luni 05 octombrie
Login Contact
DeFapt.ro

Politică

5276 articole
Politică

În plină discuție despre majorarea impozitelor, Guvernul mai angajează peste 600 de bugetari. Nici o explicație pentru creșterea cu peste 10% a aparatului ministerului Mediului

În plină discuție despre majorarea impozitelor, Guvernul mai angajează peste 600 de bugetari. Azi, guvernul Ciucă are pe ordinea de zi două hotărâri de guvern prin care cresc exploziv schemele de personal din ministerele Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE) și al Mediului. În plus, va crește și numărul posturilor de conducere din aceste ministere. La MIPE, de exemplu, de la cinci secretari de stat se va ajunge la opt. Guvernul mai angajează peste 600 de bugetari Potrivit notei de fundamentare a hotărârii de guvern care modifică organizarea MIPE, la acest minister urmează „majorarea numărului de secretari de stat de la 5 la 8 posturi, majorarea numărului de secretari generali adjuncti de la 2 la 4 posturi, respectiv înființarea a doua posturi de subsecretar de stat (cu cabinetele aferente)”. În plus, se propune „majorarea numărului de posturi aferente Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene, respectiv de la 1407 la 1943 (exclusiv demnitarii și cabinetele aferente demnitarilor)”. Practic, numărul angajaților MIPE se va majora cu 35%. Salariul brut al celor astfel angajați este estimat între 13.500 de lei pe lună și 17.800 de lei. MIPE este condus de liberalul Marcel Boloș. La ministerul Mediului, nota de fundamentare nu conține nici o informație privind motivele pentru care schema de personal sare de la 484 la 548. Nu există vreun calcul al impactului bugetar. „Având în vedere complexitatea actuală a domeniilor de activitate, pentru îmbunătățirea performanțelor la nivelul Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor, este necesară înființarea unui post de secretar general adjunct prin suplimentarea numărului de posturi cu un post”, este singura explicație din nota de fundamentare. Ministerul Mediului este condus de Tanczos Barna (UDMR). Executivul condus de PNL face angajări pe bandă rulantă Datele publicate de ministerul de Finanțe arată sute de noi angajați în aparatul Guvernului în ultimele șase luni. În octombrie 2021, la Secretariatul General al Guvernului (SGG) lucrau 4.789 de persoane. În februarie – momentul ultimelor date publice – erau 5027. Față de guvernarea Dăncilă, numărul angajaților a crescut cu circa 60%. Citește și: Un respectat deputat german CDU, colonel în rezervă, spune că Olaf Scholz nu vrea ca Ucraina să câștige războiul cu Rusia Din decembrie 2021, PSD l-a impus în fruntea SGG pe penalul Marian Neacșu. El a fost condamnat cu suspendare, în 2016, de Curtea Supremă pentru conflict de interese pentru că și-a angajat ilegal fiica la biroul său de parlamentar. La final de martie, cheltuielile de personal au însumat 28,34 mld lei, în creștere cu 2,2% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent, arată execuția bugetară publicată de ministerul de Finanțe.

În plină discuție despre majorarea impozitelor, Guvernul mai angajează peste 600 de bugetari. Nici o explicație pentru creșterea cu peste 10% a aparatului ministerului Mediului
Prețul gazelor importate s-a majorat de patru ori într-un an. Importurile din Rusia, cu 70% mai mari, în 2021 - date ZF
Politică

Prețul gazelor importate s-a majorat de patru ori într-un an. Importurile din Rusia, cu 70% mai mari, în 2021 - date ZF

Prețul gazelor importate de România s-a majorat de aproape patru ori, într-un an, arată datele colectate de Ziarul Financiar de la ANRE. În plus, în 2021, România a importat cu 70% mai multe gaze decât în 2020. Gazele din Rusia au reprezentat 80% din importuri. Prețul gazelor importate s-a majorat de patru ori într-un an „Datele din rapoartele Autorităţii Naţionale de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE) arată că gazul importat din Rusia a intrat în ianuarie în ţară la un preţ de 730 de dolari pe mia de metri cubi, în februarie media a fost de 718 dolari pe mia de metri cubi, pentru ca în martie importurile să ajungă la 797 de dolari pe mia de metri cubi”, scrie Ziarul Financiar. Acest preț reprezintă un maxim istoric. Pentru comparație, în martie 2021, gazele erau importate cu 204 USD/ 1.000 mc. Circa 30% din consumul intern al României este asigurat de gazele rusești. „În 2021, importurile de gaz ale României, în proporţie de peste 80% din Rusia, au fost de 3,7 miliarde de metri cubi, o creştere în volum de aproape 70%, după cum arată calculele ZF făcute pe baza datelor ANRE”, mai arată datele ZF. Tot azi, Profit arată că vânzările filialei Gazprom din România, Nis Petrol România SRL, s-au majorat în primul trimestru al acestui an de 2,5 ori comparativ cu perioada similară a anului trecut. „Vânzările grupului Nis Petrol în România s-au majorat în primele trei luni ale acestui an de la 2,2 miliarde dinari (18,7 milioane euro) la 5,36 miliarde dinari (45,7 milioane euro). Vânzările de 45,7 milioane de euro din primul trimestru sunt echivalente cu aproximativ 70% din cifra de afaceri înregistrată de NIS Petrol România SRL în întreg anul 2020”, scrie Profit. Tot Profit scria, la 12 mai, că WIEE România, subsidiara locală a gigantului rus de stat producător de gaze naturale Gazprom, al doilea importator și revânzător de gaze rusești din România ca volum și încasări în 2021, și-a majorat anul trecut de 5 ori profitul net comparativ cu 2020, de la 9,28 milioane lei la 46,19 milioane lei.

Ministerul Gabrielei Firea, incapabil să cheltuie banii primiți de la buget pentru salarii: cea mai proastă execuție bugetară. În minister lucrează deja 183 de oameni
Politică

Ministerul Gabrielei Firea, incapabil să cheltuie banii primiți de la buget pentru salarii: cea mai proastă execuție bugetară. În minister lucrează deja 183 de oameni

Ministerul Gabrielei Firea, incapabil să cheltuie banii primiți de la buget pentru salarii: ministerul Familiei are cea mai proastă execuție bugetară, în primul trimestru al anului, comparativ cu toate celelalte ministere. Aceste date apar în raportul privind execuția bugetară a cheltuielilor de personal în primul trimestru al anului 2022, publicat de ministerul de Finanțe. Ministerul Gabrielei Firea, incapabil să cheltuie banii Astfel, ministerul condus de Firea a reușit să cheltuie doar 58,96% din banii puși la dispoziție, prin bugetul de stat, în primul trimestru. Cheltuielile de personal ale ministerului au fost de 4,42 milioane de lei, din cele 7,5 milioane lei de care dispunea pentru primele trei luni ale acestui an. Pentru întregul an 2022, cheltuielile de personal ar trebui să fie de 31,1 milioane de lei. Bugetul total al ministerului este, pe 2022, de 185 de milioane de lei. Ministerul lui Firea are deja 183 de angajați, potrivit informării „Numărul de posturi ocupate in instituțiile și autoritățile publice în luna martie 2022”, publicate de ministerul de Finanțe. Totuși, nu este clar care este scopul acestui minister. În noiembrie 2021, când se negocia structura cabinetului Ciucă, fostul ministru al Muncii Lia Olguța Vasilescu (PSD) contesta înființarea ministerului. „Nu cred că e cazul, nu se pune problema. Nu ştiu dacă propunerea a fost făcută la modul serios”, a spus Vasilescu despre înființarea acestei noi structuri guvernamentale. Citește și: Putin, lovitură dură primită prin ricoșeu de la Congresul SUA: peste 50 de miliarde de dolari, ajutor aprobat pentru Ucraina. Aproape 20 de miliarde, pentru scopuri militare

VIDEO Șocant: doi parlamentari UDMR justifică acțiunea a doi etnici maghiari condamnați pentru că voiau să detoneze o bombă la parada de 1 Decembrie
Politică

VIDEO Șocant: doi parlamentari UDMR justifică acțiunea a doi etnici maghiari condamnați pentru că voiau să detoneze o bombă la parada de 1 Decembrie

UDMR sprijină teroriștii de 1 decembrie. Doi parlamentari UDMR au participat vineri la premierea a doi etnici maghiari condamnaţi pentru că au vrut detoneze o bombă la parada de Ziua Națională a României. UDMR sprijină teroriștii de 1 decembrie Cei doi secui au fost decoraţi de un ONG din Budapesta, pentru că „au luptat" pentru Ținutul Secuiesc. Parlamentarii români prezenți la eveniment susţin că etnicii maghiari au fost condamnaţi pe nedrept, potrivit TVR. Beke Istvan şi Zoltán Szőcs au fost condamnaţi definitiv la câte 5 ani de închisoare în iulie 2018 pentru acte teroriste şi instigare la acte teroriste. Procurorii DIICOT au demonstrat, pe baza convorbirilor interceptate şi a cantităţilor de explozibil descoperite în locuinţa unuia dintre ei, că bărbații au plănuit să detoneze o bombă la parada organizată pe 1 decembrie 2015, de Ziua Națională a României, la Târgu Secuiesc. Citește și: Pe Putin îl lasă nervii: marele campion la șah Garry Kasparov a fost declarat „agent al străinătății” și acuzat că are „surse” din Ucraina pentru a-și finanța activitățile Anul trecut, cei doi au fost eliberaţi condiţionat, pentru bună purtare. https://www.youtube.com/watch?v=8kTDTyk_ivs&list=TLGGkyoHLWm0tAgyMTA1MjAyMg

„Ne securizăm energetic cu partenerul Lukoil și cu omul Gazprom” (investigație Rise Project)
Politică

„Ne securizăm energetic cu partenerul Lukoil și cu omul Gazprom” (investigație Rise Project)

„Ne securizăm energetic cu partenerul Lukoil și cu omul Gazprom”, se arată într-o investigație Rise Project. Articolul vorbește despre legăturile cu Rusia ale lui Gabriel Comănescu, proprietarul Grupului Servicii Petroliere (GSP), „contractor vechi al corporațiilor rusești și unul dintre cei mai mari datornici la bugetul de stat”. Cât despre cel definit de Rise Project drept „omul Gazprom”, acesta este Iulian Iancu, fost deputat PSD și cel care, acum câteva săptămâni, era susținut de formațiunea lui Ciolacu, pentru a prelua conducerea ANRE. Numirea a fost însă amânată, întrucât PSD a solicitat SRI informații despre Iancu. Investigația susține că Gabriel Comănescu este „beneficiar economic major al Legii Offshore” și arată legătura dintre cei doi. „Politicile populiste ale lui Iancu au tergiversat timp de patru ani legea exploatării gazelor de sub Marea Neagră, în beneficiul importurilor rusești – reclamă specialiștii din domeniu. Mari companii americane s-au retras, iar Comănescu le-a preluat o parte din operațiuni. Iancu susține însă că a apărat interesele naționale”, scrie Rise Project. Ne securizăm energetic cu partenerul Lukoil În articol se arată că Gabriel Comănescu este asociat cu Lukoil și a beneficiat de un contract de 269 de milioane de euro cu Gazprom, în 2009. Firma sa, GSP, ar fi avut datorii la stat, dar a beneficiat de numeroase reeșalonări. Profitând de o portiță legislativă, firma a primit credite de la EximBank - bancă de stat - și a primit contracte cu statul. Presa din Constanța scria, acum două săptămâni: „GSP Offshore SRL, vizată de o nouă cerere de insolvență!”. Aceeași publicație, Ziua de Constanța, scria acum câteva zile că o persoană fizică cere insolvența Grup Servicii Petroliere Offshore SRL. În iunie 2021, G4Media titra: „Compania magnatului Gabriel Comănescu va fi beneficiara unor proiecte de aproape 600 de milioane de euro din PNRR, alături de Romgaz. GSP, singura firmă privată aleasă de Ministerul Energiei să primească bani europeni fără licitație”. Ulterior, după ce a izbucnit un scandal, firma a dispărut din documentele PNRR. Oamenii lui Comănescu, poziții cheie în guvernul Dăncilă În 2018, două persoane legate direct de Gabriel Comănescu fuseseră promovate de fostul premier Viorica Dăncilă în poziţii-cheie din sistemul energetic. Mai precis, Gheorghe Constantin – fost director în GSP – fusese numit în funcţia de preşedinte al Autorităţii Competente de Reglementare a Operaţiunilor Petroliere Offshore la Marea Neagră, adică exact agenţia care gestionează operaţiunile în care compania unde a lucrat Constantin are cele mai mari interese de business, a mai arătat G4Media. Gheorghe Constantin a fost revocat abia în 2021, potrivit declarației de avere. De asemenea, un alt director din compania GSP, Florin Radu Ciocănelea, fusese numit de fostul premier Dăncilă în funcţia de consilier de stat cu atribuţii în energie. Foto: Captură video Ziarul Financiar „Comănescu este conectat la mai bine de 50 de firme românești, dar banii lui se mișcă într-o rețea cu cel puțin 22 de companii offshore, ramificată din Caraibe până în Pacificul de Sud. Prin aceste căsuțe poștale a fost asociat cu diferite personaje controversate, precum sindicalistul Liviu Luca și mogulul Sorin Ovidiu Vîntu, condamnați pentru constituire de grup infracțional organizat, delapidare și spălare de bani (dosarul Petromservice)”, mai scrie Rise Project. Puteți citi aici întreaga investigație: „Calul troian din independența noastră energetică”

Șpagă de mii de euro pentru angajări la serviciul de ambulanță Neamț. Managerul și asistentele care intermediau mita, reținuți de DNA. Ce salarii sunt la SJA Neamț
Politică

Șpagă de mii de euro pentru angajări la serviciul de ambulanță Neamț. Managerul și asistentele care intermediau mita, reținuți de DNA. Ce salarii sunt la SJA Neamț

Șpagă de mii de euro pentru angajări la serviciul județean de ambulanță (SJA) Neamț: DNA i-a reținut, în această dimineața, pe șeful acestui serviciu și pe două asistente, acuzate că intermediau șpăgile. Veniturile salariale ale asistentelor și șoferilor de pe ambulanță sunt peste 1.700 de euro pe lună. Un raport DNA din 2018 arăta că acest fenomen exista deja în sistemul medical de stat, dar se poate constata că șpăgile au crescut de 3-5 ori. Șpagă de mii de euro pentru angajări la serviciul de ambulanță Potrivit unui comunicat DNA, s-au luat câte 6.000 de euro de la fiecare persoană care urma să fie angajată ca „personal sanitar și sanitar auxiliar”. Managerul a primit 40.000 de euro, iar asistentele au luat diferența, de 8.000 de euro, arată comunicatul parchetului anticorupție. „La data de 18 mai 2022, inculpatul Morenciu Dan Dorin (Nota redacției: managerul interimar al SJA Neamț) a primit pe o strada din municipiul Piatra Neamț, de la inculpata Preda Elena (N.R.: asistentă șefă la SJA), suma de 40.000 euro, ocazie cu care s-a procedat la constatarea infracțiunii flagrante. De precizat este faptul că, independent de înțelegerea avută inițial cu inculpatul Morenciu Dan Dorin, inculpata Preda Elena ar fi pretins și primit de la cele opt persoane suma de 6.000 euro/persoană și nu 5.000 de euro așa cum se stabilise inițial. Diferența de 8.000 euro din cei 48.000 de euro, bani primiți de inculpata Preda Elena în maniera de mai sus, i-ar fi fost remiși inculpatei Rozoschi Maria Luminița (N.R: asistentă șefă la SJA) tot în data de 18 mai 2022, în sediul S.J.A. Neamț, fiind identificați de procurorii anticorupție ca urmare a unei percheziții corporale”, explică DNA. Recent, SJA Neamț a postat veniturile salariale la această structură. Astfel, o asistentă primea un salariu de bază de 5.184 de lei, plus 4.147 de lei - spor de condiții pericoloase, conform unui HG din 2020 și 555 de lei „spor de tură”. Practic, salariul ajungea la 9.800 de lei. Un ambulanțier putea beneficia, în martie 2022, de venituri salariale între 8.200 și 9.700 de lei. Presa locală scrie că managerul SJA Neamț, Dan Morenciu, a fost inițial susținut politic de Gheorghe Ștefan (PDL), iar apoi a fost preluat de Ionel Arsene (PSD), președintele Consiliului Județean Neamț. Citește și: ICR trimite la Londra și Bruxelles pile ale lui Firea și Ciolacu: fiica masonului Stelian Nistor și o profesoară din Buzău Cum a crescut șpaga la angajare Un studiu SNA privind corupția din sistemul de sănătate arăta că, între 2015 și 2017, șpaga la angajare era mult mai mică, dar fenomenul exista. Comparativ, șpaga la angajere a crescut de 3-5 ori. „Managerul implicat în fraudarea angajărilor a primit banii personal sau prin intermediar de la persoanele în cauză. S-a constatat faptul că existau tarife standard în funcție de poziția ce urma să fie ocupată (spre exemplu, pentru un post de îngrijitor/infirmier se solicita suma de 1500 euro, pentru asistent medical 2500 euro, 1000 euro pentru șofer de ambulanță și 1000-1500 euro pentru poziția de registrator medical, existând cazuri în care sumele solicitate erau și între 3000 - 5000 euro)”. DNA, condus la acel moment de Laura Codruța Kovesi, explica urmările angajărilor pe șpagă: „Se poate permite, astfel, intrarea în sistem a unor persoane ce nu corespund cerințelor postului și nu au competențele necesare performării pe funcțiile deținute, în detrimentul beneficiarilor serviciilor de sănătate”.

Secretar de stat: Cel puțin opt milioane de români au plecat din țară
Politică

Secretar de stat: Cel puțin opt milioane de români au plecat din țară

Un secretar de stat aflat la conducerea Departamentului pentru Românii de Pretutindeni, Florin Cârciu, consideră că cel puțin 8 milioane de români au plecat din țară. El a contestat datele ministerului de Externe, care estimează numărul celor plecați la 5,7 milioane. Florin Cârciu a fost numit în această funcție cu susținerea PSD. Cel puțin 8 milioane de români au plecat din țară „Astăzi, după ultimul recensământ pe care îl avem oficial sau ultimele date oficiale pe care le avem, pentru că recensământul nu este încă terminat, numărăm 5,7 milioane de români în afara graniţelor. Această cifră este o cifră oficială, pe care am obţinut-o de la Ministerul Afacerilor Externe”, a afirmat Florin Cârciu, citat de Digi 24. „Vreau să vă spun că cu siguranţă avem cel puţin, cel puțin 8 milioane”, a adăugat el. „Și o să vă dau un exemplu simplu: Franța are oficial 106.000 de români. Franța are astăzi cel puțin 600-700 de mii de români. Avem câteva ţări în Europa unde avem un milion sau mai mult de un milion de români. Avem 150.000 – 200.000 de români în plus, care nu sunt identificaţi sau număraţi, dacă vreți așa”, a arătat oficialul român. Cârciu a lucrat din 1992 în Franța, în construcții. El a absolvit în 2021 Facultatea de Științe Economice la Universitatea Europeană Drăgan din Lugoj, la exact 30 de ani de la terminarea liceului, rezultă din CV-ul depus la Guvern. Citește și: Putin, lovitură dură primită prin ricoșeu de la Congresul SUA: peste 50 de miliarde de dolari, ajutor aprobat pentru Ucraina. Aproape 20 de miliarde, pentru scopuri militare

Ambasada Franței: Au început procedurile de retragere a Legiunii de Onoare acordate lui Sorin Oprescu (Dilema Veche)
Politică

Ambasada Franței: Au început procedurile de retragere a Legiunii de Onoare acordate lui Sorin Oprescu (Dilema Veche)

Ambasada Franței a anunțat, într-un răspuns către Dilema Veche, că au început procedurile de retragere a Legiunii de Onoare acordate lui Sorin Oprescu. Fostul primar general Sorin Oprescu a primit Legiunea de Onoare în martie 2015. Acum câteva zile, el a fost condamnat la peste zece ani de închisoare, dar a fugit din România, fiind reținut în Grecia, unde a cerut azil politic. Retragere a Legiunii de Onoare acordate lui Oprescu „Ambasada Franței la București transmite, spre buna informare a cititorilor, că în cazul lui Sorin Oprescu a început procedura de retragere a ordinului Legiunii de Onoare”, anunță Dilema Veche. În articolul din Dilema Veche se arată că: „Nu e clar care au fost meritele primarului Sorin Oprescu (...) Din tot ce înseamnă cavaler al ordinului național al Legiunii de Onoare, eu, unul, rețin cuvîntul „onoare”. Onoarea pe care Franța i-o face fostului primar condamnat penal Sorin Oprescu prin această distincție îi dezonorează pe ceilalți purtători onorabili și merituoși ai medaliei”. În martie 2015, când Sorin Oprescu a fost decorat, în fața Ambasadei Franței la București a avut loc un mic protest. Ambasada Franței anunța din octombrie 2015 că ar putea să-i retragă Legiunea de Onoare. Un articol semnat de Luca Niculescu, pe atunci redactor-șef la RFI România, iar acum ambasador al României în Franța, arăta: „Dacă Sorin Oprescu va fi condamnat, autorităţile franceze vor declanşa procedura prevăzută în Codul Legiunii de Onoare. Aceasta arată că medalia poate fi retrasă în cazul în care cel decorat a avut un comportament care contravine onoarei sau aduce atingere intereselor Franţei. Pentru retragerea decoraţiei e nevoie de un decret al preşedintelui Franţei. Ordinul de decorare a lui Sorin Oprescu cu Legiunea de Onorare a fost semnat în ianuarie de Francois Hollande. Primarul Bucureştiului a primit distincţia la Ambasada Frantei pe 12 martie”. Însă Sorin Oprescu este și deținătorul unei decorații conferite de statul român. Băsescu i-a conferit „Serviciul Credincios” În aprilie 2010, primarul general al Capitalei, Sorin Oprescu, secretarul de stat din Ministerul Sănătății Adrian Streinu-Cercel și chirurgul Șerban Brădișteanu au fost decorați, alături de alte personalități ale lumii medicale, de președintele Traian Băsescu. Oprescu a primit Ordinul Național Serviciul Credincios în grad de Ofițer, în timp ce Streinu-Cercel a fost decorat cu Ordinul Național Serviciul Credincios în grad de Comandor. Dr. Șerban Brădișteanu, realizatorul primului transplant cardiac din România, i-a fost acordat Ordinul Meritul Sanitar în grad de Cavaler. În mai 2013, Oprescu a fost decorat, la Palatul Peleș din Sinaia, de către Principesa Margareta, cu "Ordinul Coroana României în grad de Ofițer". Citește și: În Moldova se poate: viitoarea șefă a parchetului anticorupție a făcut dreptul la Universitatea Virginia, a fost procuror în SUA și vorbește cinci limbi, pe lângă română

Membrii CSM și-au dat în judecată propria instituție pentru 500.000 de lei de persoană (presă). În 2020, indemnizațiile Liei Savonea au fost de 475.545,44 lei
Politică

Membrii CSM și-au dat în judecată propria instituție pentru 500.000 de lei de persoană (presă). În 2020, indemnizațiile Liei Savonea au fost de 475.545,44 lei

Nu mai puțin de 13 din cei 14 membrii aleși din CSM și-au dat în judecată propria instituție pentru a recupera suma de 100.000 de euro, arată Europa Liberă România. Cei 13 susțin că au fost discriminați începând cu anul 2017. Doar judecătoarea Andreea Chiș din CSM nu a intentat proces. Membrii CSM și-au dat în judecată propria instituție „În urmă cu șase ani, guvernul a majorat cu 25% salariile consilierilor de probațiune, adică cei care se ocupă de reintegrarea socială a condamnaților din România. Trei ani mai târziu, cei 13 membri nemulțumiți din CSM au ajuns la concluzia că, începând cu 2017, au fost discriminați. Din moment ce salariile consilierilor de probațiune au crescut cu o pătrime și fac parte din familia ocupațională „justiție”, aceasta ar însemna că și salariile celor din CSM, care fac parte din aceeași familie ocupațională, trebuie să crească cu 25%”, explică Europa Liberă România. Acest site a calculat că, dacă vor câștiga, vor primi circa 500.000 de lei de persoană. Procesul se judecă la Curtea de Apel Pitești și are următorul termen pe 26 mai. Ultima declarație de avere depusă de Lia Savonea, membră a CSM, arată că, în anul fiscal 2020, ea a încasat „indemnizații și alte asemenea venituri” în valoare de 475.545,44 lei. În 2021, judecătorul Bogdan Mateescu - care a depus o declarație de avere în februarie 2022 - primea de la stat: 330.511 lei - indemnizație de președinte CSM, 163.457 lei - diurnă delegare și detașare și 40.713 lei - decontare chirie și transport. În total: circa 535.000 de lei. Procurorul Codruț Olaru - deținătorul a două mașini Audi - a încasat de la CSM și de la Ministerul Public, în 2021, circa 540.000 de lei. Judecătoarea Evelina Oprina: 330.000 de lei de la CSM, în 2021. Printre altele, ea deține trei apartamente în București, ultimul fiind cumpărat în 2022, fără să fi apelat la vreun împrumut. În declarația de avere nu figurează venituri din chirie. Judecătoarea Gabriela Baltag, posesoarea unui Audi Q3, a unui apartament și a unei case de vacanță, la Piatra Neamț: 331.389 lei - indemnizație CSM, în 2020, diurnă detașare - 151.000 lei, alocații locuință și transport - 42.000 de lei și încă 7.100 de lei pentru alte drepturi. Citește și: Bețele puse de Erdoğan în roatele aderării Finlandei și Suediei la NATO nu-l ajută pe Putin, liderul de la Ankara doar își negociază o relație mai bună cu Occidentul

În Moldova se poate: viitoarea șefă a parchetului anticorupție a făcut dreptul la Universitatea Virginia, a fost procuror în SUA și vorbește cinci limbi, pe lângă română
Politică

În Moldova se poate: viitoarea șefă a parchetului anticorupție a făcut dreptul la Universitatea Virginia, a fost procuror în SUA și vorbește cinci limbi, pe lângă română

Viitoarea șefă a parchetului anticorupție din Republica Moldova, Veronica Dragalin, a făcut dreptul la Universitatea Virginia, a fost procuror în SUA și vorbește cinci limbi, pe lângă română, arată mai multe publicații din țara vecină. Ea a trecut a trecut, miercuri, etapa de preselecție în cadrul concursului organizat pentru funcția de procuror-șef al Procuraturii Anticorupție, scrie anticorupție.md. Viitoarea șefă a parchetului anticorupție a fost procuror în SUA „Veronica Dragalin a studiat la Dreptul la Universitatea din Virginia, considerată una din cele mai bune facultăți de Drept din Statele Unite ale Americii. Procurorul a instrumentat numeroase cazuri de corupție mare în Statele Unite”, arată Dosar de media. În 2008, ea a absolvit facultatea de biologie şi chimie la Universitaea din Durham, Carolina de Nord. În 2011, a absolvit dreptul, la Universitatea din Virginia. Pe lângă limba română, Dragalin vorbeşte încă cinci limbi: engleza, spaniola, rusa, germana şi italiana. Potrivit anticoruptie.md, ea a plecat împreună cu părinţii din Republica Moldova după clasa întâia. Clasa a doua o continuă în Italia, iar clasele a treia şi a patra le termină în Germania. Când avea 11 ani, Veronica Dragalin ajunge cu familia în Statele Unite ale Americii. „Ca procedură, urmează ca CSP să finalizeze selecția și după o vor propune pe Veronica Dragalin pentru numire”, mai explică anticorupție.md. Citește și: Ciolacu vrea să o tragă pe Firea pe linie moartă (surse PSD). Ea a pierdut deja controlul asupra prefecturii Capitalei

În Republica Moldova se poate: deputații ar urma să nu mai beneficieze de imunitate în cazul acuzațiilor de corupție, prevede un proiect al guvernului Gavriliță
Politică

În Republica Moldova se poate: deputații ar urma să nu mai beneficieze de imunitate în cazul acuzațiilor de corupție, prevede un proiect al guvernului Gavriliță

În Republica Moldova se poate: deputații ar urma să nu mai beneficieze de imunitate în cazul acuzațiilor de corupție, prevede un proiect al guvernului Gavriliță. În România, nenumărați politicieni au evitat anchetele penale pentru corupție fiindcă au fost protejați de imunitatea parlamentară. Deputații ar urma să nu mai beneficieze de imunitate „În cazul acestor acuzații aduse deputatului nu va mai fi necesară încuviințarea Parlamentului pentru transmiterea cauzei în judecată, reținerea, arestarea sau percheziționarea persoanei. Este vorba despre un proiect de modificare a Constituției și acest a primit un aviz pozitiv din partea Curții Constituționale, acum este aviz pozitiv din partea Guvernului și următoarea etapă este aprobarea în Parlament”, a declarat, azi, premierul Gavriliță. Și ministrul Justiției, Sergiu Litvinenco, a explicat motivele pentru care a fost promovat acest proiect. „Guvernul a avizat pozitiv inițiativa deputaților PAS, care prevede excluderea imunității parlamentarilor pentru infracțiunile de corupere activă sau pasivă, trafic de influență, exces sau abuz de putere, îmbogățire ilicită și spălare a banilor. Inițiativa legislativă a fost avizată anterior și de Curtea Constituțională, care a menționat că aceasta ar putea impulsiona lupta adevărată împotriva corupției și va ridica încrederea societății în instituțiile statului. „Nu este echitabil” Ani la rând am fost martorii schemelor frauduloase, prin care unii s-au ales cu averi de milioane pe care nu le-au putut justifica, iar cetățenii au fost sărăciți. Aceste scheme de corupție ne-au dus faima în întreaga lume. Din păcate, în multe din aceste scheme au fost implicați chiar deputații. Acum trebuie să reparăm această greșeală și să nu mai admitem ca unii aleși ai poporului să profite de imunitate și să continue să-și facă propriile interese în detrimentul cetățenilor. Nu este echitabil ca deputații – cei care reprezintă interesele poporului – să aibă imunitate parlamentară când e vorba de corupție la nivel înalt. Sper mult că Parlamentul va vota acest proiect, or legislativul nu trebuie și nu poate să fie pentru deputați un refugiu și o garanție că pot sta liniștiți fără a fi trași la răspundere.”, a scris, pe Facebook, Litvinenco. Între timp, deputatul PAS, Dumitru Alaiba, a spus că proiectul de lege va fi votat joi, 19 mai, în prima lectură. Citește și: Ciolacu vrea să o tragă pe Firea pe linie moartă (surse PSD). Ea a pierdut deja controlul asupra prefecturii Capitalei

Ciolacu vrea să o tragă pe Firea pe linie moartă (surse PSD). Ea a pierdut deja controlul asupra prefecturii Capitalei
Politică

Ciolacu vrea să o tragă pe Firea pe linie moartă (surse PSD). Ea a pierdut deja controlul asupra prefecturii Capitalei

Președintele PSD, Marcel Ciolacu, vrea să o tragă pe Gabriela Firea pe linie moartă, susțin surse din PSD. Ea ar urma să piardă susținerea pentru o nouă candidatură la primăria Capitalei. Totuși, nu este clar în acest moment, pe cine ar putea susține gruparea Ciolacu la localele din 2024. Deocamdată, o bătălie subterană în PSD se desfășoară în jurul viitorului candidat la primăria Sectorului V, după ce Popescu Piedone a ajuns la pușcărie. Ciolacu vrea să o tragă pe Firea pe linie moartă Un prim semn al marginalizării lui Firea a fost dat de faptul că Hazem Kansou, pe care ea îl susținea, nu a mai fost numit prefect al Bucureștiului. În schimb, prefect a ajuns Toni Greblă, fost secretar general al Guvernului în perioada în care premier era Viorica Dăncilă. Numirea lui Hazem Kansou în funcția de prefect al Capitalei a fost anunțată, pe surse, din 8 decembrie 2021. Dar Marcel Ciolacu a blocat această propunere. Abia în mai, PSD și-a preluat postul, prin numirea lui Greblă. În noiembrie 2021, când se alcătuia structura cabinetului Ciucă, Ciolacu s-a opus ca Firea să fie vicepremier. Președintele PSD l-a impus în acest post pe apropiatul său, Sorin Grindeanu. Firea a fost susținută de Paul Stănescu, secretar general al PSD. Tot atunci, primarul Craiovei, Olguța Vasilescu s-a opus public înființării unui minister al Familiei: „Nu cred că e cazul, nu se pune problema. Nu ştiu dacă propunerea a fost făcută la modul serios”. O bătălie internă în PSD, acum, este pentru desemnarea candidatului la primăria Sectorului 5. Vlad Popescu, fiul lui Piedone Popescu, și-a anunțat deja candidatura. El a ajuns deputat pe listele PSD, dar este membru în partidul lui Dan Voiculescu, PP-USL. Însă, potrivit unor surse din PSD, Firea l-ar susține pe fostul primar PSD, Daniel Florea. Piedone Popescu l-a acuzat pe acesta, în repetate rânduri, că-i vrea locul și că l-a turnat la DNA. Dan Voiculescu, cel care controlează, de facto, Antena 3, l-ar susține pe Vlad Popescu și ar încerca să o convingă pe Firea să accepte această variantă, mai susțin surse din PSD. Citește și: Putin, veste proastă chiar de la un ofițer rus, colonelul în retragere Hodarenok: Ajutorul american şi european e pe punctul de activare, vom avea un milion de ucraineni înarmaţi

Legea offshore a fost adoptată de Parlament. Va merge la Iohannis pentru promulgare
Politică

Legea offshore a fost adoptată de Parlament. Va merge la Iohannis pentru promulgare

Legea offshore a fost adoptată. Legea offshore a fost votată, miercuri, de plenul Camerei Deputaţilor, cu 248 de voturi pentru şi 34 contra, în calitate de for decizional, astfel că legea merge la promulgare la preşedintele Klaus Iohannis. Legea offshore a fost adoptată Președintele PSD Marcel Ciolacu a declarat, imediat după adoptare, că România a intrat în linie dreaptă în acest moment pentru independență energetică. Statul român va încasa 60% din taxe directe și indirecte, a spus el. „România va deveni un jucător regional important, restul, cu tot respectul, e can can”, a spus liderul social-democraților. Citește și: Putin, veste proastă chiar de la un ofițer rus, colonelul în retragere Hodarenok: Ajutorul american şi european e pe punctul de activare, vom avea un milion de ucraineni înarmaţi Ministrul Energiei, Virgil Popescu, a spus, în plenul Camerei Deputaţilor, că în urma adoptării acestui proiect de lege, poate începe exploatarea gazelor din Marea Neagră, blocată până acum, potrivit Agerpres. Asigurăm astfel ca gazul românesc să fie cu prioritate dat către români şi, în urma producţiei din perimetrul Neptun Deep, practic vom avea producţie excedentară. România va deveni un furnizor de securitate regională, un jucător pe piaţa gazelor naturale. Vom deveni independenţi energetic".

Ministerul Finanțelor va prezenta în următoarele săptămâni o analiză privind optimizarea mediului fiscal, anunță Nicolae Ciucă
Politică

Ministerul Finanțelor va prezenta în următoarele săptămâni o analiză privind optimizarea mediului fiscal, anunță Nicolae Ciucă

Premierul spune că în 2022 nu vor exista noi taxe. Premierul Nicolae Ciucă a declarat, miercuri, că Ministerul Finanţelor va prezenta, în termen de două săptămâni, o analiză privind optimizarea mediului fiscal, precizând că anul acesta nu va fi modificat sistemul de impozitare. "În discuţiile pe care le-am avut în cadrul coaliţiei, ieri după-amiază, am stabilit ca la nivelul Ministerului Finanţelor să avem o analiză, care ulterior va fi discutată şi dezbătută cu reprezentanţii instituţiilor de specialitate, cu reprezentanţii mediului de afaceri, cu reprezentanţii întregului mediu asociativ şi vom căuta ca prin măsurile pe care le vom lua să asigurăm o optimizare a mediului fiscal. Premierul spune că în 2022 nu vor exista noi taxe Nu cred că în momentul de faţă trebuie să vorbim de taxe noi, de alte măsuri, în condiţiile în care vedem cu toţii care este contextul în care ne desfăşurăm activitatea. Odată ce la Ministerul Finanţelor se vor finaliza aceste analize şi se vor finaliza dezbaterile, vom anunţa şi măsurile. Termenul de analiză a fost stabilit la două săptămâni, după care urmează dezbaterea", a spus Ciucă, după ce a participat la Romanian Business Leaders Summit 2022. Citește și: Putin, veste proastă chiar de la un ofițer rus, colonelul în retragere Hodarenok: Ajutorul american şi european e pe punctul de activare, vom avea un milion de ucraineni înarmaţi El a subliniat că în acest an nu va fi modificat sistemul de impozitare. "Anul acesta nu va fi modificat sistemul de impozitare. Nu vom avea taxe noi. Pentru tot ceea ce avem de făcut în continuare este ca noi să găsim acele soluţii prin care să realizăm această optimizare fiscală. Nu putem să discutăm astăzi, aici, în cadrul în care am participat la o activitate împreună cu mediul de afaceri de taxe care să vină peste noapte şi să impacteze cât se poate de negativ asupra planurilor de business", a afirmat premierul, potrivit Agerpres. Nicolae Ciucă a mai spus că Guvernul va căuta să analizeze şi să ia măsuri astfel încât persoanele vulnerabile să fie protejate în continuare.

Oprescu a fost reținut, dar drumul până la Rahova este lung. Lista fugarilor a căror adresă este cunoscută, dar statul român nu este în stare să-i recupereze
Politică

Oprescu a fost reținut, dar drumul până la Rahova este lung. Lista fugarilor a căror adresă este cunoscută, dar statul român nu este în stare să-i recupereze

Oprescu a fost reținut, dar drumul până la Rahova este lung: lista infractorilor cu condamnări definitive, fugiți peste hotare și pe care statul nu-i recuperează, este tot mai lungă. Un exemplu este al omului de afaceri Ion Neculaie, din Brașov, arestat în Grecia, în ianuarie 2022. În martie 2022, era tot în Grecia, iar de atunci nu mai sunt știri. Potrivit informațiilor oferite BizBrașov de către Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Brașov, cererea nu fusese încă judecată, iar omul de afaceri era arestat în Grecia. El figurează și azi pe lista Poliției Române cu persoane căutate. Ultima celebritate extrădată la solicitarea statului român a fost Radu Mazăre, primarul Constanței. De atunci, numărul fugarilor a crescut. În plus, statul nu este capabil nici să recupereze sumele furate de aceștia. Lista fugarilor a căror adresă este cunoscută Iată o listă scurtă a celor condamnați definitiv, dar care pe care statul român nu i-a adus la pușcărie: Alina Bica, fosta subalternă a lui Cătălin Predoiu - ea era secretar de stat în timp ce el era ministru al Justiției, în guvernarea Boc - este condamnată la 4 ani de închisoare cu executare în dosarul în care era acuzată de favorizarea omului de afaceri Ovidiu Tender. Acum se află în Italia.Fostul colonel SRI Daniel Dragomir a fost dat în urmărire internațională în iunie 2020, după ce a fost condamnat la 3 ani și 10 luni de închisoare cu executare. Este în Italia. Gabriel „Puiu“ Popoviciu a fost condamnat, pe 2 august 2017, de Înalta Curte de Casație și Justiție, la 7 ani închisoare pentru complicitate la abuz în serviciu și dare de mită, în dosarul „Băneasa“. Este refugiat în Anglia. Fostul deputat PSD Cristian Rizea, fugit din România la Chișinău după ce a fost condamnat pentru corupție, a rămas fără azil politic și fără cetățenia Republicii Moldova, o decizie definitivă în acest sens fiind luată în decembrie 2021 de către magistrații de la Curtea de Apel Chișinău. Cu toate acestea, nu a fost readus în țară. În luna aprilie 2021 Mario Iorgulescu a fost condamnat definitiv de către Curtea de Apel București la 3 ani de închisoare cu executare, într-un dosar de sechestrare de persoane. El este judecat și într-un alt dosar, al unui accident auto în care a murit un om. Iorgulescu este în Italia, la o clinică, scrie presa din România.Omul de afaceri Avraham Morgenstern, refugiat în ArgentinaPaul de România, condamnat în dosarul Băneasa - dispărut. Mai mulți condamnați în acel dosar sunt dispăruți. Recent, și câțiva dintre cei condamnați în dosarul Colectiv au dispărut. Elena Udrea, condamnată acum câteva săptămâni, este arestată în Bulgaria și așteaptă o decizie privind extrădarea. Citește și: VIDEO Primele semne ale disidenței anti-Putin? Televiziunea rusă îl invită din nou pe colonelul Khodarenok care anunță: „Întreaga omenire este împotriva noastră”

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră