marți 08 aprilie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: vladimir kara-murza

3 articole
Internațional

Opozanții lui Putin cer diminuarea sancțiunilor

Opozanții lui Putin cer diminuarea sancțiunilor. Declaraţiile unora din opozanţii ruşi eliberaţi din detenţie într-un schimb cu Occidentul au provocat dezamăgire în Ucraina. Opozanții lui Putin cer diminuarea sancțiunilor La o conferinţă de presă în Germania, a doua zi după ce au fost scoşi din Rusia, disidenţii Vladimir Kara-Murza, Ilia Iaşin şi Andrei Pivovarov (foto) au cerut "recalibrarea" sancţiunilor împotriva Moscovei astfel încât acestea să vizeze regimul preşedintelui Vladimir Putin, nu pe ruşii de rând. Citește și: Austria se opune boicotării președinției ungare a Consiliului UE după ce Viktor Orban l-a vizitat pe Putin la Moscova, iritând, astfel, liderii UE Iaşin, care fusese închis după ce condamnase de mai multe ori crimele comise de ruşi în Ucraina, a apreciat că Kievul ar trebui să negocieze cu Moscova pentru a salva vieţi. Astfel de afirmaţii i-au iritat pe unii ucraineni. Deputata Irina Gheraşcenko a criticat poziţia lui Iaşin într-un mesaj pe Telegram: "Nu mai cred în ruşii buni (...) instinctul meu a fost cel corect". Iermak: "Sancţiunile trebuie înăsprite" Andri Iermak, şef de cabinet al preşedintelui ucrainean Volodimir Zelenski, a apreciat că "obiectivul comun al tuturor ruşilor ar trebui să fie eliberarea Rusiei de dictatorul nebun Putin şi de regimul acestuia, nu lupta împotriva sancţiunilor". El a insistat că "sancţiunile trebuie înăsprite atâta vreme cât Rusia îşi continuă agresiunea armată (...) Sancţiunile sunt cele care frânează maşinăria militară a regimului". Unii analişti din Ucraina şi-au exprimat chiar teama că opiniile disidenţilor ruşi eliberaţi şi mediatizarea acestora ar putea influenţa politica occidentală faţă de Rusia, creând tensiuni cu Ucraina. Maria Zolkina, cercetătoare la London School of Economics, a afirmat că va fi greu de cerut sancţiuni mai dure dacă simboluri ale speranţei democratice din Rusia cer relaxarea. Disidenții cer negocieri Kara-Murza, care a susţinut multă vreme sancţiunile anti-ruse, consideră că restricţiile impuse începând din 2022 nu trebuie să îi afecteze pe toţi ruşii, pentru a nu fi exploatate de propaganda Kremlinului, care afirmă că occidentalii îi urăsc pe ruşi pentru ceea ce sunt, nu pentru politica statului lor. Iaşin, care a criticat chiar şi schimbul de deţinuţi de care a beneficiat şi el, este părere că Ucraina ar trebui să se aşeze la masa negocierilor, deoarece "situaţia este într-un impas sângeros, cu morţi de ambele părţi". După ce declaraţiile sale au provocat iritare, el şi-a reafirmat însă, într-o înregistrare video de două ore difuzată pe YouTube, opoziţia faţă de invazia "criminală şi barbară" a Rusiei în Ucraina. "Mi-am dat doi ani din viaţă pentru că am spus adevărul despre războiul din Ucraina. Nu sunt duşmanul vostru", le-a transmis el ucrainenilor. Zelenski își pusese speranțe în opoziția rusă Astfel de tensiuni dovedesc, însă, în ce măsură s-au modificat de la începutul războiului aşteptările faţă de opoziţia rusă. În februarie 2022, Zelenski spera că în Rusia se va manifesta o mişcare anti-război pentru răsturnarea lui Putin sau măcar pentru a-l convinge să renunţe la invazie. A doua zi după ce trupele ruseşti au intrat pe teritoriul ucrainean, el li s-a adresat în limba lor miilor de ruşi care ieşiseră în stradă pentru a protesta: "Vă vedem. Asta înseamnă că ne auziţi. (...) Luptaţi pentru noi, luptaţi împotriva acestui război". Protestele au fost reprimate rapid de autorităţile ruse; mii de critici au fost ameninţaţi, amendaţi sau închişi. Atenția asupra Ucrainei, deturnată După mai bine de doi ani, opoziţia rusă nu mai trezeşte simpatie în Ucraina, chiar dacă Kievul susţine că majoritatea ruşilor nu sunt de acord cu invazia. Profesorul de politică rusă Sam Green de la King's College din Londra explică acest sentiment: "Ucrainenii se tem pe bună dreptate că accentul pe visurile de democraţie rusă pot deturna atenţia de la ajutorul dat Ucrainei pentru a câştiga războiul". Kara-Murza a reacţionat la critici recunoscând că societatea rusă are o parte din "responsabilitatea pentru ceea ce face regimul Putin". El a declarat pentru BBC că "nu putem să-l lăsăm pe Putin să câştige acest război. Ucraina trebuie să câştige, iar ţările occidentale trebuie să o susţină mai mult ca să se întâmple asta". Geraşcenko, la fel ca mulţi compatrioţi de-ai ei, are o poziţie clară: "Este pur şi simplu drept ca Rusia să plătească pentru acest război. Ruşii trebuie să-şi asume o responsabilitate colectivă".

Opozanții lui Putin cer diminuarea sancțiunilor (sursa: Facebook/Vladimir Kara-Murza)
Opozanții lui Putin, asasinați sau închiși (sursa: TASS)
Eveniment

Opozanții lui Putin, asasinați sau închiși

Opozanții lui Putin, asasinați sau închiși. Supraviețuitor a două tentative de otrăvire (în 2015 și 2017), Vladimir Kara-Murza (foto), unul dintre cei mai vocali opozanți ai președintelui Putin, a fost condamnat la 25 de ani de închisoare. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Kara-Murza a fost acuzat de răspândirea știrilor false și de înaltă trădate. De la începutul războiului, a făcut lobby pe lângă guverne și instituții străine pentru a impune sancțiuni Rusiei. Recenta sentința a tribunalului din Moscova este cea mai mare dată până acum unui oponent politic al lui Vladimir Putin. Arestat după un interviu pentru CNN În prezent, fostul jurnalist, în vârstă de 41 de ani, este unul dintre cei mai duri critici ai Kremlinului. A fost arestat anul trecut, la doar câteva ore după interviul acordat postului american de știri CNN în care a declarat că Rusia este condusă de "un regim de criminali". Potrivit WELT, Kara-Murza și-a primit verdictul, încătușat, într-o cameră separată de sticlă, zâmbind și îndemnându-și susținători să-i scrie în închisoare. Potrivit avocatei sale, Maria Eismont, va urma un apel, bazat pe "încălcări grave de procedură" în timpul procesului. Cu o săptămână înainte, Kara-Murza și-a comparat procesul cu unul dintre "procesele-spectacol ale lui Iosif Stalin din anii 1930. Infractorii ar trebui să ispășească crimele lor. Eu, pe de altă parte, sunt în închisoare din cauza opiniilor mele politice. Însă știu că va veni și ziua când întunericul se va risipi din țara noastră". Murza a adăugat: "Mă consider vinovat doar de un lucru: nu am reușit să-i conving suficient pe compatrioții și politicienii mei din țările democratice de pericolul pe care îl prezintă actualul regim de la Kremlin pentru Rusia și pentru lume.". Apeluri internaționale ignorate de Moscova Imediat după ce tribunalul din Moscova a pronunțat sentința condamnării la 25 de ani de închisoare, au apărut reacțiile internaționale. În Germania, guvernul federal a criticat aspru condamnarea: "Acest verdict, ca multe altele, are ca scop descurajarea și anihilarea vocilor opoziției". Berlinul a cerut eliberarea imediată a lui Kara-Murza și a tuturor celorlalți deținuți din motive politice. Potrivit purtătorului de cuvânt al Ministerului Federal de Externe, "Cazul împotriva lui Kara-Murza arată cum e folosită justiția rusă împotriva celor care se opun regimului și la ce nivel șocant a ajuns azi represiunea din Rusia.". Marea Britanie l-a convocat imediat pe ambasadorul Rusiei și a descris hotărârea tribunalului drept "motivată politic". Adresându-se jurnaliştilor din afara tribunalului, ambasadorul britanic în Rusia, Deborah Bronnert, a spus că verdictul e "şocant" şi a cerut eliberarea imediată a lui Kara-Murza. Comisarul ONU pentru drepturile omului, Volker Türk, a vorbit despre o o nouă lovitură adusă statului de drept în Rusia și a cerut eliberarea lui Kara-Murza: "Kara-Murza a fost judecat pentru acuzații legate de exercitarea legitimă a dreptului său la libertatea de opinie, inclusiv critica sa publică asupra atacului armat al Federației Ruse împotriva Ucrainei. (...) Nimeni nu ar trebui să fie privat de libertate pentru că și-a exercitat drepturile omului și fac un apel autorităților ruse să-l elibereze fără întârziere.". Opozanții lui Putin, asasinați sau închiși De la oligarhi cu ambiții politice și activiști civici, la părinți ai căror copii desenează imagini pacifiste în sprijinul Ucrainei, nimeni nu mai e în siguranță în Rusia. Unii sunt aruncați în închisoare, alții - uciși. În 2003, Mihail Hodorkovski, fostul șef al gigantului petrolier rus Yukos, a fost arestat și a petrecut zece ani în închisoare pentru evaziune fiscală și furt, după ce a finanțat partidele de opoziție. După eliberare, a părăsit Rusia. Tot în 2003, Iuri Scekotșișin, fost deput al partidului liberal Yabloko și jurnalist al Novaya Gazeta care nu se sfia să critice organele de securitate ale Rusiei, a murit în condiții suspecte. Întorcându-se la Moscova, s-a simțit neobișnuit de slăbit și a mers la medic. A doua zi a început să-i cadă părul fiind diagnosticat cu insuficiență renală cu progresie rapidă și, după două săptămâni, a murit. Parchetul care s-a ocupat de anchetă a abandonat cercetările. Cazul a rămas nerezolvat până astăzi. Otravă și gloanțe pentru Politkovskaia Jurnalista Ana Politkovskaia, vehementă voce critică la adresa guvernului, cunoscută pentru anchetele pe care le desfășura în Cecenia și Caucaz, a fost otrăvită în 2004 în avionul care o ducea spre Beslan. În spital a fost diagnosticată cu otrăvire "cu toxine necunoscute". A primit îngrijiri și a supraviețuit, suferind de leziuni renale și hepatice. Doi ani mai târziu, a fost împușcată în liftul blocului în care locuia. Alexander Litvinenko, fost ofițer al serviciului secret rus și critic al lui Putin, locuia ca refugiat politic la Londra. La o întâlnire cu doi oameni de afaceri ruși, la începutul lunii noiembrie 2006, Litvinenko a băut un ceai care conținea poloniu. Trei săptămâni mai târziu a murit de insuficiență cardiacă ca urmare a otrăvirii cu substanța radioactivă. Inspector fiscal, Serghei Magnițki, care consilia cea mai mare firmă de investiții străine din Rusia, Hermitage Capital Management, cu sediul la Londra, a avertizat asupra unei fraude de 230 de milioane de dolari, comisă de către oficialii ruși. A fost arestat în noiembrie 2008, acuzat de complicitate la evaziune fiscală. A murit în închisoare un an mai târziu (pe 16 noiembrie 2009), la vârsta de 37 de ani, după ce a solicitat în mod repetat asistență medicală. Cauza morții: șoc toxic și insuficiență cardiacă cauzate de pancreatită. Nemțov, împușcat ritualic lângă Kremlin Boris Berezovski, un alt oligarh rus, care inițial l-a sprijinit pe Puțin să ajungă la putere, a căzut în dizgrație imediat după instaurarea acestuia ca președinte. A emigrat în Marea Britanie, în 2000 și, în exil a devenit un critic vehement al președintelui Putin. În 2013, a fost găsit spânzurat în casa sa din afara Londrei. Un an mai târziu, profesorul Bern Brinkmann, un criminalist german angajat de membrii familiei, a conchis că Berezovski nu s-a sinucis. Unul dintre arhitecții reformelor de piață din Rusia, Boris Nemțov a fost guvernator al regiunii Nijni Novgorod, ministru al Energiei și apoi viceprim-ministru, fiind ales și în parlamentul Rusiei. Puternic opozant al Kremlinului, a publicat o serie de articole critice la adresa lui Vladimir Putin, organizând numeroase demonstrații împotriva lui. A fost asasinat pe 27 februarie 2015, la mică distanță de Kremlin, în timp ce făcea pregătiri pentru o demonstrație anti-guvernamentală. În septembrie 2018, Piotr Wersilow, artistul conceptual al Pussy Riot și editorul site-ului Mediazone a manifestat brusc simptome neurologice severe: nu mai vedea, nu mai putea vorbi și nu se mai putea mișca. A fost transportat cu avionul în Germania, unde medicii au găsit urme de otravă, fără a putea identifica substanța. Wersilow publicase pe site-ul Mediazone o anchetă asupra violenței poliției din Rusia. Navalnîi se încăpățânează să nu moară Începând cu 2010, Alexei Navalnîi s-a implicat activ în mitinguri antiguvernamentale iar numeroasele dezvăluiri ale principalului vehicul politic al lui Navalnîi, Fundația Anticorupție (FBK), au atras milioane de vizualizări online. În august 2020, Navalnîi a fost otrăvit cu Novichok, în timpul unei călătorii în Siberia. Atacul aproape l-a ucis și a trebuit să fie dus cu avionul în Germania pentru tratament. La întoarcerea în Rusia, în ianuarie 2021, a fost arestat pentru fraudă și sfidarea instanței. Acum ispășește nouă ani de închisoare. Tot în 2021, FBK a fost scoasă în afara legii considerată a fi extremistă. Fostul lider al "Rusiei deschise", un grup pro-democrație înființat de fostul oligarh fugar Mihail Hodorkovski, Andrei Pivovarov, a fost inițial desemnat persona non grata, iar în 2021 a fost condamnat la închisoare, pe motivul implicării într-o "organizație indezirabilă". În prezent se află după gratii, unde ispășește o pedeapsă de patru ani. Închisoare pentru criticarea războiului Un alt critic esențial al lui Putin, aflat în prezent, în spatele gratiilor este Ilia Iașin, care a criticat puternic războiul Rusiei. Iașin s-a implicat în politică în 2000, la vârsta de 17 ani, anul în care Putin a ajuns la putere. În 2017, după ani de activism de opoziție, a fost ales șef al consiliului raional Krasnoselski din Moscova, unde a continuat să-și exprime opiniile critice la adresa Kremlinului. Într-un video live pe YouTube din aprilie 2022, el a cerut o anchetă asupra posibilelor crime de război comise de forțele ruse și l-a numit pe președintele Putin "cel mai rău măcelar din acest război". Acea transmisie live i-a dus o sentință de opt ani și jumătate de închisoare pentru încălcarea legii împotriva răspândirii "informațiilor în mod deliberat false" despre armata rusă. Legea fusese trecută în grabă în parlament la scurt timp după ce Rusia a invadat Ucraina, pe 24 februarie 2022. Și fetițele de 12 ani pot fi pedepsite legal În martie 2023, Dmitri Ivanov, un student la matematică, a afirmat pe un canal Telegram: "Trebuie să înțelegeți că Rusia nu e Putin, că noi nu ne-am dat acordul și că el nu ne-a întrebat dacă vrem acest război cu vecinii noștri". Citește și: România a furnizat sau s-a angajat să furnizeze Ucrainei echipament militar „letal”, însă capacitatea de a oferi sprijin militar Kievului e în scădere – document „secret” al Pentagonului Ivanov a fost arestat și condamnat la opt ani și jumătate de închisoare pentru răspândirea de "falsuri" despre armată. Înainte de a primi verdictul, acesta a declarat că acest război este o tragedie atât pentru ucraineni, cât și pentru ruși. Pe 28 martie a.c., Alexei Moskalev a fost condamnat la o pedeapsă de doi ani de închisoare pentru disidență pe rețelele de socializare. Cu un an în urmă, fiica lui de 12 ani fusese denunțată poliției, de conducerea școlii, pentru un desen contra războiului – o mamă cu un copil sub steagul Ucrainei, care se opun rachetelor. Fetița a fost trimisă la o casă de copii la începutul lunii martie, iar Moskalev, condamnat la închisoare.

Kara-Murza riscă 20 de ani închisoare (sursa: TASS)
Internațional

Kara-Murza riscă 20 de ani închisoare

Kara-Murza riscă 20 de ani închisoare. Renumitul opozant rus Vladimir Kara-Murza a fost inculpat în Rusia pentru "înaltă trădare", a anunţat joi avocatul său, o infracţiune pasibilă de pedepse grele cu închisoarea, în condiţiile în care este deja încarcerat pentru că a criticat ofensiva din Ucraina, relatează AFP. Kara-Murza riscă 20 de ani închisoare "Clientul nostru a fost inculpat pentru că a luat cuvântul şi a criticat autorităţile ruse în trei rânduri la evenimente publice la Lisabona, Helsinki şi Washington", a declarat avocatul său Vadim Prohorov, citat de agenţia de ştiri rusă TASS. "Aceste intervenţii nu ameninţau cu nimic (securitatea Rusiei), era vorba de critici publice", a adăugat el, precizând că Vladimir Kara-Murza respinge aceste acuzaţii. Infracţiunea de "înaltă trădare" este pasibilă de 20 de ani de închisoare, dar sentinţa poate fi mărită dacă suspectul este vizat de mai multe capete de acuzare. Apropiat al opozantului Boris Nemţov În aprilie, el a fost arestat la Moscova pentru că a criticat ofensiva în Ucraina, în special pe reţelele sociale, şi inculpat pentru "difuzarea de informaţii false" privind armata rusă, o infracţiune pasibilă de zece ani de închisoare. Ulterior, în august, în timpul încarcerării sale, el a fost acuzat că a lucrat pentru o organizaţie teroristă desemnată ca "indezirabilă" în Rusia, organizând în 2021 la Moscova o conferinţă privind deţinuţii politici. Vladimir Kara-Murza, în vârstă de 41 de ani, este una dintre ultimele figuri ale opoziţiei ruse care se află încă în ţară. Fost jurnalist, el era un apropiat al opozantului Boris Nemţov, asasinat nu departe de Kremlin în 2015, şi a lucrat de asemenea cu organizaţia lui Mihail Hodorkovski, fost oligarh devenit critic în exil al lui Vladimir Putin. Otrăvit în două rânduri Kara-Murza afirmă că a fost otrăvit în două rânduri de agenţi ruşi, în 2015 şi 2017, din cauza activităţilor sale politice. Citește și: Putin, lovitură dură chiar din Duma rusă – șeful Comitetului de Apărare acuză minciunile armatei: „Oamenii ştiu. Poporul nostru nu e prost. Inamicul este pe pământul nostru” Marţi, Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) a condamnat Moscova pentru că a anulat candidatura lui Vladimir Kara-Murza la alegeri din Rusia pe motiv că avea dublă cetăţenie, rusă şi britanică. Opozantul deţine cetăţenia rusă de la naştere şi a obţinut cetăţenia britanică după ce s-a mutat în Regatul Unit împreună cu mama sa când avea 15 ani.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
Ultima oră