duminică 27 septembrie
Login Contact
DeFapt.ro

Politică

5245 articole
Politică

Cine a furat chiuveta? Președintele CJ Iași susține că sunt lavoare la spitalul de copii Iași, Corpul de control al ministerului Sănătății îl contrazice

Președintele CJ Iași, Florin Alexe (PNL), susține că sunt lavoare la spitalul de copii Iași, deși Corpul de control al ministerului Sănătății îl contrazice. Citește și: Iohannis n-a vrut să dea cheia imobilului confiscat de ANAF, care a trebuit să schimbe yala La acest spital din Iași, SPIAAM, au murit 7 copii infectați cu bacteria Serratia marcescens.   Președintele CJ Iași susține că sunt lavoare la spitalul de copii Iași „S-a rostogolit în spaţiul public că în secţia ATI nu ar fi chiuvete. Precizez că în toate saloanele sunt grupuri sanitare cu chiuvetă. Sunt şi cabinete medicale cu chiuvetă prevăzută. CJ îşi doreşte să afle nu doar adevărul despre ce s-a întâmplat la spital, nu doar ca cei responsabili să plătească, ci ca astfel de evenimente tragice să nu se mai repete”, a spus, azi, Costel Alexe, citat de news.ro. Însă raportul preliminar al corpului de control al ministerului Sănătății a prezentat informații complet diferite. În raport se menționează de trei ori absenșa lavoarelor: „Din verificările efectuate pe secția de ATI, etaj 3, tronsonul 1, corpul A, nu exista circuite functionale iar saloanele/rezervele pacientilor nu sunt dotate cu lavoare cu apă curentă pentru a se efectua procedura de curătare si dezinfectie a mâinilor” „În planul cadru de conformare anexa la Autorizatia Sanitara de Functionare nu este prevăzut niciun obiectiv de remediere a deficienței privind lipsa lavoarelor racordate la apă curentă din saloanele și rezervele din secția ATI, corpul A” „Deși în «Procedura de igienă a mâinilor PO 106-03/30.05.202», la punctul 7 «Descrierea procedurii de lucru» Cap. II DEZINFECȚIA MÂINILOR DE NIVEL INTERMEDIAR, sunt menționte indicații referitoare la spălarea mâinilor după contactul cu pacientul infectat/pacient septic izolat, personalul secției ATI care oferă asistență medical în cadrul secției ATI, din corpul A, nu respectă aceste indicații deoarece la nivelul saloanelor nu se asigură lavoar racordat la apă curentă”. Corpul de control arată că, urmare a acestei situații, personalul medical nu se spală pe mâini după ce interacționează cu pacienții. 

Cine a furat chiuveta? Președintele CJ Iași susține că sunt lavoare la spitalul de copii Iași, Corpul de control al ministerului Sănătății îl contrazice
Ce meserie și-ar fi dorit condamnatul penal Dan Voiculescu dacă nu era antreprenor
Politică

Ce meserie și-ar fi dorit condamnatul penal Dan Voiculescu dacă nu era antreprenor

Ce meserie și-ar fi dorit condamnatul penal Dan Voiculescu dacă nu era antreprenor: el a oferit acest răspuns la un interviu cu Mihai Morar, în cadrul podcastului „Fain și simplu”.  Citește și: Iohannis n-a vrut să dea cheia la imobilul confiscat de ANAF, care a trebuit să schimbe yala Voiculescu a fost condamnat la zece ani de închisoare în dosarul privatizării frauduloase a Institutului pentru Cercetări Alimentare. El a fost eliberat după doar doi ani și 11 luni. Procurorii au considerat că prejudiciul total în procesul de privatizare a Institutului a fost de peste 60 de milioane de euro.  Ce meserie și-ar fi dorit condamnatul penal Dan Voiculescu Iată cum a decurs dialogul dintre Mihai Morar și Dan Voiculescu, potrivit transcrierii Antenei 3: „Mihai Morar: Dacă nu aș făcut carieră în economie și politică, probabil aș fi devenit... Dan Voiculescu: Judecător. Îmi place să împart dreptatea”.  Mihai Morar a realizat, în cadrul podcastului „Fain și simplu”, un interviu cu Dan Voiculescu, patronul de facto al Antena 3: realizatorul l-a întrebat dacă a iertat-o pe judecătoarea care l-a condamnat, dacă a plâns ca un orfan și cum se explică faptul că Voiculescu este are eticheta de securist, deși a fost „vânat”.  „Deci la decizia de acum câteva săptămâni, că judecătoarea a săvârșit abuz în serviciu, ați vrut să plângeți? (...) Și ca un copil... știți copiii din orfelinatele anilor 90, știți de ce nu plângeau? De ce era o liniște mormântală când intrai într-o casă de aia de copii, o casă a groazei? Pentru că ei plângeau, plângeau, nu-i băga nimeni în seamă, nimeni nu venea să-i schimbe, și la un moment dat nu mai aveau lacrimi”, a perorat Morar.

Iohannis n-a vrut să dea cheia imobilului confiscat de ANAF, care a trebuit să schimbe yala
Politică

Iohannis n-a vrut să dea cheia imobilului confiscat de ANAF, care a trebuit să schimbe yala

Iohannis n-a vrut să dea cheia imobilului confiscat de ANAF, care a trebuit să schimbe yala, arată un comunicat al Fiscului. „Foștii proprietari și-au exprimat acordul cu privire la accesul A.J.F.P. Sibiu în spațiul respectiv, fără a participa la acest demers, ceea ce a pus A.N.A.F. în situația de a prelua bunul prin schimbarea yalei ușii de la intrare”, arată această instituție, într-un comunicat.  Citește și: Mihai Morar, interviu cu Dan Voiculescu: dacă a iertat-o pe judecătoarea care l-a condamnat sau dacă a plâns ca un orfan Iohannis ar urma să fie dat în judecată de Statul român pentru recuperarea banilor obținuți din închirierea imobilului. Iohannis n-a vrut să dea cheia imobilului confiscat de ANAF „Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) confirmă preluarea, în condițiile legii, a cotei de o jumătate (1/2) din imobilul situat pe strada Nicolae Bălcescu nr. 29, din Sibiu. Preluarea vine ca urmare a unei moșteniri vacante culese de Statul român, prin care acesta a dobândit dreptul de coproprietate. Procedura de preluare a fost gestionată de Administrația Județeană a Finanțelor Publice (AJFP) Sibiu, sub coordonarea Direcției Generale Regionale a Finanțelor Publice Brașov. În urma corespondenței purtate cu foștii proprietari și în conformitate cu atribuțiile prevăzute de lege pentru organul de valorificare, instituția a procedat la intrarea în imobil, în calitatea Statului român de coproprietar. Subliniem că foștii proprietari și-au exprimat acordul cu privire la accesul A.J.F.P. Sibiu în spațiul respectiv, fără a participa la acest demers, ceea ce a pus A.N.A.F. în situația de a prelua bunul prin schimbarea yalei ușii de la intrare”, se arată în comunicatul ANAF.

Mihai Morar, interviu cu Dan Voiculescu: dacă a iertat-o pe judecătoarea care l-a condamnat sau dacă a plâns ca un orfan
Politică

Mihai Morar, interviu cu Dan Voiculescu: dacă a iertat-o pe judecătoarea care l-a condamnat sau dacă a plâns ca un orfan

Mihai Morar a realizat, în cadrul podcastului „Fain și simplu”, un interviu cu Dan Voiculescu, patronul de facto al Antena 3: realizatorul l-a întrebat dacă a iertat-o pe judecătoarea care l-a condamnat, dacă a plâns ca un orfan și cum se explică faptul că Voiculescu este are eticheta de securist, deși a fost „vânat”.  Citește și: Ministrul Bogdan Ivan arată dezastrul de după mandatul lui Burduja: 27.000 lei/megawatt, risc de blackout, proiecte „pe hârtie” „Ați iertat-o pe judecătoarea care v-a trimis 10 ani la pușcărie?”, a întrebat Morar, fără să menționeze că acea condamnare este în vigoare, iar prejudiciul a fost stabilit la zeci de milioane de euro.  Pe de altă parte, Dan Voiculescu i se adresa intervievatorului cu apelativul „Dragă Mihai”.  Mihai Morar, interviu cu Dan Voiculescu Mihai Morar l-a întrebat pe Dan Voiculescu care era relația cu Securitatea, dar nu a menționat că există o decizie a CNSAS, confirmată de Înalta Curte de Casație și Justiție, că acesta a fost colaborator al Securității. Dosarul publicat de CNAS arată cum patronul, de facto al Antenei 3, a turnat. Însă Mihai Morar a făcut afirmația: „ Și, totuși, vânat fiind de securiști, dumneavoastră v-a rămas eticheta de securist”.  Referindu-se la dosarul ICA, în care Dan Voiculescu a fost condamnat la zece ani de închisoare, Mihai Morar l-a prezentat pe interlocutor drept victimă, nu autor al unor fapte de corupție soldate cu un prejudiciu - constatat de instanță - de 60 de milioane de euro. „Deci la decizia de acum câteva săptămâni, că judecătoarea a săvârșit abuz în serviciu, ați vrut să plângeți? (...) Și ca un copil... știți copiii din orfelinatele anilor 90, știți de ce nu plângeau? De ce era o liniște mormântală când intrai într-o casă de aia de copii, o casă a groazei? Pentru că ei plângeau, plângeau, nu-i băga nimeni în seamă, nimeni nu venea să-i schimbe, și la un moment dat nu mai aveau lacrimi”, a perorat Morar. „Ăsta e sentimentul”, i-a răspuns Dan Voiculescu, potrivit unei transcrieri realizate de Antena 3.   „Dar când auzi peste tot că ești vinovat, v-ați pus vreodată întrebarea: Dar dacă sunt vinovat?”, a mai întrebat Morar. Însă Dan Voiculescu nu a avut nici un dubiu, deși condamnarea sa este în vigoare, deocamdată: „ N-am putut să-mi pun întrebarea asta pentru că era atât de evident că nu sunt vinovat, adică nu era nici măcar un dubiu. Doamna judecătoare m-a condamnat pe mine în procesul nu pentru privatizarea ICA, pe mine m-a condamnat pentru spălare de bani spunând că am ascuns banii, pe care eu, de fapt, îi donasem fetelor, și faptul că banii au provenit dintr-o infracțiune”.  Moderatorul nu a menționat, potrivit transcrierii Antenei 3, faptele pentru care a fost condamnat Dan Voiculescu: el și-a exercitat influența pentru a obține de la Administrația Domeniilor Statului - prin intermediul companiei Grivco - pachetul de acțiuni la Institutul pentru Cercetări Alimentare (ICA) „la un preț de garsonieră de periferie", de 75 de ori mai mic decât valoarea reală. „Împrejurarea că inculpatul (Dan Voiculescu, n.r.) a apelat la una din cele mai rudimentare tipologii de spălare a banilor, respectiv împrumutul nereturnat, consacrată poate de cel mai cunoscut spălător de bani din toate timpurile, Meyer Lanski, nu este de natură per se să îl transforme în tăinuitor, deoarece pe parcursul săvârșirii acestor acte materiale a urmărit, în permanență, realizarea obiectivelor procesului de spălare a banilor, în scopul optimizării posibilităților de utilizare a bunurilor ilegal obținute în derularea unor viitoare afaceri profitabile”, se arată în motivarea sentinței.  Mihai Morar nu a ratat nici ocazia să-l laude pe patronul, de facto, al Antenei 3 și al trustului Intact. „Dumneavoastră aveți fundația Dan Voiculescu pentru Dezvoltarea României. Și că știe lumea, că nu știe, de zeci de ani investiți, oferiți burse tinerilor dotați, supra-dotați, talentați și așa mai departe”, a anunțat Morar. 

Guvernul nu are de gând "în acest moment" să crească taxele în 2026, spune ministrul de Finanțe
Politică

Guvernul nu are de gând "în acest moment" să crească taxele în 2026, spune ministrul de Finanțe

Guvernul nu crește taxele anul viitor. Guvernul nu are în vedere, în acest moment, majorarea taxelor pentru anul viitor, a declarat miercuri seară ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, după aprobarea proiectului de rectificare bugetară. Guvernul nu crește taxele anul viitor „Nu discutăm despre o creștere a taxelor. Nu avem în plan o creștere a TVA pentru 2026 nici în Horeca. Citește și: EXCLUSIV Apartamentul din Dubai al lui Traian Preoteasa, șeful CFR Călători, închiriat de Ministerul Muncii cu 30.000 de euro Așteptăm analiza și, pe baza acesteia, vom discuta în Coaliție și vom lua o decizie. În ceea ce privește celelalte impozite, pe profit sau pe venit, nu avem în plan o creștere a taxelor”, a precizat șeful Finanțelor. Nazare a subliniat că sectorul Horeca este „un caz aparte” și că o decizie finală va fi luată doar după analiza impactului fiscal. Impactul măsurilor fiscale în 2026 Oficialul a explicat că pachetele fiscale adoptate până acum vor avea efecte semnificative abia în 2026. „Efectul cumulat al pachetelor se centrează pe 2026 pentru că anul viitor trebuie să țintim spre un deficit de 6%. Avem o ajustare foarte mare de făcut. De aceea, strategia a fost ca măsurile fiscale să susțină anul 2026 și să ajungem cât mai aproape de ținta de 6%”, a menționat Nazare. Rectificarea bugetară aprobată de Guvern prevede o țintă de deficit de 8,4% pentru acest an, urmând ca ajustările necesare să fie realizate treptat până în 2026.

Coaliția nu a vrut să taie banii pentru partide, deși premierul Bolojan a spus că o reducere de 10% „nu ar fi o catastrofă”, explică ministrul de Finanțe
Politică

Coaliția nu a vrut să taie banii pentru partide, deși premierul Bolojan a spus că o reducere de 10% „nu ar fi o catastrofă”, explică ministrul de Finanțe

Coaliția nu a vrut să taie banii pentru partide, deși premierul Bolojan a spus că o reducere de 10% „nu ar fi o catastrofă”, explică ministrul de Finanțe, Alexandru Nazare. Citește și: EXCLUSIV Apartamentul din Dubai al lui Traian Preoteasa, șeful CFR Călători, închiriat de Ministerul Muncii cu 30.000 de euro Acesta a fost întrebat, într-o conferință de presă, de ce, la rectificarea bugetară, nu a fost diminuată subvenția acordată partidelor, ba dimpotrivă, AEP a primit mai mulți bani.  Coaliția nu a vrut să taie banii pentru partide „Din punctul meu de vedere, toată lumea trebuie să fie parte la acest efort naţional, inclusiv partidele politice. Şi dacă se propune, de exemplu, o reducere de 10% a posturilor în administraţie, cel puţin în cea locală, nu văd de ce acest procent nu s-ar aplica şi partidelor politice. Sunt convins că nu ar fi o catastrofă”, a spus premierul Bolojan, la 24 septembrie.  Însă, după opt zile, ministrul de Finanțe afirmă că actuala coaliție majoritară nu a luat o decizie. „Când se va lua o decizie în coaliție legată de zona de subvenție, noi, Ministerul de Finanțe, o vom opera sau o vom transfera, imediat o vom opera într-un act normativ. Momentan nu avem această decizie, momentan e vorba doar de rectificare și în rectificare v-am explicat ce am, cum am operat zona de Autoritate Electorală Permanentă”, a spus Nazare.  El a fost întrebat dacă există un orizont de timp pentru o astfel de decizie. „Decizia este a coaliției, deci n-aș putea să trec peste coaliție, să vă spun”, a spus Nazare. 

Primarii, noi pretexte ca să evite concedierile: doar concomitent cu administrația centrală. Însă PSD refuză concedieri și în ministere
Politică

Primarii, noi pretexte ca să evite concedierile: doar concomitent cu administrația centrală. Însă PSD refuză concedieri și în ministere

Primarii coaliției majoritare, susținuți de PSD, inventează noi pretexte ca să evite concedierile: sunt de acord cu acestea doar concomitent cu tăieri ale aparatului bugetar din administrația centrală, arată surse politice. Citește și: EXCLUSIV Apartamentul din Dubai al lui Traian Preoteasa, șeful CFR Călători, închiriat de Ministerul Muncii cu 30.000 de euro Însă PSD refuză concedieri și în ministere, așa că blocajul este total. Primarii, noi pretexte ca să evite concedierile O reuniune a coaliției majoritare, la care au participat premierul Ilie Bolojan, vicepremierul Marian Neacșu, primarul Craiovei, Lia Olguța Vasilescu (PSD), primarul Timișoarei, Dominic Fritz (președintele USR), liderul UDMR Kelemen Hunor, ministrul Dezvoltării, Cseke Attila (UDMR), și Varujan Pambuccian, liderul grupului minorităților naționale din Parlament, a avut loc în această după-amiază.  Reuniunea s-ar fi terminat fără nici un acord. Bolojan nu a vrut să renunțe la propunerea de a concedia circa 13.000 de persoane din administrația centrală, în timp ce PSD și primarii din toate partidele se opun. Primarii ar fi propus diferite formule care să reducă impactul unor concedieri: unii vor să se reducă cu maximum 20% posturile ocupate - adică între nimic și acest plafon maximal - iar alții cer ca din schemele de personal să fie scoase cluburile sportive, unde nu s-ar produce nici o concediere. Altă variantă, dinspre PSD, ar fi fost: tăiere cu 5% a cheltuielilor de personal și cu 5% a celor cu bunurile și serviciile. UDMR ar propune disponibilizarea a 7–8% dintre angajați, în loc de 10%, iar restul ajustărilor să fie făcute prin tăieri de cheltuieli. „Dacă nu se ajunge la un acord în câteva săptămâni, faptul că reluăm lună de lună această temă devine dăunător pentru coaliție”, a declarat, la Digi 24, ministrul Dezvoltării, Cseke Atilla. 

PSD a trimis-o iar pe Olguța Vasilescu la Guvern să-l hărțuiască pe Bolojan pe tema reducerilor de personal din primării
Politică

PSD a trimis-o iar pe Olguța Vasilescu la Guvern să-l hărțuiască pe Bolojan pe tema reducerilor de personal din primării

Reforma administrației locale, dispute în coaliție. Liderii coaliţiei de guvernare s-au reunit miercuri la Palatul Victoria pentru o nouă rundă de discuţii privind reforma administraţiei locale. Reforma administrației locale, dispute în coaliție La întâlnire au participat premierul Ilie Bolojan, preşedintele PNL, vicepremierul Marian Neacşu, primarul Craiovei Lia Olguţa Vasilescu (PSD), Dominic Fritz (USR), Kelemen Hunor și Cseke Attila (UDMR), dar și Varujan Pambuccian, liderul grupului minorităţilor naţionale din Parlament. Citește și: EXCLUSIV Apartamentul din Dubai al lui Traian Preoteasa, șeful CFR Călători, închiriat de Ministerul Muncii cu 30.000 de euro Ministrul Dezvoltării, Cseke Attila, a explicat că în prezent sunt analizate două variante principale: reducerea posturilor ocupate din administrațiile locale; un mix de măsuri care include tăieri de cheltuieli la bunuri, servicii și personal. „Scenariile sunt cele prezentate și de dumneavoastră: reducerea de personal pe posturi ocupate, reducerea cheltuielilor la personal și servicii sau o combinație a acestora pentru a găsi un compromis”, a declarat Cseke Attila la Digi24. Impactul reducerilor în administrațiile locale Ministrul a precizat că mecanismul propus nu va aduce reduceri semnificative acolo unde primarii au eficientizat deja structurile de personal. La peste 700 de unități administrativ-teritoriale (UAT), nu ar fi nevoie de reduceri efective. În celelalte 2.400-2.500 de UAT-uri, reducerile ar fi diferențiate, în funcție de gradul de ocupare al organigramelor. „Acolo unde toate posturile sunt ocupate, reducerea ar putea fi mai consistentă. Aplicarea procentului de 30% va duce, în final, la o reducere de 10% a posturilor ocupate”, a explicat ministrul Dezvoltării. Critici privind discuțiile din coaliție Cseke Attila s-a arătat nemulțumit că discuțiile din coaliție se concentrează aproape exclusiv pe numărul de posturi ce urmează a fi reduse. „Acest pachet are 50 de pagini cu multe măsuri utile pentru autoritățile locale, care pun în ordine mecanisme financiare și sprijină comunitățile. Totuși, se vorbește doar despre reducerile de personal”, a subliniat oficialul UDMR. Riscul blocajului politic Ministrul a avertizat că lipsa unui acord în următoarele săptămâni ar transmite un semnal negativ în ceea ce privește stabilitatea coaliției. „UDMR și Ministerul Dezvoltării consideră că prima variantă trebuie reglementată urgent. Apoi trebuie vizată și reducerea aparatului de la administrația centrală, unde birocrația este la fel de mare. Acolo, programul de guvernare prevede o reducere de 20%, dar nu există încă un mecanism clar pentru aplicarea acesteia”, a adăugat Cseke Attila.

Consilierul prezidențial Burnete, răspuns către cei care susțin că „România nu mai produce nimic”
Politică

Consilierul prezidențial Burnete, răspuns către cei care susțin că „România nu mai produce nimic”

Consilierul prezidențial Burnete, răspuns către cei care susțin că „România nu mai produce nimic”: „România exportă astăzi în 3 săptămâni cât a exportat în tot anul 1989”. Burnete, care este consilier prezidențial pe probleme economice, a postat acest mesaj pe Facebook, după o vizită la Timișoara. Citește și: România, locul unu în UE la ponderea cheltuielilor cu salariile bugetarilor din totalul veniturilor la buget Însă el a arătat că, după discuțiile cu antreprenorii din zonă, a primit și mesaje despre „avize care durează cu anii, birocrație prea stufoasă, legislație neclară, un dialog fracturat cu statul”. „M-au rugat ca statul să nu-i mai zăpăcească de cap pentru că le este din ce în ce mai greu să aducă investiții în România”, a mai scris el, după întâlnirile cu companiile de tehnologie.  Burnete, răspuns către cei care susțin că „România nu mai produce nimic” „Am făcut ieri un tur de forță prin mediul de afaceri timișorean pe lângă vizitele și discuțiile alături de președintele Nicușor Dan. Am început cu agricultura și procesarea de mâncare. Am discutat cu mai mulți fermieri despre problemele pe care le au cu fragmentarea terenurilor care trebuie comasate sau cu accesul la apă pentru irigații. Am vorbit despre investițiile pe care le fac în procesarea materiilor prime pentru a-și crește valoarea adăugată. Da, am gustat și un mic înainte de ora nouă. Nu mă judecați. Am vizitat apoi companii de tehnologie care mi-au spus că se simt încă excelent la Timișoara și în România în ciuda lipsei de predictibilitate din ultimii ani. M-au rugat ca statul să nu-i mai zăpăcească de cap pentru că le este din ce în ce mai greu să aducă investiții în România. Am discutat despre R&D și cum facem mai mult, despre AI și dacă putem construi un Gigafactory în România (scump și greu, dar ar fi o mare realizare).   Alături de domnul președinte am vizitat un start-up românesc care diagnostichează cancer pulmonar cu ajutorul AI și o altă companie de tehnologie care folosește camere cu AI pentru o sumedenie de aplicații. Apoi am stat de vorbă alături de președinte și primarul Dominic Fritz cu câteva zeci de oameni de afaceri din Timișoara despre cum îi ajutăm să inoveze mai mult. Am încheiat vizitele într-o fabrică unde precizia extrem de înaltă și procesele industriale sofisticate sunt la ele acasă.   Mi s-a demonstrat din nou cât de deprins de realitate este discursul fals care spune că România nu mai produce nimic spre deosebire de acum zeci de ani. România exportă astăzi în 3 săptămâni cât a exportat în tot anul 1989. Despre ce vorbim.   Asta nu înseamnă că am fost surd la lucrurile mai puțin plăcute pe care le-am auzit și de care eram conștient: avize care durează cu anii, birocrație prea stufoasă, legislație neclară, un dialog fracturat cu statul. Vom încerca să rezolvăm cât mai multe din neajunsurile care ne-au fost semnalate”, a scris Burnete, pe Facebook.     

Cel mai brutal atac al unui lider PNL împotriva unui ex-ministru pesedist: „N-a lăsat nimic în urmă”
Politică

Cel mai brutal atac al unui lider PNL împotriva unui ex-ministru pesedist: „N-a lăsat nimic în urmă”

Cel mai brutal atac al unui lider PNL împotriva unui ex-ministru pesedist: „N-a lăsat nimic în urmă în afară de scandaluri și ipocrizie”, a scris, pe Facebook, deputatul Alexandru Muraru, președintele PNL Iași, despre Marius Budăi, fost ministru al Muncii. Citește și: România, locul unu în UE la ponderea cheltuielilor cu salariile bugetarilor din totalul veniturilor la buget Budăi, care a rămas deputat PSD, îl atacă constant pe premierul Ilie Bolojan. „Aceasta este dovada clară a eșecului austerității! După acest eșec premierul Bolojan nu mai poate da vina pe «greaua moștenire»”, scria Budăi la 30 septembrie.  Cel mai brutal atac al unui lider PNL împotriva unui ex-ministru pesedist Acum, Muraru scrie despre Budăi că „faptul că PSD l-a tras pe linie moartă este probabil singurul lucru bun pe care partidul l-a făcut în ultimii ani”.  „𝐌𝐚𝐫𝐢𝐮𝐬 𝐁𝐮𝐝𝐚̆𝐢 – 𝐬𝐢𝐦𝐛𝐨𝐥𝐮𝐥 𝐭𝐮𝐩𝐞𝐮𝐥𝐮𝐢, 𝐚𝐧𝐭𝐢𝐫𝐞𝐟𝐨𝐫𝐦𝐢𝐬𝐦𝐮𝐥𝐮𝐢 𝐬̗𝐢 𝐚𝐥 𝐝𝐢𝐬𝐜𝐮𝐫𝐬𝐮𝐥𝐮𝐢 𝐝𝐮𝐛𝐥𝐮. Budăi n-a făcut nicio reformă în viața lui, n-a lăsat nimic în urmă în afară de scandaluri și ipocrizie. Este imaginea stagnării, a politicianului antireformist, prins într-o lume veche, care nu mai are ce să caute în prezent. Epoca lui s-a terminat, iar faptul că PSD l-a tras pe linie moartă este probabil singurul lucru bun pe care partidul l-a făcut în ultimii ani. Marius Budăi, fostul ministru al Muncii, trăiește în trecut, și nici măcar acolo. Ani de zile, Budăi a a încercat să îi facă pe oameni să creadă că pensiile cresc doar când vrea el și că salariile bugetarilor se măresc doar când PSD are chef să „dea”. De fapt, a trăit cu mentalitatea de vătaf: nu ca există o lege care obligă la indexare, ci ca el, din bunăvoință personală, împarte pomeni. Așa a cumpărat voturi și a cultivat dependența oamenilor de partid. În 2023, în mandatul lui, trebuia definitivată legea salarizării. Nici astăzi nu e gata. În realitate, moștenirea lui Budăi e una a rușinii și eșecului. Când poza în apărătorul pensionarilor, la Bruxelles accepta creșterea vârstei de pensionare la 65 de ani pentru femei. Când era în fruntea Ministerului Muncii, și-a dat demisia în scandalul „azilelor groazei”, încercând să minimalizeze importanța momentului cu cinismul binecunoscut: „nu contează demisia mea”. Când nu se ocupa cu populismul, era implicat în episoade jenante – de la mașina care figura furată și cu care a fost prins la frontieră, până la acuzațiile de hărțuire și comportament nepotrivit. Budăi a fost fix opusul poveștii pe care a vândut-o”, a scris deputatul Alexandru Muraru. 

România, locul unu în UE la ponderea cheltuielilor cu salariile bugetarilor din totalul veniturilor la buget
Politică

România, locul unu în UE la ponderea cheltuielilor cu salariile bugetarilor din totalul veniturilor la buget

România a fost, în anul 2024, pe locul unu în UE la ponderea cheltuielilor cu salariile bugetarilor din totalul veniturilor la buget, arată datele Consiliului Fiscal. Ponderea cheltuielilor cu salariile angajaților din instituțiile bugetare în total venituri bugetare a fost de 32,8%. În zona euro, această ponderee este de circa 22%.  Citește și: O tranzacție strategică pentru România, contestată de Fondul Proprietatea România, locul unu în UE la ponderea cheltuielilor cu salariile bugetarilor în veniturile la buget Salariul mediu brut în sistemul public a ajuns în anul 2024 la 9.660 lei/lună, cu 18,5% mai mare decât în anul 2023, depășindu-l cu 17,5% pe cel din mediul privat, care s-a situat la 8.223 lei/lună (în creștere cu 14,7% comparativ cu cel din anul precedent). Situația a fost chiar mai dramatică în trimestrul IV din 2024, când au avut loc alegerile parlamentare și prezidențiale. Astfel, salariul mediu brut lunar în sectorul public aferent trimestrului IV al anului 2024 a înregistrat un nivel de 10.013 lei, cu 16,6% mai mult decât în aceeași perioadă din anul 2023, în timp ce salariul din sistemul privat a fost de 8.618 lei, în creștere cu 12,2% față de trimestrul IV al anului 2023.  Numărul bugetarilor a crescut cu 14.334 în decembrie 2024, față de 2023. În 2023 față de 2022, creșterea a fost de 13.871 de persoane.  În 2024, creșterea nominală a veniturilor bugetare a fost de doar 10%, iar ritmul de creștere al cheltuielilor nominale cu salariile și asistența socială a fost de 20,3%. 

VIDEO Schimb de replici între aliații PSD și PNL: unul i-a zis „zât” celuilalt, „porcule” a fost răspunsul
Politică

VIDEO Schimb de replici între aliații PSD și PNL: unul i-a zis „zât” celuilalt, „porcule” a fost răspunsul

Schimb de replici între aliații PSD și PNL, în Consiliul Județean Brăila: unul i-a zis „zât” celuilalt, „porcule” a fost răspunsul. Schimbul de cuvinte a avut loc între consilierul județean Ovidiu Nechita, de la PNL, și președintele CJ Brăila, Francisk Iulian Chiriac, de la PSD.  Citește și: O tranzacție strategică pentru România, contestată de Fondul Proprietatea O înregistrare a discuției a fost prezentată de publoicația locală debraila.ro.  Schimb de replici între aliații PSD și PNL Controversa a început după ce președintele CJ Brăila, Francisk Iulian Chiriac, l-a amenințat pe liberal: „Tu să stai jos sau trec la eliminarea din sală”! În fața acestei amenințări, Nechita s-a enervat vizibil. „N-am să ies de aici absolut deloc. Îmi spui zât? Zât să-i spui lui mă-ta, acasă! Nu ți-e rușine măi, porcule, să-mi spui zât? Ce, sunt pisică? Nu ție rușine? Hal de președinte de consiliu județean!”. Din sală, un coleg din PNL l-a sfătuit pe Nechita să se calmeze, fiindcă spitalul județean nu are medic cardiolog la Unitatea de Primiri Urgențe: „La UPU nu avem cardiolog, vrei să faci infarct?”. Ședința s-a întrerupt, președintele CJ Brăila reproșându-i liberalului că vorbește „peste toți”.  „Ovidiu Nechita (PNL) și Francisk Iulian Chiriac (PSD) au mai fost, de-a lungul anilor, în centrul unor astfel de scandaluri în ședințele Consiliului Județean, de multe ori fiind folosite inclusiv apelative suburbane sau chiar obscene”, notează debraila.ro.

Nicușor Dan, un nou mesaj de sprijin pentru Bolojan în eventualitatea că CCR respinge proiectul pensiilor magistraților
Politică

Nicușor Dan, un nou mesaj de sprijin pentru Bolojan în eventualitatea că CCR respinge proiectul pensiilor magistraților

Nicușor Dan îl susține pe Bolojan. Preşedintele Nicuşor Dan a declarat marţi, la Timişoara, că se exagerează în spaţiul public impactul unei eventuale decizii a Curţii Constituţionale de respingere a legii pensiilor magistraţilor, lege pe care Guvernul şi-a asumat răspunderea în Parlament. Nicușor Dan îl susține pe Bolojan „Decizia CCR, în această chestiune, este mult exagerată. Există în societate aproape unanimitate pe faptul că e anormal ca pensia să fie egală cu salariul. Citește și: O tranzacție strategică pentru România, contestată de Fondul Proprietatea În acest fel, oamenii sunt stimulaţi să iasă din sistem, nu să producă pentru societate. Guvernul a făcut o lege solidă, pe baza deciziilor anterioare ale CCR. Dacă totuşi vor apărea probleme, există legitimitatea societăţii şi a coaliţiei să adopte o altă lege. Nu văd o problemă”, a afirmat Nicuşor Dan. Pensiile speciale, un subiect sensibil Şeful statului a subliniat că Guvernul a analizat atent deciziile Curţii Constituţionale pentru a construi un act normativ cât mai solid. Totuşi, chiar şi în cazul unei eventuale respingeri, legitimitatea politică şi socială există pentru a corecta legea astfel încât să fie constituţională. Guvernul Bolojan şi reducerea deficitului bugetar În cadrul aceleiaşi declaraţii, Nicuşor Dan a vorbit despre obiectivul Guvernului condus de Ilie Bolojan privind reducerea deficitului bugetar. Potrivit acestuia, măsurile deja luate vor permite ca deficitul la final de 2025 să fie de 8,4%. „România trebuia să reducă deficitul. Acesta a fost scopul pe termen scurt, pe care Guvernul şi l-a asumat. Deficitul pe 2025 va fi 8,4%, iar pentru 2026 este estimat la 6,5% din PIB, cu posibilitatea de a coborî la 6%. Suntem în grafic şi nu există risc de derapaj”, a precizat preşedintele. Confirmarea agenţiilor de rating Nicuşor Dan a menţionat că agenţiile de rating au confirmat stabilitatea României, ceea ce reprezintă un semn că măsurile adoptate sunt credibile. Totodată, a recunoscut că rămâne deschisă o dezbatere publică: în aceeaşi anvelopă bugetară, s-ar fi putut lua poate alte decizii.

O tranzacție strategică pentru România, contestată de Fondul Proprietatea
Politică

O tranzacție strategică pentru România, contestată de Fondul Proprietatea

O tranzacție strategică pentru România, contestată de Fondul Proprietatea: acest fond a atacat în instanță intenția Administrației Portului Constanța de a achiziționa Portul Liber Giurgiulești, singurul port din Republica Moldova la care au acces nave maritime.  Citește și: Georgescu îl ia părintește, de sus, pe Simion: „Mai are multe de făcut, mai ales cu el însuși” Inițial, Fondul Proprietatea a vrut și să suspende tranzacția până la finalizarea procesului, dar instanța a respins această cerere. O tranzacție strategică pentru România, contestată de Fondul Proprietatea Fondul Proprietatea deține 20% din acțiunile la Portul Constanța, acționar majoritar fiind statul român.  De ce este important acest port, Giurgiulești? Situat pe Dunăre, aproape de Galați și de confluența cu Prut, oferă Republicii Moldova acces la apele internaționale. Portul are statut de zonă liberă până în 2030 și joacă un rol major pentru exporturile ucrainene de grâu și importurile de combustibil.  Ce planuri are Portul Constanța? Să cumpere acest port, la licitația organizată de Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD), unicul acționar al Danube Logistics, care este concesionarul portului. Oferta românească: circa 80 de milioane de euro, din care aproximativ 60 de milioane de euro pentru procurarea pachetului majoritar de acțiuni al firmei Danube Logistics SRL, care administrează portul Giurgiulești, și investiții de 28 de milioane de euro. La 16 septembrie, premierul Bolojan a discutat această achiziție cu o delegație a BERD.  Ce susține Fondul Proprietatea? Că interesale, de acționar minoritar la Portul Constanța, sunt afectate de o achizție care nu se justifică din punct de vedere economic. „Reclamantul (FP – n.r.) a solicitat instanței să rețină că valoarea de 62 milioane USD este bazată pe scenariul optimist livrat chiar de către conducerea ICS Danube Logistics, conform ipotezelor din planul de afaceri, fără ajustări semnificative sau o opinie furnizată de catre PWC (consultantul contractat de APM pentru achiziție – n.r.) asupra fezabilității planului de afaceri și prezumțiilor în baza căruia planul de afaceri a fost întocmit de vânzător. Cu titlu de exemplu, acest plan de afaceri prezumă că volumele procesate de catre compania țintă vor crește cu 80% până în 2030, bazată în primul rând pe dublarea volumelor de cereale, deși, chiar în anul precedent, volumele porturilor dunărene aflate în proprietatea Ministerului Transporturilor, cât și chiar ale Portului Giurgiulești, au suferit scăderi importante, din cauza diminuării fluxurilor de marfuri în relația cu Ucraina”, arată Fondul Proprietatea în documentele depuse la instanță, prezentate de site-ul Profit.  Pe de altă parte, chiar în aceste documente, Fondul Proprietatea arată că portul ar putea juca un rol major în reconstrucția Ucrainei.  Preluare ostilă a Fondului Proprietatea?  Ieri, presa a anunțat că Fondul Proprietatea „se află într-o perioadă de turbulență fără precedent, după ce un grup de investitori sloveni, sprijiniți de acționari de retail români, a reușit să preia controlul de facto al fondului printr-o preluare ostilă”.  „Acţionarii Fondului Proprietatea (FP) - în principal investitori de retail, au decis, prin vot secret, revocarea imediată a Ilincăi von Derenthal din funcţia de membru şi de preşedinte al Comitetului Reprezentanţilor. Propunerea a venit din partea unui grup de acţionari – al unor fonduri slovene - care deţine peste 5% din capitalul social al fondului şi a fost aprobată de majoritate: aproape 61%, la punctul 10 de pe ordinea de zi a AGOA. Revocarea lasă Fondul Proprietatea fără conducerea Comitetului Reprezentanţilor, într-un moment de tensiune maximă privind administrarea fondului (...)   Tot în cadrul aceleiaşi şedinţe, acţionarii l-au ales în Comitetul Reprezentanţilor pe Istvan Sarkany, candidat sprijinit de fondurile slovene Axor Holding şi Equinox DD, în detrimentul lui Tănase Stamule, propus de Ministerul Finanţelor – cel mai mare acţionar individual al FP”, arată Ziarul Financiar.    Fondul Proprietatea este administrat din 2010 de americanii de la Franklin Templeton, care însă nu au mai candidat pentru un nou mandat. Totuşi, mandatul lor a fost reînnoit ieri, iar acum americanii trebuie să organizeze o nouă adunare a acţionarilor pentru alegerea membrilor Comitetului Reprezentanţilor. FP deţine participaţii în companii de importanţă strategică precum Aeroporturi Bucureşti, Administraţia Porturilor Maritime Constanţa, Salrom sau Alro, având o evaluare bursieră de circa 1,4 miliarde lei.

Suma imensă cu care partidele parlamentare au plătit presa, din subvenția de la stat, în 2025. Guvernul nu a tăiat subvenția pentru partide
Politică

Suma imensă cu care partidele parlamentare au plătit presa, din subvenția de la stat, în 2025. Guvernul nu a tăiat subvenția pentru partide

Suma imensă cu care partidele parlamentare au plătit presa, din subvenția de la stat, în primele nouă luni din 2025: 92 de milioane, arată un raport Expert Forum publicat azi. Cea mai mare sumă a fost oferită presei de către PSD, 61,4 milioane de lei.  Citește și: Georgescu îl ia părintește, de sus, pe Simion: „Mai are multe de făcut, mai ales cu el însuși” Prin proiectul de rectificare a bugetului de stat pe 2025, Guvernul nu a tăiat subvenția pentru partide. Dimpotrivă, Autoritatea Electorală Permanentă (AEP) a primit un plus de 169 milioane de lei, pentru rambursarea cheltuielilor de la alegerile prezidențiale. Acum circa o săptămână, premierul Ilie Bolojan spunea că o reducere cu 10% a acestei subvenții „nu ar fi o catastrofă”.  Suma imensă cu care partidele parlamentare au plătit presa Potrivit Expert Forum, AUR a cheltuit 16 mililoane de lei pentru „presă și propagandă” și încă 1,8 mil. lei (5,9%) pentru producția si difuzarea de spoturi publicitare, PNL - 9,1 milioane de lei pentru presă și propagandă, iar USR doar 4,9 milioane de lei.  „În urma alegerilor din 2024, opt partide primesc subvenții, din care 2 (PMP și Forța Dreptei) pentru rezultatele de la locale. Până în luna septembrie, inclusiv, acestea au primit 173 de milioane de lei, iar până la finalul anului ar trebui să primească 284 de milioane de lei. Din aceste fonduri, 57 de milioane au ajuns la PSD, 34 la AUR și 31 la PNL. USR a primit 22 de milioane lei, SOS 14 milioane, POT 12 milioane, PMP 736 mii, iar Forța Dreptei 659 mii lei”, arată Expert Forum.  „În același timp este regretabil comportamentul liderilor politici, care refuză să facă publice informații legate de contractele pentru presă și propagandă și au o atitudine beligerantă față de presă, când aceasta pune întrebări legitime. Chiar dacă legea este defectuoasă și nu obligă partidele să publice aceste date din oficiu, nu înseamnă că nu o pot face din proprie inițiativă sau pe baza Legii 544/2001. Cu toate acestea, vedem cu partidele refuză să publice informații legate de beneficiarii fondurilor și încalcă legea constant”, mai arată acest ONG. 

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră