski în mesajul său video transmis pe reţeaua Telegram.

Moscova și Washington, aproape de război (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Moscova și Washington, aproape de război

Moscova și Washington, aproape de război. Pentagonul l-a acuzat vineri pe Vladimir Putin de depravare şi cruzime pentru modul în care forţele ruse se comportă în Ucraina, unde sunt acuzate că au ucis civili, inclusiv copii, transmite AFP. Moscova și Washington, aproape de război Întrebat în cadrul unui briefing de presă despre starea psihologică a preşedintelui rus în această etapă a conflictului, purtătorul de cuvânt al Departamentului Apărării, John Kirby, a părut să fie în pragul lacrimilor când a făcut referire la atrocităţile atribuite forţelor ruse. "Este greu să te uiţi la nişte filmări şi să îţi imaginezi că un lider serios ar putea face asta", a spus Kirby, cunoscut de obicei pentru stăpânirea de sine în faţa camerelor şi pentru calmul de care dovadă. "Nu îi cunosc starea psihologică, dar cred că putem vorbi despre corupţia sa morală", a adăugat el. "Este pur şi simplu inadmisibil" Calificând drept "prostii" argumentele "bizare" ale liderului de la Kremlin conform cărora acest război este purtat pentru a proteja minoritatea rusă de nazismul ucrainean, el a remarcat că este "dificil de împăcat această retorică cu ceea ce face în Ucraina oamenilor nevinovaţi împuşcaţi cu un glonţ în ceafă, cu mâinile legate la spate, femeilor, femeilor însărcinate ucise, spitalelor bombardate". "Este pur şi simplu inadmisibil", a adăugat John Kirby. Purtătorul de cuvânt al Pentagonului, care se află pe listă oficialilor americani sancţionaţi de Moscova, a devenit una din principalele feţe ale administraţiei americane de la începutul invaziei ruse prin conferinţele zilnice de presă pe care le organizează. Cruzimea lui Putin, subevaluată de Pentagon Oficialul american a recunoscut că Washingtonul nu se aştepta la asemenea violenţe comise asupra civililor ucraineni, în pofida brutalităţii operaţiunilor militare ruse din trecut, aşa cum a fost cazul în Cecenia sau Siria. "Ştiam că domnul Putin este capabil să apere ceea ce el consideră a fi interesele naţionale ale Rusiei cu sânge rece şi cu o hotărâre brutală", a spus el. Citește și: Găgăuzia sfidează Chișinăul: parlamentul local a adoptat propria lege prin care permite utilizarea panglicii Sfântul Gheorghe, interzisă în Republica Moldova "Nu ne-am dat seama cu adevărat de gradul de violenţă, cruzime şi, cum spuneam, de depravare, folosit în cazul oamenilor nevinovaţi, civili necombatanţi". Ucraina şi ţările occidentale au acuzat Rusia că a comis masacre şi crime de război după descoperirea a sute de cadavre în mai multe localităţi din regiunea capitalei Kiev, care a fost ocupată de forţele ruse în luna martie. Lavrov cere încetarea fluxului de arme NATO în Ucraina Pe de altă parte, ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, a cerut NATO şi SUA să înceteze să mai livreze arme Kievului, dacă "sunt cu adevărat interesate să rezolve criza ucraineană", relatează AFP. Într-un interviu publicat sâmbătă de agenţia oficială chineză Xinhua, Lavrov a afirmat de asemenea că ofensiva rusă din Ucraina se desfăşoară "conform planurilor". "Un flux continuu de arme de toate tipurile a intrat în Ucraina prin Polonia şi prin alte ţări ale NATO", a declarat şeful diplomaţiei ruse. "Dacă SUA şi NATO sunt cu adevărat interesate să rezolve criza ucraineană, atunci, înainte de orice, ele trebuie să se trezească şi să nu mai livreze arme şi muniţii regimului de la Kiev", a adăugat el. Ca de obicei, Moscova se laudă că totul merge bine Aproximativ 40 de ţări s-au reunit marţi în Germania, în jurul SUA, pentru a coordona accelerarea livrărilor de echipamente militare solicitate de Kiev. În contextul în care SUA şi Ucraina vorbesc despre o întârziere a ofensivei ruse în Donbas, a cărei cucerire totală a devenit prioritatea Moscovei, Lavrov a dat asigurări că ofensiva se derulează cum a fost prevăzută. "Operaţiunea militară specială care a început la 24 februarie se derulează în conformitate strictă cu planul. Toate obiectivele operaţiunii militare speciale vor fi atinse, în ciuda obstrucţionării adversarilor noştri", a spus el.

Biden distruge definitiv strategia lui Putin (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Biden distruge definitiv strategia lui Putin

Biden distruge definitiv strategia lui Putin. Preşedintele american Joe Biden va cere Congresului să deblocheze un ajutor suplimentar pentru Ucraina în valoare de 33 de miliarde de dolari, din care peste 20 de miliarde vor reprezenta ajutor militar. Restul pachetului de ajutor urmează să cuprindă 8,5 miliarde de dolari ca asistenţă economică directă pentru Ucraina şi trei miliarde, ajutor umanitar şi alimentar. Biden distruge definitiv strategia lui Putin Statele Unite nu pot "să stea deoparte" în conflictul din Ucraina, în pofida costului ajutorului lor militar oferit Kievului în faţa "atrocităţilor şi agresiunii" Rusiei, a declarat joi preşedintele american Joe Biden. "Noi nu atacăm Rusia. Noi ajutăm Ucraina să se apere singură în faţa agresiunii ruse, şi aşa cum (preşedintele rus Vladimir) Putin a ales să lanseze această invazie brutală, tot el poate alege să încheie această invazie brutală", a apreciat preşedintele SUA. Citește și: VIDEO Televiziunea rusă preia propaganda ISIS: Rușii care vor muri în războiul nuclear ajung în rai. Ceilalți vor deceda ca gândacii "Costul acestei lupte nu este ieftin, dar cedarea în faţa acestei agresiuni va fi mai costisitoare dacă o permitem să se întâmple", a motivat liderul de la Casa Albă decizia sa de a cere acest ajutor masiv pentru Ucraina, amintind că Washingtonul a livrat deja Ucrainei câte zece arme antitanc pentru fiecare blindat rusesc. Biden va trimite Congresului şi un pachet legislativ ce prevede noi măsuri împotriva oligarhilor ruşi, inclusiv folosirea fondurile sechestrate ale acestora pentru a finanţa ajutorul militar american destinat Ucrainei. Peskov invocă "instabilitatea" Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a afirmat joi mai devreme că această alianţă este pregătită să continue ani la rând furnizarea de ajutor militar Ucrainei în războiul acesteia din urmă cu Rusia, inclusiv prin facilitarea transferului de arme de producţie sovietică pentru armata ucraineană, dar şi a unor arme moderne occidentale, întrucât "există absolut posibilitatea ca acest război să se prelungească luni sau ani". Anterior, purtătorul de cuvânt al preşedintelui rus Vladimir Putin, Dmitri Peskov, declarase că "tendinţa de a pompa arme în Ucraina şi în alte ţări face parte din tipul de acţiuni care ameninţă securitatea continentului şi provoacă instabilitate". Peskov a răspuns astfel presei la o întrebare despre o declaraţie a şefei diplomaţiei britanice, Liz Truss, care a sugerat că este esenţial ca nu doar Ucraina să fie aprovizionată cu arme grele, ci şi Republica Moldova, Georgia şi ţările Balcanilor Occidentali. Declarațiile complete ale lui Biden "Fie sprijin Ucraina, fie stăm și ne uităm la agresiunea Rusiei. Zilnic, ucrainenii plătesc cu viețile lor. De aceea trebuie să contribum cu arme, muniție și financiar. E critic să livrăm sprijinul cât mai rapid. Am spus că nu vom trimit trupe americane, dar vom oferi un sprijin robust și că vom impune sancțiuni dure, că vom trimite trupe în estul Europei. Asta am și făcut. Nu atacăm Rusia, ci ajutăm Ucraina să se apere. Putin încă poate lua decizia de a opri această agresiune. Am furnizat Ucrainei informații pentru a se apăra de atacurile Rusiei, dar și armament defensiv. Aproape că am terminat ajutorul autorizat deja de Congres. De aceea, azi trimit Congresului o cerere suplimentară de finanțare pentru Ucraina, pentru nevoile critice de apărare în fața agresiunii. Asistența va furniza armament de infanterie, apărare anti-tanc, anti-aeriană, dar și medicamente, apă, mâncare. De asemenea, e vorba despre resurse financiare pentru ca Ucraina să poată plăti salariile și pensiile. Săptămâna viitoare mă voi afla în Alabama, voi vizita o fabrica Lookheed Martin, care produce Javelin. Față de aceste fonduri suplimentare, trimit în fața congresului un pachet de sancțiuni împotriva oligarhilor ruși. Vom pune mâna pe iahturile și casele lor luxoase. Vom pune în bețe în roate tehnocraților lui Putin. Aceștia sunt băieții cei răi. Vom schimba procedurile pentru a putea confisca mai ușor bunurile acestor oligarhi, fondurile să fie folosite la reconstrucție. Ieri Rusia a amenințat doi dintre aliații noștri că le taie gazul. Rusia a pretins de-a lungul timpului că este un partener de încredere. Energia reprezintă o armă pe care o folosesc împtriva celor care se opun acestor agresiuni. Ne bazăm și pe energia nucleară și suntem abia la început. Mă uit la asta ca la o oportunitate uriașă. În SUA, noi dezvoltăm și energia solară și alte resurse de energie. Am văzut câ atunci când dictatorii nu plătesc prețul pentru agresiunea lor, haosul pe care îl produc crește. Nu putem lăsa asta să se întâmple. Toată lumea trebuie să audă mesajul pe care i-l transmitem lui Putin: . Nimeni nu ar trebui să facă declarații despre utilizarea armelor nucleare. E iresponsabil din partea Rusiei. Asta arată eșecul lor în Ucraina. Polonia a anunțat că are suficiente rezerve de gaze. Vom lucra cu aliații noștri cărora le vindem gaze naturale ca să le redirecționeze către Bulgaria și Polonia."

Putin taie accesul Ucrainei prin România (sursa: gov.ro)
Internațional

Putin taie accesul Ucrainei prin România

Putin taie accesul Ucrainei prin România. În faţa intensificării ajutorului militar occidental către Kiev, Rusia şi-a ajustat strategia în Ucraina, vizând noduri de aprovizionare strategice - hangare de armament distruse, poduri şi căi feroviare ţintite - în timp ce îşi urmăreşte în continuare obiectivul de a prelua sub control o parte a teritoriului ucrainean, notează France Presse într-o amplă analiză miercuri. Putin taie accesul Ucrainei prin România A doua zi după o reuniune în Germania a circa 40 de ţări dedicată creşterii sprijinului militar destinat Ucrainei, armata rusă a afirmat miercuri că a distrus dintr-o lovitură o "mare cantitate" de arme livrate Kievului de către SUA şi de ţări europene. În ajun, un tir de rachete al forţelor ruse avariase podul rutier şi feroviar care traversează gura limanului în care se varsă râul Nistru şi care leagă Ucraina de România, potrivit lui Oleksandr Kamîşin, director al Căilor ferate ucrainene. Citește și: Încă o lovitură rusă în zona Transnistria: podul de la Zatoka, care lega Odesa de sudul Basarabiei și de România, distrus – probabil de rachete rusești Ruşii au lovit din nou acest pod miercuri. Instalaţiile feroviare din regiunea Vinniţa (centru-vest), un important nod ferovirar atât pentru liniile interne ale Ucrainei, cât şi pentru conexiunile cu străinătatea, fuseseră ţinta loviturilor ruseşti luni. Rușii vor să distrugă ajutorul occidental "Se intră într-o nouă etapă: ţările occidentale au anunţat o consolidare a sprijinului lor militar, deci din partea rusă trebuie lovite aceste capacităţi de întărire şi capacitatea ucrainenilor de a se aproviziona cu arme", subliniază Jean-Pierre Maulny, director adjunct al Institutului de relaţii internaţionale şi strategice (IRIS). "Ajutorul occidental are ca obiectiv să permită trupelor ucrainene să reziste sub bombardamentele ruseşti, deci pentru ruşi este o veste proastă şi ei încearcă să-i reducă amploarea", adaugă Pascal Ausseur, director general al Fundaţiei mediteraneene de studii strategice (FMES). În acest context, distrugerea podului care leagă România de Ucraina este departe de a fi un fapt lipsit de importanţă. Tăierea căilor de aprovizionare "Ei au vrut să taie fluxul de ajutor, de carburant în special, pentru Ucraina, trimis de ţările occidentale care tranzita prin România", remarcă George Scutaru, director general al New Strategy Center, un think tank român. O perspectivă care fusese schiţată încă din 21 aprilie de Richard D.Hooker, de la Centrul de studii american Atlantic Council, care prevedea o apropiată tăiere a căilor de comunicaţii, în special a celor utilizate pentru reaprovizionarea forţelor ucrainene. Rămâne de văzut acum până unde vor merge ruşii. Pentru moment, "ei lovesc infrastructuri feroviare, nu se constată că lovesc convoaie", notează o sursă militară franceză. Atu-ul Ucrainei: frontiera lungă Marja de manevră rusească ar putea de asemenea să fie limitată din motive geografice, Ucraina având "o frontieră lungă cu mai multe puncte de trecere", potrivit lui Benjamin Jensen, de la Centrul de studii strategice şi internaţionale (CSIS) din Washington. "În cel mai rău caz", ţările occidentale se vor adapta, mizând pe "expedieri mai mici care sunt mai dificil de urmărit", estimează analistul, chiar dacă "aceasta ia ceva mai mult timp pentru a fi apoi regrupate într-un singur loc în cazul unei operaţiuni de mare amploare". Ruşii îşi urmăresc astfel principalul lor obiectiv: să-şi asigure câştiguri teritoriale în estul Ucrainei, aflat în centrul conflictului. "Ei luptă pe două fronturi, ţintind în acelaşi timp noduri strategice şi preluând controlul asupra unei părţi a ţării", subliniază Maulny. Bombe puține, efect maxim Bombardarea nodurilor rutiere şi feroviare de aprovizionare face ca Moscova să câştige timp, afirmă Ausseur. "Aceasta nu necesită prea multe bombe, este mult mai rapid decât să reducă la cenuşă Harkovul, de exemplu, şi este eficient: izolezi teatrul de operaţiuni, demoralizezi trupele care sunt izolate şi le împiedici să aibă mijloace de a rezista cât mai mult timp posibil", a apreciat acelaşi expert. "Unităţile ucrainene care sunt desfăşurate în Donbas sunt expuse unei forme de întindere a liniilor lor logistice şi aceste linii sunt puternic expuse", relevă sursa militară franceză. Căderea Harkovului ar fi catastrofală La 63 de zile după începerea ofensivei ruse, problema unui ajutor semnificativ în materie de apărare aeriană, cerută aproape în fiecare zi de Kiev, rămâne în continuare în suspans, fără a se şti pentru cât timp. "Dacă la vară Harkovul cade şi va exista o înaintare rapidă, cum să fii sigur de crearea unui nou front care să reziste?", se întreabă Ausseur. "Totul se va baza pe fortificarea malului de vest al Niprului şi această fortificare nu se va putea realiza fără o capacitate de apărare aeriană întărită de partea ucraineană", adaugă el.

Marea Britanie a cumpărat petrol rusesc (sursa: Facebook/Boris Johnson)
Internațional

Marea Britanie a cumpărat petrol rusesc

Marea Britanie a cumpărat petrol rusesc. Regatul Unit a importat aproape două milioane de barili de petrol rusesc, evaluat la 220 de milioane de lire sterline (259 milioane de euro), de când a început războiul din Ucraina, la 24 februarie, dezvăluie o analiză a organizaţiei ecologiste Greenpeace, citată miercuri de EFE. Marea Britanie a cumpărat petrol rusesc De când Rusia a invadat Ucraina, la 24 februarie, nu mai puţin de opt petroliere au transportat ţiţei rusesc în Regatul Unit, iar un al nouălea care transportă 33.000 de tone de diesel rusesc se află în prezent ancorat în apropierea zonei de coastă din Immingham, comitatul Lincolnshire, în nord-estul Angliei, a mai menţionat organizaţia. Citește și: Europa cedează șantajului lui Putin: zece țări și-au deschis conturi în ruble la Gazprom, patru țări au și plătit gazul în moneda rusă Mai bine de patru cincimi din importurile de petrol au fost reprezentate de combustibil diesel rusesc, iar restul - de benzină. Regatul Unit depinde în prezent de Rusia în proporţie de 8% în ceea ce priveşte petrolul şi de 18% la importurile de diesel. Politică bipolară a Marii Britanii Cu toate că a promis un "sprijin de nezdruncinat" Ucrainei, premierul britanic Boris Johnson a lăsat uşa deschisă importurilor de ţiţei rusesc până la sfârşitul anului în curs. Guvernul britanic a interzis navele aflate în proprietatea Rusiei, gestionate de această ţară sau sub pavilion rus, însă combustibilii fosili de provenienţă rusească pot intra în continuare în Regatul Unit cu ajutorul camioanelor cisternă aflate în proprietatea altor naţiuni, aminteşte Greenpeace. Toate trimiterile de combustibili fosili de provenienţă rusească ce au ajuns în Regatul Unit de la începutul războiului din Ucraina au fost importate legal, ceea ce face ca interdicţia impusă de Londra asupra navelor ruse să fie simbolică, adaugă organizaţia.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră