duminică 11 octombrie
Login Contact
DeFapt.ro

Internațional

5867 articole
Internațional

De teama Rusiei, Estonia se dotează cu mine antipersonal după ce a anunțat că se retrage din tratatul care le interzice

Estonia părăsește tratatul privind minele antipersonal. Ministerul de Externe de la Tallinn a anunțat vineri seara că a notificat oficial Organizația Națiunilor Unite (ONU) cu privire la retragerea Estoniei din convenția internațională care interzice folosirea minelor antipersonal. Decizia vizează sporirea capacității de apărare a țării în fața amenințării reprezentate de Rusia, în contextul războiului din Ucraina. Estonia părăsește tratatul privind minele antipersonal Retragerea din tratatul cunoscut drept Convenția de la Ottawa va deveni efectivă în termen de șase luni de la notificarea transmisă ONU. Citește și: EXCLUSIV Șefii DNA și ai Parchetului General nu vor să fie schimbați și cheamă procurorii să-i apere. Nicușor Dan a spus că nu este mulțumit de ei Estonia susține că are nevoie de mai multă flexibilitate pentru a-și consolida granițele și securitatea națională. Sprijin regional pentru renunțarea la tratat Parlamentele celor trei state baltice – Estonia, Letonia și Lituania – precum și cel al Finlandei au aprobat deja măsura de retragere din convenție. În Polonia, camera inferioară a parlamentului a adoptat o inițiativă similară, care urmează să fie votată și în Senat.

De teama Rusiei, Estonia se dotează cu mine antipersonal după ce a anunțat că se retrage din tratatul care le interzice
Război comercial între SUA și Canada: Trump anunță sistarea oricăror negocieri din cauza taxei canadiene impuse giganților tech americani
Internațional

Război comercial între SUA și Canada: Trump anunță sistarea oricăror negocieri din cauza taxei canadiene impuse giganților tech americani

Trump oprește negocierile comerciale cu Canada. Președintele american Donald Trump a anunțat încetarea tuturor discuțiilor comerciale cu Canada, ca reacție la o măsură fiscală adoptată de autoritățile canadiene. Anunțul a fost făcut vineri, printr-un mesaj publicat pe rețeaua sa socială Truth Social. Trump oprește negocierile comerciale cu Canada Declarația lui Trump vine ca răspuns la taxa canadiană pe serviciile digitale, o măsură fiscală care vizează companiile din domeniul tehnologiei. Citește și: EXCLUSIV Șefii DNA și ai Parchetului General nu vor să fie schimbați și cheamă procurorii să-i apere. Nicușor Dan a spus că nu este mulțumit de ei Liderul de la Casa Albă a calificat această taxă drept „un atac direct și flagrant împotriva țării noastre”. Mesajul transmis pe Truth Social „Pe baza acestei taxe scandaloase, sistăm acum TOATE discuțiile despre Comerț cu Canada, cu efect imediat”, a scris Trump, folosind majuscule în stilul său caracteristic. Trump a adăugat că, în termen de șapte zile, va anunța ce tarife va impune Canadei pentru a putea continua activitățile comerciale cu Statele Unite. Ce este taxa pe serviciile digitale? Taxa pe serviciile digitale (DST) din Canada vizează companiile uriașe care oferă servicii digitale – precum publicitate online sau comerț electronic – și care obțin venituri de peste 20 de milioane de dolari din surse canadiene. Giganți precum Amazon, Apple, Airbnb, Google, Meta și Uber vor fi impozitați cu trei la sută din veniturile generate de utilizatorii și clienții din Canada. Taxa este în vigoare din anul trecut, însă primele plăți sunt scadente începând de luni. Măsura are efect retroactiv din 2022, astfel că firmele vor ajunge să plătească o notă de plată de aproximativ 2 miliarde de dolari americani până la sfârșitul lunii iulie. De ce introduce Canada această taxă? Un beneficiu important este creșterea veniturilor la buget. Biroul pentru Buget al Parlamentului estima anul trecut că taxa va aduce peste 7 miliarde de dolari în următorii cinci ani. Liberalii au promis prima dată această taxă în timpul alegerilor federale din 2019, sub conducerea fostului prim-ministru Justin Trudeau. Totuși, aplicarea ei a fost amânată ani la rând, deoarece mai multe țări au dorit să colaboreze pentru un plan global de taxare digitală care să poată fi aplicat în mai multe state. Cum întârzierile se prelungeau, Canada a decis să meargă mai departe cu propriul plan fiscal. Pe lângă generarea de venituri, Ottawa a prezentat DST ca o modalitate de a actualiza legislația fiscală și de a taxa veniturile obținute în Canada de companii cu sediul în străinătate. Poziția Statelor Unite Statele Unite s-au opus taxei încă de la început, deoarece aceasta afectează în principal giganții americani din tehnologie. Oficialii americani au susținut că taxa discriminează companiile din SUA, iar Congresul american – de obicei divizat între democrați și republicani – a fost, în mod rar, unit în criticarea planului Canadei. Asociația Industriei de Calculatoare și Comunicații (Computer & Communications Industry Association) a estimat că firmele americane ar putea plăti până la 1 miliard de dolari anual dacă această măsură rămâne în vigoare.

Nunta venețiană a lui Jeff Bezos - susținută de autorități pentru impactul financiar, criticată de activiștii de mediu
Internațional

Nunta venețiană a lui Jeff Bezos - susținută de autorități pentru impactul financiar, criticată de activiștii de mediu

Jeff Bezos, nuntă fastuoasă la Veneția. Fondatorul Amazon, Jeff Bezos, și jurnalista Lauren Sanchez s-au căsătorit simbolic vineri, 27 iunie 2025, într-o ceremonie fastuoasă desfășurată pe insula San Giorgio Maggiore din Veneția. Jeff Bezos, nuntă fastuoasă la Veneția Evenimentul s-a desfășurat departe de ochii publicului, dar a atras numeroase personalități și atenția presei internaționale. Citește și: EXCLUSIV Șefii DNA și ai Parchetului General nu vor să fie schimbați și cheamă procurorii să-i apere. Nicușor Dan a spus că nu este mulțumit de ei Nunta a avut loc într-o veche mănăstire benedictină, într-un cadru exclusivist, cu vedere spre Piața San Marco. Meniuri rafinate, invitați celebri Cina festivă a fost pregătită de chef-ul cu trei stele Michelin, Fabrizio Mellino, iar desertul de celebrul cofetar Cedric Grolet. În meniu s-au regăsit preparate din sudul Italiei, precum Spaghetti alla Nerano, pizza napolitană și deserturi cu lămâie și ricotta. Artistul Matteo Bocelli a interpretat „Can’t Help Falling in Love”, iar printre invitați s-au numărat Oprah Winfrey, Ivanka Trump, Leonardo DiCaprio, Tom Brady, Elton John și Kim Kardashian. Impact economic estimat la aproape un miliard de euro Autoritățile italiene estimează un impact economic major generat de eveniment, datorită vizibilității internaționale. Ministerul Turismului a anunțat cheltuieli directe de 28,4 milioane de euro, iar impactul estimat în media ajunge la 895 de milioane de euro. Jeff Bezos a anunțat și donații în valoare de 3 milioane de euro pentru protejarea lagunelor și susținerea unor instituții culturale, precum UNESCO și Universitatea Internațională din Veneția. Controverse și proteste locale Evenimentul nu a fost lipsit de controverse. Grupul local „No space for Bezos” a organizat proteste sub sloganul „Veneția nu este de vânzare”, acuzând blocaje în trafic, controale sporite și folosirea excesivă a spațiului public pentru elite globale. Greenpeace a denunțat impactul climatic negativ al nunții, în special folosirea avioanelor private. În Piața San Marco a fost proiectat un mesaj critic („FCK BZS”), în semn de protest față de miliardarul american. Un eveniment care divizează opinia publică În timp ce autoritățile susțin că nunta a fost un prilej de promovare globală a orașului și de stimulare economică, activiștii și o parte a localnicilor o văd ca pe o formă de colonizare simbolică a Veneției. Nunta lui Jeff Bezos este considerată de presa italiană „nunta anului”, dar ridică întrebări despre granițele dintre luxul privat și patrimoniul public, într-un oraș deja afectat de turismul excesiv și schimbările climatice.

Moment neașteptat la summitul NATO: Mark Rutte l-a numit „tati” (daddy) pe Donald Trump
Internațional

Moment neașteptat la summitul NATO: Mark Rutte l-a numit „tati” (daddy) pe Donald Trump

Rutte îl numește „tati” pe Trump. Secretarul general al NATO, Mark Rutte, i-a surprins pe jurnaliști miercuri, în timpul summitului de la Bruxelles, când l-a numit „tati” pe președintele Donald Trump. Gluma a venit într-un moment de aparentă destindere, într-un context marcat de discuții tensionate și teme serioase de securitate. Trump compară Israelul și Iranul cu „doi copii care se bat” Înaintea întâlnirilor oficiale, Donald Trump a fost întrebat despre limbajul dur folosit anterior la adresa Israelului și Iranului, pe care i-a acuzat că au încălcat armistițiul recent negociat. Citește și: Reforma lui Bolojan reduce numărul polițiștilor locali chiar și la jumătate în unele localități „S-au bătut rău, ca doi copii în curtea școlii. Se bat ca dracii și nu-i poți opri. Dar dacă îi lași două-trei minute, e mai ușor să-i desparți”, a spus Trump, într-o conferință comună cu Rutte, folosind o retorică similară celei aplicate în trecut conflictului dintre Ucraina și Rusia. Rutte îl numește „tati” pe Trump Fostul premier olandez a continuat pe același ton glumeț, adăugând: „Tati trebuie, uneori, să folosească un limbaj dur”. Termenul „daddy”, folosit într-un context colocvial anglo-saxon pentru a desemna autoritatea și controlul, a fost preluat de Trump cu umor: „Cred că mă place. ‘Tati, ești tăticul meu’”, a spus acesta zâmbind, stârnind râsete din partea presei internaționale și a secretarului de stat Marco Rubio. O relație tot mai strânsă între Trump și noul lider NATO Schimbul de replici a ilustrat relația tot mai apropiată dintre Trump și Mark Rutte, care ocupă funcția de secretar general NATO de nouă luni. Tonul prietenos și schimburile de complimente au arătat strategia lui Rutte de a flata în mod deschis liderul american, atât în declarațiile publice, cât și în discuțiile private. Un gest calculat din partea lui Rutte? Considerat de mulți un atlanticist pragmatic, Rutte pare să fi ales cu grijă momentul. Remarca sa ar putea fi interpretată ca o recunoaștere a influenței uriașe pe care Trump o are asupra deciziilor NATO, dar și ca o încercare de a-i hrăni nevoia de validare publică, mai ales în contextul în care Washingtonul joacă un rol-cheie în noul angajament militar al alianței. 5% din PIB până în 2035 Tot miercuri, statele membre NATO au anunțat că au convenit asupra unei noi ținte de cheltuieli pentru apărare: 5% din produsul intern brut până în anul 2035. Este un prag dublu față de obiectivul anterior de 2%. „Cred că la început vor avea nevoie de puțin ajutor”, a declarat Trump despre țările membre NATO care trebuie să se conformeze noii ținte. „Dar cred că vor ține minte această zi. A fost o zi importantă pentru NATO.” Trump îl desemnează pe Rutte drept garant al succesului Întrebat dacă acest nou angajament ar fi fost posibil fără implicarea sa, Trump a preferat să-l pună pe Rutte în centrul atenției: „Întrebați-l pe Mark. Cred că trebuie să-l întrebați pe Mark.” Reacții mixte, între aplauze și jenă Întrebat ulterior dacă apelativul „tati” nu implică o poziție de slăbiciune, Rutte a spus că este „o chestiune de gust”, dar a subliniat că merită recunoașterea pentru succesul în adoptarea noilor obiective NATO. Cu toate acestea, nu toți oficialii europeni au privit scena cu ochi buni. Un diplomat european, sub protecția anonimatului, a declarat: „Oamenii sunt rușinați. Da, summitul a fost un succes în ansamblu. Dar lingușeala a fost dusă la extrem.”

Donald Trump anunță reluarea negocierile cu Iranul, după atacurile aeriene
Internațional

Donald Trump anunță reluarea negocierile cu Iranul, după atacurile aeriene

Trump anunță reluarea negocierilor cu Iranul. Președintele american Donald Trump a declarat miercuri că tratativele dintre Statele Unite și Iran privind programul nuclear vor fi reluate „săptămâna viitoare”. Anunțul vine la doar două zile după intrarea în vigoare a unui armistițiu între Israel și Iran, intermediat de liderul american. Trump anunță reluarea negocierilor cu Iranul Trump a afirmat că bombardamentele americane desfășurate duminică asupra principalelor instalații nucleare iraniene au reușit să dea înapoi programul nuclear „cu mai multe decenii”. Citește și: Reforma lui Bolojan reduce numărul polițiștilor locali chiar și la jumătate în unele localități Declarația sa contrastează însă cu o evaluare preliminară a Agenției SUA pentru Informații Militare, potrivit căreia infrastructura nucleară a fost afectată doar temporar, cu o întârziere de câteva luni. Raportul, scurs în presă, a iritat administrația Trump. Iranul recunoaște daune „considerabile” la instalațiile nucleare Deși nu a oferit date precise, regimul de la Teheran a recunoscut miercuri că daunele provocate de bombardamentele americane și israeliene asupra infrastructurii nucleare sunt „considerabile”. Atacurile au vizat instalații de la Fordow, Natanz și Isfahan. SUA și Israel, intervenție coordonată Campania de bombardamente a fost declanșată pe 13 iunie de către Israel, pe fondul temerilor că Iranul era pe punctul de a dezvolta o armă nucleară. SUA s-au alăturat acțiunii militare cu lovituri directe asupra obiectivelor nucleare. În urma acestor atacuri, o nouă rundă de negocieri SUA-Iran, programată inițial pentru 15 iunie, a fost suspendată. Armistițiul intrat în vigoare este respectat După valuri de rachete și contraatacuri, președintele Trump a reușit să convingă ambele părți să accepte o încetare a focului, care a intrat în vigoare marți. Miercuri, liderul american a confirmat că armistițiul este respectat și a descris cele două tabere ca fiind „obosite și epuizate de război”. “Iranul și Israelul vor o ieșire” Donald Trump a apreciat că atât Iranul, cât și Israelul sunt dornice să iasă din conflictul recent. „Au luptat foarte dur și cu multă răutate, așa că amândoi sunt mulțumiți să găsească o ieșire”, a declarat președintele american. În ciuda opiniilor serviciilor de informații, el a susținut că raidurile americane au distrus „complet” instalațiile nucleare vizate.

Iranul a confirmat moartea generalului Ali Shadmani în urma unui atac israelian
Internațional

Iranul a confirmat moartea generalului Ali Shadmani în urma unui atac israelian

General iranian ucis în atacul israelian. Armata iraniană a anunțat oficial, miercuri, decesul generalului Ali Shadmani, un important comandant al Gărzii Revoluționare, grav rănit în timpul unei lovituri aeriene israeliene efectuate pe 17 iunie. General iranian ucis în atacul israelian Potrivit comunicatului oficial citat de agenția de presă IRNA, generalul Shadmani conducea cartierul general central Khatam al-Anbiya, structură afiliată Gărzii Revoluționare. Citește și: Reforma lui Bolojan reduce numărul polițiștilor locali chiar și la jumătate în unele localități Acesta a murit în urma rănilor provocate de „bombardamentul efectuat de regimul sionist agresor”. Armata israeliană anunțase încă din 17 iunie că l-a eliminat pe Shadmani, descriindu-l drept „cel mai înalt comandant militar iranian” și „figura cea mai apropiată de ayatollahul Ali Khamenei”. Atacul a vizat un „centru de comandament din inima Teheranului”. Funeralii naționale pentru comandanții iranieni Generalul Ali Shadmani fusese numit în funcție cu doar câteva zile înainte, pe 13 iunie, după moartea predecesorului său, Gholam Ali Rashid, ucis în timpul primelor lovituri aeriene israeliene. Autoritățile de la Teheran vor organiza sâmbătă funeralii naționale în memoria generalilor și a oamenilor de știință uciși în cele 12 zile de confruntări armate. Conflictul s-a încheiat marți, printr-o încetare a focului negociată sub medierea președintelui american Donald Trump. Confruntări intense între Israel și Iran Conform surselor internaționale, Israelul a lansat din 13 iunie o serie de lovituri aeriene asupra unor ținte strategice din Iran. În replică, Teheranul a atacat orașele israeliene Tel Aviv și Haifa cu rachete și drone. Iranul a respins acuzațiile legate de dezvoltarea unei arme nucleare, reafirmând că programul său nuclear are un scop exclusiv civil.

Germania cere SUA să intensifice presiunile asupra Moscovei. Uniunea Europeană a epuizat opțiunile de sancțiuni împotriva Rusiei, afirmă cancelarul Friedrich Merz,
Internațional

Germania cere SUA să intensifice presiunile asupra Moscovei. Uniunea Europeană a epuizat opțiunile de sancțiuni împotriva Rusiei, afirmă cancelarul Friedrich Merz,

Germania cere SUA presiuni asupra Rusiei. Cancelarul german Friedrich Merz a declarat miercuri, după summitul NATO de la Haga, că Uniunea Europeană și-a epuizat, în mod obiectiv, capacitatea de a exercita presiuni suplimentare asupra Rusiei prin sancțiuni. Merz a făcut apel la Statele Unite să preia inițiativa și să intensifice presiunile asupra Moscovei pentru a determina reluarea negocierilor de pace cu Ucraina. Germania cere SUA presiuni asupra Rusiei Într-o conferință de presă susținută după reuniunea liderilor NATO, Merz a subliniat că unele măsuri restrictive, precum reducerea plafonului de preț pentru petrolul rusesc destinat statelor terțe, pot fi impuse doar cu sprijinul Statelor Unite. Citește și: Reforma lui Bolojan reduce numărul polițiștilor locali chiar și la jumătate în unele localități Cancelarul a dezvăluit că a discutat acest subiect direct cu președintele american Donald Trump, reamintindu-i că acest dosar „este în mâinile sale”. UE nu poate acționa singură: apel la cooperare transatlantică „În UE, în mod obiectiv am epuizat ceea ce putem face”, a afirmat Merz, adăugând că procesul de adoptare a unei poziții unitare asupra sancțiunilor din partea Washingtonului „nu s-a încheiat încă”. Liderul german a insistat asupra necesității unui front comun euro-atlantic pentru a sprijini Ucraina și a contracara agresiunea rusă. Nu va exista o soluție militară Cancelarul german a atras atenția că este puțin probabil ca războiul dintre Rusia și Ucraina să se încheie printr-o soluție militară. Totuși, el a subliniat că eforturile actuale ale Uniunii Europene „nu sunt suficiente” pentru a asigura o dezescaladare durabilă a conflictului. Rusia amenință întreaga Europă, nu doar Ucraina Friedrich Merz a avertizat că pericolul reprezentat de Rusia nu se limitează la Ucraina. Potrivit acestuia, întreaga Europă și aliații din NATO sunt vizați de amenințarea rusă. „Nu știm dacă într-o zi nu ne vor testa pregătirea”, a declarat Merz, sugerând necesitatea unei vigilențe sporite din partea comunității internaționale.

Rusia a devenit o țară periculoasă pentru moldoveni, care sunt hărțuiți sub diverse pretexte. Chișinăul a emis o alertă de călătorie
Internațional

Rusia a devenit o țară periculoasă pentru moldoveni, care sunt hărțuiți sub diverse pretexte. Chișinăul a emis o alertă de călătorie

Tensiuni crescute între Moscova şi Chişinău. Serviciul Federal de Securitate al Rusiei (FSB) a informat miercuri că a arestat doi cetățeni moldoveni, acuzați că ar fi agenți ai Serviciului de Informații și Securitate (SIS) al Republicii Moldova. Incidentul survine pe fondul agravării relațiilor bilaterale dintre cele două țări. Acuzații grave din partea FSB: misiuni subversive în Rusia Potrivit unui comunicat oficial, cei doi bărbați ar fi intrat în Rusia cu acte false, în scopul îndeplinirii unor misiuni stabilite de SIS care „urmăresc subminarea securității Federației Ruse”. Citește și: Reforma lui Bolojan reduce numărul polițiștilor locali chiar și la jumătate în unele localități Autoritățile ruse au deschis un dosar penal pentru „cooperare confidențială cu un stat străin”, infracțiune pedepsită cu până la opt ani de închisoare. Înregistrări video și acuzații de spionaj FSB a publicat o înregistrare video în care cei doi presupuşi agenţi declară că au fost trimişi de serviciile moldovene pentru a colecta informaţii şi a intra în contact cu surse din Rusia. Autoritățile ruse susțin că aceștia ar fi stabilit legături cu activiști din organizații neguvernamentale și mișcări politice de pe teritoriul rus. Tensiuni crescute între Moscova şi Chişinău Ministerul Afacerilor Externe de la Chișinău a respins acuzațiile FSB, catalogându-le drept „nefondate și speculative”. MAE a emis totodată o nouă alertă de călătorie pentru Federația Rusă, invocând cazuri repetate de hărțuire, intimidare și tratamente abuzive aplicate cetățenilor moldoveni pe teritoriul rus. „Comportamentul autorităţilor ruse reflectă o politică sistematică împotriva cetăţenilor Republicii Moldova”, se arată în comunicatul oficial. Accesul consular, blocat de Moscova Autoritățile moldovene susțin că Ambasada Republicii Moldova la Moscova a solicitat acces consular la cetățenii reținuți, însă partea rusă a refuzat. În prezent, se desfășoară demersuri diplomatice pentru a oferi asistență consulară moldovenilor arestați. Incident similar la mijlocul lunii aprilie Acesta nu este primul episod de acest fel. În luna aprilie, FSB a anunțat reținerea altor doi cetățeni moldoveni, acuzați de planificarea unor atacuri teroriste. Ulterior, portalul de investigații The Insider a relatat că persoanele respective ar fi fost, de fapt, arestate cu luni în urmă, între 2023 și 2024, iar informația a fost reambalată și mediatizată de presa apropiată Kremlinului. Moldova continuă parcursul european Relațiile dintre Moscova și Chișinău s-au deteriorat semnificativ după începutul invaziei ruse în Ucraina, în februarie 2022. Tensiunile au atins un nou nivel în martie 2024, când Republica Moldova a expulzat trei diplomați ruși, acuzați că ar fi ajutat un deputat pro-Kremlin să fugă de justiție. Drept represalii, Rusia a expulzat la rândul său trei angajați ai ambasadei moldovenești. Republica Moldova, stat candidat la aderarea în Uniunea Europeană, acuză frecvent Rusia de ingerințe în politica internă și tentative de destabilizare. Acuzațiile sunt constant respinse de autoritățile de la Moscova.

Trump s-a mai îmbunat, promit să respecte Articolul 5 ("toți pentru unul" în cazul unui atac) din Tratatul NATO
Internațional

Trump s-a mai îmbunat, promit să respecte Articolul 5 ("toți pentru unul" în cazul unui atac) din Tratatul NATO

Trump va respecta Articolul 5 (NATO). În cadrul summitului NATO de la Haga, mai mulți lideri internaționali, inclusiv secretarul general al alianței, Mark Rutte, și liderii din Regatul Unit, Norvegia și Lituania, au subliniat sprijinul ferm al Statelor Unite față de Articolul 5 al tratatului fondator al NATO. Deși declarațiile recente ale președintelui american Donald Trump au stârnit îndoieli, acesta a confirmat că SUA rămân angajate în apărarea colectivă a aliaților. „Statele Unite sunt pe deplin angajate față de NATO” Mark Rutte, noul secretar general al NATO, a declarat că SUA, sub conducerea lui Donald Trump, vor apăra un stat membru în caz de atac. Citește și: Reforma lui Bolojan reduce numărul polițiștilor locali chiar și la jumătate în unele localități Acesta a adăugat că nu există loc de interpretări: „Din punctul meu de vedere, există o claritate absolută că Statele Unite s-au angajat pe deplin față de NATO, pe deplin față de Articolul 5.” Rutte a punctat și contribuția esențială a Statelor Unite în alianță, menționând cheltuielile de aproape un trilion de dolari pentru apărare și rolul de principal aliat strategic: „SUA furnizează toți factorii-cheie pentru NATO și reprezintă 50% din economia totală a alianței.” Trump va respecta Articolul 5 (NATO) Chestionat din nou miercuri despre Articolul 5, Trump a declarat, înaintea unei reuniuni cu liderii NATO: „Suntem alături de ei până la capăt.” Anterior, el menționase că există „numeroase definiții” ale articolului de apărare colectivă, dar a adăugat că va oferi propria sa viziune în cadrul summitului, subliniind că este „angajat să salveze vieți”. Articolul 5 stipulează că un atac asupra unui stat membru din Europa sau America de Nord este considerat un atac împotriva tuturor membrilor. „SUA respectă sută la sută obligațiile față de NATO” Prim-ministrul norvegian Jonas Gahr Store și-a exprimat, la rândul său, încrederea în angajamentul american: „Cred că Statele Unite își respectă sută la sută obligațiile față de NATO și Articolul 5.” Store a evidențiat importanța istorică a summitului de la Haga, unde liderii au convenit să crească cheltuielile pentru apărare la 5% din PIB. De asemenea, a pledat pentru investiții comune în echipamente militare, creșterea prezenței în Arctica și sprijinirea Ucrainei. „NATO este la fel de relevantă și importantă ca întotdeauna” Premierul britanic Keir Starmer a reafirmat angajamentul Regatului Unit față de NATO și apărarea colectivă: „Trăim într-o lume foarte volatilă, iar astăzi este vorba despre unitatea NATO, despre demonstrarea acestei forțe.” Starmer a anunțat că guvernul britanic intenționează să crească cheltuielile pentru securitate la 5% din PIB până în 2035, din care 3,5% pentru apărare și 1,5% pentru securitatea internă și reziliență națională. Potrivit NATO, Regatul Unit va atinge 4,1% din PIB până în 2027. „Articolul 5 este clar: unul pentru toți, toți pentru unul” Gitanas Nauseda, președintele Lituaniei, a subliniat simplitatea și claritatea Articolului 5: „Este destul de clar și foarte simplu: unul pentru toți, toți pentru unul.” Nauseda a adăugat că, dacă Donald Trump nu ar fi interesat de NATO, nu ar susține creșterea contribuției la 5% din PIB, ceea ce dovedește, în opinia sa, implicarea reală a liderului american în apărarea colectivă.

Nicușor Dan, între Donald Trump și secretarul general al NATO la fotografia de grup de la Summit-ul de la Haga
Internațional

Nicușor Dan, între Donald Trump și secretarul general al NATO la fotografia de grup de la Summit-ul de la Haga

Nicușor Dan, între Trump și Rutte. Președintele României, Nicușor Dan, a sosit marți, 24 iunie, în Olanda pentru a participa la Summitul NATO organizat la Haga, ce se desfășoară în perioada 24–25 iunie 2025. Aterizarea a avut loc în jurul orei 17:00 (ora României), pe aeroportul din Amsterdam. Nicușor Dan, între Trump și Rutte Potrivit imaginilor transmise de televiziunile de știri, la scurt timp după sosire, președintele s-a întâlnit cu o delegație de senatori americani, printre care Jeanne Shaheen și Chris Coons. Citește și: Reforma lui Bolojan reduce numărul polițiștilor locali chiar și la jumătate în unele localități Întâlnirea cu senatorii americani s-a încheiat puțin după ora 18:00, iar ulterior Nicușor Dan a participat la dineul oficial oferit de Regele Willem-Alexander și Regina Máxima a Țărilor de Jos, alături de ceilalți lideri prezenți la summit. La fotografia de grup a șefilor de stat și de guvern, președintele Nicușor Dan a fost poziționat în spatele fostului președinte american Donald Trump și în apropierea secretarului general NATO. Deși plasarea a fost una vizibilă, nu a existat o interacțiune notabilă între președintele României și Donald Trump. Până la acest moment, Nicușor Dan nu a oferit declarații de presă, precizând că o va face miercuri, la ora 15:00. Mesajul României la summit Potrivit Administrației Prezidențiale, Nicușor Dan va susține angajamentele privind creșterea graduală a bugetelor pentru Apărare și consolidarea posturii de descurajare și apărare a NATO. În plus, președintele va cere o atenție sporită pentru Flancul Estic și regiunea Mării Negre, considerată esențială pentru securitatea euroatlantică. România își reafirmă sprijinul pe termen lung pentru Ucraina și își exprimă solidaritatea cu țările aflate sub presiunea agresiunii ruse, în special Republica Moldova.

Trump scrie negru pe alb că Iranul pregătea o armă nucleară, criticii săi spun că nu există nici un ordin al lui Khamenei în acest sens
Internațional

Trump scrie negru pe alb că Iranul pregătea o armă nucleară, criticii săi spun că nu există nici un ordin al lui Khamenei în acest sens

Iranul pregătea arme nucleare, susține Trump. Donald Trump susține că Iranul dezvoltă arme nucleare, contrar evaluărilor serviciilor secrete americane Iranul pregătea arme nucleare, susține Trump Președintele american a justificat recentele atacuri asupra Iranului invocând existența unui program nuclear, deși serviciile de informații nu confirmă acest lucru. Citește și: Magistrații, noi amenințări voalate către Guvern: vor să fie consultați când se decid măsurile pentru reducerea deficitului bugetar Donald Trump a informat Congresul SUA că instalațiile iraniene bombardate de armata americană găzduiau un „program de dezvoltare a armelor nucleare”. Declarația a fost făcută într-o scrisoare oficială adresată președintelui Camerei Reprezentanților, Mike Johnson, și publicată pe site-ul Casei Albe. Potrivit documentului, atacul ar fi vizat trei obiective considerate esențiale pentru presupusul program nuclear al Iranului. Serviciile secrete americane neagă existența unui program activ Cu toate acestea, cele mai recente evaluări ale serviciilor americane de informații nu susțin afirmațiile lui Trump. În martie, directoarea Serviciilor Naționale de Informații, Tulsi Gabbard, a informat Congresul că liderul suprem al Iranului, ayatollahul Ali Khamenei, nu a dat ordin pentru reluarea unui program nuclear militar, închis încă din 2003. O sursă apropiată de aceste evaluări a confirmat că această analiză nu s-a schimbat până în prezent. Divergențe publice între Trump și serviciile de informații Trump a contestat public raportul prezentat de Tulsi Gabbard, declarând că nu are încredere în afirmațiile ei și susținând că Iranul era „foarte aproape” de a obține o armă nucleară. În replică, Gabbard a clarificat că informațiile serviciilor indicau că Iranul ar putea produce o armă nucleară „în săptămâni sau luni” dacă ar decide să facă acest pas, însă acest lucru nu se întâmplase până în prezent. Paralele istorice cu Irak Contextul amintește de justificarea invaziei Irakului din 2003 de către fostul președinte George W. Bush, care a invocat existența armelor de distrugere în masă – o afirmație ulterior discreditată. Situația actuală ridică semne de întrebare cu privire la folosirea informațiilor clasificate pentru a valida acțiuni militare, în lipsa unui consens din partea comunității de informații. Iranul, între timp, susține în continuare că programul său nuclear este destinat exclusiv scopurilor pașnice.

Trump susține că articolul 5 din Tratatul NATO este interpretabil. Articolul 5 prevede că un stat al Alianței atacat e apărat de celelalte
Internațional

Trump susține că articolul 5 din Tratatul NATO este interpretabil. Articolul 5 prevede că un stat al Alianței atacat e apărat de celelalte

Articolul 5 (NATO), interpretabil pentru Trump. Președintele american Donald Trump a evitat marți să confirme angajamentul ferm al Statelor Unite față de Articolul 5 din Tratatul NATO, care prevede apărarea colectivă în cazul unui atac asupra unui stat membru. Declarațiile sale au venit în contextul în care liderii NATO s-au reunit la un summit desfășurat la Haga. Articolul 5 (NATO), interpretabil pentru Trump Întrebat la bordul avionului prezidențial Air Force One despre hotărârea de a respecta Articolul 5, Trump a răspuns evaziv: Citește și: Magistrații, noi amenințări voalate către Guvern: vor să fie consultați când se decid măsurile pentru reducerea deficitului bugetar „Depinde ce definiție îi dați. Sunt mai multe moduri de a interpreta articolul 5.” El a adăugat că este „angajat să salveze vieți și securitatea” și că va oferi „o definiție exactă” după sosirea la summit. Presiuni pentru majorarea bugetelor de apărare Anterior, președintele american le-a cerut statelor membre NATO să își majoreze bugetele de apărare la 5% din PIB, semnificativ peste actualul angajament de 2%. Trump a avertizat că, în lipsa acestui efort financiar, SUA ar putea refuza să apere membrii „rău-platnici”. Acord general asupra pragului de 5% până în 2035 În cadrul summitului de la Haga, statele NATO – cu excepția Spaniei – au fost de acord să crească progresiv cheltuielile de apărare până la 5% din PIB până în anul 2035. Structura acestui prag prevede 3,5% pentru apărare propriu-zisă și 1,5% pentru domenii conexe, cum ar fi infrastructura strategică și apărarea cibernetică. Spania, singura excepție: „5% e disproporționat” Spania a obținut o derogare de la angajamentul comun, motivând că un efort de 5% din PIB ar fi „disproporționat și incompatibil cu protejarea prestațiilor sociale”. Premierul Pedro Sánchez a anunțat că țara sa va aloca 2,1% din PIB pentru apărare – „nici mai mult, nici mai puțin”. Trump critică Spania: „A devenit o problemă” În declarația sa de presă, Donald Trump a criticat în mod direct Spania pentru refuzul de a susține majorarea bugetului de apărare. El a afirmat că această atitudine „a devenit o problemă” în cadrul Alianței și a sugerat că lipsa de implicare financiară afectează unitatea NATO.

Netanyahu dă asigurări că a încetat atacul asupra Iranului, după o discuție cu Trump
Internațional

Netanyahu dă asigurări că a încetat atacul asupra Iranului, după o discuție cu Trump

Israelul anunță încetarea atacurilor asupra Iranului. Israelul a confirmat marți că a încetat atacurile aeriene asupra Iranului, în urma unei convorbiri telefonice între premierul Benjamin Netanyahu și președintele american Donald Trump. Liderul de la Casa Albă a declarat că un acord de încetare a focului între cele două state a intrat în vigoare și trebuie respectat. Israelul anunță încetarea atacurilor asupra Iranului Potrivit biroului de presă al premierului israelian, în urma discuției cu președintele Trump, Israelul s-a abținut de la noi atacuri. Citește și: Magistrații, noi amenințări voalate către Guvern: vor să fie consultați când se decid măsurile pentru reducerea deficitului bugetar Cu toate acestea, autoritățile israeliene acuză Iranul că a încălcat acordul de armistițiu de cel puțin două ori, motiv pentru care armata israeliană a distrus un radar situat la nord de capitala Teheran. Trump acuză ambele părți de încălcarea armistițiului Președintele american Donald Trump a criticat atât Israelul, cât și Iranul, pentru încălcarea încetării focului. În replică, președintele iranian Masoud Pezeshkian a transmis că Iranul va respecta armistițiul doar dacă și Israelul se va conforma. Atacuri masive lansate de Israel pe 13 iunie În contextul acuzațiilor că Iranul este aproape de a produce o armă nucleară, Israelul – stat considerat o putere nucleară neoficială – a declanșat pe 13 iunie o amplă campanie de bombardamente. Țintele vizate au inclus infrastructura militară iraniană, sisteme de apărare antiaeriană, depozite de rachete balistice și instalații nucleare precum cele de la Natanz, Isfahan, Fordo și Arak. Eliminarea liderilor iranieni și reacția Teheranului În cadrul operațiunilor, Israelul a eliminat membri de rang înalt ai armatei iraniene, ai Gardienilor Revoluției și cercetători din sectorul nuclear. Ca răspuns, Iranul a lansat o serie de atacuri asupra teritoriului israelian, într-o escaladare rapidă a conflictului. „Operațiunea Ciocanul de la Miezul Nopții”  Pentru a lovi instalațiile nucleare iraniene situate în subteran – în special uzina de la Fordow, construită la 80 de metri sub un munte, Israelul a avut nevoie de sprijinul Statelor Unite, întrucât nu deține bombe anti-buncăr suficient de puternice. Astfel, în noaptea de sâmbătă spre duminică, SUA au lansat o operațiune masivă denumită „Ciocanul de la Miezul Nopții”. În cadrul acesteia, au fost atacate instalațiile iraniene de îmbogățire a uraniului din Fordow, Natanz și Isfahan. Operațiunea a implicat 14 bombe anti-buncăr GBU-57, zeci de rachete de croazieră Tomahawk și peste 125 de aeronave militare, inclusiv șapte bombardiere invizibile B-2. Acestea au provocat cel puțin șase cratere uriașe vizibile din satelit în zona uzinei de la Fordow.

Kremlinul susține că a ajutat Iranul prin poziția de condamnare a loviturilor americane
Internațional

Kremlinul susține că a ajutat Iranul prin poziția de condamnare a loviturilor americane

Rusia susține că a sprijinit Iranul. Președinția Rusiei a respins marți acuzațiile conform cărora nu ar fi sprijinit suficient Iranul, subliniind că Moscova a adoptat o „poziție clară” în condamnarea atacurilor aeriene lansate de SUA și Israel împotriva Republicii Islamice Rusia susține că a sprijinit Iranul Președintele rus Vladimir Putin a condamnat ferm loviturile americane asupra siturilor nucleare din Iran, pe care le-a catalogat drept „nejustificate”. Citește și: EXCLUSIV Filiera uzbecă: cum a trimis Moscova bani anti-UE în Republica Moldova printr-o companie sponsorizată de regimul autocratic de la Tașkent În plus, a reamintit tratatul de cooperare strategică încheiat între Rusia și Iran în ianuarie. Moscova promite ajutor pentru Iran, fără detalii concrete Putin a declarat luni că Rusia va încerca să ajute poporul iranian, însă fără a furniza detalii despre natura acestui sprijin. Între timp, surse iraniene au transmis că Teheranul este dezamăgit de sprijinul oferit până în prezent de Moscova. Kremlinul respinge comparațiile cu Siria Întrebat despre o eventuală paralelă cu situația din Siria, unde Rusia a refuzat suplimentarea forțelor pentru susținerea regimului Assad, Kremlinul a afirmat că astfel de comparații sunt „menite să submineze parteneriatul ruso-iranian”. Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a insistat că Rusia a sprijinit efectiv Iranul prin poziționarea sa fermă, și a menționat că ministrul iranian de externe Abbas Araghchi a apreciat acest lucru în cadrul întâlnirii cu Vladimir Putin. Daunele din Iran, încă neclare Peskov a precizat că este prea devreme pentru o evaluare clară a daunelor provocate instalațiilor nucleare iraniene. „Informațiile continuă să sosească, dar nimeni nu are în acest moment o imagine clară”, a adăugat el. Kremlinul neagă primirea unei scrisori oficiale de la Khamenei Întrebat despre o presupusă scrisoare a liderului suprem iranian, ayatollahul Ali Khamenei, transmisă prin Abbas Araghchi, Peskov a negat existența unui document oficial. „Au existat mesaje, dar nu s-a transmis nicio scrisoare scrisă, așa cum a relatat Reuters”, a declarat acesta. Rusia salută încetarea focului anunțată între Israel și Iran Președintele american Donald Trump a anunțat luni o încetare completă a focului între Israel și Iran, care ar putea pune capăt unui conflict de 12 zile. Milioane de iranieni au fugit din Teheran, iar tensiunile regionale au escaladat rapid. Peskov a salutat inițiativa: „Dacă s-a obținut într-adevăr o încetare a focului, nu putem decât să o salutăm”. El a menționat și contribuția Qatarului la intermedierea armistițiului și a subliniat că Federația Rusă a cerut pace încă de la începutul acestui conflict.

Băiețisme între Medvedev și Trump, după ce primul a sugerat că Rusia ar putea furniza arme nucleare Iranului
Internațional

Băiețisme între Medvedev și Trump, după ce primul a sugerat că Rusia ar putea furniza arme nucleare Iranului

Dispută Medvedev, Trump, pe tema nucleară. Dmitri Medvedev a revenit luni asupra declarațiilor controversate privind posibila furnizare de arme nucleare Iranului. Într-un mesaj publicat pe platforma X, oficialul rus a precizat că „Rusia nu are nicio intenție să furnizeze arme nucleare Iranului”, reacționând astfel la avertismentul transmis de Donald Trump. Dispută Medvedev, Trump, pe tema nucleară Declarațiile de luni vin după ce, cu o zi înainte, Medvedev sugerase pe canalul său Telegram că anumite state ar putea fi dispuse să livreze arme nucleare Iranului. Citește și: De ce a renunțat PSD la portofoliul Apărării: o reglare de conturi în partid și recentele dosare ale DNA în MApN Acum, el a precizat că este conștient de implicațiile unui asemenea gest și a subliniat că Rusia este membră a Tratatului de neproliferare nucleară, spre deosebire de Israel. Trump: „Nu folosiți cu ușurință cuvântul nuclear!” Reacția președintelui american Donald Trump a venit prompt, printr-un mesaj pe platforma Truth Social. El l-a criticat pe Medvedev pentru utilizarea „nepăsătoare” a cuvântului „nuclear” și a cerut clarificări imediate dacă s-au făcut astfel de afirmații privind Iranul. Trump a reiterat superioritatea submarinelor americane cu propulsie nucleară, descriindu-le ca fiind „cu 20 de ani mai avansate” decât celelalte flote. Rusia și SUA, din nou pe muchie de cuțit În răspunsul său, Medvedev a sugerat că nu este cazul pentru comparații de forță nucleară, amintind că „noul Tratat de reducere a armelor strategice”, semnat cu un președinte american, este încă în vigoare. Totodată, fostul lider rus a concluzionat sec: „Întrebarea este: ce urmează?”, lăsând deschisă tema escaladării nucleare într-un climat internațional tensionat.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră