miercuri 11 martie
Login Contact
DeFapt.ro

Etichetă: inchisoare

91 articole
Eveniment

Traducător al Patriarhului Daniel, condamnat la opt ani de închisoare: a furat banii săracilor

Dimitrios Fourlemadis, cetățean de onoare al municipiului Iași din 2001, a fost condamnat în Grecia la opt ani de închisoare pentru deturnarea a aproximativ 5 milioane de euro, bani destinați ajutorării persoanelor sărace din Africa. Traducător al Patriarhului Daniel, condamnat la închisoare Fost student la Medicină în Iași și implicat în proiecte economice și culturale româno-grecești, Fourlemadis a devenit ulterior conducătorul unui ONG caritabil asociat Bisericii Ortodoxe a Greciei. Citește și: Cum se contrazice singură Antena 3 în efortul de a arăta că fata lui Ponta a fost nedreptățită de MAE. Postul a avut acces inclusiv la informații medicale ale pasagerilor Procurorii îl acuză că ar fi gestionat fraudulos fonduri provenite inclusiv din donații și programe umanitare, iar în primă instanță a fost condamnat la 16 ani de închisoare cu suspendare, pedeapsă redusă în apel la opt ani cu executare. În așteptarea deciziei definitive a Curții Supreme, Fourlemadis a fost hirotonit preot, în timp ce autoritățile locale din Iași nu au retras până acum titlul de cetățean de onoare, deși regulamentul permite acest lucru. Continuarea, în Ziarul de Iași

Traducător al Patriarhului Daniel, condamnat la închisoare (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Condamnare la închisoare pentru agresivitate în trafic (sursa: Facebook/Poliția Română)
Eveniment

Condamnare la închisoare după un conflict în trafic: a șicanat un șofer și a fugit de poliție

Administratorul unui service auto a fost condamnat la închisoare cu executare după ce a provocat un incident în trafic în satul Breazu, județul Iași, și a refuzat prelevarea de probe biologice. Condamnare la închisoare pentru agresivitate în trafic Incidentul a avut loc pe 28 februarie 2024, când bărbatul a șicanat un alt șofer pe DJ 282, efectuând depășiri periculoase, frânând brusc în fața acestuia și lovind ulterior autoturismul victimei. Citește și: Distrugătorul britanic care trebuia să apere bazele din Cipru, întârziat de programul de lucru de la 9 la 17 și week-enduri libere obligatorii La intervenția polițiștilor de la Secția 8 Poliție Rurală Lețcani, agresorul a încercat să fugă, fiind oprit abia după o urmărire de aproximativ doi kilometri. Deși emana halenă alcoolică, a refuzat atât testarea cu aparatul Dräger, cât și recoltarea de probe biologice la Institutul de Medicină Legală, motiv pentru care a fost trimis în judecată și condamnat la închisoare, având și antecedente rutiere. Continuarea, în Ziarul de Iași

Avocată condamnată la 7 ani de închisoare (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Avocata care a lovit intenționat un motociclist în trafic îl avea pe fiul ei de patru ani în mașină

Avocata Alexandra Chiriac, fostă Cioată, a fost condamnată la 7 ani de închisoare după ce a lovit intenționat un motociclist în zona Nicolina, fiind găsită vinovată de tentativă de omor. Avocată condamnată la 7 ani de închisoare Procurorii au susținut că gestul a fost motivat de ostilitate față de motocicliști, invocând un incident anterior și mesaje dintr-o conversație online, însă instanța a respins unele interpretări, dar și apărările considerate neconvingătoare. Citește și: Savonea ar pierde cam 11.000 de lei pe lună, din pensie, pe legea Bolojan - calculele judecătorilor Judecătorii au reținut în defavoarea șoferiței fuga de la locul accidentului și refuzul de a-și asuma responsabilitatea, aspecte care au cântărit în stabilirea unei pedepse mai dure. Conform legislației, tentativa la omor se pedepsește cu 5 până la 10 ani de închisoare, iar o recunoaștere a faptei ar fi putut reduce pedeapsa la aproximativ jumătate. Continuarea, în Ziarul de Iași

Narges Mohammadi, șase ani de închisoare în Iran (sursa: omct.org)
Internațional

Narges Mohammadi a primit Nobel pentru Pace, dar plătește cu ani grei de închisoare în Iran

Un tribunal din Iran a condamnat-o pe Narges Mohammadi, laureată a Premiului Nobel pentru Pace în 2023, la șase ani de închisoare, potrivit unei declarații făcute duminică de avocatul său. Arestată după un discurs public la Mashhad Activista pentru drepturile omului, în vârstă de 53 de ani, a fost arestată pe 12 decembrie, în orașul Mashhad, din nord-estul Iranului, împreună cu alți activiști. Citește și: Sanador i-a luat banii, dar nu a tratat-o, așa că a chemat SMURD - relatează directoarea Humanitas, Lidia Bodea Reținerea a avut loc după ce aceasta a participat la o ceremonie de comemorare a unui avocat decedat, în cadrul căreia a susținut un discurs. Acuzațiile formulate de autoritățile iraniene Potrivit avocatului său, Mostafa Nili, Narges Mohammadi a fost condamnată la șase ani de închisoare pentru „întrunire și complicitate la comiterea de infracțiuni”. Instanța a decis, de asemenea, impunerea unei interdicții de călătorie pentru o perioadă de doi ani. Condamnări separate și exil intern Într-un dosar distinct, activista a primit: 18 luni de închisoare pentru „activități de propagandă”; doi ani de exil intern în orașul Khosf, din provincia Khorasanul de Sud. Conform legislației iraniene, pedepsele cu închisoarea nu pot fi cumulate, urmând să fie executată doar condamnarea cea mai severă. Posibilitate de eliberare temporară din motive medicale Avocatul Mostafa Nili a declarat că există speranța ca Narges Mohammadi să poată fi eliberată temporar pe cauțiune, având în vedere starea sa precară de sănătate. Verdictul nu este definitiv și poate fi atacat cu apel. Un istoric îndelungat de persecuție politică În ultimii 25 de ani, Narges Mohammadi a fost judecată și încarcerată în mod repetat pentru activismul său împotriva pedepsei cu moartea și a codului vestimentar impus femeilor în Iran. Ea a petrecut o mare parte din ultimul deceniu în detenție și nu și-a mai văzut cei doi copii, care locuiesc la Paris, din anul 2015. Eliberare temporară în 2024 și proteste din închisoare În decembrie 2024, activista a fost eliberată pentru trei săptămâni, din motive medicale, în urma îndepărtării unei tumori și a unei grefe osoase. Chiar și în detenție, Narges Mohammadi a continuat să protesteze, organizând demonstrații în curtea închisorii, intrând în greva foamei și apărând constant drepturile deținuților politici. De la inginerie și jurnalism la activism pentru drepturile omului Născută în 1972, în orașul Zanjan, din nord-vestul Iranului, Narges Mohammadi a studiat fizica, devenind ulterior inginer. A lucrat și ca jurnalistă pentru publicații reformiste. În anii 2000, s-a alăturat Centrului Apărătorilor Drepturilor Omului, fondat de Shirin Ebadi, laureată a Premiului Nobel pentru Pace în 2003. Premiul Nobel pentru Pace 2023 și contextul represiunii din Iran Narges Mohammadi a primit Premiul Nobel pentru Pace în 2023 pentru „lupta sa împotriva opresiunii femeilor în Iran și pentru promovarea drepturilor omului și a libertății pentru toți”. Iranul se află pe locul al doilea în lume ca număr de execuții, după China, potrivit organizațiilor pentru drepturile omului, inclusiv Amnesty International.

Sorina Pintea, condamnată definitivă la închisoare (sursa: Inquam Photos/Octav Ganea)
Justiție

Sorina Pintea, condamnată definitivă pentru luare de mită: 3 ani și 6 luni de închisoare

Fostul ministru al Sănătății, Sorina Pintea, rămâne cu pedeapsa de 3 ani și 6 luni de închisoare pentru luare de mită, după ce Înalta Curte de Casație și Justiție i-a respins miercuri cererea de recurs în casație. Aceasta reprezintă o cale extraordinară de atac prin care fosta ministră a încercat anularea condamnării definitive. Recursul în casație, respins de Instanța supremă Instanța supremă a decis respingerea cererii formulate de Sorina Pintea, menținând astfel hotărârea definitivă pronunțată anterior. Citește și: EximBank dă vina pe guvernul Ciolacu pentru creditul de 70 de milioane de euro către Electrocentrale Craiova, pe care compania nu-l poate returna Recursul în casație este o procedură juridică excepțională, care nu reanalizează probele, ci vizează strict eventuale erori de drept, iar judecătorii au stabilit că nu există motive pentru anularea condamnării. Încarcerarea Sorinei Pintea la Penitenciarul Gherla Sorina Pintea a fost încarcerată în luna iunie 2025, fiind transferată la Penitenciarul Gherla, după ce Curtea de Apel Cluj a condamnat-o definitiv pentru luare de mită. Sentința a devenit executorie, iar fosta ministră își execută în prezent pedeapsa privativă de libertate. Dosarul de corupție: fapte comise ca manager de spital Fosta ministră a fost trimisă în judecată în aprilie 2020 pentru fapte de corupție comise în perioada în care ocupa funcția de manager al Spitalului Județean de Urgență „Dr. Constantin Opriș” din Baia Mare, județul Maramureș. Potrivit Direcției Naționale Anticorupție, Sorina Pintea ar fi pretins și primit mită în legătură cu atribuirea unui contract de achiziție publică. Sumele primite și mecanismul mitei, potrivit DNA Anchetatorii susțin că, în perioada noiembrie 2019 – 28 februarie 2020, Sorina Pintea ar fi pretins și primit, prin intermediul unei alte persoane, de la reprezentanții unei societăți comerciale, două tranșe de bani: 10.000 de euro și 120.000 de lei. Sumele ar fi reprezentat aproximativ 7% din valoarea unui contract public ce viza proiectarea și execuția lucrărilor de amenajare a blocului operator – sala de chirurgie cardiovasculară și toracică – precum și a unor spații adiacente din cadrul spitalului. Prinsă în flagrant în biroul său Sorina Pintea a fost prinsă în flagrant de procurorii DNA în februarie 2020, în timp ce primea suma de 120.000 de lei chiar în biroul său de manager al spitalului. Acest moment a stat la baza probatoriului care a dus ulterior la condamnarea definitivă.

Procuror condamnat pentru viol asupra unei minore (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Justiție

Procuror condamnat la opt ani pentru violarea repetată a unei minore. Inițial, dosarul a fost clasat

Constantin Daniel Bosînceanu, procuror la Parchetul de pe lângă Judecătoria Răducăneni, județul Iași, a fost condamnat miercuri de Curtea de Apel Bacău la opt ani de închisoare pentru viol în formă continuată. Magistratul este acuzat că a constrâns o minoră să întrețină în mod repetat raporturi sexuale, prin violență fizică și amenințări cu moartea. Decizia pronunțată de instanță nu este definitivă. Pedepse complementare și interdicții civile stabilite de instanță Potrivit sentinței Curții de Apel Bacău, Bosînceanu Constantin Daniel a fost condamnat la opt ani de închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de viol în formă continuată. Citește și: Un fost director de pușcărie, îmbuibat cu sinecuri, numit director interimar la Tarom Instanța a dispus, ca pedeapsă complementară, interzicerea exercitării unor drepturi civile pe o perioadă de cinci ani după executarea pedepsei. Acestea vizează dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în alte funcții publice, precum și dreptul de a ocupa o funcție care implică exercitarea autorității de stat. Aceleași drepturi au fost interzise și cu titlu de pedeapsă accesorie. Judecătorii au respins acțiunea civilă formulată de persoana vătămată și au dispus recoltarea de probe biologice de la inculpat, în vederea stocării acestora în Sistemul Național de Date Genetice Judiciare. Dosar clasat inițial, redeschis după intervenția procurorului general Dosarul a fost inițial clasat de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Iași. Ancheta a fost redeschisă la data de 30 august 2023, după ce procurorul general al României, Alex Florența, a infirmat soluția de clasare dispusă anterior. Ulterior redeschiderii anchetei, procurorul a fost trimis în judecată pentru faptele reținute de anchetatori. Acuzațiile Parchetului: violență, amenințări și abuzuri repetate Conform unui comunicat transmis de Parchetul General, în perioada septembrie 2015 – iunie 2017, inculpatul ar fi constrâns persoana vătămată prin violență fizică, constând în ținerea, imobilizarea și dezbrăcarea forțată, precum și prin amenințarea cu moartea, să întrețină raporturi sexuale într-un apartament din municipiul Iași. De asemenea, prin amenințări, procurorul ar fi determinat victima să întrețină raporturi sexuale și pe bancheta din spate a autoturismului, în zone izolate din oraș. Raporturi sexuale forțate, săptămânal, sub amenințare constantă Din probele administrate în cauză a reieșit că raporturile sexuale la care a fost constrânsă persoana vătămată aveau o frecvență de unul sau două pe săptămână. Cele mai multe ar fi avut loc în apartament, iar de două ori pe bancheta din spate a autoturismului. Parchetul susține că victima ar fi fost amenințată constant că cele întâmplate reprezintă „secretul lor”, care trebuie păstrat „până în mormânt”, fiind avertizată că, în cazul divulgării, va fi ucisă. Victima avea între 15 și 17 ani la momentul faptelor În rechizitoriu s-a reținut că procurorul a acționat cu intenție directă, prevăzând și dorind producerea consecințelor faptelor sale. Ancheta a stabilit că inculpatul cunoștea faptul că persoana vătămată avea, în perioada comiterii faptelor, vârsta cuprinsă între 15 și 17 ani. Faptele reținute vizează lezarea gravă a libertății și inviolabilității sexuale a victimei, potrivit documentelor din dosar.

Beat, s-a apucat de tăiat cu drujba copaci din pădure. Nici măcar nu voia să-i fure (sursa: Pexels/Karola G)
Eveniment

Viața la țară: beat, s-a apucat de tăiat cu drujba copaci din pădure. Patru ani de închisoare

Un bărbat din Iași riscă să ajungă din nou în spatele gratiilor după un gest considerat fără sens de anchetatori. Incidentul a avut loc în momentul în care șoferul autoturismului în care se afla a oprit la marginea unei păduri pentru ca pasagerii să își facă nevoile fiziologice, iar bărbatul a coborât împreună cu ceilalți. A tăiat copacii, deși nu voia să-i fure Potrivit anchetei, acesta avea asupra sa o drujbă și, fără un motiv clar, s-a apucat să taie copacii din apropiere. După ce a tăiat mai mulți arbori, bărbatul s-a urcat din nou în mașină, iar grupul și-a continuat deplasarea. Citește și: EXCLUSIV Cine este elvețianul care, cu un gest spontan bine intenționat, a stârnit scandalul începutului de an în România Cazul a ajuns în atenția autorităților, însă cercetările și procesul au fost îngreunate de starea avansată de ebrietate în care se aflau suspecții la momentul faptei. Aceștia erau atât de beți încât, ulterior, nu au mai putut spune cu exactitate cine a folosit drujba și cine a tăiat copacii. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Daniel Chițoiu, patru ani de închisoare după ce a ucis două persoane într-un accident acum șase ani (sursa: Inquam Photos/Octav Ganea)
Eveniment

Daniel Chițoiu, patru ani de închisoare după ce a ucis două persoane într-un accident acum șase ani

Fostul ministru Daniel Chițoiu a fost condamnat definitiv, joi, la patru ani de închisoare cu executare pentru ucidere din culpă, în dosarul privind accidentul rutier mortal produs în decembrie 2019. Patru ani cu executare Potrivit portalului instanțelor de judecată, Curtea de Apel Pitești a admis apelurile formulate de procurori și de părțile civile împotriva sentinței pronunțate în aprilie 2025 de Judecătoria Pitești. În urma rejudecării cauzei, instanța de apel a decis majorarea pedepsei aplicate fostului ministru de la trei ani la patru ani de închisoare și a schimbat regimul de executare, stabilind ca pedeapsa să fie executată în regim de detenție. Citește și: Ciolacu, fotografiat în Vietnam la un resort de lux, alături de Sorina Docuz Magistrații au dispus, de asemenea, interzicerea dreptului de a conduce autovehicule, ca pedeapsă complementară, pentru o perioadă de cinci ani, precum și ca pedeapsă accesorie pe durata executării pedepsei principale, în conformitate cu prevederile articolului 66 alineatul 1 litera i din Codul penal. Totodată, Curtea de Apel Pitești a redus cuantumul daunelor morale acordate părților civile Naziana Maria Niță și Daniel Constantin Pristavu la câte 400.000 de lei pentru fiecare, menținând celelalte dispoziții ale sentinței care nu contravin noii decizii. Decizia Curții de Apel Pitești este definitivă. Chițoiu a intrat pe contrasens Accidentul rutier în urma căruia Daniel Chițoiu a fost condamnat a avut loc pe 26 decembrie 2019, pe Drumul Național 7, pe ruta Pitești – Râmnicu Vâlcea, în zona localității Zamfirești, județul Argeș. În eveniment au fost implicate două autoturisme. Unul dintre acestea era condus de un bărbat în vârstă de 82 de ani, din municipiul Pitești, care se deplasa pe direcția Pitești – Râmnicu Vâlcea, iar celălalt autoturism era condus din sens opus de Daniel Chițoiu. Chițoiu a intrat pe contrasens. În urma coliziunii dintre cele două vehicule, bărbatul de 82 de ani a decedat pe loc, iar pasagera aflată pe scaunul din dreapta față în același autoturism a fost rănită grav și a decedat ulterior. Daniel Chițoiu a fost pus sub acuzare de procurorii Parchetului de pe lângă Tribunalul Argeș în ianuarie 2020, fiind acuzat de săvârșirea infracțiunilor de ucidere din culpă și vătămare corporală din culpă.

Nicolas Maduro, încarcerat la MDC (sursa: Pexels/Donald Tong)
Internațional

Nicolas Maduro, încarcerat la MDC, una dintre cele mai temute închisori federale din SUA

Metropolitan Detention Center din New York (MDC), închisoarea federală unde este încarcerat Nicolas Maduro, are reputația uneia dintre cele mai dure instituții penitenciare din Statele Unite. De-a lungul timpului, aici au fost deținuți indivizi cunoscuți la nivel internațional, precum Joaquin „El Chapo” Guzman, rapperul Sean „Diddy” Combs sau fostul președinte al Hondurasului, Juan Orlando Hernandez. „Infernul pe Pământ” Situată în districtul Brooklyn, închisoarea MDC a fost supranumită „Infernul pe Pământ”. Citește și: O lovitură dată Chinei: SUA nu au intervenit în Venezuela pentru petrol sau droguri, ci pentru „aurul albastru” Alături de complexul Rikers, este considerată una dintre cele mai dure din New York, fiind vizată de numeroase plângeri privind lipsa de personal, violența internă și condițiile grele din celule. Singura închisoare federală din New York După închiderea centrului corecțional din Manhattan, MDC a rămas singura închisoare federală din oraș. Aproximativ 1.200 de deținuți sunt încarcerați aici în timp ce își așteaptă procesele în fața tribunalelor federale. Mărturii despre condiții „inumane, crude și degradante” Fosta deținută Ghislaine Maxwell a descris condițiile din MDC drept „inumane, crude și degradante”, comparând celula sa cu cea a personajului Hannibal Lecter din „Tăcerea mieilor”. Un alt deținut, fostul oficial mexican Genaro Garcia Luna, a relatat în scris despre asasinate și înjunghieri la care ar fi fost martor în interiorul închisorii. Deținuți celebri trecuți prin MDC: de la „El Chapo” la Sean „Diddy” Combs Lista numelor celebre care au fost încarcerate aici este lungă. În 2024 s-a adăugat și Luigi Mangione, acuzat de uciderea unui director executiv al companiei UnitedHealthcare, caz cu legături cu rapperul Sean „Diddy” Combs. Michael Cohen, fost consilier al lui Donald Trump, a fost și el deținut la MDC în 2020 și a descris condițiile din celule ca fiind extrem de dure, fără pernă și cu saltele foarte subțiri. Printre deținuții actuali se numără și presupusul lider al cartelului Sinaloa, Ismael „El Mayo” Zambada Garcia, aflat în așteptarea procesului pentru acuzații de crimă și trafic de droguri. Criză majoră în 2019: frig, lipsă de electricitate și proteste ale deținuților În 2019, centrul de detenție a fost scena unor proteste după ce, timp de șapte zile, s-au înregistrat pene parțiale de curent și lipsă de căldură. Temperaturile din New York coborâseră până la –15°C, iar înregistrări video arătau deținuți bătând în geamuri pentru a cere ajutor. Avocații au raportat și lipsa serviciilor medicale adecvate în acea perioadă. Anchete și despăgubiri după acuzațiile legate de condițiile din închisoare Incidentul din 2019 a determinat Departamentul de Justiție să deschidă o anchetă asupra modului în care Biroul Penitenciarelor gestionează situațiile de urgență. Ulterior, un proces colectiv intentat de deținuți s-a încheiat cu despăgubirea a 1.600 de persoane cu aproximativ 10 milioane de dolari, pentru frigul și condițiile inumane îndurate în perioada întreruperii alimentării cu energie electrică.

Lider de extremă stânga, condamnat în Rusia (sursa: vedomosti.ru)
Internațional

Extremist stalinist rus, condamnat la șase ani de închisoare: este anti-Ucraina, dar și anti-Putin

Justiția rusă l-a condamnat pe Serghei Udalțov, lider al unui partid de extremă stânga, la șase ani de închisoare pentru „justificarea terorismului”. Informația a fost făcută publică de presa rusă. Sentința survine pe fondul intensificării represiunii politice după declanșarea războiului din Ucraina. Udalțov anunță greva foamei și depunerea unui recurs Serghei Udalțov se află în detenție preventivă din ianuarie 2024. Citește și: Presa maghiară își bate joc de autostrada lui Umbrărescu, Focșani-Adjud: „Așa ceva numai în România se putea” După pronunțarea sentinței, acesta a declarat că va contesta decizia și că intenționează să intre în greva foamei, potrivit agenției Interfax. Judecătorul a anunțat oficial condamnarea la șase ani de detenție într-o colonie penitenciară de maximă securitate. Represiune extinsă în Rusia după invadarea Ucrainei După invazia asupra Ucrainei din februarie 2022, autoritățile ruse au declanșat o campanie de represiune amplă. Țintele principale sunt criticii războiului, dar sunt vizați și susținători ai ofensivei care rămân totuși critici față de Kremlin. Udalțov a susținut ofensiva din Ucraina, dar a criticat alte politici ale Kremlinului În vârstă de 48 de ani, Serghei Udalțov și-a exprimat sprijinul pentru ofensiva rusă din Ucraina și pentru anexarea Crimeei. Cu toate acestea, el a fost critic cu privire la alte decizii politice ale conducerii ruse, fapt care a atras atenția autorităților. Mesaj de susținere pentru un grup marxist Acuzațiile exacte din dosarul său sunt clasificate. Potrivit propriilor declarații, Udalțov este judecat pentru publicarea unui mesaj de susținere față de un grup de marxişti ruși, în prezent anchetați pentru „terorism”. Procurorii au cerut o pedeapsă de șapte ani de închisoare, în timp ce avocații apărării au solicitat achitarea. Frontul de Stânga: partid comunist, critic față de Vladimir Putin Serghei Udalțov conduce „Frontul de Stânga”, o formațiune care promovează ideologia comunistă și glorifică perioada sovietică și figura lui Iosif Stalin. Spre deosebire de Partidul Comunist al Federației Ruse, considerat apropiat de Kremlin, Frontul de Stânga a avut numeroase poziții critice față de președintele Vladimir Putin. Un istoric de condamnări pentru activism politic Nu este prima condamnare a lui Serghei Udalțov. În iulie 2014, acesta a fost trimis la închisoare pentru organizarea de proteste împotriva revenirii lui Vladimir Putin la putere în 2012. A fost eliberat în august 2017.

Închisoare, pentru acroșarea unui motociclist (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Cât te poate costa acroșarea intenționată a unui motociclist în trafic: zece ani

Avocata Alexandra Chiriac, fostă Cioată, implicată în accidentul din zona Nicolina, în care a fost acroșat un motociclist, își-ar putea afla sentința luna viitoare. Închisoare, pentru acroșarea unui motociclist Curtea de Apel a finalizat cercetarea judecătorească și a stabilit data de 20 ianuarie ca termen de pronunțare. Citește și: Justiția poate fi reformată doar prin schimbări legislative pe care PSD nu le vrea. Restul e blabla Practica instanțelor arată însă că verdictul este rareori dat la primul termen, fiind frecvente amânările. În acest dosar, Alexandra Chiriac riscă o pedeapsă cu închisoarea de până la 10 ani. Continuarea, în Ziarul de Iași

Judecător arestează un deținut deja încarcerat (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Justiție

Judecătorii au arestat un deținut aflat deja în închisoare, la cererea procurorilor DIICOT

Un caz bizar la Iași a stârnit dezbateri în mediul juridic: procurorii DIICOT au cerut arestarea preventivă a lui Raj Costache, lider al unei rețele de trafic de persoane, deși acesta se află deja în penitenciar, executând o pedeapsă definitivă. Judecător arestează un deținut deja încarcerat Magistrații Tribunalului Iași au aprobat solicitarea, ceea ce îl plasează simultan în executarea unei pedepse și în arest preventiv într-un nou dosar. Citește și: Două sondaje publicate azi o dau pe Anca Alexandrescu la 19%, în marja de eroare față de locul II Potrivit specialiștilor, situația i-ar putea fi chiar favorabilă, deoarece zilele de arest preventiv se scad ulterior din pedeapsa viitoare, ceea ce înseamnă că, legal, ar executa „două zile într-una”. Avocatul apărării consideră că cererea procurorilor nu avea justificare reală, întrucât inculpatul se află deja într-un regim închis, fără posibilitatea de a reprezenta un pericol public. Acuzat de exploatarea sexuală a peste 30 de tinere Raj Costache, împreună cu alte 18 persoane, este acuzat de constituirea unui grup infracțional organizat și trafic de persoane, anchetatorii estimând peste 1,7 milioane de euro obținuți din exploatarea sexuală a peste 30 de tinere, racolate prin metoda „loverboy”. Banii erau folosiți pentru achiziționarea de autoturisme de lux, imobile și bijuterii. Deși procurorii au justificat cererea de arestare preventivă prin necesitatea eliminării unui pericol public și blocarea contactului cu ceilalți inculpați, avocatul susține că aceste argumente nu sunt valabile în cazul unui deținut deja încarcerat. Tribunalul a dispus totuși arestarea preventivă, iar hotărârea poate fi contestată în 48 de ore.

Italia introduce femicidul în codul penal (sursa: Pexels/Boris Curto)
Internațional

Femicidul, recunoscut drept infracțiune distinctă în Italia. Pedeapsa: închisoare pe viață

Parlamentul italian a aprobat în unanimitate o lege istorică prin care femicidul este definit ca infracțiune distinctă în codul penal, pedepsită cu închisoarea pe viață. Decizia vine în contextul nivelurilor îngrijorătoare de violență împotriva femeilor și fetelor, iar adoptarea a avut loc marți seară, chiar de Ziua Internațională pentru Eliminarea Violenței împotriva Femeilor. Ce prevede noua lege privind femicidul Femicidul este introdus în sistemul juridic italian în temeiul Articolului 577, care stipulează pedeapsa maximă – închisoarea pe viață – dacă o femeie sau o fată este ucisă din motive legate de gen, din ură sau cu scopul de a-i suprima libertatea. Citește și: Lasconi, interviu în cartea unui angajat al propagandei Chinei comuniste despre „lovitura de stat” din 2024. Banii din carte, pentru Georgescu Această formulare recunoaște natura specifică a violenței de gen și o sancționează ca atare. Pedeapsă mai aspră și pentru hărțuire sau distribuirea de conținut fals Noua legislație majorează și pedepsele pentru infracțiuni asociate violenței de gen, precum urmărirea (stalking), distribuirea de videouri false sau compromițătoare și alte forme de abuz digital. În plus, crește finanțarea centrelor de sprijin și adăposturilor pentru femeile victimă ale violenței. Reacția liderilor politici: „Un semn important împotriva barbariei” Prim-ministrul Giorgia Meloni a salutat adoptarea legii, declarând că aceasta transmite „un semn important împotriva barbariei violenței împotriva femeilor”. Senatul italian aprobase proiectul încă de la începutul anului, însă decizia finală marchează o schimbare semnificativă în abordarea juridică a violenței de gen. Închisoare pe viață, pronunțată deja în cazuri de femicid Deși pedepsele cu închisoarea pe viață pentru uciderea femeilor au fost pronunțate anterior în Italia, noua lege introduce pentru prima dată o definiție juridică clară a femicidului, oferind un cadru legal specific pentru astfel de crime. Potrivit datelor oficiale, de la începutul anului, cel puțin 85 de femei au fost ucise în Italia. Majoritatea crimelor au avut loc în familie sau în cercul de apropiați, ceea ce subliniază gravitatea fenomenului și necesitatea unor măsuri mai ferme de protecție.

Jair Bolsonaro, 27 de ani de închisoare (sursa: Facebook/Jair Messias Bolsonaro)
Internațional

Fostul președinte brazilian va executa 27 de ani în închisoare pentru tentativă de lovitură de stat

Fostul preşedinte al Braziliei, Jair Bolsonaro, a epuizat toate căile de atac împotriva pedepsei sale de 27 de ani de închisoare pentru tentativă de lovitură de stat. Informația a fost confirmată marţi printr-un document oficial publicat de Curtea Supremă a Braziliei. Arestul la domiciliu, înlocuit cu arest preventiv În vârstă de 70 de ani, Jair Bolsonaro se afla în arest la domiciliu începând din luna august. Totuși, sâmbătă, instanţa a decis plasarea sa în arest preventiv, invocând un „risc ridicat de fugă”. Citește și: Fostul președinte Băsescu, reacție dură după ce o dronă rusească s-a plimbat până la Vaslui, unde a căzut de bunăvoie și nesilită de nimeni Această măsură marchează o nouă etapă în parcursul judiciar al fostului lider brazilian, indicând o apropiere a momentului în care îşi va începe efectiv executarea pedepsei. Unde își va ispăși pedeapsa Autoritățile nu au stabilit încă locul şi data la care Bolsonaro îşi va începe executarea pedepsei. Decizia finală privind regimul de detenţie şi instituția în care va fi încarcerat urmează să fie anunțată ulterior de autoritățile penitenciare și judiciare. Condamnare pentru tentativă de lovitură de stat Jair Bolsonaro, care a condus Brazilia între 2019 și 2022, a fost condamnat în septembrie la 27 de ani de închisoare. Instanţa l-a găsit vinovat de tentativă de lovitură de stat, după ce a încercat să împiedice revenirea la putere a rivalului său politic, Luiz Inacio Lula da Silva, câștigător al ultimelor alegeri prezidențiale. Decizia definitivă a Curţii Supreme marchează un moment semnificativ pentru justiția și democrația din Brazilia, fiind considerată de analiști un semnal puternic împotriva abuzului de putere și al contestării ordinii constituționale.

Închisoare pentru tăierea ilegală a arborilor (sursa: Facebook/Diana Buzoianu)
Eveniment

Tăierea ilegală a arborilor în orașe ar putea fi pedepsită cu închisoarea

Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor a pus în transparență decizională un proiect de Ordonanță de Urgență care modifică art. 140 alin. (1) din Legea nr. 331/2024 privind Codul Silvic. Noua reglementare introduce sancțiuni penale clare pentru tăierea, distrugerea sau degradarea fără drept a arborilor din spațiile verzi aflate în intravilanul localităților. De ce este necesară modificarea legislației Propunerea vine ca răspuns la numeroase cazuri în care legislația actuală nu a permis sancționarea adecvată a intervențiilor abuzive asupra arborilor, în special în parcurile și zonele verzi din marile orașe. Citește și: Băluță se laudă cu 500 de metri de stradă banală care a costat aproape cât o autostradă la câmpie, în România, mai scumpă decât o autostradă din SUA Ambiguitățile legislative au împiedicat autoritățile să intervenă eficient, chiar și în situații grave, precum cazul Parcului IOR din București. Protecție reală pentru arborele urban „Nu putem vorbi despre orașe sănătoase atâta timp cât legislația permite, prin omisiune, distrugerea arborilor din parcuri și spații verzi", a transmis ministrul Diana Buzoianu. "Prin această Ordonanță vom corecta un vid legislativ și vom stabili clar că tăierea abuzivă a arborilor din spațiile verzi urbane este o faptă penală”, a adăugat aceasta. Ce prevede proiectul de Ordonanță de Urgență Noua prevedere stabilește că tăierea, distrugerea sau degradarea fără drept a vegetației forestiere din spațiile verzi cu suprafețe de peste 500 mp va constitui infracțiune. Fapta va fi pedepsită cu închisoare de la 6 luni la 3 ani, indiferent dacă terenul este public sau privat, inclusiv în situațiile încadrate ca „curți construcții”. Vor putea fi eliminați doar arborii autorizați prin legislația în vigoare. Protejarea patrimoniului verde și a sănătății populației Potrivit notei de fundamentare, înăsprirea regimului sancționator urmărește protejarea patrimoniului verde urban, reducerea efectului de insulă de căldură, îmbunătățirea calității aerului și protejarea sănătății populației. Bucureștiul are în prezent doar 0,88 arbori pe locuitor, mult sub recomandarea europeană de 3 arbori per locuitor. Pierderi masive de spațiu verde în București Capitala a pierdut peste 500 de hectare de spațiu verde în ultimele decenii, iar în Parcul IOR au fost defrișați ilegal peste 1.500 de arbori. Din cauza încadrării terenului ca „curți construcții”, autoritățile nu au putut aplica actualele prevederi ale Codului Silvic. În termen de 10 zile de la publicarea documentului, persoanele interesate pot transmite comentarii, propuneri sau sugestii în scris, la adresa de e-mail: [email protected].

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră