miercuri 31 decembrie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Categorie: Internațional

5182 articole
Internațional

Zelenski vrea parteneriat strategic cu SUA

Zelenski vrea parteneriat strategic cu SUA. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat că Ucraina este dispusă să împartă resursele sale minerale cu Statele Unite, după ce fostul președinte american Donald Trump a condiționat continuarea sprijinului militar de accesul la metale rare. Zelenski a insistat că Trump ar trebui să discute mai întâi cu el și abia apoi cu președintele rus Vladimir Putin. Zelenski vrea parteneriat strategic cu SUA Într-un mesaj postat pe rețeaua socială X, liderul ucrainean a subliniat că o discuție cu Trump nu ar trebui să se limiteze doar la modalitățile de a încheia războiul, ci și la securitate durabilă și cooperare economică. Citește și: EXCLUSIV O inspectoare Antifraudă ANAF care a închis ochii la schema Nordis, căsătorită cu un polițist aflat în închisoare pentru o șpagă de 1,1 milioane de euro Zelenski consideră că Ucraina poate deveni un partener strategic esențial al SUA. Resursele Ucrainei, obiectiv strategic în război Președintele ucrainean a avertizat că unul dintre motivele pentru care Rusia a invadat Ucraina este controlul asupra resurselor minerale bogate ale țării, esențiale pentru industria de apărare. Mineralele rare sunt utilizate în fabricarea armelor moderne, inclusiv rachete și drone. „Dacă nu acționăm acum, aceste resurse nu vor fi folosite doar împotriva Ucrainei, ci și împotriva SUA și Europei”, a transmis Zelenski. Regiunile bogate în metale rare, în pericol Zonele estice ale Ucrainei, precum Donețk și Zaporojie, conțin rezerve vaste de metale rare și sunt parțial ocupate de Rusia. Regiunea Dnipropetrovsk, încă sub control ucrainean, deține zăcăminte masive de minereuri feroase, iar centrul Ucrainei găzduiește cele mai mari rezerve de titan din Europa. În plus, țara dispune de cele mai mari rezerve de uraniu de pe continent. Zelenski invită SUA să investească în Ucraina Liderul ucrainean a lansat un apel către partenerii americani să investească în exploatarea resurselor minerale ale Ucrainei. „Aduceți-vă companiile aici! Colaborați cu noi, să dezvoltăm împreună aceste resurse!”, a îndemnat el. De asemenea, a evidențiat potențialul Ucrainei în industria nucleară și în extracția cărbunelui din regiunile Donețk și Lugansk, parțial controlate de Rusia. Reconstrucția Ucrainei, oportunitate economică pentru SUA Zelenski a subliniat că reconstrucția Ucrainei după război va reprezenta o „oportunitate economică masivă”, de care pot beneficia marile companii americane. Fostul președinte american a declarat că dorește o „garanție” asupra resurselor Ucrainei în schimbul continuării ajutorului. „Căutăm să ajungem la un acord în care Ucraina să ofere pământurile rare și alte resurse în schimbul sprijinului nostru”, a afirmat Trump, fără a detalia ce va oferi exact Kievului. Moscova acuză Ucraina că își vinde resursele Ministerul rus de Externe a reacționat la declarațiile lui Zelenski, susținând că administrația de la Kiev este dispusă să „vândă Ucraina” doar pentru a menține ajutorul american. „După ce au pus mâna pe terenurile agricole, sponsorii regimului de la Kiev caută acum să exploateze ce este sub pământ”, a declarat Maria Zaharova, purtătoarea de cuvânt a diplomației ruse.

Zelenski vrea parteneriat strategic cu SUA (sursa: Facebook/Volodimir Zelenski)
Fosta directoare USAID critică desființarea agenției (sursa: Facebook/The Late Show with Stephen Colbert)
Internațional

Fosta directoare USAID critică desființarea agenției

Fosta directoare USAID critică desființarea agenției. Samantha Power, fosta directoare a Agenției SUA pentru Dezvoltare Internațională (USAID) a criticat dur decizia administrației Trump de a desființa agenția, considerând-o „una dintre cele mai grave și mai costisitoare gafe ale politicii externe din istoria americană”. Fosta directoare USAID critică desființarea agenției Într-un editorial publicat în New York Times, Samantha Power a avertizat asupra consecințelor dramatice ale acestei măsuri. Citește și: EXCLUSIV O inspectoare Antifraudă ANAF care a închis ochii la schema Nordis, căsătorită cu un polițist aflat în închisoare pentru o șpagă de 1,1 milioane de euro„Această decizie pune în pericol milioane de vieți, mii de locuri de muncă în Statele Unite (...) și compromite grav securitatea noastră națională și influența în lume – și în acest timp, liderii extremiști și autoritari se bucură.” Power a condus USAID în timpul administrației lui Joe Biden și a fost un susținător activ al programelor de dezvoltare internațională derulate de agenție. Trump acuză USAID de „corupție nemaivăzută” Președintele american Donald Trump a anunțat vineri că dorește desființarea totală a USAID, după ce suspendase deja activitatea agenției pentru a reevalua politica de asistență externă a SUA. „Corupția (în USAID) este la niveluri nemaivăzute vreodată. Trebuie să o suprimăm”, a scris Trump, cu majuscule, pe platforma sa de socializare, Truth Social. Această decizie a stârnit controverse atât în rândul experților în politică externă, cât și printre aliații SUA, care depind de sprijinul USAID pentru programe umanitare și economice. 10.000 de angajați afectați Conform unei note interne transmise joi seară angajaților USAID, măsura va afecta aproximativ 10.000 de persoane care lucrează în SUA și în întreaga lume. Doar 611 lucrători esențiali își vor păstra locurile de muncă, în timp ce restul vor fi concediați începând de vineri, la miezul nopții, potrivit Reuters. Această reducere drastică a personalului ridică semne de întrebare cu privire la viitorul asistenței internaționale americane și la rolul SUA în sprijinirea țărilor aflate în dificultate. Impactul desființării USAID Decizia lui Trump de a desființa USAID ar putea avea consecințe semnificative asupra influenței globale a Statelor Unite. Agenția a fost un instrument esențial pentru politica externă americană, gestionând miliarde de dolari în ajutoare umanitare, proiecte de dezvoltare economică și asistență tehnică în numeroase țări. Criticii consideră că această măsură ar putea slăbi poziția globală a SUA, permițând altor puteri, precum China și Rusia, să-și extindă influența în regiunile unde USAID avea proiecte active.

Țările Baltice, decuplare energetică de Rusia (sursa: Facebook/Žygimantas Vaičiūnas)
Internațional

Țările Baltice, decuplare energetică de Rusia

Țările Baltice, decuplare energetică de Rusia. Lituania, Letonia și Estonia au început sâmbătă dimineață procesul de decuplare de la rețeaua electrică rusească, un pas strategic pentru a-și asigura independența energetică și pentru a elimina orice posibilitate de șantaj geopolitic din partea Moscovei. Planificată de ani de zile, această tranziție a fost accelerată de invazia Rusiei în Ucraina. Țările Baltice, decuplare energetică de Rusia Potrivit unui anunț al operatorului lituanian de electricitate Litgrid sistemele electrice ale țărilor baltice s-au deconectat cu succes de la sistemul IPS/UPS controlat de Rusia la ora 09:09. și funcționează independent în modul insulă. Citește și: EXCLUSIV Călin Georgescu are acces, prin intermediul unui ofițer, la documente secrete ale Internelor (părți din planurile de operaționalizare, înzestrare și cercetare-dezvoltare)Întreruperea nu a afectat utilizatorii, sistemele sunt stabile și securizate. „Luăm Rusiei posibilitatea de a folosi sistemul de electricitate ca instrument de șantaj geopolitic”, a declarat ministrul lituanian al energiei, Zygimantas Vaiciunas. Acesta a subliniat că cele trei țări și-au atins obiectivul pentru care au muncit ani la rând: „Acum avem controlul.” Integrarea în rețeaua europeană După decuplarea de la rețeaua rusească, țările baltice vor opera în regim izolat timp de aproximativ 24 de ore pentru a testa stabilitatea și frecvența sistemului electric. Testele vor implica oprirea și repornirea centralelor electrice, precum și monitorizarea fluctuațiilor de frecvență. Premierul lituanian Gintautas Paluckas a descris această tranziție drept „începutul unei noi ere a independenței energetice.” Începând de duminică, Lituania, Letonia și Estonia se vor sincroniza cu rețeaua electrică europeană prin Polonia, urmând ca oficialii celor două țări să demareze procesul la prânz. Investiții majore Deși cele trei țări baltice sunt membre ale UE și NATO încă din 2004, procesul de integrare în rețeaua electrică europeană a fost întârziat de numeroase provocări tehnice și financiare. Deconectarea de la Rusia a presupus investiții majore în infrastructura energetică, inclusiv construirea de cabluri submarine și diversificarea surselor de aprovizionare. Un buget total de 1,6 miliarde de euro a fost alocat pentru acest proiect, care include și Polonia. Posibile riscuri Autoritățile baltice avertizează că procesul de tranziție ar putea fi însoțit de riscuri pe termen scurt. Departamentul lituanian pentru securitate de stat a menționat posibile „operațiuni cinetice împotriva infrastructurii critice, atacuri cibernetice și campanii de dezinformare” orchestrate de Rusia. Operatorul polonez de energie (PSE) a anunțat că va desfășura drone și elicoptere pentru a patrula zona de conexiune cu Letonia, în scopul protejării infrastructurii critice.

Olaf Scholz critică condiționarea ajutorului american (sursa: Facebook/Olaf Scholz)
Internațional

Olaf Scholz critică condiționarea ajutorului american

Olaf Scholz critică condiționarea ajutorului american. Cancelarul german Olaf Scholz a condamnat ferm cererile fostului președinte american Donald Trump de a primi o „garanție” asupra pământurilor rare din Ucraina în schimbul ajutorului militar oferit de SUA. Declarațiile sale vin în contextul unei discuții intense despre sprijinul acordat Ucrainei. Olaf Scholz critică condiționarea ajutorului american Într-un interviu acordat grupului media german RND, și citat de Zeit, Scholz a respins ideea ca sprijinul militar pentru Ucraina să fie condiționat de beneficii economice. Citește și: EXCLUSIV Călin Georgescu are acces, prin intermediul unui ofițer, la documente secrete ale Internelor (părți din planurile de operaționalizare, înzestrare și cercetare-dezvoltare)„Ucraina este atacată și noi o ajutăm, fără a cere o plată în schimb. Aceasta ar trebui să fie poziția tuturor.” Cancelarul german a reiterat această poziție și în cadrul unei conferințe de presă la summitul informal al Uniunii Europene de la Bruxelles, unde a catalogat cererile lui Trump drept „foarte egoiste”. Scholz: Resursele Ucrainei ar trebui folosite pentru reconstrucție La finalul summitului UE, Scholz a subliniat că resursele naturale ale Ucrainei ar trebui să fie folosite exclusiv pentru reconstrucția țării și pentru menținerea unei armate ucrainene puternice. „Ar fi foarte egoist, foarte interesat, să spunem că folosim banii pentru a finanța ajutorul pentru apărare.” Declarațiile sale au venit în contextul în care Trump ar fi sugerat ca SUA să obțină acces la pământurile rare ale Ucrainei în schimbul sprijinului militar acordat. Ucraina, deschisă investițiilor americane Ca răspuns la declarațiile lui Trump, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a afirmat că Ucraina este dispusă să accepte investiții din partea companiilor americane pentru exploatarea pământurilor rare. Această declarație subliniază interesul Ucrainei de a atrage parteneriate strategice în domeniul resurselor minerale. Într-un plan de pace prezentat în octombrie, Zelenski a propus un „acord special” cu partenerii internaționali, care să permită protecția și exploatarea comună a resurselor strategice ale Ucrainei, fără a menționa explicit pământurile rare. El a oferit ca exemple uraniul, titanul, litiul, grafitul și alte metale esențiale. Resurse-cheie pentru tehnologiile viitorului Metalele rare, precum europiul și ceriul, sunt esențiale pentru dezvoltarea tehnologiilor moderne, în special pentru tranziția energetică. Acestea sunt utilizate în drone și avioane de luptă, turbine eoliene și motoare de mașini electrice, hard diskuri și lentile de telescop Importanța acestor resurse a crescut semnificativ, făcând din Ucraina un jucător strategic în economia globală a materiilor prime critice. Întâlniri planificate între SUA și Ucraina pe tema resurselor strategice Zelenski a anunțat vineri că Washingtonul și Kievul plănuiesc „întâlniri și discuții” pe tema resurselor Ucrainei. Anunțul a venit după ce Donald Trump a menționat posibilitatea unei întrevederi cu liderul ucrainean în săptămâna următoare.

Accesul DOGE la Trezoreria SUA, blocat (sursa: X/Elon Musk)
Internațional

Accesul DOGE la Trezoreria SUA, blocat

Accesul DOGE la Trezoreria SUA, blocat. Un judecător federal american a emis o ordonanță de urgență care împiedică accesul Comisiei pentru Eficiență Guvernamentală (DOGE), condusă de Elon Musk, la sistemul de plăți al Trezoreriei americane. Decizia intervine în contextul unui control controversat asupra unui mecanism ce gestionează fonduri federale de trilioane de dolari. Accesul DOGE la Trezoreria SUA, blocat Judecătorul Paul A. Engelmayer a interzis printr-o ordonanță accesul DOGE la datele Trezoreriei SUA, potrivit BBC. Citește și: EXCLUSIV Călin Georgescu are acces, prin intermediul unui ofițer, la documente secrete ale Internelor (părți din planurile de operaționalizare, înzestrare și cercetare-dezvoltare) Ordonanța restricționează accesul pentru toate persoanele numite politic, toți agenții speciali ai guvernului și angajații guvernamentali desemnați unor agenții externe Trezoreriei. De asemenea, ordinul prevede că oricine a accesat aceste date după 20 ianuarie, odată cu învestirea lui Donald Trump, trebuie să distrugă imediat orice copie descărcată. Măsurile rămân în vigoare până la o audiere programată pe 14 februarie. DOGE și sistemul de plăți al Trezoreriei Elon Musk, desemnat de administrația Trump la conducerea DOGE, a preluat recent controlul asupra acestui sistem critic, responsabil de distribuirea fondurilor federale. Această schimbare a fost puternic criticată de aleșii democrați, care o consideră „extrem de periculoasă”. Musk a justificat această acțiune susținând că doar prin monitorizarea strictă a fluxurilor financiare se poate combate frauda și risipa banilor publici. „Singura modalitate de a opri frauda este de a putea urmări tranzacțiile și de a bloca cele suspecte pentru verificare", a declarat miliardarul pe rețeaua sa de socializare X. Fondurile administrate de sistemul de plăți al Trezoreriei Sistemul de plăți al Biroului de Servicii Fiscale gestionează anual aproximativ șase trilioane de dolari. Printre acestea se numără fondurile destinate pensiilor de stat programul Medicare pentru asigurări de sănătate și salariile angajaților federali. O „amenințare internă” fără precedent Conform site-ului Wired, Musk a plasat persoane tinere din echipa DOGE în poziții guvernamentale cheie, oferindu-le un acces fără precedent la sistemul de plăți. De obicei, aceste funcții sunt ocupate de înalți funcționari apolitici, ceea ce ridică semne de întrebare asupra transparenței și siguranței financiare. Procurori din 19 state americane au contestat această preluare în instanță, susținând că administrația Trump a încălcat legea prin acordarea accesului echipei DOGE la date sensibile. Aceștia au avertizat că statele respective ar suferi „prejudicii ireparabile” fără o intervenție judecătorească. O notă internă a Trezoreriei SUA, citată de presa americană, descrie această situație drept „cea mai mare amenințare internă” cu care s-a confruntat vreodată biroul serviciului fiscal.

Trump, discuții cu Zelenski și Putin (sursa: Facebook/The White House)
Internațional

Trump, discuții cu Zelenski și Putin

Trump, discuții cu Zelenski și Putin. Președintele american Donald Trump a anunțat vineri că intenționează să se întâlnească săptămâna viitoare la Casa Albă cu omologul său ucrainean, Volodimir Zelenski, și să poarte o discuție telefonică cu președintele rus, Vladimir Putin. Scopul acestor întâlniri este găsirea unei soluții pentru încheierea conflictului din Ucraina. Trump, discuții cu Zelenski și Putin În cadrul conferinței de presă susținute în Biroul Oval, unde s-a întâlnit cu premierul japonez Shigeru Ishiba, Donald Trump a declarat: Citește și: EXCLUSIV Călin Georgescu are acces, prin intermediul unui ofițer, la documente secrete ale Internelor (părți din planurile de operaționalizare, înzestrare și cercetare-dezvoltare) „Probabil mă voi întâlni cu președintele Zelenski săptămâna viitoare și de asemenea voi vorbi cu președintele Putin. Aș dori ca acest război să se încheie.” Plan secret pentru pace? Atât Trump, cât și Keith Kellogg, trimisul său special pentru Ucraina și Rusia, au precizat că lucrează la un plan pentru încheierea conflictului, însă nu au oferit detalii despre conținutul acestuia. Trump a afirmat de mai multe ori că dorește să discute cu Vladimir Putin și Volodimir Zelenski pentru a pune rapid capăt războiului. Totuși, până în prezent, nu a prezentat o propunere concretă și a avut declarații contradictorii privind poziția sa față de acest conflict. Mesajele contradictorii ale lui Trump privind războiul Luna trecută, Trump a amenințat Rusia cu noi sancțiuni și taxe vamale dacă nu acceptă un acord de pace cu Ucraina. Însă, la doar o zi după, l-a criticat pe Zelenski pentru că a ales să lupte împotriva Rusiei, în loc să încheie un acord cu Moscova. Rusia așteaptă clarificări din partea SUA Ministerul rus de Externe a transmis că Statele Unite trebuie să-și definească mai clar politica privind încheierea conflictului. „După această clarificare, Moscova își va putea fundamenta propria poziție în funcție de acțiunile specifice ale Washingtonului”, a declarat Maria Zaharova, purtătoarea de cuvânt a diplomației ruse.

Elon Musk va revizui bugetului Pentagonului (sursa: X/President Donald J. Trump)
Internațional

Elon Musk va revizui bugetului Pentagonului

Elon Musk va revizui bugetului Pentagonului. Donald Trump a declarat că i-a cerut lui Elon Musk să analizeze și să optimizeze bugetul Pentagonului. Această măsură face parte dintr-o inițiativă extraguvernamentală menită să reducă semnificativ cheltuielile publice federale. Elon Musk va revizui bugetului Pentagonului Statele Unite alocă cele mai mari fonduri din lume pentru apărare, iar creșterea anuală a bugetului Pentagonului este susținută deopotrivă de democrați și republicani. Citește și: EXCLUSIV Călin Georgescu are acces, prin intermediul unui ofițer, la documente secrete ale Internelor (părți din planurile de operaționalizare, înzestrare și cercetare-dezvoltare) Acest sprijin vine în contextul unui puternic atașament al populației americane față de forțele armate. „I-am cerut să se uite la educație, la Pentagon, adică la armată”, a declarat Donald Trump într-o conferință de presă organizată la Casa Albă. Controverse iscate de echipa lui Musk Fostul lider de la Casa Albă a afirmat că Elon Musk beneficiază de „un grup de oameni foarte calificați” care „știu ce fac” și că „totul este fertil” pentru eforturile multimiliardarului. Cu toate acestea, Departamentul de Eficiență Guvernamentală (DOGE), condus de Musk, a fost recent afectat de demisia unui tânăr angajat, în urma unor controverse legate de mesaje rasiste publicate pe platforma X. Limitele puterii lui Elon Musk Întrebat despre limitele influenței lui Musk asupra bugetului federal, Donald Trump a menționat că acestea ar putea viza „domeniile de foarte înaltă securitate”. Totuși, implicarea directă a miliardarului în astfel de inițiative ridică semne de întrebare și generează reacții aprinse. Democrații și justiția împotriva lui Musk Activitățile lui Elon Musk provoacă furia democraților și au dus la multiple acțiuni în justiție. Cel mai bogat om din lume, patronul Tesla și SpaceX, este acuzat că acționează în afara cadrului legal, fără a respecta regulile privind protecția datelor publice. Relația sa de afaceri cu Pentagonul nu este o noutate, având în vedere numeroasele contracte pe care le-a semnat cu guvernul federal.

Biden, acces interzis la informații clasificate (sursa: Facebook/The Biden White House Archived)
Internațional

Biden, acces interzis la informații clasificate

Biden, acces interzis la informații clasificate. Președintele american Donald Trump a anunțat vineri că îi va revoca accesul predecesorului său, Joe Biden, la informațiile clasificate. Această decizie pune capăt unei practici prin care foștii președinți sunt ținuți la curent cu date sensibile de securitate națională. Biden, acces interzis la informații clasificate Trump a făcut anunțul pe rețeaua sa socială, Truth Social, unde a scris: Citește și: EXCLUSIV Călin Georgescu are acces, prin intermediul unui ofițer, la documente secrete ale Internelor (părți din planurile de operaționalizare, înzestrare și cercetare-dezvoltare) „Nu este nevoie ca Joe Biden să continue să aibă acces la informații clasificate” și a adăugat un mesaj tăios: „JOE, ești concediat”. Republicanul a precizat că revocarea este imediată, iar raportările zilnice ale agențiilor de informații către Biden vor fi întrerupte. Decizia, un răspuns la acțiunea din 2021 Trump a motivat această măsură printr-un precedent stabilit de Biden în 2021, când președintele democrat i-a interzis lui Trump accesul la informații clasificate. La acea vreme, Biden a invocat „comportamentul inconsecvent” al fostului lider republican în legătură cu asaltul asupra Capitoliului din 6 ianuarie 2021. Trump, acuzat anterior de compromiterea securității Ironia situației este că Trump însuși a fost acuzat de păstrarea ilegală a unor documente confidențiale după încheierea mandatului său, inclusiv planuri militare și informații despre arme nucleare. Deși ar fi trebuit să le predea Arhivelor Naționale, cazul a fost clasat după victoria sa la alegerile prezidențiale din noiembrie.

Sabotaj rusesc în Germania, român implicat (sursa: swp.de)
Internațional

Sabotaj rusesc în Germania, român implicat

Sabotaj rusesc în Germania, român implicat. O investigație publicată de Der Spiegel arată că sabotajul care a afectat sute de mașini în mai multe regiuni din Germania în decembrie 2023 ar fi fost orchestrat de agenți ruși, și nu de activiști pentru climă, așa cum se credea inițial. Scopul acțiunii ar fi fost compromiterea imaginii Partidului Verzilor, o forță politică puternic pro-Ucraina. Printre cei arestați, se află și un român, Sabotaj rusesc în Germania, român implicat Potrivit unor surse din cadrul forțelor de securitate germane, aproximativ 270 de autoturisme au fost sabotate la sfârșitul anului trecut în Berlin, Brandenburg, Bavaria și Baden-Württemberg. Citește și: GALERIE FOTO Nordis a cheltuit 864.000 de lei pe „protocol” la cluburile de fițe NUBA, unde Vicol petrecea alături de Grindeanu Metoda folosită a fost astuparea țevilor de eșapament cu spumă poliuretanică, iar pe vehicule au fost lipite autocolante cu mesajul "Be Greener" („Fii mai verde”) și imagini ale ministrului economiei și lider al Partidului Verzilor, Robert Habeck. Aceste acțiuni au generat inițial indignare în mediul online împotriva Verzilor, fiind interpretate ca un act de vandalism din partea activiștilor de mediu. Potrivit Parchetului din Ulm, cei patru suspecți, cu vârste între 17 și 29 de ani, sunt originari din Germania, Bosnia-Herțegovina, România și Serbia. Aceștia sunt acuzați de „degradare de bunuri în grup organizat”. Suspecții ar fi folosit spumă poliuretanică pentru a astupa țevile de eșapament ale mașinilor. În ciuda acuzațiilor, aceștia au fost eliberați, iar ancheta este în desfășurare. Procurorul din Ulm a refuzat să comenteze o posibilă motivație a acestor fapte. Manipulare orchestrată de la Moscova Investigațiile recente sugerează însă că sabotajul nu a fost un act de activism ecologist radical, ci o operațiune deliberată de dezinformare și manipulare, orchestrată de la Moscova. Scopul acestei acțiuni ar fi fost crearea de tensiuni sociale și erodarea încrederii în Partidul Verzilor, formațiune politică ce susține ferm sprijinul militar pentru Ucraina. Rusia încearcă să influențeze alegerile din Germania Serviciile de informații germane au avertizat de mai mult timp că Rusia ar putea încerca să influențeze alegerile legislative din Germania, programate pentru 23 februarie 2024. Sabotajul mașinilor pare să fie una dintre tacticile folosite pentru a crea instabilitate și a polariza electoratul.

Kremlinul amână negocierile cu Volodimir Zelenski (sursa: X/Piers Morgan)
Internațional

Kremlinul amână negocierile cu Volodimir Zelenski

Kremlinul amână negocierile cu Volodimir Zelenski. Declarațiile președintelui ucrainean Volodimir Zelenski, care s-a arătat deschis negocierilor cu Vladimir Putin, au fost catalogate de Kremlin drept „cuvinte goale”. Kremlinul amână negocierile cu Volodimir Zelenski Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, a declarat că nu există o bază reală pentru aceste afirmații, amintind că Zelenski însuși a interzis prin decret în 2022 orice discuții cu Putin, atâta timp cât acesta rămâne la putere. Citește și: GALERIE FOTO Nordis a cheltuit 864.000 de lei pe „protocol” la cluburile de fițe NUBA, unde Vicol petrecea alături de Grindeanu „Faptul de a fi pregătit trebuie să se bazeze pe ceva. Până în prezent, acestea nu sunt decât niște cuvinte goale”, a spus Peskov. Zelenski: „Negocierea cu Putin este un compromis” Într-un interviu acordat jurnalistului britanic Piers Morgan, Zelenski a declarat că este dispus să negocieze cu Putin dacă aceasta este „singura opțiune” pentru a opri războiul. El a propus un format cu patru participanți, care ar include: Ucraina, Rusia, SUA și Uniunea Europeană Ulterior, Zelenski a clarificat că însăși ideea unei discuții cu Putin reprezintă un compromis dureros pentru Ucraina: „Putin este un asasin și un terorist. A vorbi cu un ucigaș este un compromis pentru Ucraina și pentru întreaga lume civilizată”. Kremlinul despre declarațiile lui Zelenski: „La limita nebuniei” În timpul interviului, Zelenski a sugerat din nou că Ucraina ar trebui să dețină arme nucleare dacă nu va fi primită rapid în NATO. Această afirmație a fost dur criticată de Dmitri Peskov, care a calificat-o drept „la limita nebuniei” și a făcut apel la aliații occidentali ai Kievului să conștientizeze pericolele unei astfel de discuții. Negocieri SUA-Rusia, contacte intensificate În ciuda tensiunilor, Peskov a confirmat că între SUA și Rusia au loc contacte pe teme specifice și că acestea s-au intensificat recent. Nu au fost oferite detalii despre subiectele discutate, însă se speculează că ar putea fi vorba despre negocieri indirecte privind conflictul din Ucraina. Alegeri în Ucraina Un alt subiect de dispută între Rusia, Ucraina și Occident este organizarea alegerilor prezidențiale în Ucraina. „Alegerile vor avea loc atunci când faza fierbinte a războiului se va încheia și legea marțială nu va mai fi în vigoare”, a explicat Zelenski. Conform Constituției Ucrainei, scrutinul nu poate avea loc în timpul legii marțiale, însă Kremlinul folosește acest aspect pentru a pune la îndoială legitimitatea lui Zelenski, al cărui mandat a expirat în mai 2024. Putin a sugerat recent că Zelenski nu mai are autoritatea de a semna un acord de pace, deoarece nu și-a reînnoit mandatul prin alegeri. În acest context, Keith Kellogg, reprezentantul special al Casei Albe pentru Ucraina, a îndemnat Kievul să organizeze alegeri cât mai curând posibil, pentru a reafirma caracterul democratic al țării. Pierderile din război, cifrele raportate de Zelenski În același interviu, Zelenski a dezvăluit un bilanț al pierderilor suferite de armata ucraineană. Potrivit acestuia au fost 45.100 soldați ucraineni uciși și 390.000 răniți În ceea ce privește pierderile rusești, președintele ucrainean a estimat: 350.000 de morți și până la 700.000 de răniți

Franța și Germania, opoziție la Trump (sursa: X/Außenministerin Annalena Baerbock)
Internațional

Franța și Germania, opoziție la Trump

Franța și Germania, opoziție la Trump. Declarațiile fostului președinte american Donald Trump privind preluarea controlului asupra Fâșiei Gaza și relocarea palestinienilor au stârnit reacții dure din partea Germaniei și Franței. Oficialii europeni au avertizat că un astfel de plan încalcă dreptul internațional și ar destabiliza întreaga regiune. Franța și Germania, opoziție la Trump Ministrul german de externe, Annalena Baerbock, citată de WELT, a condamnat ferm ideea unei expulzări forțate a palestinienilor din Gaza, susținând că acest lucru ar fi inacceptabil și contrar dreptului internațional. Citește și: Cum explică Ciolacu succesul lui Călin Georgescu: „Dacă Georgescu violează o găină, va zice toată lumea că găina trebuia violată” „Aceasta ar duce la o nouă suferință și o nouă ură. Nu trebuie să existe o soluție impusă peste capetele palestinienilor”, a declarat Baerbock. Declarațiile sale vin ca reacție la propunerea lui Trump, care a sugerat mutarea palestinienilor în afara teritoriului Gaza, după o întâlnire cu Benjamin Netanyahu la Casa Albă. Și președintele german, Frank-Walter Steinmeier, și-a exprimat scepticismul față de planurile lui Trump, subliniind necesitatea unei soluții sustenabile pentru întreaga regiune. „Aud doar îngrijorări aici, în regiune. Avem nevoie de o abordare complet nouă”, a declarat Steinmeier în timpul unei întrevederi cu regele Iordaniei, Abdullah al II-lea, la Amman. Franța: „Planul lui Trump este periculos” Franța a reacționat, de asemenea, critic la ideea strămutării palestinienilor, prin vocea purtătoarei de cuvânt a guvernului, Sophie Primas. „Declarațiile lui Donald Trump privind ocuparea Fâșiei Gaza și relocarea palestinienilor sunt periculoase pentru stabilitate și pentru procesul de pace”, a transmis oficialul francez, citată de Le Figaro. Ea a reiterat poziția oficială a Franței: fără strămutări forțate de populații, un armistițiu temporar care să conducă la un proces de pace și o soluție bazată pe coexistența a două state – Israel și Palestina „Viitorul Gaza trebuie să fie parte dintr-un stat palestinian” Ministerul Afacerilor Externe al Franței a respins ideea ca o țară terță să preia controlul asupra Fâșiei Gaza, subliniind că soluția trebuie să se încadreze în formarea unui viitor stat palestinian, sub egida Autorității Palestiniene. „Orice deplasare forțată a populației palestiniene din Gaza ar fi o încălcare gravă a dreptului internațional și un obstacol major în calea soluției cu două state”, a precizat Ministerul francez de Externe. De asemenea, Parisul a avertizat că o astfel de măsură ar fi un factor de destabilizare pentru partenerii regionali Egipt și Iordania, unde Trump a sugerat că ar putea fi relocată populația din Gaza.

SUA preia controlul în Fâșia Gaza (sursa: Facebook/Benjamin Netanyahu)
Internațional

SUA preia controlul în Fâșia Gaza

SUA preia controlul în Fâșia Gaza. Secretarul de stat american Marco Rubio a declarat miercuri că SUA sunt pregătite să reconstruiască Fâșia Gaza, la scurt timp după ce fostul președinte Donald Trump a sugerat ca Statele Unite să preia controlul enclavei palestiniene, dar fără locuitorii săi palestinieni. Această propunere a generat controverse internaționale, în condițiile în care ar putea pune capăt conceptului de stat palestinian. SUA preia controlul în Fâșia Gaza Flancat de premierul israelian Benjamin Netanyahu, Donald Trump a declarat marți că viziunea sa pentru Gaza este transformarea enclavei într-o destinație de lux, similară Rivierei franceze. Citește și: Cum explică Ciolacu succesul lui Călin Georgescu: „Dacă Georgescu violează o găină, va zice toată lumea că găina trebuia violată” Planul său include relocarea definitivă a palestinienilor care trăiesc în această zonă, o mișcare ce ar schimba fundamental geopolitica regiunii. Palestinienii și dreptul la un stat propriu Fâșia Gaza este revendicată de palestinieni ca parte a unui viitor stat palestinian, alături de Cisiordania și Ierusalimul de Est. Strămutarea celor două milioane de locuitori ar pune sub semnul întrebării soluția cu două state, susținută de SUA timp de decenii. Întrebat despre acest aspect, Donald Trump a evitat să-și exprime sprijinul pentru soluția cu două state, reafirmând că palestinienii din Gaza ar trebui să fie relocați în alte țări. Arabia Saudită și Australia se opun Până în prezent, doar două guverne și-au exprimat o poziție clară față de propunerea lui Trump, în afară de Israel. Arabia Saudită și Australia s-au pronunțat împotrivă, criticând planul ca fiind nerealist și destabilizator. Israelul nu a oferit un răspuns oficial, dar premierul Netanyahu a fost prezent în timpul declarațiilor lui Trump la Casa Albă.

Suedia, atac soldat cu 11 morți (sursa: X/@elly_bar)
Internațional

Suedia, atac soldat cu 11 morți

Suedia, atac soldat cu 11 morți. Un atac armat devastator la un centru de educație pentru adulți din Orebro, Suedia, a dus la moartea a 11 persoane, inclusiv atacatorul, conform informațiilor oferite de poliție miercuri. Autoritățile suedeze au exclus orice motivație ideologică, confirmând că atacatorul a acționat singur. Suedia, atac soldat cu 11 morți Printre cei 11 morți, s-a numărat și atacatorul. Citește și: Panică în Franța după manipularea pro-Georgescu: un raport al serviciului împotriva ingerințelor digitale străine arată că rețeta poate fi extinsă Potrivit BBC, acesta și-a pus capăt zilelor cu propria armă după atac. Poliția nu a dezvăluit încă motivul exact al atacului, dar a avertizat asupra dezinformării de pe rețelele sociale legate de acest incident. Bilanțul final necunoscut Autoritățile regionale au confirmat că șase persoane au fost spitalizate cu răni cauzate de gloanțe, dar poliția nu a oferit încă detalii despre numărul exact al răniților și starea acestora. Martorii au descris scene de coșmar "Era sânge peste tot, oamenii erau panicați și plângeau, părinții erau îngrijorați (...) Era haos.", a declarat o elevă de 16 ani. „O Zi Dureroasă” Prim-ministrul Ulf Kristersson a declarat că este vorba despre cel mai grav atac armat în masă din istoria Suediei, numind-o „o zi dureroasă”. De asemenea, regele Carl al XVI-lea Gustav a transmis condoleanțe familiilor victimelor. Suedia, confruntată cu o creștere a violenței Deși atacurile în școli sunt rare, Suedia se confruntă cu o creștere alarmantă a violenței armate, fiind țara cu cea mai mare rată a criminalității cu arme pe cap de locuitor din UE. Violențele sunt în mare parte atribuite criminalității organizate și războaielor dintre bandele de infractori. Între 2010 și 2022, doar 10 persoane au fost ucise în șapte incidente violente în școlile suedeze, conform Consiliului Național pentru Prevenirea Criminalității din Suedia.

Trump vrea premiul Nobel pentru pace (sursa: Facebook/The White House)
Internațional

Trump vrea premiul Nobel pentru pace

Trump vrea premiul Nobel pentru pace. Fostul președinte al SUA, Donald Trump, a declarat marți că, deși consideră că ar merita Premiul Nobel pentru Pace, nu crede că i se va acorda vreodată această distincție. Trump vrea premiul Nobel pentru pace Declarația a fost făcută în Biroul Oval, înainte de întâlnirea sa cu premierul israelian Benjamin Netanyahu. Citește și: Panică în Franța după manipularea pro-Georgescu: un raport al serviciului împotriva ingerințelor digitale străine arată că rețeta poate fi extinsă În 2021, parlamentarul norvegian Christian Tybring-Gjedde l-a propus pe Donald Trump pentru Premiul Nobel pentru Pace, datorită rolului său în negocierile Acordurilor Avraam. Aceste acorduri au facilitat normalizarea relațiilor dintre Emiratele Arabe Unite și Israel, un pas considerat istoric în diplomația Orientului Mijlociu. Cine a câștigat Premiul Nobel în 2021? În acel an, Premiul Nobel pentru Pace a fost acordat jurnaliștilor Maria Ressa (Filipine) și Dmitri Muratov (Rusia). Premiul a fost decernat în semn de recunoaștere pentru lupta lor pentru libertatea presei în fața regimurilor autoritare.

Tribunal special UE pentru agresiunea Rusiei (sursa: Facebook/European Commission)
Internațional

Tribunal special UE pentru agresiunea Rusiei

Tribunal special UE pentru agresiunea Rusiei. Ucraina, Comisia Europeană și Consiliul Europei au anunțat marți progrese substanțiale în negocierile pentru înființarea unui tribunal special care să judece delictul de agresiune al Rusiei. Acest pas decisiv vine după acordul asupra Statutului Schuman, care va reglementa funcționarea instanței. Tribunal special UE pentru agresiunea Rusiei Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a subliniat că Rusia a comis una dintre cele mai grave încălcări ale dreptului internațional, trecând granițele Ucrainei cu tancurile sale și încălcând Carta ONU. Citește și: Panică în Franța după manipularea pro-Georgescu: un raport al serviciului împotriva ingerințelor digitale străine arată că rețeta poate fi extinsă "Acum se va face dreptate. Am pus bazele juridice pentru un Tribunal Special." Pas esențial pentru justiția internațională Înaltul Reprezentant al UE pentru Afaceri Externe, Kaja Kallas, a explicat că acest tribunal este esențial pentru tragerea la răspundere a Rusiei, întrucât fără judecarea delictului de agresiune, nu ar exista nici crime de război investigate de Curtea Penală Internațională. "Avem o distincție clară între crimele de război și delictele de agresiune", a declarat aceasta. Aprobarea rapidă a Statutului Schuman Comisarul european pentru democrație, justiție și statul de drept, Michael McGrath, a dat asigurări că nu există obstacole insurmontabile pentru adoptarea Statutului Schuman. Acesta ar putea fi aprobat într-un timp foarte scurt, având în vedere ritmul negocierilor. „Așteptarea nu este o opțiune” Secretarul general al Consiliului Europei, Alain Berset, a transmis un mesaj clar celor 37 de țări care negociază tribunalul special, subliniind urgența situației: "Așteptarea nu este o opțiune. Trebuie să acționăm cât mai repede posibil." Ucraina: „Nu vom face compromisuri în materie de justiție” Ministrul adjunct al Justiției din Ucraina, Irina Mudra, a avertizat că lipsa unui tribunal ar crea un precedent periculos, încurajând alte regimuri autoritare să recurgă la violență fără consecințe. "Dacă nu reușim să înființăm acest tribunal, vom transmite mesajul: 'Faceți ce vreți, când vreți, bombardați spitale, ucideți prizonieri de război, redesenați frontiere!'"

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră