luni 29 decembrie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Categorie: Politică

4127 articole
Politică

Lovitură AUR: Câcău pleacă partid

Lovitură pentru AUR: Iulian Câcău, șeful filialei județene Satu-Mare, pleacă din acest partid și-l acuză pe Simion că a organizat petreceri la care „s-au săvârșit acte de preacurvie”. Într-o postare pe Facebook, Câcău afirmă că AUR a fost capturat de fripturiști și spune că Simion este un fariseu. Lovitură pentru AUR: Câcău pleacă din partid „Fariseismul pe care acest lider îl practică este de-a dreptul grotesc, să te folosești de imaginea bisericilor creștine, iar tu să organzezi congresul partidului duminica in timpul Sfintei Liturghii, să inițiezi acțiuni și proteste duminica cand oamenii sunt chemați la rugaciune, să organizezi petreceri la care s-au săvârșit acte de preacurvie și sa te numești creștin-familist e total deplasat!”, a scris, pe Facebook, fostul lider AUR. El a susținut că deține înregistrări cu propunerile „nu tocmai ortodoxe” care i s-ar fi făcut. Citește și: Rogozin, ex-vicepremier rus, azi șef Roskosmos, îi amenință cu racheta balistică Sarmat (Satan II) pe „laşii de bulgari, pe românii răzbunători şi pe muntenegrenii trădători” „Dupa ce acest partid a ajuns partid parlamentar, au apărut fripturiștii, pe care eu NU i-am acceptat in organizația pe care o conduceam, personaje expirate politic, oameni care atât profesional cat si personal nu au demonstrat nimic ! Aceștia faceau vizite dese prin biroul lui George Simion, promiteau marea cu sarea, iar George mi-i trimitea si mi-i impunea (am dovezi înregistrări, convorbiri, chiar si propuneri nu tocmai ortodoxe). Bineînțeles că deja ceea ce discutasem cu Simion in 2019, cu ceea ce se întâmpla in toamna lui 2021 era total diferit. Colegii din AUR Satu Mare, stiu cel mai bine prin ce am trecut atât eu cat si fiecare dintre ei, ce personaje s-au impus de la centru și ce comportament violent, totodată limbaj vulgar afișează George Simion în particular, atunci când nu faci cum vrea el (adică sa accepți oamenii pe care el ii impune in organizație)”, a mai susținut Iulian Câcău. Citește aici întreaga postare a fostului lider AUR: https://www.facebook.com/permalink.php?story_fbid=429648315834117&id=100063668575306

Lovitură pentru AUR: Câcău pleacă din partid Foto: Facebook Iulian Câcău
Deputata Laura Vicol a făcut o avere uriașă în 2021 Foto: Inquam/ Octav Ganea
Politică

Deputata Vicol avere uriașă în 2021

Familia „avocatei interlopilor”, deputata Laura Vicol, a făcut o avere uriașă în 2021: soțul ei, Răzvan Ciorbă, și-a vândut „părțile sociale” deținute la o firmă contra unei sume imense. În mod corespunzător, valoarea bijuteriilor deținute de deputata Vicol a crescut exponențial. Vicol este unul dintre cei mai controversați parlamentari PSD, ea fiind, în trecut, avocata unor interlopi. În plus, numele ei apare în înregistrările parchetului, când discută amical cu personaje controversate, cu probleme penale. Cu toate acestea, PSD a propulsat-o în funcția de președinte a comisiei juridice a Camerei Deputaților. Deputata Laura Vicol a făcut o avere uriașă în 2021 Potrivit declarației de avere depuse de Laura Vicol la 5 iunie, soțul ei a vândut părți sociale la o firmă neprecizată, obținând suma de 25,38 milioane de lei. Banii însă nu se regăsesc în conturile bancare declarate de deputata Vicol. În schimb, colecția ei de bijuterii achiziționate în perioada 2020-2021 sare de la valoarea de 27.000 de euro, în 2021, la 227.000 de euro, în declarația din 2022. Ea deținea deja bijuterii în valoarea de peste 750.000 de euro, achiziționate între 2000 și 2016. Tot în anul fiscal 2021 - an acoperit de declarația de avere depusă în iunie 2022 - soțul lui Vicol a avut venituri salariale de circa 45.000 de lei pe lună, majoritatea de la controversatul grup de firme Nordis. Presa a relatat, recent, despre mai multe cereri de insolvență depuse împotriva firmelor din grupul Nordis. „Legat de acuzațiile apărute în spațiul online din partea unor clienți că s-ar teme că nu-și vor primi apartamentele cumpărate, cei de la Nordis spun că „sub nicio formă nu vorbim de situații de acest gen”. Aceștia au explicat că întârzierile au apărut ca urmare a creșterii complexității proiectelor pe care le dezvoltă și că toți cumpărătorii au fost înștiințați de întârzieri. Principalele discuții sunt legate de proiectul Nordis Mamaia”, scria, acum o lună, wall-street.ro. Citește și: Afaceristul Ciolacu a dat lovitura în 2021: după ce, ani întregi, covrigăria sa nu a distribuit dividende, anul trecut familia liderului PSD a făcut bani buni

Blocaj total la granița dintre România și Republica Moldova Foto: Facebook Alexandru Bodean
Politică

Blocaj granița România și Republica Moldova

Blocaj total la granița dintre România și Republica Moldova: șoferii așteaptă zile întregi pentru a trece frontiera. Vameşii moldoveni dau vina pe cei români şi spun că, în timp ce ei controlează până la 150 de camioane pe zi, românii verifică aproximativ 50, motiv pentru care se formează cozi uriaşe. Presa susține că situația s-ar datora defecțiunilor frecvente ale sistemului informatic din vămile române. Blocaj total la granița dintre România și Republica Moldova Acum patru zile, un șofer de TIR din Republica Moldova a decedat după o așteptare de peste 20 de ore. Situaţia cea mai gravă este la Vama Leuşeni-Albiţa, acolo unde s-au format coloane de TIR-uri de până la zece kilometri. Un jurnalist de la Chișinău, Alexandru Cozer, a spus că la granița dintre Polonia și Ucraina situația este incomparabil mai bună. „Ce se întâmplă azi la punctele de trecere a frontierei cu România, cu cozile deja de zeci de km la camioane e o crimă. La propriu. Pentru că deja șoferi de camion au făcut infarct de la surmenaj stând la aceste cozi și au murit. Toți dau vina pe Putin și strâng din umeri. Ok, e vina lui Putin, dar acum ce, tre' să lăsăm mâinile în jos și să nu facem nimic? Ce se întâmpla dacă făceau așa și ucrainenii? Și cum e posibil ca la granița ucraineano-poloneză, de 5-6 ori mai multe camioane să treacă mult mai repede decât la cea moldo-română?! Acolo fără promisiuni goale ce durează deja de mai bine de 10 ani s-au făcut și puncte comune de trecere a frontierei, aici gargară multă și poduri de flori”, a scris Cozer, pe Facebook. PSD a vrut fief separat de ANAF Vămile au fost desprinse de ANAF, în decembrie, iar șeful instituției a fost numit la propunerea PSD. Șeful vămilor, Bogdan-Lari Mihei, a fost șeful Vămii Otopeni în trecut și e considerat un apropiat al lui Bogdan Stan, fostul şef al ANAF şi actual consilier la Curtea de Conturi promovat de Liviu Dragnea. Bogdan Lari Mihei Foto: Autoritatea Vămilor Mihei a mai fost numit vicepreşedinte ANAF si coodonator al activităţii Direcţiei Generale a Vămilor în 2 aprilie 2018, în perioada când Liviu Dragnea era la apogeul puterii în PSD. El a fost schimbat de premierul Viorica Dăncilă, în 2019, din poziția de vicepreședinte ANAF. Citește și: Putin, interviu amenințător după ce Kievul a fost țintit violent din aer: Vom ataca obiective pe care nu le-am atacat încă dacă SUA livrează rachete cu rază mai lungă Ucrainei

Salariile primarilor urmează să fie mărite Foto: Asociația comunelor
Politică

Salariile primarilor urmează să fie mărite

Salariile primarilor urmează să fie mărite cu aproape 20%, potrivit unui proiect de lege aflat acum pe ordinea de zi a Camerei Deputaților, anunță Antena 3. Parlamentarii au dorit să adopte acest proiect de lege săptămâna trecută, dar, urmare a unei „erori materiale”, el a ajuns pe ordinea de zi din această săptămână. România are 3.180 de primari și peste 40.000 de consilieri locali. Peste 100 de comune au sub 1.000 de locuitori. Salariile primarilor urmează să fie mărite Prevederea privind majorarea salariilor primarilor a fost strecurată într-un amendament al deputatului Adrian Solomon. Astfel, valoarea de referință în funcție de care sunt calculate salariile primarilor crește de la 2.080 de lei - salariul minim în 2019 - la 2.300 de lei, salariul minim în 2021. Urmare a acestei modificări, aceste salarii se vor majora, brut, cu 15-20%. De exemplu, un primar de oraş cu peste 100.001 de locuitori are acum 15.600 lei și va sări, dacă aceste modificări se adoptă, la 17.250 lei. Primarul unei comune de până în 3.000 de locuitori va avea 9.200 de lei. Săptămâna trecută, Camera Deputaților a votat majorări până în 50% a salariilor angajaților unor ministere. Aceste majorări sunt: Până în 25% pentru personalul din cadrul aparatului propriu al Ministerului Sănătății15% pentru funcționarii publici din cadrul aparatului Ministerului Culturii, Ministerului Transporturilor și Infrastructurii. Motivare: „complexitatea muncii”15% pentru personalul contractual din cadrul aparatului Ministerului Culturii, Ministerului Transporturilor și Infrastructurii15% pentru funcționarii publici din serviciile publice deconcentrate ale instituțiilor din subordinea, coordonarea sau sub autoritatea Ministerului Culturii, Ministerului Transporturilor și Infrastructurii15% pentru personalul contractual din serviciile publice deconcentrate ale instituțiilor din subordinea, coordonarea sau sub autoritatea Ministerului Culturii, Ministerului Transporturilor și Infrastructurii50% pentru personalul din instituţiile şi/sau autorităţile publice nominalizat în echipele de proiecte finanţate din fonduri externe rambursabile15% pentru personalul din Ministerul Antreprenoriatului și Turismului și din Ministerul Sportului Citește și: Deputații au votat o avalanșă de majorări salariale pentru funcționarii din ministere. Aparatul central a crescut cu 14.800 de oameni în șase luni, spune deputata USR Țoiu

Boloș critică agenția de investiții în infrastructura spitalicească Foto: mfe.gov.ro
Politică

Boloș critică agenția investiții infrastructura spitalicească

Marcel Boloș, ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, critică agenția de investiții în infrastructura spitalicească, ANDIS, pe care Guvernul a înființat-o acum câteva zile prin ordonanță de urgență: „Nu înţeleg de ce avem nevoie de o astfel de entitate”. Agenția va ajunge la 78 de angajați și va cheltui trei milioane de euro pe an în afara salariilor. Noua instituție va fi subordonată Ministerului Sănătății, condus de pesedistul Alexandru Rafila. Boloș critică agenția de investiții în infrastructura spitalicească „Din punctul meu de vedere, până când se operaţionalizează noua Agenţie care va implementa infrastructura spitalicească din cadrul Ministerului Sănătăţii... vedeţi, aici e o chestiune foarte... nici nu ştiu cum să o definesc şi să o denumesc, pentru că aceste infrastructuri sunt la autorităţile locale. Nu înţeleg de ce avem nevoie de o astfel de entitate care să rezolve o problemă pe care foarte bine şi-o rezolvă autoritatea locală şi centralizăm toate aceste infrastructuri spitaliceşti la nivel de Ministerul Sănătăţii şi nu le lăsăm pentru primării să-şi implementeze proiectele, ca să le avem implementate. Eu cred că mai importanţi sunt oamenii”, a declarat Marcel Boloş, la Prima Tv. Întrebat dacă le-a transmis celor de la Ministerul Sănătăţii acest punct de vedere, ministrul a răspuns: „Este opinia mea personală, dar nu mă feresc să o spun pentru că mie mi se pare că cel mai firesc lucru este ca autoritatea locală şi primăria care are în administrare şi gestionare infrastructura să îşi rezolve problema şi să punem pe primul plan pacientul, omul”. Omul lui Bolojan vrea descentralizare „Dacă noi acum încercăm să operaţionalizăm o instituţie care centralizează toate aceste proiecte, care nu există, după aceea avem o perioadă în care procedurile de licitaţie publică trebuie derulate, tot de către această instituţie, tot în regim centralizat, gândiţi-vă la contestaţii şi la tot ce înseamnă când lucrurile sunt adunate într-un singur loc şi birocraţia... Soluţia corectă, nu mă feresc să spun acest lucru, ar fi ca autorităţile locale să-şi preia soarta în mâini şi să ne uităm cum putem să folosim aceşti bani pentru oameni şi pentru a face infrastructura aceasta spitalicească mai bună pentru oameni. Să nu ratăm această oportunitate istorică doar de dragul unor mecanisme funcţionale gândite pentru funcţionari”, a mai spus Marcel Boloş. Înainte de a fi ministru în guvernele Orban și Ciucă, Boloș a lucrat alături de Ilie Bolojan la absorbția fondurilor europene în Oradea. Citește și: Cererile insistente ale lui Macron de a „nu umili” Rusia, din ce în ce mai bizare. Liderul de la Paris, singurul ales occidental care preferă să vorbească cu Putin în loc să meargă la Kiev România va beneficia de 3,7 miliarde euro prin Programul Operaţional de Sănătate şi 1,1 miliarde euro prin PNRR – pentru dezvoltarea infrastructurii sanitare.

Boloş susţine demersul PSD privind rediscutarea procentului din PIB alocat pensiilor în PNRR Foto: News.ro
Politică

Boloș susține demersul PSD

Marcel Boloş, ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE), susţine demersul PSD și al ministrului Muncii, Marius Budăi, privind rediscutarea procentului din PIB alocat pensiilor în PNRR, deși mai mulți oficiali au avertizat că va produce întârzieri în absorbția fondurilor alocate prin acest plan. Sâmbătă, Boloș spunea că se poate renunța la cota unică de impozitare, „dacă e să discutăm de o politică fiscală la nivel de ţară şi dacă este în discuţie impozitarea proprietăţilor”, o altă solicitare a PSD. Boloș susține demersul PSD Iată ce a spus Boloș, numit ministru cu susținerea PNL, despre propunerea lui Budăi de a se renegocia procentul din PNRR alocat pensiilor, potrivit news.ro: „Chiar îl felicit pentru această iniţiativă pe care o are, îndrăzneaţă, şi îl susţin. E o perioadă în care aceste măsuri care te împiedică să vii în ajutorul oamenilor nu prea stau în picioare. Să nu uităm că atunci când s-a negociat Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, Uniunea Europeană avea un singur tip de criză de gestionat. Era criza COVID şi criza medicală. Pe când, ulterior, după ce lucrurile au evoluat, acum suntem în situaţia în care avem trei crize – criza războiului din Ucraina şi în plus mai avem o criză la utilităţi şi mai avem una care stă în aşteptare şi care v-am menţionat-o (criza alimentară - n.r.) – deci condiţiile de acum ale traiului oamenilor şi a restructurării cheltuielilor publice nu mai seamănă cu cele de la începutul negocierii şi primele momente ale negocierii PNRR, aşa încât demersul dumnealui este unul cât se poate de firesc. Avem o rată a inflaţiei de 14%, avem 3,2 milioane de oameni în risc de deprivare materială şi risc de sărăcie extremă, acestea sunt nişte realităţi. Dacă dumnealui nu ar lupta pentru acest lucru, nu cred că i-ar face cinste demnitatea de ministru. Eu susţin acest demers, dar în acelaşi timp susţin şi sunt convins că tot ceea ce noi facem acum şi luăm ca măsuri pe partea socială trebuie să fie dublate de aceeaşi ritmicitate, dacă nu cu o cât mai mare dinamică a atragerii fondurilor pentru realizarea de investiţii”. Crețu: modificarea PNRR, doar în caz de dezastru natural Sâmbătă, la Antena 3, el spunea: „Cu impozitul progresiv? Depinde dacă e să discutăm de o politică fiscală la nivel de ţară şi dacă este în discuţie impozitarea proprietăţilor, impozitul progresiv poate să fie o soluţie”. Europarlamentarul Corina Creţu a afirmat că înţelege „eforturile pe care le face domnul ministru al Muncii şi îngrijorarea sa faţă de explozia aceasta de preţuri şi modul în care fac faţă pensionarii”; însă consideră că problema în această privinţă poate fi rezolvată mai rapid prin compensări de la bugetul de stat. Citește și: Cererile insistente ale lui Macron de a „nu umili” Rusia, din ce în ce mai bizare. Liderul de la Paris, singurul ales occidental care preferă să vorbească cu Putin în loc să meargă la Kiev „După cum ştiţi Comisia Europeană a răspuns printr-o comunicare oficială despre modificarea Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă că această modificare se poate face doar în situaţii excepţionale cum ar fi, de pildă, dezastre naturale de dimensiuni istorice, iar deja noi suntem întârziaţi. Termenul limită este 2026, dar trebuie contractate până în decembrie 2023 toate lucrările. Deci practic ar trebui să ne concentrăm pe preluarea acestor fonduri şi găsite soluţii de la bugetul de stat pentru pensionari”, a explicat Crețu, care a fost comisar european.

CV-urile sunt pline de greşeli gramaticale, spune Ionela Costica Foto: Captură YouTube
Politică

CV-urile sunt pline de greşeli gramaticale

Noile generaţii de pe piaţa muncii cer salarii de 800-1.000 de euro la angajare, dar CV-urile lor sunt pline de greşeli gramaticale, spune Ionela Costică, decanul Facultăţii de finanţe, asigurări, bănci şi burse de valori din cadrul ASE Bucureşti. CV-urile sunt pline de greşeli gramaticale „Am propus la un moment dat să introducem în planul de învăţământ limba română. Din păcate, acordăm o atenţie din ce în ce mai redusă modului în care ne exprimăm. Am avut ocazia să primesc o teză scrisă în limbajul Messenger, nu este de râs. La final era formulat simpatic: Să dea Domnu să iau examenul şi un smiley face. Să reluăm problemele de gramatică la facultate e tardiv, la 18 - 20 de ani e greu să le spui studenţilor cum se vorbeşte şi cum se scrie, încercăm să îi corectăm diplomatic“, a spus conferențiarul universitar Ionela Costică, la un eveniment organizat săptămâna trecută la Banca Naţională și citată de Ziarul Financiar. În CV-uri, sunt adesea greșeli precum ”mi-ar place”, ”capabilități” sau ”cunoștiințe”, iar cunoașterea deficitară a limbii române este o provocare și pentru profesorii universitari, care se lovesc de erorile gramaticale ale studenților, educați în social media, mai arată Ziarul Financiar. Citește și: Este vânturat din nou scenariul conform căruia arme nucleare americane ar fi mutate în țări de la Marea Neagră precum România sau Bulgaria. Președintele Rumen Radev neagă Guvernul şi Parla­mentul au ini­ţiat şi aprobat cel puţin opt mo­dificări legis­lative cu impact pe piaţa muncii în primele cinci luni din 2022, arată o sinteză realizată de ZF, conform Mediafax.

Ministerul Cercetării a cumpărat mobilier de 230.000 de lei în mandatul lui Bolos Foto: Facebook
Politică

Ministerul Cercetării cumpărat mobilier 230.000 lei

Ministerul Cercetării și Digitalizării a cumpărat mobilier de 230.000 de lei în perioada februarie-mai 2022, în mandatul lui Boloș, scrie G4Media. În acea perioadă, ministru era Marcel Boloș, susținut de PNL. La 3 mai 2022, el a fost numit ministru la Investiții și Proiecte Europene (MIPE), iar în locul său, la Digitalizare, a ajuns liberalul Sebastian Burduja. Bolos a fost ministru al Cercetării și Digitalizării din data de 28 ianuarie până la data de 3 mai 2022. Ministerul Cercetării a cumpărat mobilier de 230.000 de lei „Pe lista contractelor se află achiziția mai multor tipuri de scaune, inclusiv directoriale, birouri, mese de ședință, canapele, fotolii, mochete, aparate de aer condiționat, televizoare, frigidere, măsuțe de cafea, uși, cuiere și seifuri. Printre societățile furnizoare se află Ikea Romania, Mobexpert Băneasa și Orient Xianzhi Economic, ultima fiind o societate din Voluntari în care asociați sunt cinci cetățeni chinezi. De la firma Mobexpert, cunoscută îndeosebi pentru prezența pe piața de lux, au fost cumpărate mai ales fotolii, dar și un birou, valoarea totală fiind de aproape 12.000 de lei”, arată G4Media. Biroul ministrului Boloș a fost renovat contra sumei de 8.750 de lei, iar achizițiile de mobilier au ajuns la 16.600 de lei. Biroul de Presă a justificat aceste cheltuieli prin faptul că ”la nivelul instituției numărul angajaților a crescut”, iar birourile demnitarilor au fost remobilate pentru ca aceștia să poată desfășura o activitate mai eficientă. Citește și: Este vânturat din nou scenariul conform căruia arme nucleare americane ar fi mutate în țări de la Marea Neagră precum România sau Bulgaria. Președintele Rumen Radev neagă Boloș a preluat, recent, conducerea Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene, unde numărul secretarilor de stat a crescut de la cinci la opt, printr-o hotărâre de guvern adoptată acum câteva zile. În plus, s-au mai înființat două noi posturi de secretar general adjunct, două de subsecretar, iar schema de personal s-a majorat de la 1407 la 1943 (exclusiv demnitarii și cabinetele aferente demnitarilor)”. Practic, numărul angajaților MIPE se va majora cu 35%.

Boloș afirmă că „impozitul progresiv poate să fie o soluție" Foto: Gov.ro
Politică

Boloș afirmă impozitul progresiv o soluție

Un ministru susținut de PNL, Marcel Boloș, afirmă că „impozitul progresiv poate să fie o soluție", dacă este vorba de impozitarea proprietăților. Boloș este ministru al Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE). Recent, ministerul său a extins schema de personal cu circa 600 de persoane, explicația fiind că aceste noi angajări sunt necesare pentru a face față PNRR. Boloș afirmă că „impozitul progresiv poate să fie o soluție" „Reforma fiscală este la Ministerul Finanțelor și dumnealor în această perioadă pregătesc partea aceasta de optimizare fiscală. Acum este limpede că avem un sistem fiscal care este cumva atipic, pentru că în mod normal ar trebui să aplicăm impozitele și taxele locale la valoarea de piață pe care o au proprietățile pe care le deținem. Noi avem un sistem fiscal care are reglementate bazele de impozitare. Ca profesor de finanțe, eu nu am mai văzut un astfel de sistem în Uniunea Europeană și nici nu va rezista.(...). Dacă este în discuție impozitarea proprietăților, impozitul progresiv poate să fie o soluție", a spus Marcel Boloş la "Income Magazine", o emisiune a Antenei 3. Preşedintele PSD Marcel Ciolacu a declarat, acum trei zile, că, din punctul său de vedere, România va ajunge la impozitare progresivă, „cum este peste tot în lume”, dar nu în acest an. „Am văzut că şi Cehia a renunţat la taxa unică şi ei chiar aveau unică. Deci, acesta este trendul. Am mai rămas noi şi Estonia, Bulgaria. (...) Şi eu am văzut mesajul preşedintelui României care a fost unul foarte corect. Acelaşi mesaj l-am avut şi noi: anul acesta nu se modifică nicio taxă”, a adăugat Marcel Ciolacu, potrivit Agerpres. Citește și: Este vânturat din nou scenariul conform căruia arme nucleare americane ar fi mutate în țări de la Marea Neagră precum România sau Bulgaria. Președintele Rumen Radev neagă „PNL continuă să susțină cota unică. Nu susținem introducerea de taxe și impozite noi, iar ceea ce urmează să se decidă va avea a bază o analiză și o dezbatere aplicată pe situația din țara noastră”, a declarat premierul Ciucă la 22 mai.

Coaliția de guvernare vrea o „taxă de solidaritate” Fot: Inquam/ Octav Ganea
Politică

Coaliția de guvernare vrea taxă solidaritate

Coaliția de guvernare vrea o „taxă de solidaritate” de 1% din cifra de afaceri a companiilor mari, scrie publicația Profit. Potrivit acestei publicații, coaliția majoritară este pe cale de a ajunge la un consens pe acest subiect. Însă economiștii arată că această taxă va duce la creșterea prețurilor și va fi plătită, la final de consumatori. Coaliția de guvernare vrea o „taxă de solidaritate” Taxa ar urma să fie plătită de companiile cu cifră de afaceri peste 100 de milioane de euro. Profit estimează că statul ar putea colecta astfel circa un miliard de euro. „Eu am zis, de exemplu, taxa de solidaritate există în Germania. Și nu știu dacă o avem. Este pe agenda de discuții și vom alege varianta cea mai bună. Exact cum este în Germania. Trebuie făcută o raportare între taxe și venituri”, a spus, acum două zile, președintele PSD Marcel Ciolacu. Discuții despre o astfel de taxă există din decembrie 2021. Camera de Comerț Americană din Românie ( AmCham) a criticat intenția, apreciind că este vorba de o măsură fiscală „nefundamentată, peste noapte”, „fără consultare prealabilă, fără o foaie de parcurs, fără un studiu de impact real, fără o analiză a compatibilității acesteia cu legislația europeană”. Nu este „o dovadă de responsabilitate pentru societate, ci doar un transfer de povară către sectorul privat”, mai arăta AmCham. Și Consiliul Investitorilor Străini a criticat o astfel de taxă. PSD a mai inventat, în regimul Dragnea, o așa-numită „taxă pe lăcomie”, care a fost plătită de bănci. Ea a fost abrogată în decembrie 2019, de către guvernul Orban.

Corupția nu este amenințare la adresa siguranței naționale Foto: Facebook SRI
Politică

Corupția nu este amenințare siguranței naționale

Corupția nu este o amenințare la adresa siguranței naționale, potrivit proiectului de lege privind activitățile de informații și contrainformații. De fapt, în întregul pachet de proiecte de legi privind siguranța națională, cuvântul „corupție” apare de cinci ori, numai în viitoarea lege de organizare a ministerului Interne și strict cu referire la Direcția Generală Anticorupție. Proiectele au fost publicate integral de site-ul G4Media. Corupția nu este amenințare la adresa siguranței naționale În legea-cadru, privind activitățile de informații și contrainformații, sunt prezentate „ameninţările la adresa securităţii naţionale a României”, dar, deși lista este extrem de lungă, corupția nu figurează. Astfel, pe listă apar: interesele financiare, economice și energetice naţionale sau comunitare strategice, ştiinţifice şide cercetare ale Românieisistemul de administraţie publică, sănătate publică, educaţia naţională şi patrimoniul cultural naţionalcriminalitatea organizată de natură a afecta interesele naționale şi obiectivele de securitate naţionalăacţiuni, inacţiuni, stări de fapt care afectează interesele şi obiectivele de securitate referitoare la prevenirea şi combaterea efectelor schimbărilor climatice Nici situația din Justiție sau statul de drept nu apar pe această listă. Nici infracțiunile la adresa intereselor financiare ale UE nu sunt pe listă, deși, în 2019, DNA prezenta un amplu raport, de 39 de pagini, pe acest subiect. Încă din iunie 2020, presa a scris că fenomenul corupției a fost marginalizat în Strategia Națională de Apărare a Țării pentru perioada 2020 – 2024. Citește și: EXCLUSIV Oamenii lui Dragnea din dosarul penal Teldrum, contract de trei milioane de euro de la Primăria Alexandria. Banii provin dintr-o finanțare europeană În 2005, CSAT decidea că lupta împotriva corupției trebuie să fie o preocupare majoră a serviciilor de informații.

Unii membri USR, aproape de USL (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Politică

Unii membri USR, aproape de USL

Unii membri USR, aproape de USL. Locuitorii comunei Mirceşti aşteaptă de la localele din 2020 ca aleşii PNL, USR şi PSD din Consiliul Local să catadicsească să se apuce în sfârşit de treabă. Unii membri USR, aproape de USL În vreme ce străzile au rămas deja în beznă, pentru că facturile nu pot fi achitate în lipsa unui buget aprobat, liderii politici judeţeni urmăresc de pe margine bătaia de joc. Gaz peste foc: o fotografie de la o chermeză politică a PSD. Citește și: EXCLUSIV Oamenii lui Dragnea din dosarul penal Teldrum, contract de trei milioane de euro de la Primăria Alexandria. Banii provin dintr-o finanțare europeană Fotografia a fost publicată de șeful CJ Iași, Costel Alexe, pe pagina sa de Facebook. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Noul șef al SIS a lucrat la Fundația Soros Foto: diez.md
Politică

Noul șef al SIS a lucrat la Fundația Soros

Noul șef al serviciului secret din Republica Moldova, SIS, are 34 de ani, a lucrat la Fundația Soros și sugerează că are și cetățenie română. Noul șef al SIS a lucrat la Fundația Soros Candidatura lui Alexandru Musteață la funcția de director al SIS a fost aprobată cu votul a 54 de deputați. Anterior, el a deținut funcția de consilier al premierului Natalia Gavrilița și membru al Comisiei Electorale Centrale (CEC). El a confirmat că deține și cetățenia unui stat străin „la fel ca circa un milion de persoane din Republica Moldova”. Acesta a dat asigurări, însă, că va respecta întru totul jurământul de credință patriei. De asemenea, el a precizat că legislația nu permite angajarea în cadrul SIS a persoanelor cu cetățenie străină, excepție fiind pentru conducerea instituției. Întrebat dacă intenționează să atragă în cadrul instituției persoane care dețin cetățenia altor state, acesta a explicat: „Fiecare persoană care vine într-o funcție publică depune jurământul față de Republica Moldova. Trebuie să țină cont de jurământ, fiind juridic, moral și patriotic. Legea cu privire la SIS prevede că colaboratorii nu pot deține o altă cetățenie decât cea a Republicii Moldova în exercitarea funcției. Articolul care ține de conducerea SIS nu are o astfel de limitare. Deci: în redacția actuală a legii, SIS nu poate atrage persoane cu cetățenie străină. Dar colaborarea internațională cu alte instituții, țări – sunt acorduri internaționale ratificate de acest Parlament”, a spus Musteață, citat de newsmaker.md. Citește și: Crește riscul unei confruntări directe între Rusia și SUA, amenință Kremlinul, nemulțumit de livrarea de rachete performante (HIMARS) Ucrainei de către Pentagon Noul șef al SIS a lucrat la Fundația Soros între 2013 și 2020. El știe română, engleză, rusă, franceză. Musteață are, printre altele, un masterat în guvernarea europeană la Colegiul Europei, Bruges, Belgia.

Încă o agenție de stat, cu 78 de angajați, in subordinea ministrului Rafila Foto: Inquam/ George Calin
Politică

Încă agenție stat cu 78 angajați

Guvernul a înființat, azi, prin ordonanță de urgență, încă o agenție de stat, cu 78 de angajați și buget de milioane de euro. Scopul Agenției Naţionale pentru Dezvoltarea Infrastructurii din Sănătate (ANDIS) este să construiască spitale de stat. „Rolul ANDIS este de a dezvolta infrastructura de sănătate, prin pregătirea, implementarea și finalizarea obiectivelor/proiectelor de investiții de importanță considerabilă in infrastructura de sănătate”, se arată în nota de fundamentare a OUG. Încă o agenție de stat, cu 78 de angajați Până la sfârşitul anului, această agenţie ar trebui să aibă minim 52 de posturi ocupate, iar la terminarea PNRR, în 2026 ar trebui să aibă minim 78 de posturi. Ministrul Sănătății, Alexandru Rafila, a arătat că, pentru funcţionarea Agenţiei există o alocare de circa 3 milioane de euro, care nu este pentru salarii, pentru că acestea vor fi plătite din bugetul ministerului Sănătăţii şi consultanţa pentru cei care vor lucra acolo este mult mai consistentă. Agenţia va fi coordonată de un preşedinte care, conform acordului cu cei de la Comisia Europeană, ministerul trebuie să îl desemneze pentru o perioadă provizorie de 6 luni. „Suma totală ce va fi absorbită din PNRR prin înfințarea ANDIS este 148.000 mii lei. Printre altele, din această sumă 59.280 mii de lei vor fi folosiți pentru pregătirea de studii de fezabilitate pentru viitoare investiții în infrastructura de sănătate, 3260 mii lei pentru pregătirea personalului și 9982 pentru elaborarea de ghiduri metodologice(de exemplu, norme, standarde, modele, repere de calitate, baze de date și documentație și altele similare ), cheltuieli ce ar fi trebuit să fie făcute în mod normal din bugetul de stat”, se arată în nota de fundamentare a ordonanței. Conducerea ANDIS este numită de ministrul Sănătății. Citește și: Crește riscul unei confruntări directe între Rusia și SUA, amenință Kremlinul, nemulțumit de livrarea de rachete performante (HIMARS) Ucrainei de către Pentagon

Cât costă noile creșteri ale salariilor unor bugetari Foto: Inquam/ Octav Ganea
Politică

Cât costă noile creșteri salariilor bugetari

Cât costă noile creșteri ale salariilor unor bugetari: 2,3 miliarde de lei, pentru ultimele luni din 2022, arată datele consultate de site-ul Profit. Pentru un întreg an, cheltuielile vor fi de patru miliarde de lei. „Creșterea de 2,251 de posturi ocupate în martie este în linie cu media lunară de până acum a Guvernului Ciucă, de 2.304/lună în primele trei luni de mandat, cel mai alert ritm de majorare a numărului de bugetari din ultimii cinci ani”, mai arată Profit. Cât costă noile creșteri ale salariilor unor bugetari Potrivit Profit, România este pentru al cincilea an consecutiv lider în UE la capitolul cheltuieli de personal, ca procent din veniturile încasate. În 2021, 33,8% din veniturile la buget au fost consumate pe salariile bugetarilor. Pe locul II era Malta, cu un procent de 32,5%, iar pe trei se afla Letonia - 31,3%. Deputații au votat, marți, o avalanșă de majorări salariale pentru funcționarii din ministere. Majorările, până în 25%, au fost propuse fără nici un studiu de impact sau vreo fundamentare. Iată propunerile adoptate: Până în 25% pentru personalul din cadrul aparatului propriu al Ministerului Sănătății15% pentru funcționarii publici din cadrul aparatului Ministerului Culturii, Ministerului Transporturilor și Infrastructurii. Motivare: „complexitatea muncii”15% pentru personalul contractual din cadrul aparatului Ministerului Culturii, Ministerului Transporturilor și Infrastructurii15% pentru funcționarii publici din serviciile publice deconcentrate ale instituțiilor din subordinea, coordonarea sau sub autoritatea Ministerului Culturii, Ministerului Transporturilor și Infrastructurii15% pentru personalul contractual din serviciile publice deconcentrate ale instituțiilor din subordinea, coordonarea sau sub autoritatea Ministerului Culturii, Ministerului Transporturilor și Infrastructurii50% pentru personalul din instituţiile şi/sau autorităţile publice nominalizat în echipele de proiecte finanţate din fonduri externe rambursabile15% pentru personalul din Ministerul Antreprenoriatului și Turismului și din Ministerul Sportului Citește și: Deputații au votat o avalanșă de majorări salariale pentru funcționarii din ministere. Aparatul central a crescut cu 14.800 de oameni în șase luni, spune deputata USR Țoiu Chestionat de ziariști în legătură cu lipsa studiului de impact bugetar al acestor creșteri, Ciolacu a spus că ”există o socoteală făcută la Minsiterul de Finanțe. Este o provocare: cine devine eficient și știe să managerieze ministerul, va face față. Cine nu, va pleca”.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră