joi 19 februarie
Login Contact
DeFapt.ro

Etichetă: inchisoare

88 articole
Eveniment

Horațiu Potra, fiul și un alt membru de familie se află într-o închisoare din Emiratele Arabe Unite

Horațiu Potra, arestat în Emiratele Arabe. Ministerul Justiției a anunțat luni că autoritățile din Emiratele Arabe Unite au confirmat arestarea mercenarului Horațiu Potra, a fiului acestuia, Dorian Potra, și a unui alt membru al familiei. Cei trei se află în custodia autorităților emirateze și urmează să parcurgă procedurile judiciare de extrădare în România. Horațiu Potra, arestat în Emiratele Arabe Cei trei au fugit din România la începutul anului 2025, iar pe numele lor au fost emise în februarie mandate de arestare preventivă în lipsă. Citește și: Cine este Pilă al lui Alexe, președintele CA-ului la spitalul unde au murit șase copii Potra, fiul său și Alexandru Potra au fost reținuți săptămâna trecută pe aeroportul din Dubai, la solicitarea statului român. Colaborare internațională pentru extrădare Discuțiile oficiale s-au purtat prin videoconferință între reprezentanții Ministerului Justiției din România și autoritățile din Emiratele Arabe Unite. Totodată, au fost abordate și negocieri privind viitoarele tratate de cooperare judiciară internațională, în special în materie penală și de extrădare. Ministerul Justiției a subliniat că nu poate furniza detalii suplimentare pentru a nu compromite obiectivul final: extrădarea celor trei în România. Dosarul penal al lui Horațiu Potra Horațiu Potra a fost trimis recent în judecată de Parchetul General alături de alți 20 de mercenari din gruparea sa. În același dosar este inculpat și fostul candidat la alegerile prezidențiale Călin Georgescu. Acuzații privind un plan de destabilizare Procurorii susțin că Horațiu Potra și Călin Georgescu ar fi pus la punct un plan de destabilizare a României, imediat după anularea alegerilor din decembrie 2024. Planul presupunea organizarea unor acțiuni violente, menite să submineze ordinea publică și stabilitatea statului.

Horațiu Potra, arestat în Emiratele Arabe (sursa: Inquam Photos/Octav Ganea)
Boris Becker, datorii către deținuți români (sursa: Facebook/Boris Becker)
Eveniment

Boris Becker, dator pușcăriașilor români în închisoare în Marea Britanie: M-au amenințat cu bătaia

Boris Becker, datorii către deținuți români. Boris Becker, fostul număr 1 mondial în tenis, a declarat într-un interviu recent că nu se va putea recupera niciodată complet după timpul petrecut într-o închisoare din Marea Britanie. Legendarul jucător german a dezvăluit că a fost „amenințat” de alți deținuți români și că experiența l-a marcat profund. Condamnarea și perioada de detenție În aprilie 2022, Becker a fost găsit vinovat pentru patru capete de acuzare în baza Insolvency Act, după ce a fost acuzat că nu și-a declarat activele și trofeele în urma falimentului personal din 2017. Citește și: Jurnalist, cu studii la Școala Felix Aderca, clientul PSD, administrator la o uzină de blindate El a primit o pedeapsă de 30 de luni de închisoare, însă a executat doar opt luni, fiind încarcerat la HMP Wandsworth și ulterior la HM Prison Huntercombe. La eliberarea anticipată, în decembrie 2022, Becker a fost deportat în Germania și nu are dreptul să revină în Regatul Unit. Viața după eliberare: media, antrenorat și o nouă familie De la ieșirea din detenție, Becker a rămas o figură publică importantă. A continuat colaborările media și, pentru o perioadă, l-a antrenat pe jucătorul ATP Holger Rune. În plan personal, în septembrie 2024 s-a căsătorit cu Lilian de Carvalho Monteiro, iar cei doi așteaptă acum primul lor copil. „A fost un coșmar”: Becker despre condițiile din celulă În interviul acordat revistei Nordic Magazine, Becker a descris șocul psihologic trăit în detenție: „Nu mă voi recupera niciodată complet din acel moment. Închisorile sunt conduse de prizonieri, nu de gardieni. Am slăbit șapte kilograme în patru săptămâni. Stres, lipsă de hrană, frig, fără alcool, fără dulciuri… a fost un coșmar adevărat.” Boris Becker, datorii către deținuți români Fostul campion a mărturisit că a ajuns să fie amenințat de alți prizonieri din cauza unor datorii acumulate la jocuri de noroc. Becker a povestit că a pierdut 700 de euro și a fost presat să achite suma pentru a evita violențele: „Am datorat 700 de euro unor deținuți români. Au venit la celula mea și m-au amenințat că mă vor bate dacă nu plătesc. Norocul meu a fost un prieten care a transferat banii în locul meu. Fără ajutorul lui, astăzi aș fi fost un alt om.” O lecție de viață transformată în carte Experiența dramatică din închisoare este detaliată și în noua sa carte, Inside, care urmează să fie lansată curând. Becker recunoaște că perioada petrecută după gratii l-a schimbat pentru totdeauna: „A fost o experiență care a avut un efect profund asupra mea. Este o amintire pe care o voi purta cu mine toată viața.”

Închisoare pe viață pentru prânz mortal (sursa: Curtea Supremă din Victoria, Australia)
Internațional

Și-a omorât socrii cu ciuperci otrăvitoare. Soțul a scăpat: nu a venit la masă

Închisoare pe viață pentru prânz mortal. Erin Patterson, o femeie de 50 de ani din Australia, a fost condamnată luni la închisoare pe viață pentru trei capete de acuzare de omor și unul de tentativă de omor. Închisoare pe viață pentru prânz mortal Sentința a fost pronunțată de judecătorul Christopher Beale la Curtea Supremă din Victoria, care a stabilit o perioadă de 33 de ani fără posibilitate de eliberare condiționată. Citește și: Președintele Cehiei, generalul Petr Pavel, vacanță discretă în România Procurorii au cerut o pedeapsă pe viață fără eliberare condiționată, însă instanța a decis ca aceasta să fie posibilă după trecerea perioadei menționate. Cazul își are originea în iulie 2023, când Erin Patterson a servit rudelor sale o masă cu carne de vită Wellington în care s-au găsit ciuperci Amanita phalloides (buretele viperei), printre cele mai toxice din lume. Printre invitați s-au aflat foștii ei socri, Don și Gail Patterson, sora lui Gail, Heather Wilkinson, și soțul acesteia, Ian Wilkinson. Trei dintre ei au murit la câteva zile după prânz, iar Ian Wilkinson a supraviețuit, deși a fost spitalizat în stare critică. Verdictul juriului și apărarea acuzatei În iulie 2024, un juriu a găsit-o vinovată pe Erin Patterson pentru trei capete de acuzare de omor și unul de tentativă de omor. Femeia a pledat nevinovată, susținând că incidentul a fost un accident tragic. Judecătorul Beale a respins însă această apărare și a subliniat „premeditarea substanțială” a gestului, „trădarea enormă a încrederii” și lipsa oricărei remușcări. Instanța a apreciat că intenția de a ucide a fost clar premeditată și că a existat o „mușamalizare elaborată” după faptă. Pedeapsa maximă pentru fiecare crimă Erin Patterson a primit pedeapsa maximă – închisoare pe viață – pentru fiecare dintre cele trei crime, precum și 25 de ani pentru tentativa de omor. Pedepsele vor fi executate concomitent, ceea ce înseamnă că perioada minimă de detenție este de 33 de ani. Judecătorul a declarat în sala de judecată: „Nu am nicio ezitare în a constata că infracțiunea se încadrează în cea mai gravă categorie pentru omor și tentativă de omor. Gravitatea justifică impunerea pedepsei maxime.” Detalii despre caz și reținerea acuzatei Erin Patterson a fost reținută în noiembrie 2023 și se află în arest de atunci. Procesul a atras o atenție mediatică uriașă în Australia și la nivel internațional, fiind unul dintre cele mai mediatizate cazuri de otrăvire deliberată din ultimii ani. Cazul a evidențiat pericolul extrem al ciupercilor sălbatice, în special al speciei Amanita phalloides, responsabilă pentru majoritatea intoxicațiilor fatale la nivel global.

Vlad Pascu, zece ani de închisoare, definitiv (sursa: Inquam Photos/George Călin)
Eveniment

Sentință definitivă: Vlad Pascu, autorul accidentului mortal de la 2 Mai, zece ani de închisoare

Vlad Pascu, zece ani de închisoare: șoferul drogat care în august 2023 a provocat tragedia de la 2 Mai, soldată cu doi tineri morți și alți trei răniți, a fost condamnat definitiv. Vlad Pascu, zece ani de închisoare Decizia a fost pronunțată joi de Curtea de Apel Constanța, care a respins apelul depus de inculpat și a menținut sentința inițială a Judecătoriei Mangalia din ianuarie 2025: zece ani de închisoare. Citește și: Contabila PSD, cu licență la Academia de Poliție, a ajuns președintele CA-ului Portului Constanța În dimineața zilei de 19 august 2023, Vlad Pascu a condus un autoturism pe DN 39 și a intrat într-un grup de pietoni la intrarea în localitatea 2 Mai. Impactul a dus la moartea a doi tineri și rănirea altor trei. Pascu a fugit de la locul accidentului, fiind găsit ulterior de polițiști în Vama Veche. Anchetatorii au stabilit că acesta se afla sub influența mai multor droguri. În octombrie 2023, Pascu a fost trimis în judecată pentru ucidere din culpă, vătămare corporală din culpă, conducere sub influența substanțelor interzise și părăsirea locului accidentului. Daune de 1.740.000 de euro Pe 31 ianuarie 2025, Judecătoria Mangalia l-a condamnat la zece ani de închisoare, sentință confirmată acum definitiv de Curtea de Apel Constanța. Instanța a stabilit și plata unor daune morale uriașe, prin intermediul Biroului Asiguratorilor de Autovehicule din România (BAAR): 700.000 euro familiei tânărului decedat, 640.000 euro familiei tinerei decedate, 100.000 euro, 50.000 euro și 250.000 euro celor trei tineri răniți. Apărarea lui Pascu a solicitat reducerea pedepsei, în timp ce părinții victimelor au cerut o condamnare mai dură, pentru omor.

Primarul Istanbulului primește condamnare cu închisoare (sursa: Facebook/Ekrem İmamoğlu)
Internațional

Primarul Istanbulului, condamnat la 20 de luni de închisoare pentru insultă și intimidare

Primarul Istanbulului primește condamnare cu închisoare. Ekrem Imamoglu, primarul Istanbulului și figură marcantă a opoziției din Turcia, a fost condamnat miercuri la 20 de luni de detenție pentru „insultă și intimidare” la adresa unui procuror. Primarul Istanbulului primește condamnare cu închisoare Verdictul a fost pronunțat de un tribunal situat în complexul penitenciar Silivri, din vestul Istanbulului, unde Imamoglu este încarcerat din 25 martie. Citește și: Scoaterea din PNRR a unor segmente de autostradă, rezultatul fraudei, acuză un fost secretar de stat Imamoglu fusese arestat pe 19 martie, împreună cu aproximativ 100 de colaboratori și susținători, fiind acuzat de corupție – acuzații pe care le respinge categoric. Procesul recent în care a fost condamnat vine în completarea unei serii de urmăriri în justiție împotriva sa. „Sunt pedepsit pentru că voi candida” Politicianul turc, desemnat deja candidat al partidului său pentru alegerile prezidențiale din 2028, a afirmat că motivele procesului sunt politice. În cea de-a doua ședință de judecată, la mijlocul lunii iunie, Imamoglu a declarat: „Mă aflu aici pentru că sunt candidat la prezidențiale. Nu este vorba despre un proces, ci despre o pedepsire.” Contestarea integrității procurorului general În luna ianuarie, Imamoglu a contestat public integritatea procurorului general al Istanbulului. Acest act a stat la baza acuzației de insultă și intimidare, în cadrul unui proces deschis în aprilie. Procurorul ceruse o pedeapsă mult mai severă: 7 ani și 4 luni de închisoare și interzicerea dreptului de a desfășura activități politice. Val de proteste după arestare Arestarea lui Ekrem Imamoglu a stârnit un val de proteste fără precedent în Turcia în ultimii ani. Sprijinul popular pentru edilul Istanbulului, considerat un lider proeminent al opoziției și un potențial rival redutabil al regimului actual, continuă să crească, în ciuda presiunilor judiciare.

Condamnare dură pentru un șofer beat (sursa: Facebook/Poliția Română)
Eveniment

Închisoare pentru conducere sub influența alcoolului, deși doar a acroșat trei stâlpișori

Condamnare dură pentru un șofer beat. Un fost militar, veteran al teatrelor de operații, a fost condamnat la închisoare cu executare pentru conducere sub influența alcoolului, o decizie rară în astfel de cazuri. Condamnare dură pentru un șofer beat Acesta a fost prins cu o alcoolemie de 2,45‰, fără permis, conducând în plină zi chiar în fața sediului Poliției Rutiere. Citește și: FOTO Vama Veche, părăsită: plaje goale, restaurante în care bate vântul, nopți fără vacarm Aventura s-a încheiat după doar 50 de metri, când șoferul a fost oprit imediat după ce a acroșat trei stâlpișori. Comportamentul sfidător în fața instanței a cântărit decisiv în hotărârea judecătorilor de a aplica pedeapsa cu executare. Continuarea, în Ziarul de Iași

Finul lui Crin Antonescu, pedeapsă prescrisă (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Justiție

Finul lui Crin Antonescu s-a ascuns zece ani de Justiție. Pedeapsa cu închisoare, prescrisă

Finul lui Crin Antonescu, pedeapsă prescrisă. Cristian Maftei, omul de afaceri condamnat în dosarul „Mită la prefect”, poate reveni liber la Iași, după 11 ani de dispariție. Finul lui Crin Antonescu, pedeapsă prescrisă Curtea de Apel Iași a admis contestația la executare formulată de instanță, constatând că pedeapsa de 6 ani de închisoare s-a prescris. Citește și: Megașpaga acordată pe șest de guvernul Ciolacu poliției, serviciilor secrete și Armatei în 2024 și care a aruncat în aer deficitul bugetar Sentința definitivă fusese pronunțată în iunie 2014, dar Maftei nu a fost găsit pentru a-și ispăși pedeapsa. Acum, el este liber să revină în oraș și să-și reia viața fără constrângeri legale. Cununat de Crin Antonescu La începutul anilor 2000, Cristian Maftei se impunea în Iași ca un om de afaceri în plină ascensiune, cu relații apropiate de liderii PNL locali. Una dintre dovezile conexiunilor sale politice este faptul că a fost cununat de fostul președinte al PNL, Crin Antonescu. Compania sa, Enviro Construct, s-a remarcat prin câștigarea repetată a unor contracte de lucrări publice, în special pentru modernizarea și întreținerea drumurilor din județul Iași. În acea perioadă, firma era prezentă constant în licitațiile cu bani publici și activa în zona lucrărilor de infrastructură rutieră. Continuarea, în Ziarul de Iași

Evghenia Guțul, acuzată de finanțare ilegală (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Nouă ani de închisoare pentru fosta bașcană a Găgăuziei, Evghenia Guțul, cer procurorii din Moldova

Evghenia Guțul, acuzată de finanțare ilegală. Procuratura Republicii Moldova a solicitat o pedeapsă de 9 ani de închisoare în regim semi-închis pentru Evghenia Guțul, bașcana (guvernatoarea) autonomiei Găgăuzia, acuzată de finanțarea ilegală a fostului partid "Șor", formațiunea oligarhului fugar Ilan Șor. Evghenia Guțul, acuzată de finanțare ilegală Dosarul instrumentat de procurorii Ghennadi Epure și Cristina Gladcov vizează atât pe Evghenia Guțul, cât și pe Svetlana Popan, fosta secretară a Partidului "Șor", declarat între timp neconstituțional. Citește și: Pensionarul Pandele a băgat Voluntari în faliment și se milogește de CJ Ilfov să-l păsuiască la plata datoriilor imense Acestea sunt acuzate că au acceptat finanțarea formațiunii din partea unei grupări criminale organizate. De asemenea au coordonat operațiuni de transport ilegal de bani în Republica Moldova și au gestionat fondurile pentru organizarea de proteste și plata salariilor „în plic”. Interdicție politică timp de 5 ani Pe lângă pedeapsa cu închisoarea, procurorii cer și interzicerea dreptului de a face parte din partide politice timp de 5 ani. De asemenea, confiscarea sumelor implicate în dosar și menținerea sechestrelor, pentru a garanta recuperarea prejudiciului estimat la 40 de milioane lei în cazul Guțul și 9 milioane lei în cazul Popan. Reținere cerută în sala de judecată Procurorii au cerut și reținerea inculpatelor în timpul procesului, invocând riscuri de eschivare. Potrivit Cristinei Gladcov, ambele inculpate se află sub măsuri preventive în acest sau în alte dosare. Evghenia Guțul, reținută pe aeroport Pe 25 martie 2024, Guțul a fost reținută de Centrul Național Anticorupție (CNA) pe Aeroportul Internațional Chișinău, înainte de a pleca spre Istanbul. De atunci, se află în arest la domiciliu. După arestarea sa, Evghenia Guțul a cerut ajutorul lui Vladimir Putin, Donald Trump și Recep Tayyip Erdogan, acuzând că dosarul este motivat politic și că este o țintă a guvernului pro-european condus de Maia Sandu. Contrabandă cu bani și finanțarea protestelor Potrivit procurorilor, în perioada 2019–2022, Evghenia Guțul a introdus în mod repetat bani de contrabandă în Republica Moldova, preponderent din Rusia. A fost responsabilă cu organizarea și finanțarea protestelor pro-Șor. A contribuit la verificarea și remunerarea participanților la manifestații. Activitatea ar fi fost finanțată cu aproximativ 42,4 milioane de lei proveniți din surse ilegale. Svetlana Popan, implicată în transferuri ilegale de fonduri În perioada septembrie–noiembrie 2022, Svetlana Popan ar fi acceptat 9,7 milioane de lei de la o grupare criminală, bani folosiți pentru plata protestatarilor. De asemenea a oferit salarii necontabilizate în oficii teritoriale ale fostului partid "Șor". Rusia vrea să destabilizeze Republica Moldova Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a acuzat în mai multe rânduri Federația Rusă că încearcă să destabilizeze țara prin intermediul unor actori locali susținuți financiar și logistic. Sandu a cerut pedepse severe pentru toți cei implicați în acțiuni de destabilizare.

Marșul Pride, Orbán Viktor amenință participanții (sursa: Facebook/Orbán Viktor)
Internațional

Orbán Viktor amenință cu amenzi și închisoare participanții la marșul Pride de la Budapesta

Marșul Pride, Orbán Viktor amenință participanții. Premierul ungar Viktor Orban a reacționat dur față de Marșul Pride desfășurat sâmbătă la Budapesta, declarând că evenimentul este „o rușine” și nu un motiv de mândrie. Marșul Pride, Orbán Viktor amenință participanții Declarația a fost făcută în cadrul unui interviu televizat, ale cărui fragmente au fost publicate pe pagina sa de Facebook. Citește și: EXCLUSIV „Bomba” pusă de Tîlvăr sub scaunul lui Moșteanu: sistemul de rachete SHORAD-VSHORAD de 2,2 miliarde de euro care nu respectă cerințele de licitație În pofida unei interdicții impuse de poliția ungară, aproximativ 200.000 de persoane au participat la Budapest Pride, într-o atmosferă festivă și pașnică. Evenimentul a fost condus de primarul ecologist al capitalei, Gergely Karácsony. Potrivit organizatorilor, a fost cea mai mare mobilizare de la lansarea marșului în anii 1990. O interdicție controversată, bazată pe o lege Fidesz Marșul a fost interzis de autorități în baza unei legi recente promovate de partidul Fidesz, care permite blocarea evenimentelor publice considerate periculoase pentru „dezvoltarea adecvată” a minorilor. Interdicția a fost percepută de organizațiile pentru drepturile omului ca o măsură fără precedent în Uniunea Europeană. Guvernul acuză opoziția și Bruxelles-ul După marș, guvernul ungar a acuzat opoziția că ar fi acționat „la ordinul Bruxellesului” pentru a submina legislația națională și suveranitatea țării. Potrivit autorităților, susținerea pentru comunitatea LGBT+ ar reprezenta o tentativă de impunere a unei „culturi woke” cu sprijin străin. Supraveghere sporită și amenințări cu sancțiuni Înainte de desfășurarea marșului, au fost instalate camere de supraveghere, iar autoritățile ar putea folosi recunoașterea facială pentru a identifica participanții. Persoanele implicate riscă amenzi de până la 500 de euro, iar organizatorii sau cei care au îndemnat publicul la participare pot fi pedepsiți cu până la un an de închisoare. Orban amenință cu consecințe legale Deși primarul Budapestei a mulțumit poliției pentru monitorizarea evenimentului, forțele de ordine au transmis că investighează în prezent desfășurarea marșului. Vineri, înainte de eveniment, Viktor Orban a exclus intervenția directă a poliției, dar a avertizat că participanții, inclusiv persoanele LGBT+, ar putea suporta consecințe legale după încheierea manifestației.

Traficantă de droguri scapă de închisoare (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Viața bate filmul: o columbiancă acuzată de trafic de droguri scapă de închisoare pentru că e minoră

Traficantă de droguri scapă de închisoare. Dosarul unei tinere columbience condamnate la cinci ani de închisoare pentru trafic de droguri va fi rejudecat, după ce s-a descoperit că era minoră la momentul faptei. Traficantă de droguri scapă de închisoare Manuela Meesters, crescută ca un copil găsit, primise o vârstă estimativă atribuită „din oficiu”, fără documente care să-i confirme identitatea reală. Citește și: Magistrații, noi amenințări voalate către Guvern: vor să fie consultați când se decid măsurile pentru reducerea deficitului bugetar Informația privind vârsta sa reală a ieșit la iveală abia în timpul apelului, schimbând complet perspectiva juridică a cazului. Fiind minoră, procesul se va relua în condițiile prevăzute de lege pentru inculpații sub 18 ani. Continuarea, în Ziarul de Iași

Sorina Pintea, condamnată definitiv la închisoare (sursa: Inquam Photos/Octav Ganea)
Eveniment

Fosta ministră Sorina Pintea va executa pedeapsa la Gherla. Condamnată pentru luare de mită

Sorina Pintea, condamnată definitiv la închisoare. Fostul ministru al Sănătății, Sorina Pintea, a fost ridicată vineri de polițiștii din Tăuții Măgherăuș, după ce Curtea de Apel Cluj a pronunțat o decizie definitivă prin care a fost condamnată la 3 ani și 6 luni de închisoare cu executare. Sorina Pintea, condamnată definitiv la închisoare Poliția a pus în aplicare mandatul de executare, Pintea va fi dusă la Penitenciarul Gherla. Citește și: Încă o taxă inventată pentru a salva bugetul: „taxă pe orice mișcare de bani din economie” „Astăzi, 6 iunie, poliţiştii din Tăuţii Măgherăuş au pus în aplicare un mandat de executare a pedepsei închisorii emis de Tribunalul Cluj. Femeia, în vârstă de 59 de ani, a fost identificată şi urmează a fi introdusă în Penitenciarul Gherla”, a declarat purtătorul de cuvânt al IPJ Maramureș, Florina Meteș. Mită, în biroul de manager al spitalului Potrivit DNA, în perioada noiembrie 2019 – februarie 2020, Sorina Pintea, fost ministru al Sănătății și manager al Spitalului Județean „Dr. Constantin Opriș” din Baia Mare, ar fi pretins și primit mită în valoare de 10.000 de euro și 120.000 de lei de la reprezentanții unei firme. Suma totală, susțin anchetatorii, reprezenta 7% din valoarea unui contract de achiziție publică. Obiectul contractului era proiectarea și execuția lucrărilor de amenajare a blocului operator – sala de chirurgie cardiovasculară și toracică – precum și a unor spații adiacente ale spitalului. Potrivit procurorilor, Sorina Pintea ar fi primit banii în două tranșe, direct în biroul său din spital. Flagrantul a fost organizat în momentul în care i-a fost remisă a doua tranșă, în valoare de 120.000 de lei. Unul dintre complicii implicați în dosar a încheiat un acord de recunoaștere a vinovăției cu procurorii anticorupție, anterior trimiterii dosarului în instanță. Arestată de DNA, apoi eliberată din motive medicale Sorina Pintea a fost reținută de DNA pe 28 februarie 2020. Ulterior, Tribunalul București a emis mandat de arestare preventivă pentru 30 de zile. Totuși, pe 6 martie 2020, Curtea de Apel a admis contestația depusă de Pintea, înlocuind arestul preventiv cu măsura controlului judiciar, pe fondul stării sale de sănătate. Fostul ministru suferă de o boală autoimună rară și a cerut în repetate rânduri să fie internată în spital după arestare. Respingerea apelului Curtea de Apel Cluj a respins vineri apelul formulat de Sorina Pintea împotriva sentinței Tribunalului Cluj, care o condamnase în aprilie 2024 la 3 ani și 6 luni de închisoare pentru luare de mită în formă continuată (două acte materiale). Decizia este definitivă și executorie. Pe lângă pedeapsa cu închisoarea, instanța i-a interzis Sorinei Pintea dreptul de a fi aleasă în funcții publice. De asemenea, judecătorii au decis confiscarea sumei de 10.000 de euro, considerată mită primită în perioada exercitării funcției.

Părinții minorilor agresori pot face pușcărie (sursa: Facebook/Florin Roman)
Eveniment

Părinții care nu-și duc copiii agresivi la consilier psihologică vor face închisoare

Părinții minorilor agresori pot face pușcărie. Deputatul PNL Florin Roman a anunțat marți că a depus, alături de colegi din PNL și PSD, un proiect de lege care înăsprește sancțiunile pentru minorii care comit acte de violență. Inițiativa vine pe fondul creșterii fenomenului de delincvență juvenilă și a lipsei unor instrumente legale eficiente. Părinții minorilor agresori pot face pușcărie Potrivit noii legi, părinții minorilor agresori care nu respectă obligația de a-i duce la consiliere psihologică riscă închisoare de la unu la trei ani. Citește și: Ponta face o propunere de preluare a PSD, dar fără el ca președinte. Grindeanu, desființat Până acum, singurele măsuri aplicate erau amenda contravențională și recomandarea consilierii, însă cea din urmă nu era pusă în aplicare în mod real. Minorii sub 14 ani pot fi plasați în centre speciale Pentru minorii care nu răspund penal (sub 14 ani), dar au comis fapte cu violență, legea prevede plasamentul într-un centru rezidențial specializat. Aceste centre vor oferi consiliere și sprijin pentru reintegrare socială. Proiectul de lege stipulează că direcțiile județene de asistență socială și protecția copilului vor avea obligația de a înființa cel puțin un centru rezidențial specializat pentru copiii care au săvârșit fapte penale, dar nu pot fi trași la răspundere penală. „Viitorul familiilor este în joc” Deputatul subliniază necesitatea unor măsuri ferme pentru combaterea violenței juvenile: „E nevoie de măsuri dure pentru ca fenomenul delincvenței juvenile să fie combătut, iar părinții minorilor violenți să înțeleagă că, dacă nu își supraveghează copiii, riscă viitorul familiei.”

Închisoare pentru un loc de parcare (sursa: Pexels/Anca)
Eveniment

Român verde: a agresat un șofer pentru un loc de parcare și a sfidat judecătorii. Va face închisoare

Închisoare pentru un loc de parcare: un bărbat din Iași a fost condamnat în urma unui conflict izbucnit din cauza locului mașinii din fața blocului. Închisoare pentru un loc de parcare Deși altercația cu cealaltă persoană implicată nu a avut urmări fizice grave, comportamentul procesual al inculpatului a cântărit decisiv în verdictul instanței. Citește și: VIDEO Un troll rus bagă milioane de dolari în cota lui George Simion de pe Polymarket Judecătorii au criticat dur lipsa de cooperare a agresorului, refuzul constant de a se împăca cu victima și atitudinea oscilantă manifestată în timpul procesului. Acesta a solicitat amânări fără a face demersuri reale pentru reconciliere, a lipsit nemotivat de la unele termene și a fost acuzat de încercări repetate de tergiversare a cauzei. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Infracțiuni sexuale cu minori, preoți condamnați (sursa: Cotidianul)
Eveniment

Primii preoți condamnați la închisoare pentru infracțiuni sexuale cu minori

Infracțiuni sexuale cu minori, preoți condamnați. Episcopia Hușilor a transmis un comunicat oficial în urma condamnării definitive a fostului episcop Corneliu Bârlădeanul (pe numele de mirean Cornel Onilă) și a fostului arhimandrit Sebastian Jitaru pentru viol și alte agresiuni sexuale asupra unor elevi ai Seminarului Teologic „Sfântul Ioan Gură de Aur” din Huși. Infracțiuni sexuale cu minori, preoți condamnați În mesajul publicat pe site-ul instituției, reprezentanții Episcopiei își exprimă regretul față de victime și condamnă faptele celor doi foști slujitori ai Bisericii. Citește și: O fostă judecătoare, pensionată la 47 de ani, cutreieră lumea și umple Facebook cu pozele ei sexy. Soțul, și el pensionar special, a fost ofițer SRI Se subliniază că gravitatea acțiunilor este accentuată de statutul religios al celor implicați, care aveau datoria morală de a fi modele de conduită. „Regretăm profund suferințele cauzate victimelor, precum și sminteala produsă de acest caz greu de imaginat sau de anticipat”, se arată în comunicat. Delimitare totală de foștii slujitori ai Bisericii Episcopia Hușilor menționează că, din august 2017, nu mai are nicio legătură instituțională cu Cornel Onilă și Sebastian Jitaru. Se precizează că instituția se delimitează total de faptele acestora și își cere iertare pentru răul produs. „Ne cerem iertare pentru tot răul produs de către acestea, în primul rând victimelor, dar și tuturor celor care ar fi putut pune la îndoială rolul și locul Bisericii în viața credincioșilor.” Episcopia, parte responsabilă civilmente Instanța a decis ca Episcopia Hușilor să fie parte responsabilă civilmente, fiind obligată să contribuie la plata prejudiciului material către victime. Reprezentanții instituției precizează însă că această decizie nu reflectă o vină morală sau instituțională, ci se bazează pe un mecanism legal de compensare. „Este expresia unei norme legale care angajează răspunderea civilă pentru fapta altuia, fără a presupune implicarea sau cunoașterea prealabilă a faptelor.” Episcopia vizează exercitarea dreptului de regres Instituția mai anunță că analizează posibilitatea de a uza de dreptul de regres împotriva celor doi condamnați, pentru a recupera sumele ce ar putea fi achitate cu titlu de despăgubiri. „Vina le aparține în mod exclusiv celor două persoane condamnate. Vom analiza pașii procedurali pentru exercitarea acestui drept.” Condamnări definitive pentru agresiuni sexuale grave În urma deciziei pronunțate de Înalta Curte de Casație și Justiție, Corneliu Bârlădeanul a fost condamnat definitiv la 8 ani de închisoare, iar Sebastian Jitaru la 14 ani și două luni, amândoi cu executare. Faptele pentru care au fost condamnați includ viol și alte agresiuni sexuale asupra unor elevi de seminar.  

Jurnaliști condamnați pentru legături cu Navalnîi (sursa: YouTube/Sky News)
Internațional

VIDEO Patru jurnaliști ruși, condamnați la închisoare pentru că au colaborat cu Navalnîi

Jurnaliști condamnați pentru legături cu Navalnîi. Un tribunal din Moscova a condamnat marți, 16 aprilie 2025, patru jurnaliști la cinci ani și jumătate de închisoare pentru presupusa lor colaborare cu organizația desemnată „extremistă” a opozantului rus Aleksei Navalnîi. Jurnaliști condamnați pentru legături cu Navalnîi Verdictul este considerat un nou exemplu de represiune dură împotriva vocilor critice la adresa Kremlinului. Citește și: ANALIZĂ Marile semne de întrebare legate de, aparent, unicul contact al lui Crin Antonescu cu Securitatea Cei patru jurnaliști condamnați sunt Antonina Kravțova (cunoscută și ca Antonina Favorskaia), Serghei Karelin, Konstantin Gabov, Artiom Krieger Aceștia au fost găsiți vinovați de „participare la o organizație extremistă”, potrivit deciziei anunțate de judecătoarea Natalia Borissenkova. Procurorii ceruseră pedepse de până la 5 ani și 11 luni. Toți cei patru au respins acuzațiile în fața instanței. Navalnîi, un simbol al opoziției eliminate sistematic Organizația lui Aleksei Navalnîi, principalul adversar politic al lui Vladimir Puțin, a fost destructurată treptat de autoritățile ruse în ultimii ani. Mulți dintre aliații săi au fost încarcerați sau forțați să plece în exil, iar Navalnîi însuși a murit în închisoare în 2024, în condiții rămase neelucidate. Justiția rusă își îndreaptă acum atenția asupra colaboratorilor mai puțin direcți, inclusiv jurnaliști, care au relatat despre activitatea acestuia sau au produs conținut video pentru echipa sa. Ultimele imagini cu Navalnîi în viață Antonina Kravțova, jurnalistă la SOTAvision, a fost cea care, pe 15 februarie 2024, a realizat ultima filmare cunoscută cu Navalnîi în viață, în timpul unei audieri cu o zi înainte de moartea sa. Serghei Karelin, fost colaborator Reuters, și Konstantin Gabov, fost colaborator AP, au fost acuzați că au contribuit la producția de materiale video pentru echipa lui Navalnîi. Artiom Krieger, de asemenea jurnalist la SOTAvision, a fost inculpat pentru colaborare cu organizația anticorupție a opozantului. Proces cu ușile închise și reacții de solidaritate Cei patru jurnaliști au fost arestați în primăvara și vara anului 2024, iar procesul s-a desfășurat cu ușile închise, o practică devenită standard în Rusia pentru dosarele de „extremism”. După pronunțarea sentinței, Artiom Krieger a strigat din boxa acuzaților: „Totul va fi bine, totul se va schimba! Cei care m-au condamnat vor sta aici în locul meu.” Sălii de judecată i s-au alăturat susținători și diplomați europeni, iar reacțiile publicului au fost de solidaritate: „Voi faceți Rusia mândră!”, s-a auzit din sală. „Sunteți cei mai buni!” – au exclamat alți susținători în aplauze. Presiune tot mai mare asupra presei independente Condamnarea celor patru jurnaliști vine în contextul în care autoritățile ruse au intensificat represiunea asupra mass-mediei independente și a presei străine. După începutul invaziei Ucrainei din februarie 2022, spațiul pentru libertatea de exprimare s-a restrâns drastic, iar critica față de regimul Putin sau de războiul din Ucraina a devenit pasibilă de închisoare.  

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră