sâmbătă 21 noiembrie
Login Contact
DeFapt.ro

Politică

5495 articole
Politică

Iulian Fota, numit secretar de stat în MAE

Iulian Fota a fost numit secretar de stat pentru afaceri strategice în cadrul Ministerului Afacerilor Externe, prin decizie a premierului Nicolae Ciucă. Decizia a fost publicată marţi în Monitorul Oficial. Mandatul lui Iulian Fota la MAE va începe pe 5 februarie, potrivit deciziei premierului. Citește și: Antena 3, în campanie pentru liderii AUR. George Simion și Călin Georgescu, mediatizați favorabil Tot printr-o decizie a prim-ministrului, Dănuţ Sebastian Neculăescu a fost eliberat din funcţia de secretar de stat la Ministerul Afacerilor Externe. Iulian Fota a fost numit secretar de stat pentru afaceri strategice în MAE Fota îi va lua locul lui Dănuț-Sebastian Neculăescu, care este eliberat din funcție începând cu 4 februarie. Citește și: Vladimir Putin: România și Polonia sunt o amenințare pentru Rusia Iulian Fota a fost șef al Colegiului Național de Informații al SRI, fost consilier prezidențial pentru securitate națională al președintelui Băsescu și este director al Institutului Diplomatic Român (IDR).

Iulian Fota, numit secretar de stat în MAE
Renate Weber anticipa tezele lui Putin: Noi i-am stârnit pe ruși cu instalarea scutului de la Deveselu
Politică

Renate Weber anticipa tezele lui Putin: Noi i-am stârnit pe ruși cu instalarea scutului de la Deveselu

Renate Weber anticipa tezele lui Putin: în 2018, într-un interviu pentru Q Magazine, ea susținea că scutul de la Deveselu este o provocare pentru Rusia. În plus, ea sugera că Statele Unite sunt interesate doar să vândă armament în România. Renate Weber anticipa tezele lui Putin „Cu Statele Unite e o altă poveste. Știu că e partenerul nostru strategic, dar nu prea înțeleg ce anume înseamnă asta. Să dăm bani în neștire pentru industria de armament americană? Sincer, nu cred că aveam nevoie de asta. Înțeleg că ne apără de ruși. Dar mi se pare că asta se întâmplă pentru că noi i-am stârnit pe ruși cu instalarea scutului. Apropos, totuși… e defensiv sau cum? Sunt convinsă că Rusia are un interes major să destabilizeze Uniunea Europeană, inclusiv destabilizând state membre, în diferite feluri, iar noi suntem o bună țintă, dar întrebarea mea e cum ne-au ajutat până acum americanii să contracarăm acțiunile rușilor? Cum ne-au ajutat să nu mai fim vulnerabili la manipulările lor? Cumva cumpărând armament? Așa pare”, a afirmat Weber, în septembrie 2018. Renate Weber este acum Avocatul Poporului. Citește și: Antena 3, în campanie pentru liderii AUR. George Simion și Călin Georgescu, mediatizați favorabil Tezele ei sunt vehiculate, acum, de Putin. El susține că sistemele de rachete instalate de SUA în România și Bulgaria sunt ofensive. Aurescu: Deveselu, strict defensiv „Acum, în România și Polonia vor fi în curând, dacă nu sunt deja instalate, sistemele de lansare a rachetelor, rachetele MK41 și Tomahawk pot fi instalate, ce nu constituie un sistem de antirachetă, sunt sisteme ofensive, de atac”, a spus Putin. În replică, ministrul român de Externe, Bogdan Aurescu, a afirmat că scutul de la Deveselu este strict defensiv: „ (Putin - n.red.) a spus încă o dată că scutul antirachetă din România și Polonia reprezintă o amenințare la adresa securității Rusiei. Este complet neadevărat. Este absurd să spui că un sistem pur defensiv, care nu este gândit către Rusia, ci către posibile amenințări cu rachete din afara spațiului euro-atlantic, reprezintă o amenințare pentru Rusia. Suntem gata să permitem Rusiei să verifice dacă sunt rachete ofensive în România. Nu sunt, asta e sigur”.

Ciolacu insistă cu plafonarea prețurilor: O să avem o discuție
Politică

Ciolacu insistă cu plafonarea prețurilor: O să avem o discuție

Ciolacu insistă cu plafonarea prețurilor: președintele PSD a spus că va discuta această problemă în ședința coaliției majoritare. Președintele PSD a fost întrebat, la Palatul Parlamentului, dacă este posibil ca în România să se reducă TVA la alimentele de bază. Ciolacu insistă cu plafonarea prețurilor "Am mai avut discuţia şi reducerea de TVA nu va avea impactul pe care ni-l dorim cu toţii. Poate o plafonare a preţurilor la produsele de bază într-o limită, pentru că nu poţi să o faci fără limită, că altfel declanşăm cu totul altceva. Este o discuţie. Nu am avut această discuţie în coaliţie şi astăzi o să avem această discuţie", a spus liderul PSD. El a menţionat că în România alimentele au deja "o reducere consistentă la TVA". Întrebat despre posibilitatea ca în urma plafonării preţurilor produsele de bază să fie şi raţionalizate, Marcel Ciolacu a răspuns: "În Ungaria aşa s-a făcut, este şi normal. Este şi normal, că nu poţi să cumperi cu camionul". PSD n-ar vrea să se blocheze cumulul pensie-salariu Preşedintele PSD a adăugat că în şedinţa coaliţiei se va discuta şi despre interdicţia cumulului pensiei cu salariul. Citește și: Cinci ani de la „Noaptea, ca hoții”: cei care au emis OUG 13/2017 sunt la putere "O să avem o discuţie în acest sens în coaliţie. O să mă uit şi eu pe proiectul de lege. L-am întrebat pe liderul de grup, nu este pe ordinea de zi, dar zilele acestea o să fie. Haideţi să vedem care este impactul. Data trecută, cel puţin în zona de administraţii locale era un impact destul de consistent, adică rămâneau descoperite UAT-urile mari, vorbesc de municipiile reşedinţă de judeţ. Haideţi să vedem impactul, să nu mai dăm legi şi să luăm decizii fără să cunoaştem întregul context", a explicat Ciolacu. Surse din PSD susțin că acest partid respinge proiectul PNL care elimină cumulul pensie-salariu la stat și permite creșterea opțională a vârstei de pensionare la 70 de ani.

Birocrația Camerei Deputaților crește cu un post de secretar general adjunct (surse)
Politică

Birocrația Camerei Deputaților crește cu un post de secretar general adjunct (surse)

Birocrația Camerei Deputaților crește cu un post de secretar general adjunct, arată surse din această instituție. În acest moment, aparatul Camerei este condus de un secretar general și de trei secretari adjuncți. Conducerea instituției urmează să înființeze al patrulea post. Funcționarii parlamentari fac parte din categoria celor care primesc pensii speciale. Birocrația Camerei Deputaților crește Secretar general al Camerei Deputaților este, din decembrie 2021, Silvia Mihalcea, iubita penalului PSD care conduce secretariatul general al Guvernului, Marian Neacșu. Mihalcea a absolvit dreptul la facultatea privată Universitatea Titulescu și are un master la Universitatea Ecologică. A trecut pe la Colegiul Național de Apărare și pe la Institutul Național de Administrație. Este specialistă în securitate, după ce a urmat cursuri la „Academia Națională de Informații Mihai Viteazul“. Aproape toată viața a fost plătită de la buget și a lucrat, în majoritatea timpului, la Camera Deputaților. A fost colaborator, referent, expert, consilier parlamentar. În 2016, devine Secretar General Adjunct la Parlamentul României. Încă un viitor pensionar special Toți cei patru secretari generali adjuncți vor fi asumați politic, de PSD, PNL, UDMR și USR, arată surse parlamentare. Potrivit acestor surse, și la Senat ar putea fi înființat al patrulea post de secretar general adjunct. Citește și: Cinci ani de la „Noaptea, ca hoții”: cei care au emis OUG 13/2017 sunt la putere Salariul brut al unui secretar general adjunct este puțin peste 19.000 de lei, dar ei primesc și spor de condiții vătămătoarere, de 2.800 de lei. Sporul de doctorat este de 950 de lei. În plus, funcționarii parlamentari au indemnizație de hrană. Luni, deputatul USR Claudiu Năsui a arătat că pensiile funcționarilor parlamentari au consumat, în 2021, 23,8 milioane de lei, bani alocați de la buget. Față de 2016, cheltuielile cu pensiile angajaților Legislativului au crescut cu 206%.

Florin Cîțu insistă că PNRR nu mai poate fi modificat, la cererea PSD
Politică

Florin Cîțu insistă că PNRR nu mai poate fi modificat, la cererea PSD

Cîțu îi trimite la Bruxelles pe cei ce vor renegocierea PNRR. Preşedintele Senatului, liderul liberal Florin Cîţu, a declarat, marţi, că cei care doresc renegocierea PNRR pentru a creşte pensiile şi au puterea de a convinge Comisia Europeană "ar fi bine să nu mai stea în România şi să discute despre acest lucru", ci să meargă la Bruxelles şi să vină cu decizia."Partidul Naţional Liberal a făcut cea mai mare majorare de pensii în 2020, majorarea punctului de pensie din 2020 a fost cea mai mare din istorie. Deci nu doar vorbe, fapte. În ceea ce priveşte renegocierea, iarăşi, ar trebui să nu mai fie vorbe, să fie fapte. Cine doreşte să facă renegocierea şi are puterea de a convinge Comisia, ar fi bine să nu mai stea în România să discute despre acest lucru, pentru că pierdem timp. Să meargă la Bruxelles, să vină cu decizia şi bineînţeles, toţi, după aceea, vom fi de acord. Toţi vrem să creştem veniturile, toţi vrem să creştem pensiile. Sunt mai multe discuţii, dar acum doar discutăm politic (...). Eu, când am avut nevoie să merg la Bruxelles, să renegociez lucruri pentru PNRR anul trecut, m-am urcat în avion şi am plecat la Bruxelles. Aşa se fac lucrurile, mergi acolo, vii înapoi cu decizia şi apoi o discutăm", a precizat Cîţu. Citește și: Cinci ani de la „Noaptea, ca hoții”: cei care au emis OUG 13/2017 sunt la putereLiderul liberal a adăugat că ar vrea să se discute mai mult despre locuri de muncă şi cum pot fi create acestea, politici care vin de la Ministerul Muncii. Cîțu îi trimite la Bruxelles pe cei ce vor renegocierea PNRR "Doar stând de vorbă, noi uităm că avem două jaloane importante care vin la Ministerul Muncii, acum, la 31 martie. Una este despre legea salarizării, trebuie să avem un impact al legii salarizării pe care o avem în acest moment, dar şi un impact sau o evaluare a viitoarei legi a salarizării, acesta este un jalon. Avem un jalon pe pilonul II de pensii care trebuie făcut la 31 martie şi aş vrea să discutăm mai mult despre locuri de muncă în România, cum creăm locuri de muncă. Astea sunt politici care vin de la Ministerul Muncii. E foarte multă treabă acolo şi aş vrea să văd şi aceste lucruri discutate", a susţinut Cîţu. Citește și: Americanii și românii trebuie să fie alături de Ucraina – editorial de David Muniz, Chargé d’Affaires al SUAÎn context, preşedintele Senatului a vorbit de procentul de 9,4% din PIB alocat în PNRR pentru pensii, subliniind că obiectivul actualei guvernări este acela de a creşte PIB-ul, nu de a-l menţine la nivelul actual."Depinde în ce PIB discutăm, 9,4% din PIB-ul de acum doi ani de zile poate că nu era suficient. 9,4% din PIB-ul pe care noi l-am prezentat anul trecut este suficient, pentru că anul trecut am plătit aproape 8% şi au crescut pensiile. De asta suntem la guvernare, să creştem PIB-ul şi nu să-l menţinem. S-a putut anul trecut să depăşim creşterea economică estimată, eu aş vedea toate premisele să depăşim. Anul acesta o scădere a estimărilor de PIB eu aş lua-o ca neîndeplinire a actului de guvernare. Deci trebuie să fim mai ambiţioşi, să avem o creştere economică mai mare", a conchis Cîţu.

Cîțu îl contrează pe Ciolacu pe tema plafonării prețului la alimente
Politică

Cîțu îl contrează pe Ciolacu pe tema plafonării prețului la alimente

Florin Cîțu nu e de acord cu plafonarea prețurilor la alimente. Preşedintele Senatului, Florin Cîţu, liderul PNL, consideră că o eventuală plafonare a preţurilor la alimente presupune riscul de avea penurie şi de apariţie a cozilor."Vreau să văd propunerea (n.r. de plafonare a preţurilor la alimente) cum este fundamentată. O să vină în coaliţie şi acolo vom lua o decizie. Până acum nu am văzut această propunere, dar exprim un punct de vedere al unui liberal şi al unui economist: atunci când plafonezi preţurile, există riscul de a avea o penurie şi să vedem cozi", a afirmat Cîţu, marţi, la Senat. Citește și: Cinci ani de la „Noaptea, ca hoții”: cei care au emis OUG 13/2017 sunt la putere Florin Cîțu nu e de acord cu plafonarea prețurilor la alimente Întrebat dacă o scădere la zero a TVA ar putea fi luată în calcul, Cîţu a răspuns: "Noi ca liberali întotdeauna vom susţine un stat suplu, cu taxe cât mai mici. Avem un singur principiu de la care nu aş vrea să abdicăm. Acela de reduce taxele pentru toate produsele. Deci, dacă găsim că este oportun pentru un produs, de ce nu ar fi oportun pentru toate produsele, nu doar pentru unul şi bineînţeles o reducere oriunde, oricând o reducere a impozitării". Citește și: Americanii și românii trebuie să fie alături de Ucraina – editorial de David Muniz, Chargé d’Affaires al SUAPreşedintele Camerei Deputaţilor, Marcel Ciolacu, liderul PSD, consideră că plafonarea preţului la alimentele de bază ar reprezenta o soluţie pentru România, această măsură fiind aplicată şi de alte ţări europene. Întrebat dacă ar opta pentru TVA zero la alimente, liderul social-democraţilor a arătat că se va discuta, adăugând că această soluţie nu va ajuta prea mult.

Turcan, atac la PSD: A alocat pensiilor doar 8% din PIB. Electoratul lor, "amăgit cu promisiuni cinice"
Politică

Turcan, atac la PSD: A alocat pensiilor doar 8% din PIB. Electoratul lor, "amăgit cu promisiuni cinice"

PSD a locat pensiilor circa 8% din PIB, iar renegocierea PNRR este o perdea de fum, scrie fostul ministru al Muncii, Raluca Turcan (PNL). Liderul PNL critică PSD, fără însă a menționa, în postarea pe Facebook, numele acestui partid. De altfel, ea a criticat, în noiembrie 2021, modul în care PNL a negociat cu PSD formarea guvernului Ciucă. PSD a locat pensiilor circa 8% din PIB Turcan arată ce procent din PIB a fost alocat pensiilor, din 2013 până acum, în funcție de ministrul care a ocupat portofoliul Muncii: • 2012 și 2013, ministrul Muncii Mariana Câmpeanu (PNL), alocare pensii 8,7 și 8,3% din PIB;• 2014 și 2015 ministrul Muncii Rovana Plumb (PSD), alocare pensii 8,2% și 8,1% din PIB;• 2016 ministrul Muncii Dragoș Pîslaru (tehnocrat, ulterior PLUS/ USR), alocare pensii 7,9% din PIB;• 2017, 2018 ministrul Muncii Olguța Vasilescu (PSD), alocare pensii 8% și 7,9% din PIB;• 2020 ministrul Muncii Violeta Alexandru (PNL, acum Forța Dreptei), alocare pensii 7,5% din PIB;• 2021 ministrul Muncii Raluca Turcan (PNL), alocare pensii 8,1% din PIB. Renegocierea, perdea de fum În consecință, Raluca Turcan apreciază că “mult vehiculata “renegociere” a PNRR este doar o perdea de fum, o justificare pentru unii în fața electoratului lor pe care ani la rând l-au amăgit cu promisiuni cinice despre care știau bine că nu pot fi niciodată realizate“. “Faptul că acum unii spun că nu pot crește pensiile pentru că în PNRR este un plafon de 9,4% din PIB pentru pensii este un joc politic nedemn făcut pe seama pensionarilor“, mai scrie ea. Citește și: Cinci ani de la „Noaptea, ca hoții”: cei care au emis OUG 13/2017 sunt la putere Turcan respinge și criticile aduse contractului de consultanță cu Banca Mondială. Guvernul a aprobat, în decembrie, un memorandum care prevede că Ministerul Muncii şi Solidarităţii Sociale va contracta serviciile de asistenţă tehnică de la Banca Mondială pentru a implementa reforma sistemului public de pensii. “Mai nou, unii reprezentanți ai coaliției critică contractul de consultanță cu Banca Mondială, în timp ce chiar ministrul Muncii deja atribuie contractul cu Banca Mondială. Ce să mai înțeleagă oamenii?“, a arătat fostul ministru.

Președintele de onoare al AUR, apologie pentru extrema dreaptă în prime time
Politică

Președintele de onoare al AUR, apologie pentru extrema dreaptă în prime time

Apologie pentru extrema-dreaptă a președintelui AUR, în direct la Antena 3. Preşedintele de onoare propus de AUR, Călin Georgescu, afirmă, după ce i-a plasat pe unii dintre liderii legionari precum Corneliu Zelea Codreanu între eroii neamului, că ”toţi au făcut şi fapte bune şi altele mai puţin bune”, relatează ziare.com. Întrebat luni seară, la Antena 3, dacă nu se teme că este izolat, pe plan intern şi extern, când îi plasează între eroii neamului pe Corneliu Zelea Codreanu şi Ion Antonescu, Călin Georgescu a răspuns: ”Toţi au făcut şi fapte bune şi altele mai puţin bune, dar, în general, un lider autentic este cel care spune adevărul şi dacă nu spui adevărul nu ai cum să fii lider (...) mai trebuie menţionat că istoria a fost mistificată”. Citește și: Cinci ani de la „Noaptea, ca hoții”: cei care au emis OUG 13/2017 sunt la putere Călin Georgescu a mai afirmat: ”Cred că este bine să păstrăm un echilibru. Istoria este a noastră, au fost şi fapte bune au fost şi fapte pe care nu le pot comenta, dar istoricii trebuie să dovedească acest lucru şi este treaba lor, nu e treaba noastră. Din punctul meu de vedere, faţă de martiri nu pot să am păreri, dar pot să spun că sunt parte din istoria noastră şi rămân în istoria noastră naţională”. Apologie pentru extrema-dreaptă a președintelui AUR, la TV Întrebat cum se raportează la Holocaust, de care este general considerat vinovat mareşalul Ion Antonescu, Călin Georgescu a declarat: ”Trebuie să ai respect oriunde suferinţă este pe această planetă, însă în faţa suferinţei poporului român eu îngenunchez. Citește și: Americanii și românii trebuie să fie alături de Ucraina – editorial de David Muniz, Chargé d’Affaires al SUA Anul trecut, într-o înregistrare video, Georgescu i-a plasat pe Corneliu Zelea Codreanu şi Ion Antonescu între eroii neamului românesc: ”Neamul românesc (...) a trăit prin Ştefan cel Mare, Mihai VIteazu, Horia, Avram Iancu, Kogălniceanu, Cuza, Corneliu Zelea Codreanu, mareşalul Ion Antonescu şi mulţi, mulţi alţi eroi”. Recent, copreşedintele AUR, George Simion, a anunţat că Georgescu, pe care formaţiunea l-a propus pentru funcţia de premier, a acceptat să devină preşedinte de onoare al AUR.

Cheltuielile cu pensiile speciale au explodat, ajungând la 2,2 miliarde euro în 2021
Politică

Cheltuielile cu pensiile speciale au explodat, ajungând la 2,2 miliarde euro în 2021

Cheltuielile cu pensiile speciale au explodat, ajungând la 2,2 miliarde euro în 2021. Cheltuielile cu pensiile speciale au explodat Potrivit deputatului USR Claudiu Năsui, aceste cheltuielie au crescut cu 73% față de 2016. Astfel, în 2021, se plăteau pentru pensiile speciale 10,9 miliarde de lei. În 2016, bugetul aloca doar 6,32 miliarde de lei pentru această cheltuială. Cheltuielile cu pensiile speciale au explodat Foto: Facebook Claudiu Năsui În 2021, cheltuielile cu pensiile speciale au fost cu 8% mai mari față de 2020. Cea mai mare alocare este pentru pensiile din ministerul de Interne, de 5,02 miliarde de lei, adică peste un miliard de euro. Năsui: Statul ține românii în sărăcie „Acesta este statul specialilor. Unii muncesc și plătesc printre cele mai mari impozite din toată Europa, alții se lăfăie în pensii speciale primite pe viață doar pentru că au fost conectați cu cine trebuie. Cu cât au fost mai apropiați de centrii de putere ai statului, cu atât și-au tras beneficii mai mari din banii noștri. Citește și: EXCLUSIV Terenurile lui Dăianu de la Mogoșoaia, unde se coace „Sectorul 0”, cumpărate de la Ninel Peia, aliatul AUR Statul ține românii în sărăcie. El ia jumătate din salariu de la milioane de români ca să plătească aceste pensii speciale de zeci de mii de lei pe lună.România are cea mai ridicată taxare a muncii pe salariile mici din UE. De facto, statul român gonește românii în țările unde taxarea muncii nu e atât de sufocantă. Iar pe românii care au rămas în țară îi ține în sărăcie. România e pe locul 1 în fiecare an la sărăcia în muncă în întreaga Uniune Europeană”, a comentat Năsui, pe Facebook.

Cinci ani de la „Noaptea, ca hoții”: cei care au emis OUG 13/2017 sunt la putere
Politică

Cinci ani de la „Noaptea, ca hoții”: cei care au emis OUG 13/2017 sunt la putere

Cinci ani de la „Noaptea, ca hoții”: la 31 ianuarie 2017, în jurul orei 22.00, ministrul Justiției, Florin Iordache, a apărut într-o conferință de presă în care a anunțat, modificarea, prin ordonanță de urgență, a codurilor penale. Proiectul de OUG a fost introdus pe ordinea suplimentară a ședinței de guvern, fără a fi anunțat în prealabil, conform legii transparenței decizionale. Cinci ani de la „Noaptea, ca hoții” Ordonanța a fost publicată aproape imediat în Monitorul Oficial, devenind OUG 13/2017. În pofida orei târzii, zeci de mii de oameni au ieșit să protesteze în București și în alte orașe. A doua zi, la 1 februarie, sute de de mii de oameni au ieșit în stradă, Reuters apreciind că acesta a fost „cel mai mare protest anti-corupție din ultimele decenii”. Stenograma ședinței de guvern în care s-a adoptat OUG 13/2017 arată că nici un membru al Guvernului nu s-a opus. „Dl. Sorin-Mihai Grindeanu Proiect de ordonanţă de urgenţă pentru modificarea şi completarea Codului penal şi a Codului de procedură penală. Aveţi toate avizele, absolut tot, domnule ministru? Dl. Florin Iordache: Da. Dl. Sorin-Mihai Grindeanu: În regulă. Dacă există observaţii? Dacă nu, adoptat. Vă mulţumesc”, se arată în stenogramă. Pe 5 februarie, Guvernul a adoptat o ordonanță de urgență pentru abrogarea OUG privind modificarea Codurilor penale. Ministrul Justiției, Florin Iordache, a demisionat, el fiind înlocuit cu Tudorel Toader. Complicii lui Dragnea, la conducerea României Cinci ani după aceste evenimente, o mare parte a liderilor PSD care au susținut adoptarea OUG 13/2017 sunt la putere, în Guvern sau în alte structuri, fie dețin funcții importante în statul român. Fostul premier Sorin Grindeanu este vicepremier și ministru al Transporturilor în guvernul Ciucă.Marcel Ciolacu, lider al grupului deputaților PSD la momentul adoptării OUG 13/2017, este președinte al PSD și președinte al Camerei Deputaților.Fostul ministru al Justiției, Florin Iordache, este președinte al Consiliului Legislativ.Daniel Constantin, vicepremier și ministru al Mediului la data de 31 ianuarie 2017, este deputat PNL.Ana Birchall, ministru delegat pentru Fonduri Europene în guvernul Grindeanu, este acum „Reprezentant Special pentru Proiecte Strategice si Relatii Internationale” la compania Nuclearelectrica, deținută în majoritate de statul român. Doi dintre demnitarii care au contrasemnat OUG 13/2017 s-au retras din viața publică: Teodor Meleșcanu, la acel moment ministru de Externe, și Carmen Dan, fost ministru de Interne. Liviu Dragnea, fost președinte al PSD, a ajuns la pușcărie, unde a stat circa 26 de luni, din pedeapsa de 42 de luni.

Ludovic Orban și-a făcut grup parlamentar în Camera Deputaților
Politică

Ludovic Orban și-a făcut grup parlamentar în Camera Deputaților

Ludovic Orban a reușit să adune 12 parlamentari în jurul său, într-un nou grup parlamentar. Fostul preşedinte al PNL Ludovic Orban a anunţat, luni, formarea la Camera Deputaţilor a unui grup parlamentar al "deputaţilor independenţi de dreapta", menţionând că din acesta vor face parte 13 parlamentari, iar lider va fi Violeta Alexandru. Citește și: EXCLUSIV Terenurile lui Dăianu de la Mogoșoaia, unde se coace „Sectorul 0”, cumpărate de la Ninel Peia, aliatul AUR"Informez opinia publică despre formarea grupului parlamentar al deputaţilor independenţi de dreapta. 13 deputaţi care şi-au dat demisia din PNL odată cu decizia conducerii PNL de a readuce PSD la guvernare. Am luat decizia de a constitui un grup parlamentar, în conformitate cu prevederile Regulamentului Camerei Deputaţilor şi în conformitate cu hotărârile Curţii Constituţionale care au fost date cu privire la această speţă. Suntem 13 deputaţi. Liderul grupului parlamentar va fi Violeta Alexandru, vicelider - deputatul Nicolae Giugea şi secretarul grupului - deputatul Claudiu Chira. Numele grupului este Grupul deputaţilor de dreapta", a afirmat Orban, într-o conferinţă de presă la Parlament. Ludovic Orban a reușit să adune 12 parlamentari în jurul lui El a menţionat că grupul "îşi propune să rămână credincios angajamentelor şi promisiunilor care au fost luate de conducerea PNL în campania electorală, promisiuni care au fost trădate odată cu constituirea Guvernului PSD-PNL". Citește și: Viceprimărița din Brașov, amenințată cu bătaia: Să facem ca la Mogoșoaia"Grupul nostru parlamentar este un grup care va reprezenta în Parlamentul României toţi alegătorii de centru-dreapta, de centru, de dreapta, care cred în valorile liberale, creştin-democrate şi conservatoare şi va fi unicul grup parlamentar care va putea asigura reprezentarea cetăţenilor români care se simt reprezentaţi de curentele de gândire de centru-dreapta. Ne propunem, prin activitatea noastră, să asigurăm o reprezentare corectă, profesionistă a tuturor cetăţenilor români care trăiesc din iniţiativă economică, din spirit antreprenorial, care muncesc cinstit indiferent că muncesc în sistemul privat sau în sectorul public, a tuturor reprezentanţilor profesiilor liberale, profesioniştilor, meseriaşilor şi a tuturor oamenilor care au drepturi, care trebuie să fie asigurate în mod cinstit şi fără niciun fel de oprelişti birocratice", a adăugat Orban.

Speranța de "viață sănătoasă" în România: mult sub vârsta de pensionare
Politică

Speranța de "viață sănătoasă" în România: mult sub vârsta de pensionare

Speranța de “viață sănătoasă“ în România este mult sub vârsta de pensionare, a arătat ministrul Muncii, Marius Budăi. România este și grupul țărilor cu cele mai scăzute valori ale speranței de viață la naștere din UE -27. Speranța de “viață sănătoasă“ în România Într-un interviu pentru site-ul Bugetul, Marius Budăi (PSD) a spus că, la bărbați, speranța de viață este de 59-60 de ani, cu cinci sau șase ani înainte de vârsta de pensionare. “Speranța de viață sănătoasă este și mai mică: de 59-60 de ani. Deja cetățenii români lucrează 5 ani în plus față de speranța de viață sănătoasă“, a arătat Budăi. Ministrul Muncii a explicat și de ce se opune creșterii vârstei de pensionare. Citește și: Vestul Sălbatic din Mogoșoaia, explicat: cum sunt jefuiți proprietarii de terenuri. Plus: interesele liderilor PNL “Nu poate fi vorba de o creștere a vârstei de pensionare la 70 de ani. Vă spun și de ce: în România speranța de viață, pentru un bărbat, este de 70 de ani și șase luni. Este imposibil să pui pe cineva să contribuie într-un sistem 50 de ani și să-i dai pensie șase luni. Nu se poate așa ceva“, a arătat Budăi. Sub media europeană În 2018, în România, speranţa de viaţă sănătoasă era de 59,6 ani pentru femei şi de 59,2 ani pentru bărbaţi. Speranţa de viaţă sănătoasă la naştere pentru femei a fost de 60,6 ani în 2019, faţă de 61,9 ani în 2009, iar pentru bărbaţi de 59,9 ani în 2019), faţă de 59,6 ani în 2009. În rândul statelor membre UE, Malta avea în 2018 cea mai ridicată speranţa de viaţă sănătoasă pentru femei (73,4 ani). Această țară era urmată de Suedia (72 ani) şi Irlanda (70,4 ani). În cazul bărbaţilor cea mai ridicată speranţa de viaţă sănătoasă se înregistra în Suedia (73,7 ani), urmată de Malta (71,9 ani) şi Irlanda (68,4 ani). În contrast, Letonia avea cea mai scăzută speranţa de viaţă din UE, atât în cazul femeilor (53,7 ani), cât şi în cel al bărbaţilor (51 de ani). În 2019, speranța de viață la naștere din România a fost de 78,2 ani, cu 5,9 ani mai puțin față de nivelul mediu al speranței de viață la naștere din cele 27 de țări ale UE.

Vasile Dîncu laudă colaborarea PNL cu PSD
Politică

Vasile Dîncu laudă colaborarea PNL cu PSD

Vasile Dîncu apreciază colaborarea cu Klaus Iohannis și laudă cooperarea PSD cu PNL. Ministrul Apărării Naţionale, social-democratul Vasile Dîncu, apreciază că preşedintele Klaus Iohannis respectă foarte bine ierarhia în privinţa comunicării către publicul larg. El a fost întrebat dacă nu are impresia că preşedintele Klaus Iohannis este absent, de multe ori, atunci când ar fi trebuit să iasă şi să comunice în faţa poporului. Citește și: Cine controlează SRI-ul: pădurarul, TIR-istul și profa de engleză "Cred, ca profesor de comunicare, cred într-o ierahie foarte clară a nivelurilor de comunicare şi a tipurilor de comunicare. Există preşedinţi care vor să-şi asume întotdeauna totul şi să preia toate informaţiile, comunică în locul premierului, comunică în locul miniştrilor, atunci când sunt evenimente importante. Eu cred că preşedintele Iohannis respectă foarte bine ierarhia şi lasă să se pună în valoare tot sistemul administrativ. (…) Am avut şi preşedinţi care au comunicat foarte des, dar eu cred că un preşedinte al României trebuie să comunice doar în momente esenţiale şi atunci când spune ceva, să fie un lucru esenţial. Când preşedinţii au comunicat în fiecare săptămână, şi au fost perioade politice, vedeam că lucrul devine banal. (…) Dacă ar fi eu să hotărăsc un asemenea sistem, aş hotărî acest tip de sistem în care, cel mai puţin şi cel important comunică preşedintele şi, în ordinea asta, în jos apare o comunicare pe orizontală, apar alte tipuri de comunicare care să fie în ritmul evenimentelor, să spunem", a declarat Vasile Dîncu duminică. Vasile Dîncu apreciază colaborarea cu Klaus Iohannis și PNL Ministrul Apărării Naţionale, Vasile Dîncu, consideră că între social-democraţi şi liberali există o colaborare "foarte bună" în cadrul guvernului şi a coaliţiei de guvernare, apreciind că este o şansă pentru PNL de a demonstra că "va face ceea ce nu a făcut în trecut, în alte guvernări". "Eu sunt printre cei care sunt pozitivi în ceea ce priveşte pregătirea unui proiect comun cu PNL. Am fost şi criticat de multe ori pentru că am vorbit despre faptul că trebuie să lucrăm împreună pentru România, indiferent de particularităţile noastre ideologice. Ceea ce vreau să spun, însă, este următorul lucru, funcţionarea noastră în guvern şi în coaliţie este una foarte bună. Există, însă, (…) şi la noi şi la liberali oameni frustraţi că nu au reuşit să prindă echipa guvernamentală. Aceştia devin, cum spunea cronicarul care vorbea despre Ştefan cel Mare, degrabă vărsătoriu de sânge, ei devin vărsători de cuvinte. Ori, ce vreau să spun aici, este o şansă pe care România o are şi pe care PNL o are în acest moment. Pentru că, dacă ne uităm în sondaje, PNL nu stă bine (…), viitorul PNL poate fi într-o coaliţie în care se poate dezvolta liber. Noi nu am stabilit să facem front comun ideologic, ci am stabilit că fiecare îşi păstrează identitatea. Eu cred că alături de noi, PNL poate demonstra că va face ceea ce nu a făcut în trecut, în alte guvernări, se poate asocia succesului şi eu asta le doresc ", a declarat ministrul-social-democrat duminică, la Prima TV. Citește și: Ilfov, regiune autonomă a mafiei, unde talibanii bat femei. Imaginea unui stat prăbușit El a adăugat că într-o "maşină" a politicii sunt foarte importante "motorul şi volanul şi nu claxonul". "Cei care claxonează toată ziua şi încearcă să se dea interesanţi şi încearcă să atace pe un ministru sau altul cred că greşesc, şi sunt oameni pe care, în principiu, la un moment dat, politica îi aruncă afară din sistem. Eu sunt pentru o colaborare pozitivă. În Guvernul nostru vreau să vă spun că avem o colaborare şi o coordonare perfectă între noi, nu există nicio diferenţă, de unde venim, de la ce partid", a afirmat Dîncu. Întrebat dacă vede o colaborare a PSD cu PNL şi din anul 2024 încolo, el a răspuns: "Deocamdată, noi facem acest exerciţiu, care cred că va avea efecte pe termen lung". "Avem o relaţie foarte bună în interior - cu mici excepţii - cu preşedintele Ciolacu, cu premierul Ciucă şi evident că şi Florin Cîţu participă la acest lucru, chiar dacă, din când în când, vrea să se diferenţieze, l-am văzut pozitiv, înţelegând necesităţile. Cred că va trebui să câştigăm în cultura colaborării, nu prea există în politică acest lucru, să ne înţelegem fiecare specificul ideologic, dar nu demagogic. (…) Noi ne păstrăm în stânga, dar nu trebuie să fim numai noi stânga, ci componenta socială să o gândim împreună, aşa cum componenta de dezvoltare, sau componenta (…) antreprenorială trebuie să o sprijinim şi noi, cei de stânga, pentru că nu suntem nici noi tâmpiţi, ştim că cineva trebuie să producă în ţara asta", a ma spus Vasile Dîncu.

Cîțu, extrem de mulțumit de premierul Cîțu: 2021, cel mai bun an din istoria României
Politică

Cîțu, extrem de mulțumit de premierul Cîțu: 2021, cel mai bun an din istoria României

Anul 2021 a fost cel mai bun din istoria economică a României, consideră fostul premier Florin Cîțu. Singurul său regret este acela că nu a reușit să ducă la capăt reformele propuse, pentru că succesul economic s-ar fi văzut şi în buzunarele românilor. 2021, cel mai bun an din istoria României „Am administrat economia în 2020 şi în 2021 şi a ieşit bine. Te pregăteşti pentru ce este mai rău şi dacă iei măsuri bune, rezultatele vor fi confirmate”, a susținut fostul premier. El a afirmat că România a avut cea mai rapidă revenire în criza globală. „Anul trecut, nu o spun doar eu, a fost cel mai bun an din punct de vedere economic din istoria României, cea mai rapidă revenire în criza globală. Am un singur regret, că nu am reuşit să am timpul să duc până la final reformele propuse pentru că atunci tot acest succes economic s-ar fi văzut şi în buzunarele românilor. În momentul în care vom termina reformele succesul economic al creşterii economici se va vedea şi în buzunarele tuturor românilor”, a declarat președintele PNL. OCDE, mulțumită de România ”Aceste măsuri liberale sunt luate pentru a –i ajuta pe toţi românii. Nu vă spun doar eu că a fost un an de succes al României, vreau să citez din domnul Mathias Cormann, secretarul general al OCDE , care spunea ieri, că la fel ca majoritatea ţărilor din lume, pandemia a lovit puternic România în ceea ce priveşte economia. Citește și: Un an de la incendiul de la Matei Balș: 20 de morți, nici un responsabil. Rafila și Streinu Cercel sunt la putere În 2020, PIB-ul României a scăzut cu 3,7%, mai puţin decât media OCDE, de 4,7”, a mai spus liderul PNL.

Cine controlează SRI-ul: pădurarul, TIR-istul și profa de engleză
Politică

Cine controlează SRI-ul: pădurarul, TIR-istul și profa de engleză

Tiristul și pădurarul controlează SRI. Una din cele mai discrete comisii din această sesiune parlamentară a fost cea care are ca misiune să controleze activitatea SRI. Între 2016 și 2019, în precedenta legislatură, comisia, dominată de PSD, a fost extrem de activă. Printre altele, a anchetat protocoalele încheiate de acest serviciu secret cu diferite instituții ale statului. Pe atunci, comisia era condusă de Claudiu Manda, ex-senator PSD (acum, europarlamentar) și soț al Olguței Vasilescu. După alegerile din 2020, situația s-a schimbat radical: comisia este practic inexistentă în spațiul public. Citind biografiile membrilor acestei comisii, apar serioase semne de întrebare. Există o dorință reală a partidelor parlamentare de a verifica instituția condusă de Eduard Hellvig, când tiristul și pădurarul controlează SRI? Pădurarul PNL l-a nominalizat în fruntea comisie de control pe obscurul senator Cristian Chirteș, fost pădurar. În acestă sesiune parlamentară, cam toate luările sale de cuvânt au fost astfel: “Sunt senatorul PNL de Mureș Cristian Chirteș și astăzi votul meu este...“. El a absolvit facultatea de silvicultură și a lucrat la Romsilva timp de 13 ani, până în 2008, poziția cea mai înaltă fiind de director la Romsilva Mureș. În 2008 a ajuns vicepreședinte al Consiliului Județean Mureș. Din 2012 este parlamentar. Senatorul PNL este printre politicienii care nu au cont în bancă: declarația sa de avere nu conține nimic la rubrica privind activele financiare. Soția sa era inginer, lucra la Romsilva și preda la un liceu din Mureș până în 2017, când brusc a ajuns la Agenția Națională de Reglementare a Energiei (ANRE). În acel an, veniturile ei s-au dublat, față de 2016. Citește și: Guvernele PNL l-au uitat pe Zaharescu la Cape Town. Consul, cu 6.500 USD/ lună În 2021, senatorul a secretizat, în declarația de avere, veniturile soției. Ea a ajuns, din simplu “angajat“, în funcția de director în ANRE. Presa estima că salariul unui director în această instituție ar fi de circa 350.000 de lei pe an. În februarie 2016, Chirteş a fost citat cu mandat de aducere într-un proces de retrocedări de păduri. Tiristul și pădurarul controlează SRI AUR l-a plasat în comisia de control SRI pe Dorel Acatrinei, “șofer de mașină de mare tonaj“, potrivit propriei biografii. Din 2010, acesta este “CEO la SC Helios Car“, din Sfântul Ilie, Suceava. Acatrinei a luat bacalaureatul la un liceu sportiv din Suceava și nu are studii superioare. În CV-ul său scria că știe să folosească Zoom și Skype. Dar şi sistemul de operare Android, cu care sunt dotate majoritatea telefoanelor mobile. Ulterior, el și-a rectificat biografia de pe site-ul Camerei Deputaților. Majoritatea intervențiilor sale în această sesiune parlamentară s-au referit la situația transportatorilor. Profa de engleză a lui Felix Până în decembrie 2021, PSD l-a ținut în această comisie pe deputatul Mitică Mărgărit. Acesta a devenit celebru după ce, pe vremea când era secretar de stat la Transporturi, a scris în declarația de avere că are “ciasuri de mână“ în valoare de 12.000 de euro. El era doctorand la Academia Națională de Informații „Mihai Viteazul”. Însă Mărgărit a fost înlocuit cu o apropiată a lui Dan Voiculescu, Oana Florea, fost președinte al Fundației pentru Apărarea Cetățenilor Împotriva Abuzurilor Statului (FACIAS). Fundația a fost înființată în 2008 de Dan Voiculescu. Ea a făcut dreptul la o universitate privată, dar, între 2002 și 2003, ar fi fost profesoară de limba engleză la Heorum Kindergarten and Eastern Institute din Coreea de Sud. În mai 2019, Iohannis a respuns propunerea PSD ca ea să fie ministru al Fondurilor Europene. Din comisie mai face parte Ioan Hurduzeu (PSD), inginer electronist, fost director de oficiu poștal, ex-prefect al județului Caraș Severin și apoi președintele Consiliului Județean în acest județ. USR l-a trimis să controleze SRI-ul pe Teodor Lazăr, unul dintre puținii deputați care, după un an în Legislativ, nu și-a publicat CV-ul. Pe site-ul USR apar câteva informații sumare: născut în 1967 și inginer de profesie. Presa locală scrie că el lucra la firma familiei, unde “mai servea cafeluța“.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră