Categorie: Investigații

557 articole

Iveco livrează camioane Armatei cu țârâita

Iveco livrează camioane Armatei cu țârâita. 5,7 milioane euro. La atât se ridică valoarea cumulată a penalităților plătite de compania italiană Iveco Defence Vehicles Spa pentru că nu a livrat la termen camioanele militare contractate de Ministerul Apărării Naționale. DeFapt.ro a dezvăluit că Ministerul Apărării Naționale a penalizat inițial compania Iveco, în iunie 2022, cu suma de 12 milioane lei, echivalentul a peste 2,4 milioane euro. De atunci, cuantumul penalităților a mai crescut cu peste 3,3 milioane euro. Citește și: EXCLUSIV Ministerul Apărării a penalizat Iveco cu 12 milioane de lei: compania italiană a „uitat” să livreze 61 de camioane și remorci Culmea, contractul italienilor a fost majorat ulterior cu aproximativ 14,4 milioane de euro motivându-se că s-au scumpit materiile prime, gazul și energia pentru camioanele nelivrate la termen. Ministerul Apărării Naționale a semnat cu italienii de la Iveco două contracte subsecvente a căror valoare depășește suma de 2,3 miliarde lei fără TVA, echivalentul a peste 460 de milioane de euro, pentru achiziția a 2.049 de camioane. Potul total: 3,63 miliarde lei Compania italiană Iveco Defence Vehicles Spa a dat lovitura pe piața de armament românească în decembrie 2019. Ministerul Apărării Naționale (MApN) i-a atribuit atunci un contract-cadru în valoare de 3,63 miliarde lei în baza căruia urma să se furnizeze 2.902 camioane militare în diverse configurații. Primul contract subsecvent, semnat pe 31 decembrie 2019, prevedea ca Iveco Defence Vehicles Spa să livreze 942 de camioane Armatei Române contra sumei de 1,015 miliarde lei fără TVA, în perioada 2020-2024. Dar contractul a mers prost încă de la început. În martie 2020, compania Iveco a invocat în repetate rânduri forța majoră din cauza pandemiei, motiv pentru care a cerut decalarea termenului de livrare a camioanelor militare. Într-un final, a primit o dispensă de 42 de zile. Cu toate acestea, italienii de la Iveco nu au reușit să respecte graficul de livrare a camioanelor, motiv pentru care au fost penalizați cu 12 milioane de lei, echivalentul a 2,4 milioane de dolari, în iunie 2022. Cadou de la pesedistul Florin Spătaru Câteva luni mai târziu, mai multe companii care aveau contracte în derulare cu MApN au primit un ajutor nesperat din partea pesedistului Florin Spătaru, pe atunci ministru al Economiei. Acesta a promovat o Ordonanță de Urgență controversată prin care „prețurile contractelor de achiziție publică de produse/servicii, a contractelor sectoriale și a acordurilor cadru atribuite în domeniile apărării și securității” urma să se ajusteze cu până la 50%. Deși, culmea, ministerul lui Spătaru nu era parte a acestor contracte. Citește și: EXCLUSIV Armata a premiat Iveco cu 15 milioane de dolari, deși compania se află în întârziere majoră cu livrările de camioane militare Astfel, în baza Ordonanței lui Spătaru, MApN a fost nevoit să majoreze primul contract subsecvent semnat cu suma de 71,83 milioane lei, echivalentul a 14,4 milioane euro. Iveco livrează camioane Armatei cu țârâita Penalitățile impuse de MApN companiei Iveco au crescut de la 12 milioane lei în iunie 2022, la peste 28,87 milioane lei în octombrie 2023. „Până în prezent compania IVECO a plătit penalități aferente tuturor întârzierilor în livrarea produselor aferente contractului subsecvent nr. 1 în valoare de 28.874.000 lei”, potrivit MApN. Practic, valoarea cumulată a penalităților plătite a ajuns la peste 5,7 milioane euro. Bogdan Iuliade, directorul general al Iveco Defence Vehicle România, consideră aceste penalități îndreptățite. Dar, spune el, întârzierile au fost generate de pandemie și de criza componentelor de pe piața auto. „Cu criza asta nu se confruntă doar Iveco, se confruntă orice producător de autovehicule și camioane. Nu e o chestiune nici de rea credință din partea noastră, nici de rea credință din partea MApN. E pur și simplu o penurie de componente care întârzie procesul de producție. Și atunci nu avem alte căi de a le combate. Întârzierile sunt… acum nu am o situație la îndemână. Dar sunt întârzieri. Noi plătim penalități pentru fiecare zi de calendar de întârziere. Adică, sâmbătă, duminică, sărbători legale. Deci, plătim în fiecare zi. E un procent care se aplică la valoarea produsului nelivrat. Procentul acesta are un impact major asupra penalităților pe care trebuie să le plătim”, a declarat directorul Bogdan Iuliade pentru DeFapt.ro. Livrate - 806 camioane, întârziate - 136 Primele camioane au început să fie livrate MApN în noiembrie 2020. Procesul de omologare a acestora începuse cu două luni mai devreme. „Omologarea camioanelor a început în luna septembrie a anului 2020. Având în vedere că în contract sunt prevăzute livrări pentru 16 configurații diferite de camioane, omologările au continuat să fie finalizate pe parcursul derulării contractului, înainte de livrarea primului produs din fiecare configurație. Până în prezent au fost omologate 15 din cele 16 configurații de camioane. Ultima configurație va fi omologată înainte de livrarea primului produs aferent acestei configurații”, conform răspunsului transmis de MApN. Iveco a livrat până acum 806 camioane din primul contract subsecvent pentru care ministerul a plătit deja peste 1,074 miliarde lei. Mai are însă de livrat alte 136 de camioane până la finalizarea primului contract subsecvent. Noul contract, pentru 1.107 vehicule Directorul Bogdan Iuliade crede că firma pe care o reprezintă își va onora primul contract subsecvent până la data limită. „Nu mai suntem în întârziere în momentul de față. Chiar putem spune că livrăm anticipat. Suntem în grafic. Primul contract subsecvent va fi finalizat în ianuarie 2024, în grafic sau chiar înainte”, a declarat Bogdan Iuliade. Între timp, Ministerul Apărării și Iveco Defence Vehicle au semnat cel de-al doilea contract subsecvent. Informațiile oficiale obținute de către DeFapt.ro arată că contractul s-a semnat pentru un nou lot, de 1.107 vechicule, și are o valoare de peste 1,286 miliarde lei, la care se adaugă TVA în valoare de 244,35 milioane lei. Valoarea cumulate a celor două contracte subsevente depășește 2,3 miliarde lei, echivalentul a peste 460 de milioane euro, la care se adaugă un TVA de peste 437 milioane lei. Iveco invocă scumpiri la componente de 2-300% Directorul Bodan Iuliade a mai explicat pentru DeFapt.ro că firma Iveco Defence Vehicle s-a confruntat cu întârzieri cronice, în timp ce industria auto se confruntă în continuare cu o criză a componentelor. „Noi am fi putut să facem un stoc de piese care să ne ajungă pentru tot contractul. Dar avem o altă clauză cu MApN prin care nu putem să livrăm componente mai vechi de un an. Și atunci nu avem cum să ne aprovizionăm anticipat”, a menționat Bogdan Iuliade. Cât despre majorarea contractului cu peste 14,4 milioane de euro, sumă care acoperă cu mult valoarea penalităților impuse de MApN, Bogdan Iuliade consideră că este bine venită, dar nu suficientă. „Contractul s-a majorat pentru că toate prețurile s-au majorat pe piață. Nu se recuperează pentru că pe mine mă costă mult mai mult să fac camionul. Costul oțelului s-a mărit de patru ori. 90% din camion este oțel și fontă. Ca să nu mai vorbim de componentele electronice, care s-au mărit și cu 200 - 300%. Totul e un haos în piață. Prețurile s-au mărit cu minimum 25% față de 2020”, a mai declarat directorul general al Iveco Defence Vehicle România.

Filiera italiană - "vedetele", celule de lux (sursa: Inquam Photos/Octav Ganea)

Investigații

EXCLUSIV Filiera italiană - România a pregătit celule de lux pentru "vedetele" care au fugit

Cătălin Prisacariu, Stefano Vergine Filiera italiană - "vedetele", celule de lux. Un document exploziv al Administrației Naționale a Penitenciarelor dezvăluie șmecheria la care apelează statul român pentru a aduce în țară condamnați grei care se sustrag de la executarea pedepsei: s-au amenajat celule de lux pentru "vedete" precum Ionel Arsene sau Darius Vâlcov. Restul deținuților din România, însă, sunt închiși în celule insalubre, pline de gândaci și ploșnițe, sunt supuși abuzurilor fizice și psihice și beneficiază de asistență medicală minimală. Toate acestea generează condamnări ale statului român la CEDO, soldate cu plata unor despăgubiri substanțiale. În același timp, aceste condiții de detenție determină și instanțele italiene să refuze trimiterea în România a "vedetelor" condamnate de instanțe românești. Arsene, un italiano vero Șase ani și opt luni de închisoare. Acesta a fost verdictul judecătorilor în cazul Ionel Arsene, unul din liderii PSD, dat pe 10 martie 2023. Până la finalul acelei zile, Arsene trebuia să se predea la o secție de poliție și apoi să fie încarcerat. Dar nu a surprins pe nimeni nici că Arsene nu s-a predat, nici că nu a fost găsit la domiciliu de polițiști. Încă dinainte ca pe site-ul Poliției Române să fie postat anunțul că Arsene este dat în urmărire generală, glumele au început să curgă în social media: Arsene, un italiano vero; Căutați-l în Italia; E plecat la muncă. Explicabil: Arsene era doar cel mai recent condamnat cu o funcție publică care, exact înainte să fie condamnat, părăsea țara. În scurt timp, presa a descoperit că o firmă menționată de Arsene în declarația de avere fusese înființată în Italia, nu în România. Mandatul european de arestare, refuzat de două ori Ceea ce întărea suspiciunile că șeful Consiliului Județean Neamț își construise deja legăturile cu statul italian care să-l scape de executarea pedepsei în România. Suspiciuni confirmate câteva săptămâni mai târziu, când Arsene s-a predat la o secție de poliție italiană din Bari. Unde a cerut ca mandatul european de arestare emis de autoritățile judiciare românești să nu fie recunoscut de statul italian. Și, prin urmare, Arsene să nu fie extrădat în România pentru a-și executa pedeapsa. Iar instanțele italiene au refuzat punerea în aplicare a mandatului de arestare european în cazul Arsene în două rânduri, în aprilie, respectiv mai 2023. Lunga listă a fugarilor în Italia Pentru presa și societatea din România, era încă un caz în care se respecta o rețetă care funcționa deja de cel puțin trei ani: condamnat în România, dar "refugiat" în Italia, unde cerea instanțelor locale să nu fie trimis în penitenciarele românești și, la pachet, să i se recunoască sentința în Italia, unde să și execute pedeapsa. Într-un regim mult mai blând decât cel de penitenciar. Printre înaintașii lui Arsene care se folosiseră de "filiera italiană", nume celebre în România: Alina Bica (fostă șefă a DIICOT), Dragoș Săvulescu (om de afaceri), Daniel Dragomir (fost ofițer SRI), Gabriel Strutinsky și mulți alții. Cum a fost, totuși, posibil ca sistemului românesc de justiție să fie ocolit atât de des prin "filiera italiană"? Fericitul Tudorel Toader Miniștrii Justiției din României din 2019 până în prezent au preferat să mintă prin omisiune în legătură cu acest fenomen, lăsând să se înțeleagă cetățenii români condamnați ar fi beneficiat de situații la limita legalității sau chiar ilegale în Italia. Ultimul ministru de Justiție al României care nu a avut de-a face cu "filiera italiană" a fost Tudorel Toader. În septembrie 2018, acesta se întâlnea la Roma cu omologul său Alfonso Bonafede. Potrivit unui comunicat de presă al Ambasadei României de la Roma, "cei doi miniștri au reiterat angajamentul reciproc de a accelera procesul de reformare a procedurilor privind transferul deținuților, temă aflată de mai multă vreme pe agenda politică italiană și în deplin acord cu principiul internațional recunoscut al facilitării executării pedepsei în țara de origine, în vederea favorizării reintegrării sociale a persoanelor după executarea pedepsei". Ce vremuri: Italia voia să ne trimită infractorii acasă Era vorba, în acea perioadă, de cetățeni români care comiseseră fapte penale pe teritoriul italian, fuseseră condamnați de o instanță italiană și își ispășeau pedeapsa într-un penitenciar italian. Ceea ce aglomera penitenciarele din peninsulă, de unde și cererile repetate ale Romei către București pentru a-și prelua cetățenii și a-i "caza" în penitenciare românești. Un prim semn că întâlnirea fusese fructuoasă a fost repatrierea, în martie 2019, a 13 deținuți români. Un eveniment salutat pe Facebook cu entuziasm de Matteo Salvini, vicepremier al Italiei atunci. "E dovada capacității sistemului ANP (Administrația Națională a Penitenciarelor - n.r.) de a asigura condiții corespunzătoare de executare a pedepsei", comenta și ministrul român al Justiției, Tudorel Toader. Precautul domn Predoiu în cazul Bica: MJ, atribuții limitate Un an mai târziu, însă, cooperarea româno-italiană începea să scârțâie. În iulie 2020, fosta șefă a DIICOT, Alina Bica, condamnată definitiv pentru favorizarea infractorului, era descoperită în Italia. Ministrul de Justiție de la București, Cătălin Predoiu, le mulțumea autorităților italiene pentru prinderea Alinei Bica. În același timp, Predoiu, avocat cu mare experiență, scotea elegant Ministerul Justiției din ecuație, de parcă se aștepta ca lucrurile să se complice. "Alina Mihaela Bica a fost reținută de autoritățile italiene în baza mandatului european de arestare emis de Tribunalul București. Aceasta are de executat patru ani de închisoare în urma sentinței din dosarul în care a fost găsită vinovată pentru favorizarea făptuitorului. (...) Conform reglementărilor europene în vigoare, România aplică dispozițiile Deciziei-cadru nr. 2002/584/JAI din 13 iunie 2002 privind mandatul european de arestare și procedurile de predare între statele membre ale Uniunii Europene transpusă în Legea nr. 302/2004 privind cooperarea judiciară internațională în materie penală, republicată, cu modificările și completările ulterioare. (...) Ministerul Justiției are atribuții limitate, în calitatea sa de autoritate centrală în materia mandatului european de arestare, în sensul de a sprijini fie autoritatea judiciară emitentă a MEA, fie pe cea de executare, la solicitarea acestora, ori de câte ori nu se reușește transmiterea pe cale directă sau este nevoie să asiste și să sprijine autoritățile române în emiterea și executarea mandatelor europene de arestare", declara Predoiu. Predoiu, în cazul Săvulescu: Acest lucru este normal În acel moment nu se vorbea încă de un refuz al aplicării mandatului european de arestare emis de Tribunalul București în cazul Bica. Dar câteva luni mai târziu, în noiembrie 2020, cazul Săvulescu (cetățean român condamnat în România, plecat în Italia și căruia o instanță italiană i-a permis executarea pedepsei în peninsulă) l-a scos iar la rampă pe ministrul Predoiu. Acesta a admis că decizia nu putea fi atacată legal: Predoiu nu s-a declarat uimit de "faptul că s-a hotărât executarea sentinţei în Italia, acest lucru este normal ca un stat membru al UE să fie ţară de executare a unei decizii penale pronunţate în alt stat al Uniunii Europene". Ministrul român al Justiției, însă, nu a detaliat motivele pentru care o instanță italiană a respins mandatul european de arestare emis de o instanță din România. Birchall invocă JAI Cazul Bica a stârnit, în ianuarie 2021, și reacția vehementă a unui fost ministru de Justiție de la București, Ana Birchall. Potrivit acesteia, soluția pentru ca românii condamnați în România care obținuseră dreptul să ispășească pedeapsa în Italia consta într-o negociere la nivel european în legătură cu reglementarea mandatului european de arestare: "în ceea ce priveşte eficienţa şi aplicabilitatea mandatului european de arestare, trebuie discutat atât bilateral cât şi la nivelul instituţiilor europene! Este critic să se reia discuţiile cu instituţiile europene (începute de mine în vara anului 2019 la ultimul JAI la care am participat) privind eficienţa mandatului european de arestare!". Nici Birchall, însă, nu a pomenit motivele pentru care mandatele europene de arestare în cazul Bica și altele fuseseră refuzate de instanțele italiene. Stelian Ion pariază pe legăturile infractorilor cu Italia Tot în ianuarie 2021, noul ministru al Justiției de la București, Stelian Ion, s-a referit la cazuri precum Bica, Săvulescu și alții. Potrivit unui comunicat din acea perioadă al Ministerului Justiției, după o întâlnire a lui Ion cu ambasadorul italian în România, deşi "partea română are cunoştinţă că, în aceste speţe, se aplică legislaţia italiană care dă efect legăturilor acelor persoane cu statul italian, şi-ar dori o comunicare mai apropiată cu autorităţile italiene pe acest subiect, inclusiv analizarea în viitor a reluării schimbului de magistraţi de legătură". Este de remarcat, așadar, că ministrul Stelian Ion este primul ministru al Justiției de la București care încearcă să ofere o explicație pentru respingerea mandatelor europene de arestare emise de instanțele românești. Astfel, în viziunea lui Stelian Ion, ar fi vorba de legăturile condamnaților români cu statul italian. Se invocă "anumite metode" O lună mai târziu, în februarie 2021, Stelian Ion a reluat teza. "S-a creat o rețetă de succes pentru unii fugari, sunt convins că nu doar din România, care s-a bazat pe obținerea unui statut de rezident foarte facil", a spus Ion într-o conferință de presă. În iulie 2021, într-o emisiune TV, ministrul Stelian Ion chiar a insinuat că deciziile instanțelor italiene sunt chestionabile. "Sunt foarte mulţi care sunt trimişi în ţară. Procedura, în general, merge bine, dar iată, sunt nume sonore care prin anumite metode reuşesc nu doar să rămână în Italia, nu doar să obţină recunoaşterea hotărârii, ci şi executarea în Italia pentru că, spre exemplu, în cazul Strutinsky s-a obţinut recunoaşterea şi acea persoană execută în Italia, dar execută (…). Din ce în ce mai dese au fost aceste cazuri în care am văzut hotărâri recunoscute acolo, unele decizii date aici cu executare, comutată pedeapsa, transformată în pedepse cu suspendare şi eliberaţi aceşti oameni pentru că acolo legislaţia este mai favorabilă.", a spus ministrul Justiției. Ion nu a explicat ce înseamnă "anumite metode", confirmând, practic, insinuarea că acele "metode" nu ar ține de cadrul legal. Predoiu revine, menționează CEDO: "Este o lipsă de încredere" Revenit în fruntea Ministerului Justiției, Cătălin Predoiu a admis într-o emisiune TV din ianuarie 2023 că unul din motivele pentru care mandatele europene de arestare emise de instanțele românești sunt respinse este cel referitor la condițiile din penitenciare. "Este o lipsă de încredere, să spunem. Şi poate că această lipsă de încredere vine şi din numărul mare de condamnări care au avut loc la CEDO pe această problematică, condiţiile din penitenciar. Situaţia s-a schimbat între timp, adică lucrurile s-au îmbunătăţit", a spus Predoiu. Întrebat specific de cazurile din Italia, Predoiu a uitat de condițiile din penitenciare: "Acolo intervin alte reglementări, respectiv, statul italian a optat, potrivit legislaţiei italiene, şi în acord cu regulamentul european, să dispună executarea pedepsei în Italia şi individualizarea ei în Italia dat fiind că persoanele în cauză (...) şi-au creat legături cu Italia şi asta recunoaşte legea italiană. În această ipoteză se pot face individualizări ale pedepsei şi dispune supravegheat executarea pedepsei în Italia". Arsene, greu de arestat în Italia Patru luni mai târziu, în mai 2023, ministrul Predoiu s-a văzut nevoit să dea iar explicații, după ce un alt condamnat celebru, fostul ministru de Finanțe Darius Vâlcov, s-a sustras de la executarea unei pedepse cu închisoare în România plecând tot în Italia. "Ministerul Justiției, instanțele române, magistratul român de legătură, după caz, alte autorităţi române potrivit competențelor (ex: Administrația Naţională a Penitenciarelor) depun demersuri pentru a pune la dispoziția autorităților italiene datele considerate necesare, având în vedere legislaţia unională, naţională, jurisprudența Curţii Europene a Drepturilor Omului şi a Curţii de Justiţie a Uniunii Europene", a transmis Predoiu printr-un comunicat de presă. Tot în mai a.c., Predoiu raporta și un prim succes, după o întâlnire la București cu ambasadorul italian în România, Alfredo Maria Durante Mangoni. "Ministrul Justiției a salutat decizia Procurorului-general italian de a cere reexaminarea cazului de extrădare privind cetățeanul român Arsene Ionel, condamnat penal definitiv, și a mulțumit ambasadorului pentru acest lucru. Cei doi oficiali au convenit asupra utilității și necesității continuării dialogului asupra subiectelor luate în discuție, inclusiv la nivel ministerial. Ministerul Justiției își exprimă interesul și speranța că autoritățile italiene îl vor localiza și aresta cât mai rapid pe cetățeanul român Vâlcov Darius, condamnat penal definitiv la închisoare cu executare de către Justiția română.", se arată într-un comunicat al Ministerului Justiției. Surpriză: Vâlcov, livrat la București Două luni mai târziu, în iulie 2023, un nou ministru al Justiției, Alina Gorghiu, ducea problema la Bruxelles. "Această problemă trebuie pusă pe tapet, a fost discutată, va fi discutată, chiar astăzi, la un JAI (Consiliul Justiție Afaceri Interne - n.r.) informal din Spania. Unul din colegii mei, secretar de stat, a ridicat această problemă și partea italiană s-a arătat disponibilă la dialog. Sper să fie un dialog tehnic, dublat ulterior de o discuție la nivel politic, astfel încât, consolidarea cooperării judiciare să ducă la o soluție eficientă pentru ambele state", spunea Gorghiu pentru televiziunea națională din România. Surpriză, o lună mai târziu, pe 15 august 2023, o primă extrădare: Darius Vâlcov era trimis de autoritățile italiene la București. Părea un succes al negocierilor guvernamentale de care tot vorbiseră miniștrii Justiției din România în cei trei ani de când fenomenul "filierei italiene" făcea furori. Arsene, infractorul lui Schrödinger Iar la începutul lunii noiembrie, Ministerul Justiției de la București anunța (pe canalul de Facebook al instituției) un al doilea succes, care părea să confirme eficiența discuțiilor bilaterale: Curtea de Casaţie din Italia tocmai decisese predarea lui Ionel Arsene autorităţilor din România (între timp, însă, Arsene a reușit să-și prelungească șederea în Italia invocând motive medicale). Ministerul Justiției nu explica, însă, tocmai argumentele din spatele deciziei de extrădare: ce informații noi apăruseră în dosar pentru a schimba o decizie de refuz al unui mandat european de arestare? Ministerul Justiției de la București nu a furnizat nici un detaliu. Mai mult, o cerere oficială de interviu pe acest subiect, adresată de echipa de jurnaliști a acestui proiect, nu a primit nici un răspuns de la minister. Scrisoarea N. 42547/DSDRP/27.09.2023 a șefului ANP Misterul, însă, s-a lămurit atunci când jurnaliștii au intrat în posesia documentelor trimise de statul român la Roma în cazul Arsene: România a promis, oficial, că Ionel Arsene ar fi urmat să beneficieze de tratament privilegiat într-o închisoare românească. Documentul cel mai relevant în acest sens este scrisoarea N. 42547/DSDRP/27.09.2023, semnată de directorul general al Administrației Naționale a Penitenciarelor (ANP) din România, comisarul de Poliție penitenciară Dan Halchin, referitoare la "condițiile de detenție de care va beneficia domnul Arsene Ionel (născut la 1.09.1972, domiciliat în provincia Neamț, condamnat la 6 ani și 8 luni de închisoare), în cazul predării sale către autoritățile române". Superofertă: 8,39 mp pentru Arsene la Rahova Potrivit acestei scrisori traduse oficial în italiană de către ANP, "După ce domnul Arsene Ionel va fi predat autorităților române de pe Aeroportul Henri Coandă din București, acesta va fi plasat inițial la Penitenciarul București-Rahova, pentru a efectua perioada de adaptare la condițiile din penitenciar. (…) Astfel, celula de detenție din cadrul Penitenciarului București-Rahova va avea o suprafață totală de 30,04 metri pătrați. Din această suprafață totală se va scădea spațiul pentru baie (8,36 metri pătrați) și spațiul pentru depozitarea alimentelor și a obiectelor personale (2,10 metri pătrați), rezultând o suprafață efectivă de 19,58 metri pătrați. Celula de detenție va fi dotată cu o masă (0,90 metri pătrați), o bancă pentru șezut (0,37 metri pătrați) și un pat supraetajat cu două nivele (1,52 metri pătrați, luând în considerare doar suprafața ocupată de patul așezat pe podeaua camerei). În aceste coordonate, scăzând mobilierul (atât cel fix, cât și cel mobil) din suprafața efectivă a camerei de 19,58 metri pătrați, se obține un spațiu util de 16,79 metri pătrați. În celula de detenție vor fi cazate maxim 2 persoane, garantându-i astfel domnului Arsene Ionel un spațiu individual minim de 8,39 metri pătrați.". La Focșani, doar 7,11 mp, regim închis Scrisoarea semnată de șeful ANP menționează și condițiile din penitenciarul în care Arsene urmează să fie mutat după perioada de adaptare. "Având în vedere durata pedepsei și domiciliul persoanei condamnate, aceasta își va executa pedeapsa privativă de libertate în regim închis la Penitenciarul Focșani. (…) Astfel, celula de detenție din cadrul Penitenciarului Focșani va avea o suprafață totală de 22,33 mp. Din această suprafață totală se va scădea suprafața băii (4,48 mp), rezultând o suprafață efectivă de 17,85 mp. Celula de detenție va fi dotată cu o masă (0,84 mp), o bancă pentru șezut (0,28 mp), o etajeră (0,55 mp), un raft (0,44 mp) și un pat supraetajat cu două nivele (1 mp, luând în considerare doar patul așezat pe podeaua camerei). În aceste coordonate, scăzând mobilierul (atât cel fix, cât și cel mobil) din suprafața reală a camerei de 17,85 metri pătrați, rezultă un spațiu util de 14,22 metri pătrați. În celula de detenție vor fi cazate cel mult două persoane, ceea ce îi garantează domnului Arsene Ionel un spațiu individual minim de 7,11 metri pătrați.". La Vaslui, 8,25 mp, regim semideschis Arsene ar putea ispăși pedeapsa și într-un al treilea penitenciar, mai arată directorul general ANP în scrisoarea adresată autorităților italiene: "În cazul în care regimul de executare al deținutului va fi schimbat în regim semideschis, acesta va fi transferat la Penitenciarul Vaslui, ținând cont de faptul că penitenciarul este situat în apropierea domiciliului său. (…) Astfel, celula de detenție din cadrul Penitenciarului Vaslui va avea o suprafață totală de 14,13 metri pătrați. Din această suprafață totală, se va scădea suprafața băii (2,70 mp), rezultând o suprafață efectivă de 11 mp. Celula de detenție va fi dotată cu 1 pat (1,152 mp), 1 etajeră (0,78 mp), 2 scaune (0,13 mp), 1 masă (0,60 mp) și un suport de pantofi (0,15 mp). În aceste coordonate, scăzând mobilierul (atât cel fix, cât și cel mobil) din suprafața efectivă a camerei de 11 mp, rezultă un spațiu util de 8,25 mp. În celula de detenție, domnul Arsene Ionel va fi cazat individual, oferindu-i-se un spațiu individual de 8,25 metri pătrați.". Bonus: tot 8,25 mp, dar regim deschis Iar dacă regimul de executare a pedepsei lui Arsene va deveni deschis (în loc de semideschis), condițiile promise sunt la fel de generoase: "Astfel, camera de deținere pentru regimul deschis de la Penitenciarul Vaslui va avea o suprafață totală de 14,13 metri pătrați. Din această suprafață totală, se va scădea suprafața băii (2,70 metri pătrați), rezultând o suprafață efectivă de 11,43 metri pătrați. Celula de detenție va fi dotată cu 1 pat (1 metru pătrat), 1 raft (0,78 metri pătrați), 2 scaune (0,13 metri pătrați), 1 masă (0,60 metri pătrați) și un suport de pantofi (0,15 metri pătrați). În aceste coordonate, scăzând mobilierul (atât cel fix, cât și cel mobil) din suprafața efectivă a camerei de 11,43 metri pătrați, rezultă un spațiu util de 8,25 metri pătrați. În celula de detenție, domnul Arsene Ionel va fi cazat individual, ceea ce îi conferă un spațiu individual de 8,25 metri pătrați.". Halchin, șeful ANP, acceptă și inspecții de la diplomați italieni Comisarul Dan Halchin merge chiar mai departe cu altruismul: "Concret, spațiul de care va beneficia susnumitul Arsene Ionel va fi cuprins între 7,11 metri pătrați și 8,39 metri pătrați, excluzând spațiul pentru baie și suprafața rezervată mobilierului, indiferent dacă acesta este fix sau mobil. În plus, Arsene Ionel va beneficia de toate condițiile de cazare corespunzătoare și adecvate pentru a asigura respectarea demnității umane. În plus, sistemul penitenciar este în prezent pregătit să asigure condiții optime pentru detenția lui Arsene Ionel, așa cum a fost comunicat. Administrația Națională a Penitenciarelor se declară disponibilă pentru a primi vizite în penitenciare din partea reprezentanților misiunii diplomatice a statului italian, în conformitate cu legislația în vigoare, pentru a constata la fața locului progresele înregistrate în îmbunătățirea condițiilor de detenție.". Album foto cu celulele dedicate lui Arsene Pentru a fi și mai convingător, Halchin a trimis și fotografii cu celulele în care ar urma să fie închis Arsene. schite-si-poze-P.-RahovaDescarcă - - - - - - - - - - - schite-si-poze-P.-FocsaniDescarcă - - - - - - - - - - - schite-si-poze-P.-VasluiDescarcă - - - - - - - - - - - Șeful ANP: Celulele de lux, doar pentru Arsene Fotografiile i-ar șoca pe cei mai mulți deținuți din România, care se confruntă cu condiții foarte diferite. Ceea ce știe și comisarul Halchin - înainte de a semna scrisoarea, directorul general al Administrației Penitenciarelor din România face o precizare care arată discriminarea pozitivă în cazul Arsene: "Trebuie remarcat faptul că situația lui Arsene Ionel a fost evaluată în mod specific și nu reprezintă o generalizare în ceea ce privește modul în care sunt oferite aceste garanții, care vor fi analizate pentru fiecare situație în parte.". Cu alte cuvinte, aceste condiții nu se regăsesc în mod normal în toate penitenciarele românești. Cum, de altfel, recunoaște chiar comisarul de poliție penitenciară Dan Halchin în raportul ANP pentru 2022, în care se arată că, în sistemul penitenciar românesc, cel puțin 2.888 de locuri (dintr-un total de 23.114 deținuți, deci peste 12%) nu îndeplinesc standardele minime de 4 metri pătrați pentru un deținut. Același raport mai arată că, la finalul lui 2022, gradul de ocupare în penitenciarele românești era de 110,5%. Cifrele discriminării: supraaglomerarea de lângă Arsene Un alt document al ANP trimis autorităților italiene arată și mai clar cât de favorizat ar fi Arsene într-un penitenciar românesc în dauna celorlalți deținuți. Potrivit documentului menționat, în penitenciarul Rahova (unde Arsene ar trebui să se adapteze) se află în prezent 1.297 de deținuți, dar capacitatea penitenciarului este de doar 1.093 de locuri. Așadar, reiese un deficit de 204 locuri (grad de ocupare - 118,7%, cu 8,2% peste media națională). În penitenciarul Focșani, prima destinație a lui Arsene, se află 405 deținuți pe numai 298 de locuri disponibile. Deci, deficit de 107 locuri (grad de ocupare - 135,9%, cu 25,4% peste media națională). Iar la penitenciarul Vaslui, a doua destinație a lui Arsene, sunt acum 735 de deținuți pe numai 481 de locuri. Un deficit de 254 de locuri (grad de ocupare - 152,8%, cu 42,3% peste media națională). Viața reală la pușcărie: deținut bolnav cu baston de mop Rapoartele de monitorizare ale APADOR-CH în penitenciarele românești arată că lucrurile stau mult mai rău decât imaginea cu cifre seci prezentată de ANP: supraaglomerare, mizerie, abuzuri. Astfel, potrivit raportului de monitorizare de anul acesta a penitenciarului Rahova, "la momentul vizitei erau custodiați 1.327 de deținuți, în timp ce capacitatea maximă de cazare conform standardelor legale este de 1.093 de deținuți, rezultând un grad de supraaglomerare de 121,4%". Așadar, peste gradul de ocupare mediu prezentat de ANP, de 110,5%. Condițiile medicale oferite la Rahova sunt minimale, arată raportul APADOR-CH: "Deținuții cu care am discutat susțin că nu le este restricționat accesul la serviciile medicale, că le este administrat tratament medicamentos, însă unii reclamă faptul că medicamentele pe care le primesc au o concentrație mică de substanță activă față de nevoile medicale pe care le au. Într-una dintre camere, un deținut se afla într-o stare fizică precară. Glezna piciorului drept era umflată și bandajată cu o fașă care nu fusese schimbată demult. Acesta se deplasa cu greutate într-un baston improvizat dintr-o coadă de mop. Cu toate că pentru persoanele cu dizabilități există o persoană desemnată drept însoțitor, deținutul respectiv a menționat că nu are o asemenea persoană care să-l însoțească și să îl asiste în afara camerei de detenție.”. Cu pungă anti-ploșnițe pe cap la Rahova Igiena în celule este la cote alarmant de joase, menționează raportul APADOR-CH: "Două dintre cele 12 camerele vizitate au prezentat urme severe de degradare și de îngrijire precară: pereți murdari, articole de mobilier deteriorate sau lipsă. (...) Cei mai mulți dintre deținuți s-au plâns de existența gândacilor și a ploșnițelor, unul dintre deținuți dormind pe masă cu o pungă de plastic pe cap ca să nu mai fie mușcat de insecte. Deținuții ne-au relatat că nu sunt probleme legate de furnizarea apei calde și că timpul alocat pentru distribuirea acesteia este suficient de mare pentru a permite tuturor deținuților din camere să folosească dușul. Țevile de apă sunt uzate și ruginite. Iar dușurile nu sunt dotate cu pară de duș, deținuții fiind nevoiți să folosească improvizații, precum PET-uri tăiate, pentru a se spăla. În toate băile se poate observa igrasia. Unele dintre grupurile sanitare au scurgeri și apa scursă băltește în mijlocul băii. În aceste cazuri deținuții improvizează pavele pe care să calce pentru a nu se uda. În camere nu sunt condiții adecvate pentru servirea mesei. Nu sunt scaune, astfel că deținuții mănâncă în pat sau așezați pe pat deasupra unei mese de dimensiuni mici.". Condiții foarte diferite, așadar, de imaginea creată de șeful ANP pentru autoritățile italiene. Filiera italiană - "vedetele", celule de lux Dar instanțele italiene au luat în considerare aceste discriminări pozitive oferite unor condamnați precum Arsene și Vâlcov. Și nici nu puteau face altfel, potrivit avocatului Cristian di Giusto, care i-a reprezentat pe Arsene, Vâlcov și alți români condamnați în România și care au ales "filiera italiană". „Procuratura română a inventat situații cu totul de detenție, mergând până la a susține că pentru acești subiecți (doar pentru Arsene și Vâlcov) ar fi adoptat un tratament diferit față de ceilalți deținuți, dedicându-le celule de detenție individuale sau cu cel mult un alt deținut. Acest lucru este însă neadevărat, întrucât Vâlcov, de exemplu, este în prezent deținut într-o celulă cu opt persoane și nu beneficiază de niciun tratament medical specific, așa cum fusese garantat. Din păcate, problema este de natură politică, deoarece judecătorul care se ocupă de cererea de extrădare nu are puterea de a investiga veridicitatea informațiilor primite de la parchetul străin... și, evident, devine extrem de dificil să scrii în hotărâre că autoritățile unei țări din UE au mințit în mod flagrant! Știu că sunt în curs de desfășurare activități (din partea organizațiilor pentru respectarea drepturilor deținuților români) menite să dovedească aceste fapte foarte grave.". "Nu este o stratagemă, ci un principiu de drept" Di Giusto se opune interpretării că cei condamnați în România și care au ales Italia ca loc de executare a pedepsei ar uza de o șmecherie. "Acest lucru nu este deloc adevărat. Fiecare caz are o istorie proprie, sunt mulți români care de-a lungul anilor au desfășurat activități economice în Italia sau în alte țări din UE. Opțiunea de a recunoaște sentința într-un alt stat decât România este strict personală și, așa cum s-a spus, este mai degrabă consecința unei serii de probleme structurale ale statului român care au rămas nerezolvate până în prezent, în ciuda numeroaselor solicitări, invitații și recomandări adresate României de către politica europeană. Până la urmă, interzicerea tratamentelor inumane și degradante este un principiu imuabil, confirmat de numeroase hotărâri judecătorești din întreaga Europă și cred că ar trebui să fim mai șocați dacă o țară membră nu respectă aceste interdicții și nu ia măsuri concrete pentru a rezolva problemele. (...) Nu este o stratagemă, ci mai degrabă un principiu de drept care poate fi folosit de oricine, indiferent de mediul social sau de capacitatea economică (au existat numeroase cazuri, mult mai multe decât cele , de subiecți complet necunoscuți presei românești cărora li s-a refuzat extrădarea în România din motive legate de condițiile de detenție, dar și de înrădăcinare). După cum se știe, în Italia există o comunitate numeroasă de origine română, ceea ce, în mod evident, le facilitează alegerea de a se muta definitiv în țara noastră și nu în altele.". ___________________________________ Acest articol a fost realizat cu sprijinul Journalismfund Europe.

Autostrada Moldovei - facturi neplătite, buget lipsă. În imagine, Dorinel Umbrărescu (sursa: Inquam Photos/George Călin)

Investigații

Autostrada Moldovei - facturi neplătite, buget lipsă

Autostrada Moldovei - facturi neplătite, buget lipsă. Ministerul Transporturilor, condus de pesedistul Sorin Grindeanu, nu mai are bani pentru a deconta lucrările la Autostrada Moldovei. DeFapt.ro a obținut în exclusivitate un document prin care Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) a refuzat să-i plătească firmei SA&PE Construct, controlată de afaceristul Dorinel Umbrărescu, două facturi în valoare de peste 28,4 milioane lei. Motivul: "LIPSĂ CREDIT BUGETAR". Adică CNAIR nu mai are bani pentru plata lucrărilor. Citește și: Vodafone, dezastru în toată Europa: creșteri abuzive de prețuri, procese cu consumatorii, 11.000 de concediați, scăderea acțiunilor. Compania, desființată de presa europeană Cele două facturi parțiale au fost emise de firma lui Dorin Umbrărescu pentru obiectivul de investiții "Autostrada Buzău – Focșani", cunoscută publicului drept Autostrada Moldovei. Umbrărescu: patru tronsoane, 4,22 miliarde lei Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) a atribuit în septembrie 2022 contractele pentru construirea loturilor 1 și 4 aferente autostrăzii Buzău – Focșani asocierii de firme SA&PE Construct, Spedition UMB și Tehnostrade SRL. Pentru primul tronson, între Buzău și Vadu Pașii, s-a semnat un contract de 689,28 milioane lei. În cazul tronsonului 4, cuprins între Mândrești Munteni și Focșani Nord, s-a semnat un contract de peste 763,72 milioane lei. Citește și: Cu două luni înainte de explozia de pe Autostrada Moldovei, firma lui Umbrărescu mai găurise o conductă Transgaz Ulterior, în decembrie 2022, asocierea dintre cele trei firme a câștigat și licitațiile pentru loturile 2 și 3. Tronsonul 2, între Vadu Pașii și Râmnicul Sărat, a fost câștigat pentru suma de 1,31 miliarde lei. Celălalt tronson, de la Râmnicul Sărat până la Mândrești Munteni, a fost câștigat pentru suma de 1,46 miliarde lei. Toate cele patru tronsoane ale Autostrăzii Buzău – Focșani, câștigate de afaceristul Dorinel Umbrărescu, vor avea o lungime totală de 82,44 km și vor costa peste 4,22 miliarde lei. Autostrada Moldovei - facturi neplătite, buget lipsă Firma SA&PE Construct, patronată de Petru Răzvan Umbrărescu și Alexandru Teodor Umbrărescu, a solicitat CNAIR să plătească două facuturi, emise pe 23, respectiv 25 octombrie 2023. Însă persoana desemnată să efectueze controlul financiar preventiv, Victor Oțelea, și șeful de serviciu Cătălin Țicu au refuzat să dea viza de control finciar pentru că CNAIR nu mai avea bani în buget pentru plata facturilor. "În conformitate cu prevederile art. 20 alin. (2) din Ordonanța Guvernului nr.119/1999, cu modificările și completările ulterioare, vă aducem la cunoștință refuzul de viză de control financiar preventiv pentru: suma de 23.525.992,66 lei din valoarea totală de 36.126.037,76 lei a facturii 78/25.10.2023 și suma de 4.910.138,05 lei din valoarea totală de 11.366.418,17 lei a facturii 77/23.10.2023 emise de SA&PE Construct pentru obiectivul de investiții Autostrada Buzău – Focșani. Motivul refuzului de viză este următorul: LIPSĂ CREDIT BUGETAR". Pistol: Nu am avut toată suma de bani Cristian Pistol, șeful CNAIR, a declarat pentru DeFapt.ro că nu ar fi nici o problemă cu banii. "Vorbiți de documente interne din companie? Nu e o problemă că le aveți, deși nu ar trebui să le aveți. Facturile domnului Umbrărescu, ca și celelalte facturi care sunt în companie, sunt plătite în termenele de plată. Mult mai repede decât termenele de plată care sunt de 60 de zile de la data emiterii facturii. Noi, dacă am făcut plăți parțiale, nu am avut toată suma de bani pentru că suntem la final de buget și se reașează valorile de bugete pe proiecte. Nici o factură de-a domnului Umbrărescu nu este scadentă și neachitată. Nu suntem în situația asta cu nici o factură. Pentru fiecare proiect de investiții îl avem pe câte o linie bugetară. Linia bugetară se alimentează în funcție de facturi, cum vin ele la plată. Toată această operațiune durează. Când s-a emis factura, se duce la controlul financiar preventiv. Ei identifică că pe linia bugetară respectivă nu este întreaga sumă de bani și dau refuz de viză CFP. Atunci, colegii de la financiar se duc și reașează creditele bugetare pe linia respectivă. În momentul în care este reașezat bugetul, i se plătește diferența sau integral. Facturile pe care le avem la plată sunt plătite în termenele contractuale. Termenul contractual este respectat. Dacă vă uitați la data facturii, vedeți că nu este trecut de 60 de zile", a explicat Pistol. "Am avut probleme pe cofinanțări" Întrebat dacă CNAIR a fost afectată de faptul că premierul Marcel Ciolacu nu a făcut rectificarea bugetară, directorul Cristian Pistol a confirmat că au existat dificultăți. "Am avut probleme pe cofinanțări. Dar Guvernul României a emis fonduri de rezervă bugetară și ne-au dat banii", a adăugat șeful CNAIR. Alexandru Șerbănescu, consilierului ministrului Sorin Grindeanu și purtătorul de cuvânt al CNAIR, a sugerat într-o primă fază că documentul ar fi fals. "Nu avem nici un fel de întârziere pe nici un fel de contract. Nici un constructor nu ne-a sesizat că ar fi întârzieri contractuale. Nu avem probleme de insolvabilitate", a spus Șerbănescu.

Dezvăluiri despre canalul Bîstroe, reacția României (sursa: defapt.ro)

Investigații

Dezvăluiri despre canalul Bîstroe, reacția României

Dezvăluiri despre canalul Bîstroe, reacția României. În primăvara acestui an, câțiva politicieni de la PSD, în special, s-au răfuit în cheie naționalistă cu Ucraina pe tema canalului Bîstroe. Apoi au abandonat subiectul cu totul. Dezvăluiri despre canalul Bîstroe, reacția României DeFapt.ro a documentat în teren și va publica în curând, în exclusivitate, fotografii și video-uri cu starea canalului care traversează partea ucraineană a Deltei Dunării, dar și reacția autorităților române. Până atunci, mai sus, un documentar lămuritor despre importanța canalului Bîstroe în Delta Dunării. Citește și: Soacra lui Cherecheș era falită: casa ei din Reghin era executată silit. De unde a avut 50.000 de euro pentru șpăguirea unei judecătoare? Ce și unde este canalul Bîstroe? Care este importanța Bîstroe pentru Ucraina? Care sunt asemănările cu canalul Sulina, care a devenit navigabil în 1857? Și de ce nu este cazul ca Bîstroe să se transforme într-o nouă Sulină? Ce lucrări s-au făcut până acum pe Bîstroe și de ce este așa de complicat să se mențină navigabil acest canal foarte scurt care face legătură între Marea Neagră și brațul Chilia al Dunării? Iar dacă există un pericol al navigației pe Bîstroe și, apoi, pe Chilia, care parte a Deltei Dunării este mai afectată: cea românească sau cea ucraineană? Dincolo de toate aceste întrebări, există două certitudini majore. Prima este că Bîstroe nu trebuie să fie navigabil decât pe o perioadă foarte scurtă și pentru motive excepționale care țin de atacul brutal rusesc asupra Ucrainei. A doua certitudine este că politicienii români au inundat societatea cu falsuri grosolane despre această problemă pe care ar fi trebuit lăsați să vorbească oamenii de știință.

Investigații

Podul Brăila, structura de rezistență afectată

Podul Brăila, structura de rezistență afectată. 700 de milioane de euro au investit România (prin Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere) și Uniunea Europeană pentru construcția podului suspendat peste Dunăre de la Brăila. O lucrare care se dovedește putredă și roasă de rugină. Grave probleme de durabilitate și stabilitate structurală Dar care a fost inaugurată cu mare fast de președintele României, Klaus Iohannis, însoțit de premier și alți demnitari, deși lucrarea nu a fost recepționată. Citește și: Fost director adjunct al CNAIR desființează lucrările de la podul de la Brăila: tot asfaltul și hidroizolația trebuie înlocuite DeFapt.ro a obținut în exclusivitate un raport ținut la secret de liberalul Cristian Pistol, șeful Companiei Naționale de Administrare a Infrastructurii Rutiere, care arată că blocurile de ancoraj ale podului de Brăila sunt pline de fisuri și infiltrații care vor genera grave probleme de durabilitate și stabilitate structurală. Mai mult, inaugurarea și deschiderea traficului pe podul suspendat înainte de recepția lucrării poate duce la plata unor daune de zeci de milioane de euro către constructorul italian Webuild, așa cum s-a întâmplat în cazul altor lucrări inaugurate de foștii premieri Victor Ponta și Emil Boc. 700 de milioane de euro, în final Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR), condusă în prezent de liberalul Cristian Pistol, a atribuit constructorului italian Webuild, fosta Astaldi, și firmei japoneze IHI Infrastructure un contract de aproape 500 de milioane de euro pentru construcția podului peste Dunăre de la Brăila. 85% din valoarea acestei lucrări, adică în jur de 340 de milioane de euro, a fost asigurată Uniunea Europeană din Fondul European de Dezvoltare Regionala prin Programul Operational Infrastructura Mare 2014-2020. Citește și: Guvernul a dat cea mai valoroasă și profitabilă companie de stat pe mâna unui politruc UDMR, cu studii dubioase, dar căsătorit cu fiica unui afacerist conexat la PSD, din Buzău Contractul a fost majorat ulterior la aproape 700 de milioane de euro, diferență plătită din banii românilor. Însă proiectul a fost întârziat atât din cauza mobilizării insuficiente a italienilor WeBuild, cât și a statului român, care nu a făcut la timp exproprierile. Motiv pentru care italienii au profitat în instanță de fiecare eroare a CNAIR. Iohannis, Ciolacu, Ciucă, Grindeanu, Tudose La data de 6 iulie 2023, podul de la Brăila a fost inaugurat în prezența președintelui României, Klaus Iohannis, a șefului liberarilor, Nicolae Ciucă, a premierului, Marcel Ciolacu, a ministrului Transporturilor, Sorin Grindeanu, a europarlamentarului Miha Tudose și a altor demnitari de rang. Din poză nu a lipsit nici Cristian Pistol, șeful CNAIR, care se pregătește să candideze din partea liberalilor pentru un post de senator de Argeș. Președintele Klaus Iohannis declara la inaugurarea podului că lucrarea „este una dintre cele mai ambițioase inițiative de modernizare a infrastructurii de transport din România”. Șeful Senatului, Nicolae Ciucă, a spus la evenimentul cu pricina că podul este „un motiv de mândrie națională”. Ministrul Transporturilor Sorin Grindeanu a profitat de ocazie să se laude și el cu această lucrarea de anvergură" „Astăzi trăim un moment special pentru infrastructura din România. În 2014 puţini credeau în reuşita acestui proiect. Iată că la șase ani distanţă suntem aici împreună să deschidem circulaţia pe acest pod care leagă cele trei regiuni istorice. Este un pod pe care l-aş numi un pod al speranţei, un pod al unirii, al speranţelor pentru toţii românii, pe care şi le-au pus locuitorii în această lucrare de infrastructură unică în România şi în sud estul Europei”. Asfaltul, turnat greșit. Peste 400 de șuruburi, nestrânse De la aplauze și laude până la dezastru nu a fost decât un singur pas. După ce podul a fost deschis traficului, au început să iasă la iveală mai multe nereguli. Într-o primă fază, asfaltul de pe pod s-a ondulat, de parcă erau valurile Dunării. În timp ce șoferii erau nemulțumiți din cauza lucrării prost făcute, director Cristian Pistol dădea vina pe aceștia pentru că nu respectă restricțiile de tonaj. La scurt timp după problemele cu asfaltul s-a constatat că nu mai puțin de 401 șuruburi de la pod sunt slăbite. Ghinionul constructorului WeBuild a continuat: asfaltul proaspăt turnat s-a fisurat din nou, motiv pentru care a necesitat alte lucrări de reparații. De abia după a doua asfaltare, directorul Cristian Pistol a recunoscut că asfaltul este de proastă calitate și a fost turnat greșit. „Concluziile raportului sunt clare: nu au fost respectate rețeta și tehnologia. E clar că rețeta folosită de ei la mixturile bituminoase nu a fost una corectă”, a declarat Cristian Pistol, citat de Digi24. Un raport secret al CNAIR dă verdictul: dezastru DeFapt.ro a intrat în posesia unui raport realizat în perioada 3 – 6 noiembrie 2023 de către Direcția Regională de Drumuri și Poduri Buzău, document care a fost transmis șefilor CNAIR. Date și imagini din raportul secret al CNAIR (sursa: defapt.ro) Raportul arată că inspecția tehnică s-a făcut doar pe tronsonul de drum DN 2S Km 6 + 640 – Km 7+300 și în tablierul podului. Din acest document rezultă că inginerii au constatat că „rigolele executate pentru asigurarea scurgerii apelor din zona drumului nu sunt finalizate, existând discontinuități de turnare ce au condus la eroziuni ale taluzului”. În plus, rigolele prezintă „colmatări accentuate datorate eroziunilor locale a (sic) taluzului, cu încercări locale de curățare, materialul aluvional (sic) fiind depozitat la marginea rigolei”. Podul Brăila, structura de rezistență afectată S-au mai constatat discontinuități de betonare a șanțului de la bazinul de retenție, erodări accentuate ale casiurilor de pe taluz și erodări sub rigola triunghiulară situată sub bermă. Mai mult, erodările casiurilor au dus la dizlocări și prăbușiri din taluzul drumului formând gropi cu adâncime de trei metri. Cea mai gravă neregulă constatată de ingineri este legată de rețeau pluvială principală, din țeava corugată, care prezintă discontinuități în zona lirei orizontale din segmentul de tablier SJ14. „Discontinuitatea a condus la acumularea de apă în tablier, segment SJ01 – mal Jijila și segmentul MB-21 – zon turn Brăila”, potrivit raportului ținut secret de directorul Cristian Pistol. Un inginer specialist din cadrul CNAIR a spus sub protecția anonimatului că din pozele atașate la raport rezultă că „în interiorul tablierului metalic, există și la această oră, estimăm noi din pozele analizate undeva între 200 – 600 de mc de apă, echivalentul a 200 - 600 de tone încărcare din apa de ploaie evacuată de partea carosabila a podului direct în casetă”. Apă care generează probleme grave de durabilitate și stabilitate structurală.

Investigații

România așteaptă autorizația Israelului pentru drone

România așteaptă autorizația Israelului pentru drone. 294,4 milioane lei a plătit în avans Ministerul Apărării Naționale pentru achiziționarea primelor trei sisteme de drone Watchkepeer X de la compania israeliană Elbit Systems, evaluate la 824,69 milioane lei. Cele trei sisteme Watchkepeer X ar urma să intre în dotarea Armatei Române până în iunie 2025, dacă vor fi omologate și recepționate în timp util. Citește și: EXCLUSIV Dronele cumpărate de MApN s-au scumpit în doi ani cu peste 100 de milioane de euro, până la 384 de milioane de euro fără TVA Pentru a putea începe livrarea de componente aferente sistemului de drone Watchkepeer X în România, compania Elbit System trebuie să obțină licența de export pentru produsele militare din partea statului Israel, țară care se află de 33 de zile în război cu organizația Hamas. La solicitarea DeFapt.ro, Elbit System nu a vrut să comunice dacă a obținut sau nu licența de export. Șapte sisteme de drone pentru 1,9 miliarde de lei La finalul anului trecut, Ministerul Apărării Naționale, prin intermediul companiei Romtehnica, a semnat un acord cadru în valoare de 1,891 miliarde lei pentru achiziționarea a șapte sisteme de drone Watchkepeer X de la compania israeliană Elbit Systems. În timp ce la București se puneau la punct ultimele detalii ale contractului dintre Ministerul Apărării Naționale și Elbit Systems, ziarul israelian Haaretz titra că oficiali din Ministerul Apărării din Zambia au fost arestați sub suspiciunea de corupție în urma unor achiziții de armament de la firma israeliană Elbit Systems. Citește și: Care vor fi primele tronsoane finalizate (54 km) din autostrada A8. Intră în proiectare şi al doilea segment din autostrada spre vest Comisia Anticorupție din Zambia a postat un comunicat de presă pe rețeaua X prin care a anunțat că, la data de 15 decembrie 2022, l-a arestat pe fostul secretar permanent al Ministerului Apărării, Stardy Mwale, pentru fapte de corupție în legătură cu achiziții de peste 573,9 milioane de dolari, inclusiv achiziționarea avionului prezidenția Gulfstream G650. Acuzații de corupție în Zambia În calitatea sa de președinte al comitetului de achiziții al Ministerului Apărării, Stardy Mwale nu a respectat procedura corespunzătoare și a fost acuzat de fraudă și alte încălcări ale legii privind trei contracte cu Elbit Systems Ltd. Primul contract se referă la o achiziție de 400 de milioane de dolari pentru modernizare forțelor armate ale Zambiei. Un alt contract, de 124 de milioane de dolari, a fost semnat de Elbit cu o companie locală din industria de apărare. Ultimul contract, de 50 de milioane de dolari, se referă la „bunuri și servicii nefurnizate integral”, conform Comisiei Anticorupție. Elbit s-a delimitat de scandalul de corupție, potrivit mai multor publicații, spunând că informațiile publicate în Zambia „nu corespund realității. Elbit are un sistem de conformitate și de aplicare în acest domeniu, care îndeplinește cele mai înalte criterii și nu va întinde mâna corupției și mituirii, nici măcar indirect. Din câte știm, integritatea interacțiunii a fost examinată de autoritățile din Zambia și nu a fost găsită nicio vină în comportamentul lui Elbit”. Primele trei drone, la jumătatea lui 2025 La solicitarea DeFapt.ro, Ministerul Apărării de la București a transmis că, la data de 19 iunie 2023, a fost semnat primul contract subsecvent cu compania Elbit Systems Ltd., contract care prevede furnizarea a trei sisteme de drone Watchkepeer X. Valoarea primului contract subsecvent a fost de 824.697.108 lei fără TVA. Ulterior, în data de 31 iulie 2023, Ministerul Apărării a plătit un avans de peste 294,4 milioane lei, bani care reprezintă 30% din valoarea primului contract subsecvent, pentru cele trei sisteme de drone care urmează să fie livrate în termen de 24 de luni de la data intrării în vigoare a contractului. Adică, până la jumătate lunii iunie a anului 2025. În toată această perioadă de 24 de luni, conform informațiilor obținute de la MApN, compania Elbit Systems Ltd. are obligația de a obține licența de export pentru produsele militare furnizate din Israel, să obțină omologarea primului sistem de drone din parte Ministerului Apărării și să livreze în termen toate cele sisteme. România așteaptă autorizația Israelului pentru drone „În cazul în care furnizorul nu obține licența de export se vor aplica prevederile contractuale. Perioada omologării produsului este inclusă în termenul de livrare. În cazul în care furnizorul nu va livra sistemele în termenul stabilit în contract se vor aplica prevederile contractuale”, a precizat MApN. DeFapt.ro a solicitat companiei israeliene Elbit Systems Ltd. să comunice dacă a obținut licența de export pentru produsele militare din partea statului Israel, în contextul în care țara se află în război cu Hamas. Bogdan Grigoraș, reprezentantul firmei de relații publice Șerban & Musneci Associates, cea care reprezintă firma israeliană în România, a transmis că oficialii Elbit Systems nu vor să răspundă solicitării. Ce se va produce în România Achiziția celor șapte sisteme de drone Watchkepeer X a fost reglementată prin Hotărârea Guvernului 912 din august 2021. Documentul oficial obligă compania israeliană Elbit Systems să realizeze pe teritoriul României o unitate de producție, integrare, testare și mentenanță pentru sisteme de drone. Începând cu primul sistem de drone, Elbit este obligată să producă în România structura platformei aeriene și pe cea a containerului destinat stației terestre de comandă-control la operatori economici din industria națională de apărare. Totodată, trebuie să producă în țară componentele și sistemele electrice, mecanice și hidraulice. Tot în România se va face integrarea finală și testarea sistemului de drone. Începând cu al treilea sistem de drone, prins în primul contract subsecvent, compania Elbit este obligată să producă toate componentele și sistemele electrice, mecanice și hidraulice în țară. Subcontractorii, din grupul Elbit, dar și Aerostar Compania Elbit Systems a declarat patru subcontractanți atunci când a câștigat contractul de 1,891 miliarde lei pentru contrucția de drone. Trei dintre subcontractanți, AE-Electronics, Simultec și Elmet Internațional, fac parte din grupul de firme Elbit. Cel de-al patrulea subcontractant este Aerostar Bacău, acolo unde se face mentenanța avioanelor F-16. Firma AE-Electronics este deținută de compania olandeză Truley Investment B.V., Elbit Defense Holdings Ltd, Elbit Systems Ltd. și Elment International SRL. Conducerea AE-Electronics este asigurată de un consiliu de administrație condus de Eshel Avner și de doi directori: Elena Carmen Baston și Borislav Malamute, cetățean israelian, născut în Rusia. Simultec Măgurele, subsidiara din România a Elbit Systems, este deținută integral de Truley Investment BV. Consiliul de administrație este condus de Afik Alon, dar îl regăsim ca membru și pe Eshel Avner, de la AE-Electronic. Un alt membru comun în consiliile de administrație ale celor două companii este Fisher Israel. Societatea Elmet Internațional are ca asociat majoritar tot compania olandeză Truley Investment, dar și Elbit Defense Holdings Ltd. La conducerea companiei se află directorul general Lajos Veres, ajutat de trei administratori din Israel.

Investigații

Rețeaua Dimofte - vârful Justiției și Securitatea

Rețeaua Dimofte - vârful Justiției și Securitatea. Cristian Relu Aparaschivei a fost mâna dreaptă a lui Remus Truică ani la rând. Așa a ajuns și martor în dosarul "Ferma Băneasa". Și chiar denunțător. Inclusiv în urma declarațiilor de martor la DNA ale lui Aparaschivei, Truică a ajuns la închisoare. Dar partenerul apropiat al acestuia în afacerea de așa-zisă retrocedare a terenurilor Prințului Paul, omul de afaceri Radu Dimofte, nu a fost inculpat de procurori. Truică și Dimofte și-au împărțit terenurile, spune martorul Așa cum DeFapt.ro a arătat, cu documente exclusive din dosarul-mamut "Ferma Băneasa", Radu Dimofte a știut în cele mai mici detalii care erau operațiunile de valorificare ale terenurilor obținute de Remus Truică sub pretextul retrocedării acestora către Prințul Paul. Citește și: DOCUMENTE EXCLUSIVE Talentatul domn Dimofte: asociat cu Truică și Steinmetz în afacerea „Ferma Băneasa”, doar martor la DNA. Truică, în închisoare. Steinmetz, urmărit internațional Dar mâna dreaptă a lui Remus Truică în perioada în care acesta din urmă trăgea sfori pentru așa-zisa moștenire a Prințului Paul a dezvăluit lucruri și mai grave. Astfel, potrivit lui Cristian Relu Aparaschivei, influența lui Radu Dimofte nu se rezuma la afaceri, ci ar fi mers până la vârfurile sistemului românesc de justiție. Prima declarație dată de Aparaschivei la DNA este datată 9 martie 2016. Aceasta are opt pagini și descrie pe larg relația martorului cu Remus Truică, dar și acțiunile celui din urmă pentru a pune mâna pe terenul "Fermei Băneasa", dar și pe suprafețe enorme din Ilfov (Snagov). Radu Dimofte este pomenit de Aparaschivei de trei ori pe parcursul declarației, ca partener și beneficiar al operațiunilor conduse de Truică. Prim declarație a lui Cristian Relu Aparaschivei la DNA în dosarul "Ferma Băneasa" (sursa: ÎCCJ) "Dimofte este cel care are pârghiile necesare în justiție" A doua declarația a lui Aparaschivei la DNA a fost dată pe 24 martie 2016. Are doar patru pagini și aduce noi amănunte în plus față de prima. Detaliile sunt spectaculoase: sute de mii de euro plimbate peste graniță sau împrumuturi bancare uriașe prin intermediari, niciodată achitate, dar cu banii scoși cash din bancă. Potrivit lui Aparaschivei, care-l citează pe Remus Truică, "Dimofte este cel care are pârghiile necesare în justiție pentru a rezolva orice caz de justiție și (...) influența acestuia merge până acolo sus, la instanțele superioare". A doua declarație a lui Cristian Relu Aparaschivei la DNA (sursa: ÎCCJ) Denunț: mită la Monaco și stele Michelin A treia declarație a lui Aparaschivei la DNA este din 8 aprilie 2016 și însoțește denunțul făcut în aceeași zi împotriva lui Remus Truică. Potrivit declarației și denunțului, Truică i-ar fi plătit lui Horia Iliescu, directorul Institutului de Cercetare-Dezvoltare pentru Protecția Plantelor (proprietar al terenului fostei "Ferme Băneasa") o excursie la Monaco, dar și o sumă importantă de bani. Totul, pentru a-l convinge pe Iliescu să accepte retrocedarea terenului de peste 17 hectare al Institutului către Prințul Paul. A treia declarație a lui Cristian Relu Aparaschivei la DNA (sursa: ÎCCJ) Denunțul depus de Cristian Relu Aparaschivei la DNA (sursa: ÎCCJ) Rețeaua Dimofte - vârful Justiției și Securitatea Cristian Relu Aparaschivei este fostul soț al judecătoarei Gabriela-Cristina Mazilu de la Tribunalul București. Recent, Agenția Naționată de Integritate a comunicat că o verifică pe judecătoarea Mazilu pentru o avere nejustificată de peste 30 de milioane de lei. Citește și: Judecătoare de la Tribunalul București, depistată cu șase milioane de euro pe care nu-i poate justifica. Judecătoarea, în funcție, deși a fost implicată în mega-dosarul jafului de la BRD Pe de altă parte, omul de afaceri Radu Dimofte este verificat de către Consiliul Național de Studiere a Arhivelor Securității (CNSAS) pentru legături cu fosta poliție politică comunistă. Potrivit unui răspuns al CNSAS pentru DeFapt.ro, "pe numele domnului Radu DIMOFTE, în calitate de Membru fondator al Fundației , au fost declanșate verificări (...) privind accesul la propriul dosar și deconspirarea Securității (...). De asemenea, facem precizarea că investigațiile noastre presupun căutări atât în arhiva C.N.S.A.S., cât și la foștii deținători de fond arhivistic: Serviciul Român de Informații, Serviciul de Informații Externe și Arhivele Militare Naționale Române.".

Investigații

Cum a "albit" Ciolacu 490.000 lei

Cum a "albit" Ciolacu 490.000 lei. Cam o sută de mii de euro au apărut din neant în declarația de avere a lui Marcel Ciolacu, actualul premier, fără nici o explicație. Chioșcul-minune din Buzău Până în primăvara acestui an, Marcel Ciolacu era acționar majoritar în Lucia Com 94 SRL din Buzău, firma care administrează un chioșc în Piața Centrală din oraș. Citește și: EXCLUSIV Cum a dat afaceristul Marcel Ciolacu o țeapă de 11.000 de euro statului Ca orice chioșc dintr-o piață de provincie, chioșcul aduce venituri cât să întrețină cel mult o familie. Nici chioșcul lui Ciolacu nu face excepție. Astfel, potrivit datelor financiare ale firmei, în 2022, chioșcul a făcut un profit de puțin peste 16.000 de lei. În 2021, profitul a fost de aproape 25.000 de lei. Citește și: EXCLUSIV De ce l-a iertat ANAF pe Marcel Ciolacu de o țeapă de 11.000 de euro dată statului În 2020, nici un profit, cu pierdere de peste 167.000 de lei. Perioada 2017 - 2019 a fost ceva mai bănoasă: în 2019 - profit de peste 91.000 de lei, în 2018 - profit de peste 136.000 de lei și în 2017 - profit de aproape 129.000 de lei. Cum a "albit" Ciolacu 490.000 lei Așadar, în ultimii șase ani, chioșcul lui Ciolacu a produs sub 400.000 de lei profit. Dar, în 2022, suma de nici 400.000 de lei se transformă, magic, în dividende de peste 650.000 de lei. Mai precis, 651.400 de lei. Citește și: Ciolacu s-a separat de soția sa, femeia cu care a făcut celebru un chioșc din Piața Centrală din Buzău: i-a cedat părțile sociale în martie a.c. Dividende repartizate soților Ciolacu astfel: 489.400 de lei lui Marcel Ciolacu și 162.000 de lei Roxanei Mihaela Ciolacu. Dividendele soților Ciolacu (sursa: integritate.eu) Practic, soții Ciolacu au încasat cu peste 60% mai multe dividende decât profit făcuse firma în șase ani. Operațiune pentru care nu există nici o explicație logică și contabilă. Citește și: Cum arată vila cât un hangar pe care Ciolacu ar trebui să o împartă cu nevasta la divorț. Premierul deja s-a separat de soție în privința părților sociale În același an, Marcel Ciolacu a scăpat repede de bani: a mai pus 600 de lei de la el și a acordat un împrumut în nume personal de 490.000 de lei lui Mihai Cristian Ciolacu. Împrumutul acordat de Marcel Ciolacu (sursa: integritate.eu) Nepot al său, potrivit presei locale buzoiene.

Investigații

Patronul Nuba, stăpânul stațiilor STB (Firea)

Patronul Nuba, stăpânul stațiilor STB (Firea). 4,9 milioane de euro a încasat până acum un grup de firme condus de Alexandru Ștefan Nanu, celebrul patron al clubului Nuba, dintr-un contract de 18,3 milioane de euro, atribuit în pandemie de Primăria Capitalei, sub conducerea primarului Gabriela Firea. Citește și: Prietenul lui Ciolacu, Omar Hayssam, cere să fie eliberat. El a executat zece ani de închisoare, din cei 24 de ani la care a fost condamnat Documentele obținute în exclusivitate de către DeFapt.ro arată că pesedistul Alexandru Ștefan Nanu și asociatul său din firma Euromedia Group, liberalul George Nicolaie, câștigă de două ori de pe urma contractului cu Primăria Municipiului București. Pe de-o parte, încasează milioane de euro de la Primăria Capitalei pentru a monta în stațiile de autobuz și troilebuz adăposturi modulare, pe de altă parte, vinde separat spațiile publicitare amplasate pe acestea. Adăposturi modulare în stațiile STB Piața spațiilor publicitare stradale din București era în haos la începutul anului 2020. Firmele din domeniu, majoritatea conectate politic la cel mai înalt nivel, își disputau domeniul public pentru a amplasa cât mai multe panouri publicitare stradale. Fie legal, fie ilegal. Nu conta modalitatea, politicienii aveau nevoie de acestea pentru a-și transmite mesajele alegătorilor. În plină criză a spațiilor publicitare, un grup de „băieți deștepți” s-a gândit la modalități inovative de a face rost de noi locuri în care să expună reclamele stradale de pe urma cărora puteau să obțină venituri colosale. Iar Primăria Municipiului București (PMB), condusă în anul 2020 de primarul Gabriela Firea, a sărit în ajutorul lor: a organizat o licitație pentru a achiziționa „elemente constructive pentru mobilier urban, respectiv adăposturi modulare pentru stații de troleibuz și stații de autobuz”. Patronul Nuba, stăpânul stațiilor STB (Firea) La licitația organizată de PMB au fost depuse două oferte, din care una a fost declarată inacceptabilă, conform anunțului publicat în Sistemul Electronic de Achiziții Publice (SEAP). În joc a rămas doar oferta unei asocieri de trei firme conduse de Euromedia Group SA, care a și câștigat contractul pentru suma de 88,73 milioane lei, echivalentul a peste 18 milioane de euro la acea dată. Din asociere mai făceau parte X-tra Best Construct și Electrogrup SA. Contractul a fost semnat în data de 30 martie 2020 și prevedea construcția a minimum 500 și a maximum 2.000 de adăposturi modulare pentru stațiile de autobuz și troleibuz. Firea dă contractul, Nicușor Dan dă banii Primul contract subsecvent, în valoare de 20,4 milioane de lei, a fost semnat la data de 6 iulie 2020. Conform acestui contract, Euromedia Group și asociații săi urma să livreze și să monteze 300 de modulare. Banii s-au plătit în mandatul de primar al lui Nicușor Dan. Ulterior, la data de 27 octombrie 2023, actualul primar general, Nicușor Dan, a semnat un nou contract subsecvent, în valoare de 12,57 milioane lei pentru amplasarea de noi adăposturi modulare. Primăria Capitalei a transmis, la solicitarea DeFapt.ro, că până acum a plătit asocierii de firme conduse de Euromedia Group suma de 24,28 milioane lei pentru livrarea și montajul a 500 de adăposturi modulare. Adică în jur de 4,9 milioane de euro. Costul unui adăpost modular a fost calculat de municipalitate la suma de 40.819 lei. Furnizează modularele, le și umple de reclame Toate cele 500 de adăposturi modulare au fost concesionate de Primăria Municipiului București către Societatea de Transport București (STB), companie a municipalității care și-a asumat că le va întreține. Costul de întreținere a unui astfel de adăpost modular se ridică la aproximativ 1.000 de euro anual. Ceea ce înseamnă că STB cheltuie anual jumătate de milion de euro în acest sens. În schimb, poate valorifica spațiile publicitare amplasate pe adăposturi. Principalul contractor al acestor spații publicitare este chiar Euromedia Group, firma care a câștigat contractul pentru amplasa aceste adăposturi modulare. Care plătește pentru închirierea lunară a spațiului publicitar aferent unui adăpost modular amplasat tot de firmă. Pariurile sportive pe toate modularele Primăria Capitalei a transmis, la solicitarea DeFapt.ro, că suprața de expunere a unei reclame comerciale este de 1,2 m x 1,7m, iar prețurile variază de la 280 de euro până la 182 euro lunar, în funcție de pachetul achiziționat. De exemplu, pentru o reclamă la o companie de pariuri sportive, afișată pe două geamuri în perioada 5 iunie – 31 octombrie 2023, compania Euromedia Group a plătit 2.406 euro către STB. Tot pentru o reclamă la aceleași pariuri, afișată pe șase geamuri în perioada 28 august – 31 octombrie 2023, s-a plătit suma de 3.155 euro. Pesedistul Nanu și liberalul George Firma Euromedia Group SA, cea care este liderul asocierii, are ca acționar majoritar cu aproape 75% o altă societate, Stalex Pr & Media Events SRL, iar restul acțiunilor sunt deținute de liberalul Nicolaie George. La rândul ei, firma care deține pachetul majoritar de acțiuni este deținută integral de Alexandru Ștefan Nanu. Consiliul de Administrație al Euromedia Group este condus de Alexandru Ștefan Nanu, ajutat de Sorin Enache și Ionuț Coldea, care deține și funcția de director general. Alexandru Ștefan Nanu a fost vicepreședinte al organizației de tineret PSD Prahova, fiind un apropiat al lui Vlad Cosma și Sebastian Ghiță. Tatăl său, Cornel Nanu, este primarul localității prahovene Cornu, acolo unde și-au făcut case foștii premieri Adrian Năstase și Victor Ponta. Sinecurile afaceriștilor În anul 2016, primarul Cornel Nanu a câștigat un mandat de deputat de Prahova, dar s-a retras pentru a-i lăsa locul Andreei Cosma, fiica baronului Mircea Cosma. Asociatul lui Alexandru Ștefan Nanu, Nicolaie George, se află în tabăra liberalilor. În anul 2020 a candidat din partea PNL Sector 4 pentru un mandat de consilier general pe lista liberalilor. După ce șeful lui pe linie de partid, Pavel Popescu, l-a trădat pe Ludovic Orban, afaceristul Nicolaie George a fost numit în funcția de secretar de stat la Ministerul Digitalizării de premierul Florin Cîțu. Recent, tot pe filieră liberală, Nicolaie George a fost numit în Consiliul de Administrație al Casei Naționale de Asigurări de Sănătate, instituție condusă de Romică Andrei Baciu. Doi ani de pierderi Din asocierea condusă de Euromedia Group fac parte firmele X-tra Best Construct și Electrogrup SA. Prima este patronată și administrată de teleormăneanul Vali Porojan. În anul 2020, atunci când s-a câștigat contractul de peste 18 milioane de euro, firma lui Porojan avea o cifră de afaceri de 7,53 milioane de lei și un profit de peste patru milioane de lei, totul cu un singur angajat. În ultimii doi ani fiscali, conform datelor publice, firma lui Porojan a declarat o cifră de afaceri zero și pierderi de peste 80.000 lei anual. Cealaltă firmă din asociere, Electrogrup SA, este deținută la rândul ei de societatea Electrogrup Infrastructure SA care îi are ca asociați pe Teofil Ovidiu Mureșean, Simion Adrian Mureșan și Marian Pantazescu. Baronii fibrei optice Frații Teofil și Simion Mureșan sunt în prezent unii dintre cei mai importanți jucători de pe piața telecomunicațiilor și energiei. Printre clienții companiei se află toate marile firmele de telefonie mobilă, UPC, Huawei, Electrica, Transelectrica sau UTI Group, controlată de Tiberiu Urdăreanu. De la cel din urmă, frații Mureșan au cumpărat proiectul Netcity prin firma Direct One. Prin această societate, frații Mureșan controlează rețeaua de fibră optică din București, plus 62.000 de km de fibră optică la care sunt conectate 50 de orașe din țară. În societatea Nova Power & Gas, fostă Amgaz Furnizare, Teofil Mureșan a fost asociat cu Alin Ardelean, fiul lui Virgil Ardelean, fostul șef al serviciului secret din Ministerul de Interne.

Investigații

Iveco întârzie livrările, Armata premiază compania

Iveco întârzie livrările, Armata premiază compania. Compania italiană Iveco Defense a fost sancționată cu 2,5 milioane de dolari pentru că nu a livrat la timp camioanele și remorcile Armatei Române. Dar a primit cadou majorarea contractului cu peste 15 milioane de dolari invocându-se scumpirile generate la nivel internațional de războiul ruso-ucrainean. Contract de 700 de milioane USD Iveco Defense Vehichles Spa, compania italiană care produce camioane militare, a câștigat în primăvara anului 2019 o licitație organizată de Ministerul Apărării Naționale în valoare de peste 700 de milioane de dolari. Potrivit contractului semnat, se obliga să livreze Armatei Române un număr de 2.902 camioane și 363 de remorci până în 2026. Primul contract subsecvent prevedea livrarea a 942 de vehicule în perioada 2020 – 2024. Citește și: România cumpără 32 de avioane F-35 cu 6,5 miliarde de dolari, Polonia dă numai 4,6 miliarde de dolari tot pe 32 de avioane F-35. Diferența ar fi o vagă „cooperare industrială” DeFapt.ro a dezvăluit că, într-o primă fază, în martie 2020, compania Iveco Defense a solicitat suspendarea termenului de livrare din cauza pandemiei. Ministerul Apărării Naționale a acceptat decalarea termenului de livrare cu doar 42 de zile, dar compania italiană nu a respectat noii termeni de livrare. La începutul anului 2022, italienii erau obligați de contract să furnizeze 514 camioane, dar au livrat cu 61 mai puțin. Penalități de 12 milioane de lei Tergiversările repetate au făcut ca Ministerul Apărării Naționale să impună penalități companiei Iveco Defenese. „Având în vedere contextul geo-politic, pandemic și economic actual, graficul de livrare nu a putut fi respectat de compania italiană. În acest sens, au fost percepute penalități pentru întârziere în cuantum de aproximativ 12 milioane de lei la data de 03.06.2022”, se arată în răspunsul Ministerului Apărării transmis către DeFapt.ro. Citește și: EXCLUSIV Cadou de peste șase milioane de euro făcut companiei GDELS Mowag de statul român, deși aceasta are întârzieri foarte mari la livrarea către Armată a blindatelor Piranha V La scurt timp după ce compania italiană a fost sancționată cu 12 milioane de lei, echivalentul a peste 2,5 milioane de dolari, ministrul Economiei de atunci, Florin Spătaru, a inițiat un proiect de Ordonanță de Urgență prin care se permitea majorarea cu până la 50% a contractelor de achiziție publică „de produse/servicii, a contractelor sectoriale și a acordurilor cadru atribuite în domeniile apărării și securității naționale”. Iveco întârzie livrările, Armata premiază compania Creșterea valorii contractelor a fost justificată prin faptul că invadarea Ucrainei de către Rusia a condus la majorarea prețurilor la materiile prime, la energie electrică, gaze naturale și combustibil. Ordonanța lui Spătaru a intrat în vigoare în octombrie 2022. Atunci, compania Iveco Defence a solicitat majorarea contractului aflat în întârziere pentru camioanele pe care era obligată să le livreze Armatei Române înainte de începerea războiului. Adică în perioada în care costurile nu erau afectate de criza prețurilor. La solicitarea DeFapt.ro, Ministerul Apărării Națională a transmis că acordul cadru „nr. 13/1/CFA-C/02.12.2019 Platforme de transport auto multifuncționale pe roți, CS1/2019, prețul contractului s-a majorat cu suma de 71.830.961,31 lei cu TVA”. În cazul contractului pentru remorci, prețul s-a majorat cu 2.302.024 cu TVA. În total, cele două contracte au fost majorate cu peste 74 milioane lei, adică pese 15,1 milioane de dolari.

România, F-35 mai scump decât Polonia (sursa: lockheedmartin.com)

Investigații

România, F-35 mai scump decât Polonia

România, F-35 mai scump decât Polonia. 6,5 miliarde de dolari vrea să plătească Ministerul Apărării Naționale, condus de pesedistul Angel Tîlvâr, pentru achiziția a 32 de avioane F-35 direct de la Guvernul Statelor Unite ale Americii. În cazul în care avioanele de luptă ar fi fost cumpărate direct de la producătorul american Lockheed Martin, acesta ar fi fost obligat să investească minim 80% din valoarea contractului în economia românească (offset). Citește și: EXCLUSIV Cadou de peste șase milioane de euro făcut companiei GDELS Mowag de statul român, deși aceasta are întârzieri foarte mari la livrarea către Armată a blindatelor Piranha V O afacere scumpă pentru România, promovată de președintele Klaus Iohannis și asumată de premierul Marcel Ciolacu, în contextul în care Polonia a cumpărat același număr de avioane, tot fără offset, dar la un preț de doar 4,6 miliarde de dolari. Ce se cumpără cu 6,5 miliarde USD fără TVA Consiliul Suprem de Apărare a Țării, condus de președintele Klaus Iohannis, a aprobat în ședința din data de 11 aprilie 2023 demararea programului de achiziție a avioanelor de luptă F-35. Ulterior, conform legislației, Ministerul Apărării Naționale a cerut acordul prealabil al Parlamentului pentru a putea demara procedura de achiziție pentru că valoarea contractului depășește suma de 100 de milioane de dolari. Solicitarea Ministerului Apărării a fost transmisă ulterior către comisiile pentru apărare, ordine publică și siguranță națională din cele două camere. Din documentele transmise Parlamentului aflăm că programul de înzestrare „Avion multirol de generația a V-a, F-35” a fost aprobat și de prim-ministrul Marcel Ciolacu, cel care urmează să emită o Hotărâre de Guvern pentru parafarea contractului „Guvern la Guvern” cu SUA. „Programul constă în contracte atribuite de un guvern unui alt guvern, prin atribuirea de către Guvernul României Guvernului Statelor Unite ale Americii de contracte de tip , specifice programului Foreign Military Sales având ca obiect 32 de avioane F-35, motoare, suport logistic inițial, servicii de instruire, simulatoare de zbor FMT, muniții aer-aer și sol-aer, respectiv o valoare estimată de 6,5 miliarde USD fără TVA”, se menționează în solicitarea MApN. "Cooperarea industrială", în ceață groasă În solicitarea transmisă de Ministerul Apărării Naționale către Parlamentul României se menționează că va exista și o componentă de „cooperare industrială prin semnarea unui memorandum pentru cooperare industrială în paralel cu semnarea contractului Letter of Offer and Acceptance”. DeFapt.ro l-a întrebat pe deputatul Laurențiu Dan Leoreanu, președintele Comisiei pentru apărare, ordine publică și siguranță națională din Camera Deputaților, ce înseamnă această cooperare industrială și care sunt costurile finale cu programul de achiziție al avioanelor F-35. Deputatul Laurențiu Dan Leoreanu a explicat că după aprobarea de principiu dată la nivelul comisiilor de apărare urmează discuții și negocieri. „Pentru că, aici, în suma asta nu intră doar cele 32 de avioane. Intră piese de schimb, partea militarizată, instruirea, partea de offset. Dar ele nu au fost detaliate. Aprobarea finală se va da printr-un proiect de lege care se va vota în Parlament, în camere. Din ce am discutat eu, partea de mentenanță și întreținere urmează să se facă în România. Ceea ce ar însemna un lucru extraordinar. Eu m-am uitat pe toate lucrurile celelalte. Vreau să vă spun că prețul mi se pare preferențial”, a spus deputatul. Tot el a mai menționat că primele avioane ar putea ajunge în România în minimum șapte-opt ani, adică în jurul anului 2031. România, F-35 mai scump decât Polonia Prin această achiziție de avioane F-35, România se alătură unui club select de 17 state care ar urma să aibă în dotare armatei unele dintre cele mai moderne avioane de luptă. Dar prețul acestora diferă în funcție de foarte multe variabile, inclusiv de puterea de negociere a statului. În timp ce România este pregătită să plătească peste 203 milioane de dolari americani pentru fiecare avion, Polonia a reușit în urma negocierilor să obțină un preț preferențial de 143,75 milioane de dolari. Adică, cu aproape 60 de milioane de dolari față de cât vrea să plătească Guvernul Ciolacu. Datele publice arată că Departamentul de Stat al SUA a aprobat vânzarea a 32 de avioane F-35 către Polonia cu un preț maximal de 6,5 miliarde de dolari. Dar, pentru că Polonia nu a beneficiat de un acord de compensare la acest contract, oficialii polonezi au reușit să reducă costul achiziției de la 6,5 miliarde dolari la 4,6 miliarde de dolari. Ministrul polonez al Apărării, condus de Mariusz Blaszczak, a anunțat că acordul prevede pe lângă livrarea celor 32 de avioane F-35, furnizarea 33 de motoare de rezervă și pregătirea piloților și a personalului de întreținere. Primele șase avioane F-35 vor fi livrate Poloniei în perioada 2024-2025, iar restul, până în 2030. Cehia cumpără F-35 și mai scump decât România Cehia, o altă țară din Uniunea Europeană, a primit undă verde de la Departamentul de Stat al SUA pentru achiziția a 24 de avioane F-35A pentru suma de 5,65 miliarde de dolari. În acest preț intră 25 de motoare, piese de schimb, muniția, inclusiv rachetele AIM-120 AMRAAM și AIM-9X Sidewinder. Afacerea dintre Cehia și SUA nu a fost încă finalizată pentru că negocierile privind pachetul final al achiziție continuă. Departamentul de Stat a spus că pot exista compensații industriale ca parte a vânzării, dar congresul american poate încă obiecta la transferul de tehnologie. Oficialii forțelor aeriene cehe se așteaptă să opereze avioanele F-35 în jurul anului 2050. Răcirea motorului, un dezavantaj major Oficiul de Responsailitate Guvernamentală al SUA (GAO) atrage atenția că Programul F-35 se confruntă cu întârzieri, creșterea costurilor și livrări întârziate. Întârzierile programului în finalizarea simulatorului F-35 continuă să împiedice Departamentul Apărării al SUA să finalizeze testele pentru a demonstra că avionul este pregătit pentru producția completă, chiar dacă se produc peste 125 de aeronave pe an. O altă problemă este legată de costurile pentru modernizarea motorului și a sistemului de management termic, care este utilizat pentru răcirea subsistemelor de aeronave care generează căldură. „Sistemul de răcire este depășit, necesitând ca motorul să funcționeze dincolo de parametrii de proiectare. Căldura suplimentară crește uzura motorului, îi reduce durata de viață și adaugă costuri de întreținere de 38 de miliarde de dolari. Programul a evaluat unele opțiuni de îmbunătățire a motorului și a răcirii, dar nu a definit complet cerințele pentru cât de multă răcire va avea nevoie în viitor aeronava”, se menționează în raportul GAO, în care se mai menționează că Congresul nu are o imagine completă a creșterii costurilor pentru modernizarea avionului. Probleme la sistemul de ejectare și la software Centrul pentru Controlul Armelor și Neproliferare a realizat o fișă informativă pentru avionul F-35 în care se menționează că avantajele avionului sunt temperate de multiple neajunsuri. Testele din iulie și august 2015 au demonstrat o probabilitate de deces de 23% și o probabilitate de 100% de rănire a gâtului la ejectare pentru piloții cu o greutate între 63 și 75 de kilograme și o probabilitate de 98% de deces pentru piloții sub 62 de kilograme. Modificările de proiectare ale scaunului cu ejectare au scăzut riscul de rănire sau deces la aceleași niveluri ca și scaunele ejectabile pentru alte aeronave, dar un raport intern al Forțelor Aeriene SUA din 2017 spunea că defecțiunile nerezolvate ale scaunului cu ejectare F-35 ar putea ucide până la 24 de piloți pe durata de viață a programului. Problemele structurale și de software limitează timpul de zbor al avionului la viteză maximă. Mitralierea de pe varianta F-35A nici măcar nu poate trage drept. De asemenea, avioanele F-35 se strică mai des, iar timpul de reparare durează mai mult decât se aștepta, nereușind să îndeplinească cerintețe de fiabilitate și mentenață ale Departamentului Apărării al SUA. Cost anual de operare al unui aparat, peste șapte milioane USD Prețul unui avion, inclusiv costurile auxiliare, cum ar fi întreținerea depozitului, echipamentele de sprijin la sol și piesele de schimb, este de 110,3 milioane USD pentru F-35A. 135,8 milioane USD în cazul F-35B și 117,3 milioane USD pentru F-35C. Aceste costuri nu includ costurile de din ciclul de viață pentru operarea și susținerea aeronavei pe durata ciclului său de viață de 66 de ani. Forțele Aeriene ale SUA, în anul 2018, au estimat la 4,1 milioane de dolari costul de operare al unui avion F-35A. Rapoartele oficiale arată că în realitate costul de operare este de aproximativ 7,1 milioane de dolari anual pentru un singur avion. Ceea ce înseamnă că România ar putea să cheltuie anual în jur de 227 de milioane de dolari, atunci când va avea toate cele 32 de avioane F-35, pentru operarea acestora.

Piranha V mușcă adânc din buget (sursa: Facebook/Şerban & Musneci Associates)

Investigații

Piranha V mușcă adânc din buget

Piranha V mușcă adânc din buget. 30 de milioane de euro valorează cadoul făcut de pesedistul Florin Spătaru, fost ministru al Economiei și actual consilier al premierului Marcel Ciolacu, companiilor care vând muniție, echipamente și tehnică militară ministerului Apărării Naționale. Citește și: România vrea să plătească în plus pe contractele de armament aflate în derulare, se invocă situația geopolitică. Printre „premianți”, companii penalizate Informațiile oficiale obținute de către DeFapt.ro arată că GDELS Mowag este unul dintre principalii beneficiari ai majorării: compania a primit pentru contractul blindatelor Piranha V o creștere de 6,11 milioane euro fără TVA. Ordonanța lui Spătaru a crescut potul Pesedistul Florin Spătaru a inițiat în august 2022, în timpul mandatului său de ministru al Economiei, un proiect de Ordonanță de Urgență potrivit căruia instituțiile statului român urma să ajusteze cu până la 50% „prețurile contractelor de achiziție publică de produse/servicii, a contractelor sectoriale și a acordurilor cadru atribuite în domeniile apărării și securității”. Citește și: EXCLUSIV Ministrul Economiei, Florin Spătaru, fost angajat al Damen, trimite contractul pentru carcasele Piranha V la șantierul naval Damen în dauna uzinei de la Moreni, a statului român În proiectul de Ordonanță nu a fost menționat impactul bugetar și nici câți bani urmează să primescă în plus fiecare companie care putea să beneficieze de acest cadru legal. Conform Notei de fundamentare, Florin Spătaru a justificat creșterea valorii contractelor prin faptul că invadarea Ucrainei de către Rusia a condus la majorarea prețurilor la materiile prime, la energie electrică, gaze naturale și combustibil. Erau vizate contracte semnate de Ministerul Apărărării Naționale, de Ministerul Afacerilor Interne și de serviciile secrete de informații. DeFapt.ro a dezvăluit în toamna anului trecut că această Ordonanță de Urgență a fost dată cu dedicație în special pentru companiile Iveco Defence Vehicles S.p.A și GDELS Mowag. Cele două companii străine au în derulare contracte de aproape două miliarde de euro cu Ministerul Apărării Naționale. GDELS - Mowag, întârzieri uriașe la livrare Ministerul Apărării Naționale a semnat un contract de 895 de milioane de euro pentru achiziționarea a 227 de transportoare blindate de la compania General Dynamics European Land Systems - Mowag GmbH, filiala elvețiană a americanilor de la General Dynamics. Conform contractului, GDELS se obliga să livreze 36 de transportoare în anul 2018 și 32 în 2019. Citește și: Florin Spătaru, ministrul Economiei, confirmă dezvăluirile Defapt.ro referitoare la blindatele Piranha V, dar dă vina pe compania GDELS – Mowag Însă GDELS nu a respectat contractul cu Ministerul Apărării Naționale, deși primise un avans de peste 114,4 milioane de euro. În martie 2019, MApN a notificat compania GDELS – Mowag că nu livrase la timp primele 36 de transportoare. Motiv pentru care li s-au imputat penalități de 8,5 milioane de euro. Cu toate acestea, GDELS a continuat să tergiverseze realizarea obligațiilor contractuale, poate și pentru că MApN nu mai putea impune noi penalități. Până la finalul anului 2021, GDELS era obligată să livreze 141 de transportoare, dar Ministerul Apărării Naționale recepționase doar 68 de blindate Piranha V. Piranha V mușcă adânc din buget Deși GDELS avea o restanță de 73 de blindate Piranha V la începutul războiului din Ucraina, reprezentanții companiei au cerut Ministerului Apărării Naționale majorarea contractului, așa cum făcea posibil Ordonanța lui Spătaru. Adică au cerut bani în plus invocând scumpirea materiilor prime, a energiei și a combustibilului în anul 2022 pentru producția de blindate Piranha V, inclusiv pentru cele care trebuia să fie livrate anterior începerii războiului ruso-ucrainean. La solicitarea DeFapt.ro, Biroul de Presă al MApN a transmis că primul contract subsecvent al acordului cadru de furnizare „nr. 02/801/2018, CS1/2018 , prețul contractului s-a majorat cu suma de 6.113.179,26 euro fără TVA”. Moreniul a pierdut contractul de sudură Înainte de adoptarea Ordonanței lui Spătaru de către Guvernul României, condus atunci de liberalul Nicolae Ciucă, americano-elvețienii de la GDELS Mowag bătuse palma cu Ministerul Economiei pentru ca sudarea carcaselor aferente transportoarelor Piranha V să se facă la Automecanica Moreni, o companie de stat cu experiență în sudarea blindajelor. Dar, complet surprinzător, Automecanica Moreni a picat auditul făcut de americano-elvețieni. Motiv pentru care reprezentanții GDELS au decis ca blindajele să fie sudate Șantierul Naval Damen Mangalia, fără experiență în astfel de operațiuni. Întâmplător sau nu, înainte de a fi numit ministru al Economiei, Florin Spătaru a fost o lungă perioadă de timp angajatul olandezilor de la Damen. În octombrie 2022, ministrul Florin Spătaru susținea că statul român nu are nicio implicare în luarea acestei decizii surprinzătoare. „Decizia ca acest contract să fie semnat cu Șantierul Naval Damen Mangalia aparține GDELS – Mowag, companie privată, iar statul român nu are nicio implicare în luarea acestei decizii. Automecanica Moreni a informat Ministerul Economiei despre efectuarea unui audit al GDELS-Mowag și despre faptul că societatea nu îndeplinea condițiile cerute. Automecanica lucrează la implementarea planului de măsuri stabilite în urma auditului”, spunea Florin Spătaru.

Rafila, scandal neortodox cu o chiriașă (sursa: Facebook/Alexandru Rafila)

Investigații

Rafila, scandal neortodox cu o chiriașă

Rafila, scandal neortodox cu o chiriașă. Actualul ministrul Sănătății, este acuzat că a avut o relație prea apropiată cu o femeie căsătorită. Soțul acesteia, Iulian Angheluș, și consoarta i-au plătit actualului ministru o chirie de aproximativ 650 de euro lunar timp de câteva luni. În total, 20.800 de lei, bani care se regăsesc în declarația de avere depusă de Alexandru Rafila. Citește și: Judecătorul CCR Deliorga a deschis în 2022 șase conturi bancare în care a depus 657.000 de lei, aproape toți banii câștigați anul trecut Ultima declarație de avere depusă de ministrul Alexandru Rafila arată că acesta face parte din clubul select al milionarilor din România. În conturi are echivalentul a peste 3,7 milioane lei, acțiuni de peste 853.000 de lei, plus alte 435.000 de euro date împrumut unor persoane fizice. Rafila, scandal neortodox cu o chiriașă Pesedistul Alexandru Rafila a fost implicat într-un triunghi relațional care ar fi dus la destrămarea unei căsnicii. Cel puțin potrivit declarațiilor lui Iulian Angheluș, funcționar la Consiliul Județean Ilfov. Citește și: EXCLUSIV Blonda lui Rafila: șefa de cabinet a ministrului îl însoțește pe acesta în cele mai exotice delegații externe. Pentru loialitate, a fost numită șefa CA la Institutul Oncologic Acesta a făcut publică o prezumtivă relație dintre soția sa, Lorena Angheluș, și actualul ministru Alexandru Rafila. Soțul a afirmat că a închiriat împreună cu soția sa unul dintre apartamentele aflate în proprietatea lui Alexandru Rafila. Întrebat cum a ajuns să locuiască într-unul din apartamentele lui Alexandru Rafila, Iulian Angheluș a declarat pentru DeFapt.ro că soția sa, Lorena, i-a propus în anul 2017 să închirieze apartamentul lui Rafila. „Era un apartament în Voluntari, în ansamblul Carina Residence, pentru care plăteam o chirie de aproximativ 650 de euro. Chiria o plătea Lorena dintr-un cont comun”, a precizat Iulian Angheluș. Chiria, în declarația de avere DeFapt.ro a verificat declarațiile de avere depuse în anul 2018 de Alexandru Rafila, documente publice din care a rezultat că a încasat o chirie totală de 20.800 lei în anul 2017, atunci când i-a avut chiriași pe soții Angheluș. Citește și: EXCLUSIV Brigada de epoleți a ministrului Alexandru Rafila: un general SRI, un fost șef al DGA și șeful Poliției Sector 5. Rafila, fiul unui șef al Securității Arad Iulian Angheluș a spus că Alexandru Rafila i-a „aranjat” soției sale examenul de angajare la Institutul Clinic Fundeni. DeFapt.ro a încercat să obțină un punct de vedere de la ministrul Alexandru Rafila, dar acesta a transmis prin biroul de presă că „informațiile solicitate nu au legătură cu funcția publică a Ministrului Sănătății. Informațiile privitoare la toate sursele de venit le regăsiți în declarațiile de avere, conform prevederilor legale”. Multimilionar în cash Ministrul Alexandru Rafila și-a depus ultima declarație de avere în iulie 2023. Acesta a menționat că are în proprietate patru terenuri. Trei terenuri sunt situate în Crevedia, respectiv Otopeni și Râșnov, iar ultimul, în Corbeanca. În plus, mai deține un apartament de 127 mp în București și o vilă de 330 mp la Râșnov. Citește și: Rafila menține un hoț de conserve în fruntea spitalului județean Focșani, deși i-a expirat mandatul din ianuarie. Spitalul, controlat de pesediștii locali Tot din declarația lui de avere mai aflăm că a vândut apartamentul de 140 de metri pătrați din ansamblul Carina Residence, acolo unde au locuit soții Angheluș, cu suma de 250.000 de euro unei persoane fizice. Pe numele lui Alexandru Rafila sunt deschise nu mai puțin de 11 conturi bancare și o casetă de valori în care se află aproape 1,5 milioane lei, 430.000 de euro și 16.000 de dolari. Adică, în jur de 3,7 milioane lei. Totodată, ministrul a mai menționat că a acordat două împrumuturi unor persoane fizice, de 200.000 de euro, respectiv 235.000 euro, dar fără să precizeze când își va primi banii înapoi. În total, ministrul Alexandru Rafila are aproape șase milioane de lei în numerar. Mai deține acțiuni în valoare de 463.000 lei la Transgaz, alți 130.000 lei sunt investiți în acțiuni la Banca Transilvania, plus încă 260.000 lei la Teraplast. Din dividendele de la cele trei companii, a încasat peste 38.000 lei anul trecut. Ministrul Alexandru Rafila a mai încasat un salariu de la ministerul Sănătății de peste 153.000 lei, venituri pe care le cumulează cu salariile primite de la Universitatea de Medicină și Farmacie Carol Davila și Institutul Național de Boli Infecțioase. Cele trei salarii de la stat i-au adus lui Alexandru Rafila venituri de aproximativ 295.000 lei în anul 2022.

Investigații

Finanțator Hezbollah libanez, afaceri în România

Finanțator Hezbollah libanez, afaceri în România. A fost suspectat de finanțarea Hezbollah în Belgia, dar a fost condamnat doar pentru fraude fiscale. Pus pe lista neagră de SUA, a încălcat interdicțiile și a sfârșit în închisoare ca terorist. Se numește Kassim Tajideen și a avut afaceri și în România, direct și prin familie. Binefăcătorul Kassim revine în satul lui Iulie 2020. Kassim Tajideen este acasă, în sfârșit, după trei ani petrecuți în celula unei închisori americane. În timp ce omul de afaceri belgiano-libanez în vârstă de 65 de ani coboară scările avionului, este întâmpinat de unul dintre fiii săi, care cade la pământ să-i sărute picioarele. Citește și: Judecătorul Șepelea, coleg de complet cu judecătoarea care se droga cu iubitul traficant, a primit recent o donație imobiliară importantă În Hanaway, locul său de naștere din sudul Libanului, Kassim este plimbat prin sat, pe jumătate ieșit prin trapa unui SUV negru Mercedes. Numeroși bărbați îl escortează cu mașini, scutere și biciclete. O mulțime de oameni, purtând pancarte cu portretul său, îl înconjoară, în timp ce sunetele petardelor se amestecă cu claxoanele. La intrarea în curtea unui imens conac în stil neoclasic, sătenii îl întâmpină cu orez și petale de flori. Aleea pe care merge Kassim e stropită cu sânge unor oi proaspăt sacrificate în onoarea lui. Finanțator Hezbollah libanez, afaceri în România Pentru sătenii din Hanaway, el este un filantrop care s-a luptat să scape din sărăcia lucie din locul în care s-a născut pentru a construi o afacere înfloritoare între Liban, Europa și Africa. Ba chiar și-a angajat sute de conaționali în rețeaua sa de companii. Un angajator generos, care plătește facturile medicale atunci când angajații au nevoie de o intervenție chirurgicală serioasă. Pentru sistemul de justiție belgian, însă, Tajideen a fost arhitectul unui sistem masiv de evaziune fiscală, spălare de bani și fraudă cu facturi false în valoare de 50 de milioane de euro, pus la cale din biroul său din Anvers la începutul anilor 2000. Iar pentru guvernul american, el este un „contribuitor financiar important la Hezbollah”, grupul militant șiit susținut de Iran și partid politic care formează un stat în cadrul unui stat în Liban. 300.000 USD la București În perioada în care își clădea imperiul de afaceri cu sediul la Anvers, Kassim Tajideen explora și România. Pe 1 martie 1999, la ora 19, 38 de minute și zece secunde, 300.000 de dolari intrau în sucursala de la București a Băncii Turco-Române. Banii veneau de la New York, de la Republic National Bank. 55 de secunde mai târziu, la ora 19, 39 de minute și cinci secunde, 299.975 de dolari intrau în contul deschis la Banca Turco-Română (BTR) de firma Frații Crawn Com SRL iar 25 de dolari erau păstrați, drept comision, de BTR. Potrivit documentului bancar de transfer al banilor, cei 300.000 de dolari reprezentau „capital social”. Continuarea, aici.

Investigații

Dosarul mituitorului judecătoarei drogate, clasare

Dosarul mituitorului judecătoarei drogate, clasare DIICOT. Mihai Pînzari a fost arestat împreună cu judecătoarea Ana Maria Chirilă de la Tribunalul Suceava, căreia i-ar fi plătit informații nepublice din DIICOT cu mașini, bijuterii, bani, excursii, pază și protecție. Dosarul mituitorului judecătoarei drogate, clasare DIICOT Chiar și fără protecția judecătoarei Chirilă, însă, Mihai Pînzari reușea să scape de dosarele DIICOT în care era inculpat pentru trafic de țigări. Citește și: Judecătorul Șepelea, coleg de complet cu judecătoarea care se droga cu iubitul traficant, a primit recent o donație imobiliară importantă "Referitor la situația suspectului Pînzari Mihai, reținem că probele administrate în cauză nu au răsturnat prezumția de nevinovăție de care beneficiază suspectul, nefiind probat, dincolo de orice îndoială rezonabilă, că suspectul a săvârșit infracțiunile reținute în actul de învinuire. Citește și: EXCLUSIV Mituitorul judecătoarei care se droga cu iubitul interlop, în grupul celui mai dur traficant de țigări din Ucraina: „Codană”, expert în jafuri armate în Germania anilor ’90 Cu privire la faptele reținute în rezoluţia din 18.10.2013, prin care s-a dispus începerea urmăririi penale față de Pînzari Mihai, mijloacele de probă indicate nu sunt de natură să creeze convingerea că suspectul a săvârșit infracțiunile descrise, întrucât procesele-verbale de redare a comunicărilor telefonice nu se coroborează cu alte mijloace de probă. Citește și: Judecătoarea drogată de la Suceava, relație amoroasă cu un traficant de droguri. Complicele ei, cămătar care răpea oameni și-i bătea pe câmp În concluzie, s-a apreciat că nu există probe că suspectul Pînzari Mihai a săvârșit infracțiunile cu privire la care s-a început urmărirea penală împotriva sa (...). Prin urmare, se va dispune clasarea față de suspectul Pînzari Mihai, pentru săvârșirea infracțiunilor de aderare la un grup infracţional organizat (...) și contrabandă (...).", se arată într-o decizie judecătorească a Tribunalului Suceava din 2021.

Categorie: Investigații

Iveco livrează camioane Armatei cu țârâita

EXCLUSIV Filiera italiană - România a pregătit celule de lux pentru "vedetele" care au fugit

Autostrada Moldovei - facturi neplătite, buget lipsă

Dezvăluiri despre canalul Bîstroe, reacția României

Podul Brăila, structura de rezistență afectată

România așteaptă autorizația Israelului pentru drone

Rețeaua Dimofte - vârful Justiției și Securitatea

Cum a "albit" Ciolacu 490.000 lei

Patronul Nuba, stăpânul stațiilor STB (Firea)

Iveco întârzie livrările, Armata premiază compania

România, F-35 mai scump decât Polonia

Piranha V mușcă adânc din buget

Rafila, scandal neortodox cu o chiriașă

Finanțator Hezbollah libanez, afaceri în România

Dosarul mituitorului judecătoarei drogate, clasare

Ultima oră

Anca Alexandrescu, pe primul loc în ultimul sondaj al campaniei electorale

Pentru prima oară, republicanii români din SUA sărbătoresc Ziua Națională la Mar-a-Lago

Ciprian Ciucu: mesaj de mobilizare la vot și de unitate pentru București

De ce a atacat Savonea la CCR noua lege a pensiilor speciale: judecătorii sunt discriminați

Rețeta Georgescu: conturi pro-Băluţă cu „potenţial inauntentic” au milioane de vizualizări pe TikTok

Avalanșă de vești proaste de la INS: PIB-ul a scăzut, comerțul și turismul s-au prăbușit

Tichetele casnice ajută zilierii plătiți fără acte să fie înregistrați la sănătate și pensii

Sondajul Antenei 3, două zile înainte de alegeri: bătălie Băluță-Ciucu, diferență în marja de eroare

Cum a ajuns un ieșean în conducerea companiei din Prahova care a provocat criza apei

Cine este partenera de viață a lui Ilie Bolojan, cu care s-ar fi căsătorit recent, în secret

Cardurile de sănătate au devenit inutile: sistemul CNAS este mort de câteva zile

Premierul Bolojan s-ar fi însurat: purtătoarea de cuvânt a vorbit despre „Soția dlui Ilie Bolojan”

OFICIAL Buzoianu nu a fost informată despre riscurile golirii lacului Paltinu, recunoaște șefa ABBI

Unul din cele mai jalnice aeroporturi din Europa, Otopeni, crește indemnizțiile administratorilor

Consilier al guvernatorului BNR desființează TVR: audiențe penibile, „plătim gras familii întregi”