Opozanții lui Putin, asasinați sau închiși. Supraviețuitor a două tentative de otrăvire (în 2015 și 2017), Vladimir Kara-Murza (foto), unul dintre cei mai vocali opozanți ai președintelui Putin, a fost condamnat la 25 de ani de închisoare.
Kara-Murza a fost acuzat de răspândirea știrilor false și de înaltă trădate. De la începutul războiului, a făcut lobby pe lângă guverne și instituții străine pentru a impune sancțiuni Rusiei. Recenta sentința a tribunalului din Moscova este cea mai mare dată până acum unui oponent politic al lui Vladimir Putin.
Arestat după un interviu pentru CNN
În prezent, fostul jurnalist, în vârstă de 41 de ani, este unul dintre cei mai duri critici ai Kremlinului. A fost arestat anul trecut, la doar câteva ore după interviul acordat postului american de știri CNN în care a declarat că Rusia este condusă de „un regim de criminali”.
Potrivit WELT, Kara-Murza și-a primit verdictul, încătușat, într-o cameră separată de sticlă, zâmbind și îndemnându-și susținători să-i scrie în închisoare. Potrivit avocatei sale, Maria Eismont, va urma un apel, bazat pe „încălcări grave de procedură” în timpul procesului.
Cu o săptămână înainte, Kara-Murza și-a comparat procesul cu unul dintre „procesele-spectacol ale lui Iosif Stalin din anii 1930. Infractorii ar trebui să ispășească crimele lor. Eu, pe de altă parte, sunt în închisoare din cauza opiniilor mele politice. Însă știu că va veni și ziua când întunericul se va risipi din țara noastră”. Murza a adăugat: „Mă consider vinovat doar de un lucru: nu am reușit să-i conving suficient pe compatrioții și politicienii mei din țările democratice de pericolul pe care îl prezintă actualul regim de la Kremlin pentru Rusia și pentru lume.”.
Apeluri internaționale ignorate de Moscova
Imediat după ce tribunalul din Moscova a pronunțat sentința condamnării la 25 de ani de închisoare, au apărut reacțiile internaționale.
În Germania, guvernul federal a criticat aspru condamnarea: „Acest verdict, ca multe altele, are ca scop descurajarea și anihilarea vocilor opoziției”. Berlinul a cerut eliberarea imediată a lui Kara-Murza și a tuturor celorlalți deținuți din motive politice. Potrivit purtătorului de cuvânt al Ministerului Federal de Externe, „Cazul împotriva lui Kara-Murza arată cum e folosită justiția rusă împotriva celor care se opun regimului și la ce nivel șocant a ajuns azi represiunea din Rusia.”.
Marea Britanie l-a convocat imediat pe ambasadorul Rusiei și a descris hotărârea tribunalului drept „motivată politic”. Adresându-se jurnaliştilor din afara tribunalului, ambasadorul britanic în Rusia, Deborah Bronnert, a spus că verdictul e „şocant” şi a cerut eliberarea imediată a lui Kara-Murza.
Comisarul ONU pentru drepturile omului, Volker Türk, a vorbit despre o o nouă lovitură adusă statului de drept în Rusia și a cerut eliberarea lui Kara-Murza: „Kara-Murza a fost judecat pentru acuzații legate de exercitarea legitimă a dreptului său la libertatea de opinie, inclusiv critica sa publică asupra atacului armat al Federației Ruse împotriva Ucrainei. (…) Nimeni nu ar trebui să fie privat de libertate pentru că și-a exercitat drepturile omului și fac un apel autorităților ruse să-l elibereze fără întârziere.”.
Opozanții lui Putin, asasinați sau închiși
De la oligarhi cu ambiții politice și activiști civici, la părinți ai căror copii desenează imagini pacifiste în sprijinul Ucrainei, nimeni nu mai e în siguranță în Rusia. Unii sunt aruncați în închisoare, alții – uciși.
În 2003, Mihail Hodorkovski, fostul șef al gigantului petrolier rus Yukos, a fost arestat și a petrecut zece ani în închisoare pentru evaziune fiscală și furt, după ce a finanțat partidele de opoziție. După eliberare, a părăsit Rusia.
Tot în 2003, Iuri Scekotșișin, fost deput al partidului liberal Yabloko și jurnalist al Novaya Gazeta care nu se sfia să critice organele de securitate ale Rusiei, a murit în condiții suspecte. Întorcându-se la Moscova, s-a simțit neobișnuit de slăbit și a mers la medic. A doua zi a început să-i cadă părul fiind diagnosticat cu insuficiență renală cu progresie rapidă și, după două săptămâni, a murit. Parchetul care s-a ocupat de anchetă a abandonat cercetările. Cazul a rămas nerezolvat până astăzi.
Otravă și gloanțe pentru Politkovskaia
Jurnalista Ana Politkovskaia, vehementă voce critică la adresa guvernului, cunoscută pentru anchetele pe care le desfășura în Cecenia și Caucaz, a fost otrăvită în 2004 în avionul care o ducea spre Beslan. În spital a fost diagnosticată cu otrăvire „cu toxine necunoscute”. A primit îngrijiri și a supraviețuit, suferind de leziuni renale și hepatice. Doi ani mai târziu, a fost împușcată în liftul blocului în care locuia.
Alexander Litvinenko, fost ofițer al serviciului secret rus și critic al lui Putin, locuia ca refugiat politic la Londra. La o întâlnire cu doi oameni de afaceri ruși, la începutul lunii noiembrie 2006, Litvinenko a băut un ceai care conținea poloniu. Trei săptămâni mai târziu a murit de insuficiență cardiacă ca urmare a otrăvirii cu substanța radioactivă.
Inspector fiscal, Serghei Magnițki, care consilia cea mai mare firmă de investiții străine din Rusia, Hermitage Capital Management, cu sediul la Londra, a avertizat asupra unei fraude de 230 de milioane de dolari, comisă de către oficialii ruși. A fost arestat în noiembrie 2008, acuzat de complicitate la evaziune fiscală. A murit în închisoare un an mai târziu (pe 16 noiembrie 2009), la vârsta de 37 de ani, după ce a solicitat în mod repetat asistență medicală. Cauza morții: șoc toxic și insuficiență cardiacă cauzate de pancreatită.
Nemțov, împușcat ritualic lângă Kremlin
Boris Berezovski, un alt oligarh rus, care inițial l-a sprijinit pe Puțin să ajungă la putere, a căzut în dizgrație imediat după instaurarea acestuia ca președinte. A emigrat în Marea Britanie, în 2000 și, în exil a devenit un critic vehement al președintelui Putin. În 2013, a fost găsit spânzurat în casa sa din afara Londrei. Un an mai târziu, profesorul Bern Brinkmann, un criminalist german angajat de membrii familiei, a conchis că Berezovski nu s-a sinucis.
Unul dintre arhitecții reformelor de piață din Rusia, Boris Nemțov a fost guvernator al regiunii Nijni Novgorod, ministru al Energiei și apoi viceprim-ministru, fiind ales și în parlamentul Rusiei. Puternic opozant al Kremlinului, a publicat o serie de articole critice la adresa lui Vladimir Putin, organizând numeroase demonstrații împotriva lui. A fost asasinat pe 27 februarie 2015, la mică distanță de Kremlin, în timp ce făcea pregătiri pentru o demonstrație anti-guvernamentală.
În septembrie 2018, Piotr Wersilow, artistul conceptual al Pussy Riot și editorul site-ului Mediazone a manifestat brusc simptome neurologice severe: nu mai vedea, nu mai putea vorbi și nu se mai putea mișca. A fost transportat cu avionul în Germania, unde medicii au găsit urme de otravă, fără a putea identifica substanța. Wersilow publicase pe site-ul Mediazone o anchetă asupra violenței poliției din Rusia.
Navalnîi se încăpățânează să nu moară
Începând cu 2010, Alexei Navalnîi s-a implicat activ în mitinguri antiguvernamentale iar numeroasele dezvăluiri ale principalului vehicul politic al lui Navalnîi, Fundația Anticorupție (FBK), au atras milioane de vizualizări online. În august 2020, Navalnîi a fost otrăvit cu Novichok, în timpul unei călătorii în Siberia. Atacul aproape l-a ucis și a trebuit să fie dus cu avionul în Germania pentru tratament.
La întoarcerea în Rusia, în ianuarie 2021, a fost arestat pentru fraudă și sfidarea instanței. Acum ispășește nouă ani de închisoare. Tot în 2021, FBK a fost scoasă în afara legii considerată a fi extremistă.
Fostul lider al „Rusiei deschise”, un grup pro-democrație înființat de fostul oligarh fugar Mihail Hodorkovski, Andrei Pivovarov, a fost inițial desemnat persona non grata, iar în 2021 a fost condamnat la închisoare, pe motivul implicării într-o „organizație indezirabilă”. În prezent se află după gratii, unde ispășește o pedeapsă de patru ani.
Închisoare pentru criticarea războiului
Un alt critic esențial al lui Putin, aflat în prezent, în spatele gratiilor este Ilia Iașin, care a criticat puternic războiul Rusiei. Iașin s-a implicat în politică în 2000, la vârsta de 17 ani, anul în care Putin a ajuns la putere. În 2017, după ani de activism de opoziție, a fost ales șef al consiliului raional Krasnoselski din Moscova, unde a continuat să-și exprime opiniile critice la adresa Kremlinului.
Într-un video live pe YouTube din aprilie 2022, el a cerut o anchetă asupra posibilelor crime de război comise de forțele ruse și l-a numit pe președintele Putin „cel mai rău măcelar din acest război”.
Acea transmisie live i-a dus o sentință de opt ani și jumătate de închisoare pentru încălcarea legii împotriva răspândirii „informațiilor în mod deliberat false” despre armata rusă. Legea fusese trecută în grabă în parlament la scurt timp după ce Rusia a invadat Ucraina, pe 24 februarie 2022.
Și fetițele de 12 ani pot fi pedepsite legal
În martie 2023, Dmitri Ivanov, un student la matematică, a afirmat pe un canal Telegram: „Trebuie să înțelegeți că Rusia nu e Putin, că noi nu ne-am dat acordul și că el nu ne-a întrebat dacă vrem acest război cu vecinii noștri”.
Ivanov a fost arestat și condamnat la opt ani și jumătate de închisoare pentru răspândirea de „falsuri” despre armată. Înainte de a primi verdictul, acesta a declarat că acest război este o tragedie atât pentru ucraineni, cât și pentru ruși.
Pe 28 martie a.c., Alexei Moskalev a fost condamnat la o pedeapsă de doi ani de închisoare pentru disidență pe rețelele de socializare. Cu un an în urmă, fiica lui de 12 ani fusese denunțată poliției, de conducerea școlii, pentru un desen contra războiului – o mamă cu un copil sub steagul Ucrainei, care se opun rachetelor. Fetița a fost trimisă la o casă de copii la începutul lunii martie, iar Moskalev, condamnat la închisoare.
_______________________________
Defapt.ro este un proiect jurnalistic fără apartenență politică, ideologică sau comercială.
Defapt.ro nu se finanțează cu fonduri ale statului român și nici cu sume provenite de la partidele politice.
Defapt.ro poate fi sprijinit prin donații pentru susținerea jurnalismului independent:
Donează suma dorită pentru susținerea proiectului Defapt.ro
CONT BANCAR: IBAN RO48BRDE445SV97760644450
Deschis la BRD
Asociația „Doar fapte, CIF 45500057.
Ultima oră
[…] […]