vineri 09 ianuarie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: inchisoare

84 articole
Eveniment

Daniel Chițoiu, patru ani de închisoare după ce a ucis două persoane într-un accident acum șase ani

Fostul ministru Daniel Chițoiu a fost condamnat definitiv, joi, la patru ani de închisoare cu executare pentru ucidere din culpă, în dosarul privind accidentul rutier mortal produs în decembrie 2019. Patru ani cu executare Potrivit portalului instanțelor de judecată, Curtea de Apel Pitești a admis apelurile formulate de procurori și de părțile civile împotriva sentinței pronunțate în aprilie 2025 de Judecătoria Pitești. În urma rejudecării cauzei, instanța de apel a decis majorarea pedepsei aplicate fostului ministru de la trei ani la patru ani de închisoare și a schimbat regimul de executare, stabilind ca pedeapsa să fie executată în regim de detenție. Citește și: Ciolacu, fotografiat în Vietnam la un resort de lux, alături de Sorina Docuz Magistrații au dispus, de asemenea, interzicerea dreptului de a conduce autovehicule, ca pedeapsă complementară, pentru o perioadă de cinci ani, precum și ca pedeapsă accesorie pe durata executării pedepsei principale, în conformitate cu prevederile articolului 66 alineatul 1 litera i din Codul penal. Totodată, Curtea de Apel Pitești a redus cuantumul daunelor morale acordate părților civile Naziana Maria Niță și Daniel Constantin Pristavu la câte 400.000 de lei pentru fiecare, menținând celelalte dispoziții ale sentinței care nu contravin noii decizii. Decizia Curții de Apel Pitești este definitivă. Chițoiu a intrat pe contrasens Accidentul rutier în urma căruia Daniel Chițoiu a fost condamnat a avut loc pe 26 decembrie 2019, pe Drumul Național 7, pe ruta Pitești – Râmnicu Vâlcea, în zona localității Zamfirești, județul Argeș. În eveniment au fost implicate două autoturisme. Unul dintre acestea era condus de un bărbat în vârstă de 82 de ani, din municipiul Pitești, care se deplasa pe direcția Pitești – Râmnicu Vâlcea, iar celălalt autoturism era condus din sens opus de Daniel Chițoiu. Chițoiu a intrat pe contrasens. În urma coliziunii dintre cele două vehicule, bărbatul de 82 de ani a decedat pe loc, iar pasagera aflată pe scaunul din dreapta față în același autoturism a fost rănită grav și a decedat ulterior. Daniel Chițoiu a fost pus sub acuzare de procurorii Parchetului de pe lângă Tribunalul Argeș în ianuarie 2020, fiind acuzat de săvârșirea infracțiunilor de ucidere din culpă și vătămare corporală din culpă.

Daniel Chițoiu, patru ani de închisoare după ce a ucis două persoane într-un accident acum șase ani (sursa: Inquam Photos/Octav Ganea)
Nicolas Maduro, încarcerat la MDC (sursa: Pexels/Donald Tong)
Internațional

Nicolas Maduro, încarcerat la MDC, una dintre cele mai temute închisori federale din SUA

Metropolitan Detention Center din New York (MDC), închisoarea federală unde este încarcerat Nicolas Maduro, are reputația uneia dintre cele mai dure instituții penitenciare din Statele Unite. De-a lungul timpului, aici au fost deținuți indivizi cunoscuți la nivel internațional, precum Joaquin „El Chapo” Guzman, rapperul Sean „Diddy” Combs sau fostul președinte al Hondurasului, Juan Orlando Hernandez. „Infernul pe Pământ” Situată în districtul Brooklyn, închisoarea MDC a fost supranumită „Infernul pe Pământ”. Citește și: O lovitură dată Chinei: SUA nu au intervenit în Venezuela pentru petrol sau droguri, ci pentru „aurul albastru” Alături de complexul Rikers, este considerată una dintre cele mai dure din New York, fiind vizată de numeroase plângeri privind lipsa de personal, violența internă și condițiile grele din celule. Singura închisoare federală din New York După închiderea centrului corecțional din Manhattan, MDC a rămas singura închisoare federală din oraș. Aproximativ 1.200 de deținuți sunt încarcerați aici în timp ce își așteaptă procesele în fața tribunalelor federale. Mărturii despre condiții „inumane, crude și degradante” Fosta deținută Ghislaine Maxwell a descris condițiile din MDC drept „inumane, crude și degradante”, comparând celula sa cu cea a personajului Hannibal Lecter din „Tăcerea mieilor”. Un alt deținut, fostul oficial mexican Genaro Garcia Luna, a relatat în scris despre asasinate și înjunghieri la care ar fi fost martor în interiorul închisorii. Deținuți celebri trecuți prin MDC: de la „El Chapo” la Sean „Diddy” Combs Lista numelor celebre care au fost încarcerate aici este lungă. În 2024 s-a adăugat și Luigi Mangione, acuzat de uciderea unui director executiv al companiei UnitedHealthcare, caz cu legături cu rapperul Sean „Diddy” Combs. Michael Cohen, fost consilier al lui Donald Trump, a fost și el deținut la MDC în 2020 și a descris condițiile din celule ca fiind extrem de dure, fără pernă și cu saltele foarte subțiri. Printre deținuții actuali se numără și presupusul lider al cartelului Sinaloa, Ismael „El Mayo” Zambada Garcia, aflat în așteptarea procesului pentru acuzații de crimă și trafic de droguri. Criză majoră în 2019: frig, lipsă de electricitate și proteste ale deținuților În 2019, centrul de detenție a fost scena unor proteste după ce, timp de șapte zile, s-au înregistrat pene parțiale de curent și lipsă de căldură. Temperaturile din New York coborâseră până la –15°C, iar înregistrări video arătau deținuți bătând în geamuri pentru a cere ajutor. Avocații au raportat și lipsa serviciilor medicale adecvate în acea perioadă. Anchete și despăgubiri după acuzațiile legate de condițiile din închisoare Incidentul din 2019 a determinat Departamentul de Justiție să deschidă o anchetă asupra modului în care Biroul Penitenciarelor gestionează situațiile de urgență. Ulterior, un proces colectiv intentat de deținuți s-a încheiat cu despăgubirea a 1.600 de persoane cu aproximativ 10 milioane de dolari, pentru frigul și condițiile inumane îndurate în perioada întreruperii alimentării cu energie electrică.

Lider de extremă stânga, condamnat în Rusia (sursa: vedomosti.ru)
Internațional

Extremist stalinist rus, condamnat la șase ani de închisoare: este anti-Ucraina, dar și anti-Putin

Justiția rusă l-a condamnat pe Serghei Udalțov, lider al unui partid de extremă stânga, la șase ani de închisoare pentru „justificarea terorismului”. Informația a fost făcută publică de presa rusă. Sentința survine pe fondul intensificării represiunii politice după declanșarea războiului din Ucraina. Udalțov anunță greva foamei și depunerea unui recurs Serghei Udalțov se află în detenție preventivă din ianuarie 2024. Citește și: Presa maghiară își bate joc de autostrada lui Umbrărescu, Focșani-Adjud: „Așa ceva numai în România se putea” După pronunțarea sentinței, acesta a declarat că va contesta decizia și că intenționează să intre în greva foamei, potrivit agenției Interfax. Judecătorul a anunțat oficial condamnarea la șase ani de detenție într-o colonie penitenciară de maximă securitate. Represiune extinsă în Rusia după invadarea Ucrainei După invazia asupra Ucrainei din februarie 2022, autoritățile ruse au declanșat o campanie de represiune amplă. Țintele principale sunt criticii războiului, dar sunt vizați și susținători ai ofensivei care rămân totuși critici față de Kremlin. Udalțov a susținut ofensiva din Ucraina, dar a criticat alte politici ale Kremlinului În vârstă de 48 de ani, Serghei Udalțov și-a exprimat sprijinul pentru ofensiva rusă din Ucraina și pentru anexarea Crimeei. Cu toate acestea, el a fost critic cu privire la alte decizii politice ale conducerii ruse, fapt care a atras atenția autorităților. Mesaj de susținere pentru un grup marxist Acuzațiile exacte din dosarul său sunt clasificate. Potrivit propriilor declarații, Udalțov este judecat pentru publicarea unui mesaj de susținere față de un grup de marxişti ruși, în prezent anchetați pentru „terorism”. Procurorii au cerut o pedeapsă de șapte ani de închisoare, în timp ce avocații apărării au solicitat achitarea. Frontul de Stânga: partid comunist, critic față de Vladimir Putin Serghei Udalțov conduce „Frontul de Stânga”, o formațiune care promovează ideologia comunistă și glorifică perioada sovietică și figura lui Iosif Stalin. Spre deosebire de Partidul Comunist al Federației Ruse, considerat apropiat de Kremlin, Frontul de Stânga a avut numeroase poziții critice față de președintele Vladimir Putin. Un istoric de condamnări pentru activism politic Nu este prima condamnare a lui Serghei Udalțov. În iulie 2014, acesta a fost trimis la închisoare pentru organizarea de proteste împotriva revenirii lui Vladimir Putin la putere în 2012. A fost eliberat în august 2017.

Închisoare, pentru acroșarea unui motociclist (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Cât te poate costa acroșarea intenționată a unui motociclist în trafic: zece ani

Avocata Alexandra Chiriac, fostă Cioată, implicată în accidentul din zona Nicolina, în care a fost acroșat un motociclist, își-ar putea afla sentința luna viitoare. Închisoare, pentru acroșarea unui motociclist Curtea de Apel a finalizat cercetarea judecătorească și a stabilit data de 20 ianuarie ca termen de pronunțare. Citește și: Justiția poate fi reformată doar prin schimbări legislative pe care PSD nu le vrea. Restul e blabla Practica instanțelor arată însă că verdictul este rareori dat la primul termen, fiind frecvente amânările. În acest dosar, Alexandra Chiriac riscă o pedeapsă cu închisoarea de până la 10 ani. Continuarea, în Ziarul de Iași

Judecător arestează un deținut deja încarcerat (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Justiție

Judecătorii au arestat un deținut aflat deja în închisoare, la cererea procurorilor DIICOT

Un caz bizar la Iași a stârnit dezbateri în mediul juridic: procurorii DIICOT au cerut arestarea preventivă a lui Raj Costache, lider al unei rețele de trafic de persoane, deși acesta se află deja în penitenciar, executând o pedeapsă definitivă. Judecător arestează un deținut deja încarcerat Magistrații Tribunalului Iași au aprobat solicitarea, ceea ce îl plasează simultan în executarea unei pedepse și în arest preventiv într-un nou dosar. Citește și: Două sondaje publicate azi o dau pe Anca Alexandrescu la 19%, în marja de eroare față de locul II Potrivit specialiștilor, situația i-ar putea fi chiar favorabilă, deoarece zilele de arest preventiv se scad ulterior din pedeapsa viitoare, ceea ce înseamnă că, legal, ar executa „două zile într-una”. Avocatul apărării consideră că cererea procurorilor nu avea justificare reală, întrucât inculpatul se află deja într-un regim închis, fără posibilitatea de a reprezenta un pericol public. Acuzat de exploatarea sexuală a peste 30 de tinere Raj Costache, împreună cu alte 18 persoane, este acuzat de constituirea unui grup infracțional organizat și trafic de persoane, anchetatorii estimând peste 1,7 milioane de euro obținuți din exploatarea sexuală a peste 30 de tinere, racolate prin metoda „loverboy”. Banii erau folosiți pentru achiziționarea de autoturisme de lux, imobile și bijuterii. Deși procurorii au justificat cererea de arestare preventivă prin necesitatea eliminării unui pericol public și blocarea contactului cu ceilalți inculpați, avocatul susține că aceste argumente nu sunt valabile în cazul unui deținut deja încarcerat. Tribunalul a dispus totuși arestarea preventivă, iar hotărârea poate fi contestată în 48 de ore.

Italia introduce femicidul în codul penal (sursa: Pexels/Boris Curto)
Internațional

Femicidul, recunoscut drept infracțiune distinctă în Italia. Pedeapsa: închisoare pe viață

Parlamentul italian a aprobat în unanimitate o lege istorică prin care femicidul este definit ca infracțiune distinctă în codul penal, pedepsită cu închisoarea pe viață. Decizia vine în contextul nivelurilor îngrijorătoare de violență împotriva femeilor și fetelor, iar adoptarea a avut loc marți seară, chiar de Ziua Internațională pentru Eliminarea Violenței împotriva Femeilor. Ce prevede noua lege privind femicidul Femicidul este introdus în sistemul juridic italian în temeiul Articolului 577, care stipulează pedeapsa maximă – închisoarea pe viață – dacă o femeie sau o fată este ucisă din motive legate de gen, din ură sau cu scopul de a-i suprima libertatea. Citește și: Lasconi, interviu în cartea unui angajat al propagandei Chinei comuniste despre „lovitura de stat” din 2024. Banii din carte, pentru Georgescu Această formulare recunoaște natura specifică a violenței de gen și o sancționează ca atare. Pedeapsă mai aspră și pentru hărțuire sau distribuirea de conținut fals Noua legislație majorează și pedepsele pentru infracțiuni asociate violenței de gen, precum urmărirea (stalking), distribuirea de videouri false sau compromițătoare și alte forme de abuz digital. În plus, crește finanțarea centrelor de sprijin și adăposturilor pentru femeile victimă ale violenței. Reacția liderilor politici: „Un semn important împotriva barbariei” Prim-ministrul Giorgia Meloni a salutat adoptarea legii, declarând că aceasta transmite „un semn important împotriva barbariei violenței împotriva femeilor”. Senatul italian aprobase proiectul încă de la începutul anului, însă decizia finală marchează o schimbare semnificativă în abordarea juridică a violenței de gen. Închisoare pe viață, pronunțată deja în cazuri de femicid Deși pedepsele cu închisoarea pe viață pentru uciderea femeilor au fost pronunțate anterior în Italia, noua lege introduce pentru prima dată o definiție juridică clară a femicidului, oferind un cadru legal specific pentru astfel de crime. Potrivit datelor oficiale, de la începutul anului, cel puțin 85 de femei au fost ucise în Italia. Majoritatea crimelor au avut loc în familie sau în cercul de apropiați, ceea ce subliniază gravitatea fenomenului și necesitatea unor măsuri mai ferme de protecție.

Jair Bolsonaro, 27 de ani de închisoare (sursa: Facebook/Jair Messias Bolsonaro)
Internațional

Fostul președinte brazilian va executa 27 de ani în închisoare pentru tentativă de lovitură de stat

Fostul preşedinte al Braziliei, Jair Bolsonaro, a epuizat toate căile de atac împotriva pedepsei sale de 27 de ani de închisoare pentru tentativă de lovitură de stat. Informația a fost confirmată marţi printr-un document oficial publicat de Curtea Supremă a Braziliei. Arestul la domiciliu, înlocuit cu arest preventiv În vârstă de 70 de ani, Jair Bolsonaro se afla în arest la domiciliu începând din luna august. Totuși, sâmbătă, instanţa a decis plasarea sa în arest preventiv, invocând un „risc ridicat de fugă”. Citește și: Fostul președinte Băsescu, reacție dură după ce o dronă rusească s-a plimbat până la Vaslui, unde a căzut de bunăvoie și nesilită de nimeni Această măsură marchează o nouă etapă în parcursul judiciar al fostului lider brazilian, indicând o apropiere a momentului în care îşi va începe efectiv executarea pedepsei. Unde își va ispăși pedeapsa Autoritățile nu au stabilit încă locul şi data la care Bolsonaro îşi va începe executarea pedepsei. Decizia finală privind regimul de detenţie şi instituția în care va fi încarcerat urmează să fie anunțată ulterior de autoritățile penitenciare și judiciare. Condamnare pentru tentativă de lovitură de stat Jair Bolsonaro, care a condus Brazilia între 2019 și 2022, a fost condamnat în septembrie la 27 de ani de închisoare. Instanţa l-a găsit vinovat de tentativă de lovitură de stat, după ce a încercat să împiedice revenirea la putere a rivalului său politic, Luiz Inacio Lula da Silva, câștigător al ultimelor alegeri prezidențiale. Decizia definitivă a Curţii Supreme marchează un moment semnificativ pentru justiția și democrația din Brazilia, fiind considerată de analiști un semnal puternic împotriva abuzului de putere și al contestării ordinii constituționale.

Închisoare pentru tăierea ilegală a arborilor (sursa: Facebook/Diana Buzoianu)
Eveniment

Tăierea ilegală a arborilor în orașe ar putea fi pedepsită cu închisoarea

Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor a pus în transparență decizională un proiect de Ordonanță de Urgență care modifică art. 140 alin. (1) din Legea nr. 331/2024 privind Codul Silvic. Noua reglementare introduce sancțiuni penale clare pentru tăierea, distrugerea sau degradarea fără drept a arborilor din spațiile verzi aflate în intravilanul localităților. De ce este necesară modificarea legislației Propunerea vine ca răspuns la numeroase cazuri în care legislația actuală nu a permis sancționarea adecvată a intervențiilor abuzive asupra arborilor, în special în parcurile și zonele verzi din marile orașe. Citește și: Băluță se laudă cu 500 de metri de stradă banală care a costat aproape cât o autostradă la câmpie, în România, mai scumpă decât o autostradă din SUA Ambiguitățile legislative au împiedicat autoritățile să intervenă eficient, chiar și în situații grave, precum cazul Parcului IOR din București. Protecție reală pentru arborele urban „Nu putem vorbi despre orașe sănătoase atâta timp cât legislația permite, prin omisiune, distrugerea arborilor din parcuri și spații verzi", a transmis ministrul Diana Buzoianu. "Prin această Ordonanță vom corecta un vid legislativ și vom stabili clar că tăierea abuzivă a arborilor din spațiile verzi urbane este o faptă penală”, a adăugat aceasta. Ce prevede proiectul de Ordonanță de Urgență Noua prevedere stabilește că tăierea, distrugerea sau degradarea fără drept a vegetației forestiere din spațiile verzi cu suprafețe de peste 500 mp va constitui infracțiune. Fapta va fi pedepsită cu închisoare de la 6 luni la 3 ani, indiferent dacă terenul este public sau privat, inclusiv în situațiile încadrate ca „curți construcții”. Vor putea fi eliminați doar arborii autorizați prin legislația în vigoare. Protejarea patrimoniului verde și a sănătății populației Potrivit notei de fundamentare, înăsprirea regimului sancționator urmărește protejarea patrimoniului verde urban, reducerea efectului de insulă de căldură, îmbunătățirea calității aerului și protejarea sănătății populației. Bucureștiul are în prezent doar 0,88 arbori pe locuitor, mult sub recomandarea europeană de 3 arbori per locuitor. Pierderi masive de spațiu verde în București Capitala a pierdut peste 500 de hectare de spațiu verde în ultimele decenii, iar în Parcul IOR au fost defrișați ilegal peste 1.500 de arbori. Din cauza încadrării terenului ca „curți construcții”, autoritățile nu au putut aplica actualele prevederi ale Codului Silvic. În termen de 10 zile de la publicarea documentului, persoanele interesate pot transmite comentarii, propuneri sau sugestii în scris, la adresa de e-mail: [email protected].

Nicolas Sarkozy, eliberat din închisoare (sursa: Facebook/Nicolas Sarkozy)
Eveniment

Sarkozy a stat doar trei săptămâni din cinci ani în închisoare, a fost eliberat condiționat

Curtea de Apel din Paris a decis luni eliberarea fostului președinte francez Nicolas Sarkozy și plasarea acestuia sub control judiciar, după douăzeci de zile petrecute în detenție. Sarkozy fusese încarcerat în legătură cu dosarul privind presupusa finanțare libiană a campaniei sale prezidențiale din 2007. Parchetul a susținut eliberarea sub control judiciar În timpul audierii de luni dimineață, parchetul a cerut eliberarea lui Sarkozy, sub rezerva aplicării unui control judiciar. Citește și: ANALIZĂ Plângerea penală a CSM împotriva Oanei Gheorghiu: toți cei care cârtim putem fi băgați la pușcărie Fostul președinte, în vârstă de 70 de ani, a participat la ședință prin videoconferință, conectat din penitenciarul La Santé din Paris, unde era încarcerat din 21 octombrie. Condamnat la cinci ani de închisoare în dosarul finanțării libiene Sarkozy a fost condamnat la cinci ani de închisoare, dintre care doi cu executare, în dosarul care vizează presupusa finanțare ilegală a campaniei sale prezidențiale din 2007 de către regimul lui Muammar Gaddafi. Imediat după pronunțarea sentinței, echipa sa juridică a formulat apel, contestând verdictul. Solicitare de eliberare condiționată, admisă parțial Avocații fostului președinte au cerut eliberarea condiționată, invocând dispozițiile legale aplicabile deținuților în vârstă de peste 70 de ani, care pot ispăși pedeapsa în afara penitenciarului, în anumite condiții de supraveghere. Curtea de Apel a admis parțial cererea, dispunând eliberarea și plasarea sub control judiciar, până la soluționarea definitivă a apelului. Dosarul finanțării libiene, o controversă de durată Cazul, deschis în urmă cu mai bine de un deceniu, se bazează pe acuzațiile potrivit cărora campania prezidențială din 2007 a lui Nicolas Sarkozy ar fi primit fonduri ilegale din Libia, în perioada în care țara era condusă de Muammar al-Gaddafi. Deși instanța penală din Paris nu a identificat dovezi directe privind primirea fondurilor, judecătorii au concluzionat că Sarkozy a încercat cel puțin să obțină sprijin financiar de la liderul libian. Nicolas Sarkozy, subiectul mai multor anchete Fostul președinte francez, care a condus Franța între 2007 și 2012, rămâne implicat în mai multe dosare judiciare privind finanțarea campaniilor electorale și influența politică. Cazul finanțării libiene este considerat cel mai sensibil dosar din cariera sa politică, având implicații internaționale și politice majore.

Fostul președinte Sarkozy speră la eliberare (sursa: Facebook/Nicolas Sarkozy)
Internațional

Sarkozy ar putea ieși din închisoare după trei săptămâni, deși are de executat cinci ani

Curtea de Apel din Paris va examina pe 10 noiembrie cererea de eliberare depusă de avocații fostului președinte francez Nicolas Sarkozy, încarcerat din 21 octombrie. Sarkozy execută o pedeapsă de cinci ani de închisoare pentru presupusa finanțare ilegală a campaniei sale prezidențiale din 2007 cu fonduri provenite din Libia. Fostul președinte Sarkozy speră la eliberare Potrivit presei franceze, instanța urmează să ia o decizie în aceeași zi, iar verdictul ar putea duce la eliberarea imediată a lui Nicolas Sarkozy, sub supraveghere judiciară. Citește și: Cât îi dădea trustul lui Dan Voiculescu soției senatorului PSD Daniel Zamfir, cel supărat pe salariul Oanei Gheorghiu În acest caz, fostul lider ar putea reveni în libertate în condiții stricte impuse de judecători. Măsuri de precauție: brățară electronică și supraveghere permanentă În scenariul unei eliberări condiționate, printre măsurile de control s-ar putea număra monitorizarea electronică, un sistem pe care Sarkozy îl cunoaște deja. În prima parte a anului, el a fost obligat să poarte o brățară electronică în urma unei condamnări definitive pentru corupție și trafic de influență, confirmată de Curtea Supremă. Fostul președinte, în vârstă de 70 de ani, continuă să își proclame nevinovăția și susține că acuzațiile împotriva sa sunt nefondate. O încarcerare fără precedent în istoria Franței Decizia de a-l încarcera pe Nicolas Sarkozy a generat un val de reacții în Franța. Este prima dată când un fost președinte francez este trimis efectiv în detenție. Cazul a captat atenția opiniei publice și a stârnit dezbateri aprinse despre imparțialitatea sistemului judiciar. Susținătorii lui Sarkozy acuză o „vânătoare politică”, în timp ce alți comentatori consideră că aplicarea legii „fără excepții” reprezintă o dovadă a solidității democrației franceze. Condiții speciale de detenție pentru fostul președinte Fostul lider francez ispășește pedeapsa într-o celulă privată, separat de ceilalți deținuți, beneficiind de măsuri speciale de securitate. Două persoane din cadrul serviciilor penitenciare sunt dedicate exclusiv supravegherii sale. Condițiile de detenție au fost intens comentate în presă, fiind văzute de unii ca o necesitate pentru protecția sa, iar de alții ca un tratament preferențial. Vizita ministrului justiției provoacă controverse Tensiunile au crescut după ce ministrul justiției, Gérald Darmanin, l-a vizitat pe Nicolas Sarkozy joi seară. Vizita a stârnit critici puternice din partea opoziției și a mediului juridic, fiind interpretată ca un gest nepotrivit și o posibilă formă de ingerință politică.

Nicolas Sarkozy, cinci ani de închisoare (sursa: Facebook/Nicolas Sarkozy)
Internațional

Sarkozy merge la închisoare pe 21 octombrie: condamnat la cinci ani (finanțare ilegală a campaniei)

Fostul președinte al Franței, Nicolas Sarkozy, a fost informat oficial luni despre data și locul în care trebuie să înceapă executarea condamnării la cinci ani de închisoare. Potrivit Le Monde, Sarkozy va merge la închisoare pe 21 octombrie. Sarkozy, condamnat pentru conspirație infracțională Fostul președinte a fost condamnat pentru implicare într-o conspirație infracțională, legată de presupusa finanțare ilegală a campaniei sale prezidențiale din 2007. Citește și: PSD se reformează: se retrage tractoristul Stănescu, vine soțul Olguței Vasilescu, Manda, care a scăpat de un dosar penal prin prescrierea faptelor Comisia juridică i-a comunicat personal lui Sarkozy procedura care va fi urmată în privința încarcerării, însă nici echipa sa de avocați, nici procuratura nu au oferit detalii publice. După întâlnirea cu reprezentanții comisiei, Sarkozy s-a întors la reședința sa din arondismentul 16 al Parisului, o zonă cunoscută pentru luxul și exclusivismul său. Condamnare executorie, chiar dacă a fost făcut apel La finalul lunii septembrie, instanța a decis ca Sarkozy să execute o pedeapsă de cinci ani de închisoare, dintre care unul cu suspendare. Hotărârea a fost însoțită de dispoziția ca sentința să fie aplicată imediat, în ciuda faptului că fostul președinte a formulat apel și a respins vehement toate acuzațiile. El a fost găsit vinovat de participarea la o organizație infracțională care ar fi încercat să obțină sprijin financiar din partea regimului condus de Muammar Gaddafi. Deși nu au fost identificate dovezi directe ale unor plăți, instanța a considerat că Sarkozy și apropiații săi au acționat activ pentru a obține fonduri ilegale. Posibilitatea executării pedepsei sub supraveghere Având peste 70 de ani, Nicolas Sarkozy poate solicita eliberarea condiționată sau executarea pedepsei în afara penitenciarului, sub supraveghere electronică. Legea franceză oferă această opțiune deținuților vârstnici, din motive umanitare și logistice. Închisoarea La Santé, locul probabil al detenției Potrivit informațiilor este foarte probabil ca Nicolas Sarkozy să fie încarcerat în închisoarea La Santé din Paris, una dintre cele mai cunoscute unități de detenție din Franța. Aceasta dispune de o aripă de înaltă securitate destinată deținuților celebri sau celor care necesită protecție specială. Cazul Sarkozy, un nou episod în lupta anticorupție din Franța Cazul fostului președinte francez marchează un moment fără precedent în istoria recentă a Republicii, consolidând imaginea unei justiții care acționează indiferent de statutul persoanei. Nicolas Sarkozy devine astfel primul fost șef de stat francez condamnat la închisoare cu executare, în urma unei sentințe definitive pentru fapte de corupție și conspirație.

Horațiu Potra, arestat în Emiratele Arabe (sursa: Inquam Photos/Octav Ganea)
Eveniment

Horațiu Potra, fiul și un alt membru de familie se află într-o închisoare din Emiratele Arabe Unite

Horațiu Potra, arestat în Emiratele Arabe. Ministerul Justiției a anunțat luni că autoritățile din Emiratele Arabe Unite au confirmat arestarea mercenarului Horațiu Potra, a fiului acestuia, Dorian Potra, și a unui alt membru al familiei. Cei trei se află în custodia autorităților emirateze și urmează să parcurgă procedurile judiciare de extrădare în România. Horațiu Potra, arestat în Emiratele Arabe Cei trei au fugit din România la începutul anului 2025, iar pe numele lor au fost emise în februarie mandate de arestare preventivă în lipsă. Citește și: Cine este Pilă al lui Alexe, președintele CA-ului la spitalul unde au murit șase copii Potra, fiul său și Alexandru Potra au fost reținuți săptămâna trecută pe aeroportul din Dubai, la solicitarea statului român. Colaborare internațională pentru extrădare Discuțiile oficiale s-au purtat prin videoconferință între reprezentanții Ministerului Justiției din România și autoritățile din Emiratele Arabe Unite. Totodată, au fost abordate și negocieri privind viitoarele tratate de cooperare judiciară internațională, în special în materie penală și de extrădare. Ministerul Justiției a subliniat că nu poate furniza detalii suplimentare pentru a nu compromite obiectivul final: extrădarea celor trei în România. Dosarul penal al lui Horațiu Potra Horațiu Potra a fost trimis recent în judecată de Parchetul General alături de alți 20 de mercenari din gruparea sa. În același dosar este inculpat și fostul candidat la alegerile prezidențiale Călin Georgescu. Acuzații privind un plan de destabilizare Procurorii susțin că Horațiu Potra și Călin Georgescu ar fi pus la punct un plan de destabilizare a României, imediat după anularea alegerilor din decembrie 2024. Planul presupunea organizarea unor acțiuni violente, menite să submineze ordinea publică și stabilitatea statului.

Boris Becker, datorii către deținuți români (sursa: Facebook/Boris Becker)
Eveniment

Boris Becker, dator pușcăriașilor români în închisoare în Marea Britanie: M-au amenințat cu bătaia

Boris Becker, datorii către deținuți români. Boris Becker, fostul număr 1 mondial în tenis, a declarat într-un interviu recent că nu se va putea recupera niciodată complet după timpul petrecut într-o închisoare din Marea Britanie. Legendarul jucător german a dezvăluit că a fost „amenințat” de alți deținuți români și că experiența l-a marcat profund. Condamnarea și perioada de detenție În aprilie 2022, Becker a fost găsit vinovat pentru patru capete de acuzare în baza Insolvency Act, după ce a fost acuzat că nu și-a declarat activele și trofeele în urma falimentului personal din 2017. Citește și: Jurnalist, cu studii la Școala Felix Aderca, clientul PSD, administrator la o uzină de blindate El a primit o pedeapsă de 30 de luni de închisoare, însă a executat doar opt luni, fiind încarcerat la HMP Wandsworth și ulterior la HM Prison Huntercombe. La eliberarea anticipată, în decembrie 2022, Becker a fost deportat în Germania și nu are dreptul să revină în Regatul Unit. Viața după eliberare: media, antrenorat și o nouă familie De la ieșirea din detenție, Becker a rămas o figură publică importantă. A continuat colaborările media și, pentru o perioadă, l-a antrenat pe jucătorul ATP Holger Rune. În plan personal, în septembrie 2024 s-a căsătorit cu Lilian de Carvalho Monteiro, iar cei doi așteaptă acum primul lor copil. „A fost un coșmar”: Becker despre condițiile din celulă În interviul acordat revistei Nordic Magazine, Becker a descris șocul psihologic trăit în detenție: „Nu mă voi recupera niciodată complet din acel moment. Închisorile sunt conduse de prizonieri, nu de gardieni. Am slăbit șapte kilograme în patru săptămâni. Stres, lipsă de hrană, frig, fără alcool, fără dulciuri… a fost un coșmar adevărat.” Boris Becker, datorii către deținuți români Fostul campion a mărturisit că a ajuns să fie amenințat de alți prizonieri din cauza unor datorii acumulate la jocuri de noroc. Becker a povestit că a pierdut 700 de euro și a fost presat să achite suma pentru a evita violențele: „Am datorat 700 de euro unor deținuți români. Au venit la celula mea și m-au amenințat că mă vor bate dacă nu plătesc. Norocul meu a fost un prieten care a transferat banii în locul meu. Fără ajutorul lui, astăzi aș fi fost un alt om.” O lecție de viață transformată în carte Experiența dramatică din închisoare este detaliată și în noua sa carte, Inside, care urmează să fie lansată curând. Becker recunoaște că perioada petrecută după gratii l-a schimbat pentru totdeauna: „A fost o experiență care a avut un efect profund asupra mea. Este o amintire pe care o voi purta cu mine toată viața.”

Închisoare pe viață pentru prânz mortal (sursa: Curtea Supremă din Victoria, Australia)
Internațional

Și-a omorât socrii cu ciuperci otrăvitoare. Soțul a scăpat: nu a venit la masă

Închisoare pe viață pentru prânz mortal. Erin Patterson, o femeie de 50 de ani din Australia, a fost condamnată luni la închisoare pe viață pentru trei capete de acuzare de omor și unul de tentativă de omor. Închisoare pe viață pentru prânz mortal Sentința a fost pronunțată de judecătorul Christopher Beale la Curtea Supremă din Victoria, care a stabilit o perioadă de 33 de ani fără posibilitate de eliberare condiționată. Citește și: Președintele Cehiei, generalul Petr Pavel, vacanță discretă în România Procurorii au cerut o pedeapsă pe viață fără eliberare condiționată, însă instanța a decis ca aceasta să fie posibilă după trecerea perioadei menționate. Cazul își are originea în iulie 2023, când Erin Patterson a servit rudelor sale o masă cu carne de vită Wellington în care s-au găsit ciuperci Amanita phalloides (buretele viperei), printre cele mai toxice din lume. Printre invitați s-au aflat foștii ei socri, Don și Gail Patterson, sora lui Gail, Heather Wilkinson, și soțul acesteia, Ian Wilkinson. Trei dintre ei au murit la câteva zile după prânz, iar Ian Wilkinson a supraviețuit, deși a fost spitalizat în stare critică. Verdictul juriului și apărarea acuzatei În iulie 2024, un juriu a găsit-o vinovată pe Erin Patterson pentru trei capete de acuzare de omor și unul de tentativă de omor. Femeia a pledat nevinovată, susținând că incidentul a fost un accident tragic. Judecătorul Beale a respins însă această apărare și a subliniat „premeditarea substanțială” a gestului, „trădarea enormă a încrederii” și lipsa oricărei remușcări. Instanța a apreciat că intenția de a ucide a fost clar premeditată și că a existat o „mușamalizare elaborată” după faptă. Pedeapsa maximă pentru fiecare crimă Erin Patterson a primit pedeapsa maximă – închisoare pe viață – pentru fiecare dintre cele trei crime, precum și 25 de ani pentru tentativa de omor. Pedepsele vor fi executate concomitent, ceea ce înseamnă că perioada minimă de detenție este de 33 de ani. Judecătorul a declarat în sala de judecată: „Nu am nicio ezitare în a constata că infracțiunea se încadrează în cea mai gravă categorie pentru omor și tentativă de omor. Gravitatea justifică impunerea pedepsei maxime.” Detalii despre caz și reținerea acuzatei Erin Patterson a fost reținută în noiembrie 2023 și se află în arest de atunci. Procesul a atras o atenție mediatică uriașă în Australia și la nivel internațional, fiind unul dintre cele mai mediatizate cazuri de otrăvire deliberată din ultimii ani. Cazul a evidențiat pericolul extrem al ciupercilor sălbatice, în special al speciei Amanita phalloides, responsabilă pentru majoritatea intoxicațiilor fatale la nivel global.

Vlad Pascu, zece ani de închisoare, definitiv (sursa: Inquam Photos/George Călin)
Eveniment

Sentință definitivă: Vlad Pascu, autorul accidentului mortal de la 2 Mai, zece ani de închisoare

Vlad Pascu, zece ani de închisoare: șoferul drogat care în august 2023 a provocat tragedia de la 2 Mai, soldată cu doi tineri morți și alți trei răniți, a fost condamnat definitiv. Vlad Pascu, zece ani de închisoare Decizia a fost pronunțată joi de Curtea de Apel Constanța, care a respins apelul depus de inculpat și a menținut sentința inițială a Judecătoriei Mangalia din ianuarie 2025: zece ani de închisoare. Citește și: Contabila PSD, cu licență la Academia de Poliție, a ajuns președintele CA-ului Portului Constanța În dimineața zilei de 19 august 2023, Vlad Pascu a condus un autoturism pe DN 39 și a intrat într-un grup de pietoni la intrarea în localitatea 2 Mai. Impactul a dus la moartea a doi tineri și rănirea altor trei. Pascu a fugit de la locul accidentului, fiind găsit ulterior de polițiști în Vama Veche. Anchetatorii au stabilit că acesta se afla sub influența mai multor droguri. În octombrie 2023, Pascu a fost trimis în judecată pentru ucidere din culpă, vătămare corporală din culpă, conducere sub influența substanțelor interzise și părăsirea locului accidentului. Daune de 1.740.000 de euro Pe 31 ianuarie 2025, Judecătoria Mangalia l-a condamnat la zece ani de închisoare, sentință confirmată acum definitiv de Curtea de Apel Constanța. Instanța a stabilit și plata unor daune morale uriașe, prin intermediul Biroului Asiguratorilor de Autovehicule din România (BAAR): 700.000 euro familiei tânărului decedat, 640.000 euro familiei tinerei decedate, 100.000 euro, 50.000 euro și 250.000 euro celor trei tineri răniți. Apărarea lui Pascu a solicitat reducerea pedepsei, în timp ce părinții victimelor au cerut o condamnare mai dură, pentru omor.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră