joi 23 aprilie
Login Contact
DeFapt.ro

Categorie: Internațional

5834 articole
Internațional

Rusia pregătește acțiuni militare în Europa, avertizează serviciile de informații ucrainene

Operațiuni militare ruse pregătite pentru Europa. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a avertizat duminică asupra pregătirii unor noi acțiuni militare ale Rusiei pe teritoriul european. Declarația a fost făcută într-un mesaj postat pe Telegram, fără a oferi detalii concrete despre planurile Moscovei. Operațiuni militare ruse pregătite pentru Europa Zelenski a precizat că a fost informat despre situație de șeful serviciului de informații militare al armatei ucrainene, Kirilo Budanov. Citește și: Viitorul ministru al Sănătății, responsabil de ratarea PNRR pe spitale și autorul atacurilor la Nicușor Dan, pe care l-a acuzat că a blocat un spital de oncologie Liderul ucrainean acuză conducerea rusă de un „regres intelectual” și de escaladarea intenționată a conflictului. Kievul promite transparență față de aliați Președintele Ucrainei a transmis că va informa partenerii internaționali cu privire la dovezile colectate de serviciile secrete. Zelenski a subliniat importanța colaborării strânse în fața unei posibile amenințări extinse. Decizii comune de apărare cu UE și Marea Britanie În același mesaj, Zelenski a declarat că pregătește decizii comune de apărare alături de Uniunea Europeană și Regatul Unit. Inițiativa vine în contextul tensiunilor tot mai mari privind securitatea continentală.

Operațiuni militare ruse pregătite pentru Europa (sursa: Facebook/Volodimir Zelenski)
Conflictul din Orient scumpește prețul țițeiului (sursa: Pexels/Ricardo José)
Internațional

Prețul țițeiului a început să crească după loviturile SUA în Iran. E posibilă o scumpire cu 50%

Conflictul din Orient scumpește prețul țițeiului. Prețurile țițeiului au crescut luni la cele mai ridicate valori din ianuarie, pe fondul escaladării conflictului din Orientul Mijlociu. Tensiunile din regiune alimentează temerile privind întreruperea aprovizionării globale cu petrol. Conflictul din Orient scumpește prețul țițeiului La bursa ICE Futures din Londra, barilul de petrol Brent a urcat cu aproape 2%, ajungând la 78,53 dolari la ora 5:03 GMT, după ce atinsese anterior 81,40 dolari — cel mai ridicat nivel din ultimele cinci luni. Citește și: Viitorul ministru al Sănătății, responsabil de ratarea PNRR pe spitale și autorul atacurilor la Nicușor Dan, pe care l-a acuzat că a blocat un spital de oncologie În același timp, pe piața Nymex din New York, barilul de „light sweet crude” s-a apreciat cu 2,04%, ajungând la 75,35 dolari, după un vârf de 78,40 dolari. Atacuri americane asupra instalațiilor nucleare iraniene Escaladarea a fost provocată de lansarea operațiunii „Ciocanul de la Miezul Nopții”, prin care SUA au atacat instalațiile de îmbogățire a uraniului din Iran. Au fost utilizate 14 bombe anti-buncăr GBU-57 și zeci de rachete Tomahawk, iar atacurile au implicat peste 125 de avioane militare. Atacurile au vizat amplasamentele de la Fordo, Natanz și Isfahan, provocând distrugeri vizibile din satelit. Pericolul închiderii strâmtorii Ormuz Iran, al treilea producător OPEC, ar putea reacționa prin închiderea strâmtorii Ormuz, punct strategic prin care trece circa 20% din transportul global de petrol. Presa iraniană anunță că Parlamentul a aprobat deja această măsură, deși în trecut autoritățile de la Teheran nu și-au pus în aplicare amenințările. Prețul petrolului ar putea urca la 120 dolari Analiștii avertizează că actuala criză geopolitică ar putea duce la o creștere rapidă a cotației petrolului Brent spre 100 sau chiar 120 dolari barilul. Goldman Sachs estimează că o închidere a strâmtorii Ormuz timp de o lună ar putea împinge prețul Brent la 110 dolari. Impact asupra aurului și dolarului În paralel, investitorii s-au orientat spre dolar, ceea ce a dus la o scădere de 0,2% a cotației aurului, până la 3.362,29 dolari uncia. Aprecierea monedei americane face aurul mai scump pentru deținătorii altor valute, afectând cererea pe termen scurt.

SUA cer Chinei presiuni asupra Iranului (sursa: Fox News)
Internațional

SUA cer Chinei să convingă Iranul să nu închidă strâmtoarea Ormuz

SUA cer Chinei presiuni asupra Iranului. Secretarul de stat american Marco Rubio a transmis duminică un avertisment ferm către Iran, în contextul tensiunilor generate de atacul aerian al SUA asupra instalațiilor nucleare iraniene. Rubio a cerut Chinei să intervină diplomatic, avertizând că închiderea strâmtorii Ormuz ar reprezenta o „greșeală teribilă” cu consecințe economice grave pentru Iran și restul lumii. SUA cer Chinei presiuni asupra Iranului Presa iraniană a anunțat că parlamentul de la Teheran a aprobat închiderea strâmtorii Ormuz ca măsură de represalii, în urma atacului american. Citește și: Viitorul ministru al Sănătății, responsabil de ratarea PNRR pe spitale și autorul atacurilor la Nicușor Dan, pe care l-a acuzat că a blocat un spital de oncologie Totuși, decizia finală aparține Consiliului Suprem de Securitate Națională al Iranului. Rubio a declarat, într-o intervenție la Fox News, că guvernul chinez ar trebui să exercite presiuni asupra Iranului pentru a nu închide strâmtoarea, amintind că Beijingul este dependent de petrolul care tranzitează Ormuz. „Dacă iranienii fac asta, va fi sinucidere economică pentru ei. Economiile altor țări ar suferi mai mult decât a noastră”, a subliniat Rubio. O decizie care ar putea escalada conflictul Blocarea strâmtorii Ormuz ar însemna o escaladare masivă, avertizează oficialul american. SUA și alte țări ar putea răspunde ferm unei astfel de mișcări, cu riscul declanșării unei crize energetice globale. 20% din petrolul mondial trece prin Ormuz Strâmtoarea Ormuz este una dintre cele mai strategice rute maritime din lume, prin care circa 20% din petrolul exportat la nivel global ajunge la consumatori. O eventuală blocare ar duce la creșterea accelerată a prețurilor la petrol și la destabilizarea piețelor internaționale. Iranul ezită, dar presiunea crește De la începutul campaniei de bombardamente lansate de Israel vineri, Iranul a evitat să lovească interese economice americane, de teama unui răspuns militar. Totuși, atacul SUA asupra instalațiilor de la Fordow, Natanz și Isfahan schimbă ecuația. Teheranul ia acum serios în calcul blocarea traficului petrolierelor.

Operațiunea SUA în Iran, tactici diversioniste (sursa: Facebook/U.S. Department of Defense)
Internațional

Bombardarea siturilor nucleare iraniene - operațiune cu multe diversiuni, plan elaborat luni de zile

Operațiunea SUA în Iran, tactici diversioniste. Statele Unite au lansat, în noaptea de sâmbătă spre duminică, cea mai amplă operațiune aeriană cu bombardiere B-2 din istoria sa militară. Denumită „Midnight Hammer”, misiunea a vizat trei instalații nucleare iraniene – Fordow, Natanz și Isfahan – și a fost pregătită în secret timp de luni de zile, potrivit declarațiilor oficiale ale Pentagonului. Raidul a implicat peste 125 de aeronave Operațiunea a mobilizat 7 bombardiere invizibile B-2 Spirit, avioane de realimentare, recunoaștere și vânătoare, submarine care au lansat rachete Tomahawk. Citește și: Penalul Neacșu, beneficiarul unei sinecuri de 21.000 lei/lună, pus de PSD nr. 2 în guvernul Bolojan În total, au fost lansate aproximativ 70 de rachete și bombe ghidate, inclusiv 14 bombe anti-buncăr GBU-57 asupra țintelor subterane. Țintele principale: Fordow, Natanz și Isfahan Bombe penetrante GBU-57 au lovit instalațiile de la Fordow și Natanz, centre-cheie în programul nuclear iranian. Instalația de la Isfahan a fost atacată cu rachete Tomahawk lansate de pe submarine americane, începând cu ora 21:00 GMT. Operațiunea SUA în Iran, tactici diversioniste Pentru a păcăli apărarea iraniană o parte din avioane a zburat spre Pacific, către Guam. Restul au păstrat comunicațiile la minimum, zburând spre Iran pe o rută ocolitoare. Avioanele F-22 și F-35 au deschis culoarul de atac, detectând amenințări aeriene. Au fost lansate momeli pentru a deruta sistemele radar iraniene. Uzina subterană de la Fordow Instalația de la Fordow, amplasată la circa 80 de metri sub un munte, este cea mai bine protejată facilitate nucleară a Iranului. Primele bombe au fost lansate la 22:40 GMT, iar ultima țintă a fost lovită la 23:05 GMT. Avioanele americane, nevătămate Potrivit generalului Dan Caine, nicio aeronavă americană nu a fost doborâtă, iar sistemele de apărare iraniene nu au reacționat, semn că atacul a fost complet neașteptat și neidentificat. Președintele american Donald Trump a asistat la desfășurarea operațiunii de la Casa Albă, după o zi petrecută la terenul său de golf. El a autorizat personal atacul, descris de secretarul Apărării Pete Hegseth drept „curajos și strălucit”. Obiectivul: neutralizarea amenințării nucleare Secretarul american al Apărării a precizat că misiunea a avut un caracter chirurgical, fără victime civile sau militare. Scopul a fost neutralizarea infrastructurii nucleare, nu înlăturarea conducerii de la Teheran. Trump: „Iranul trebuie să aleagă pacea” Într-un mesaj către națiune, președintele Trump a transmis un avertisment clar Iranului: „Alegeți între pace și o tragedie mai mare decât ceea ce ați văzut în ultimele opt zile.” El a afirmat că instalațiile nucleare iraniene au fost complet distruse, însă evaluările oficiale ale armatei israeliene privind amploarea pagubelor sunt încă în curs. Implicarea Israelului și limitările sale tehnice Atacurile americane au completat campania israeliană începută vinerea trecută. Surse militare susțin că armata israeliană nu deținea bombe suficient de puternice pentru a lovi instalațiile adânc îngropate precum Fordow, motiv pentru care a fost necesară intervenția SUA.

NATO, 5% din PIB, exceptând Spania (sursa: Facebook/NATO)
Internațional

Cheltuieli pentru apărare de 5% din PIB până în 2035, au convenit statele NATO. Spania face excepție

NATO, 5% din PIB, exceptând Spania. Statele membre ale NATO, reunite începând de marți la Haga, au ajuns duminică la un acord privind creșterea treptată a cheltuielilor pentru apărare, cu obiectivul de a atinge 5% din PIB până în anul 2035. Această decizie vine după ce Spania a obținut o excepție de la noul prag bugetar. NATO, 5% din PIB, exceptând Spania Premierul spaniol Pedro Sánchez a anunțat că țara sa nu va depăși 2,1% din PIB pentru cheltuieli de apărare, respingând propunerea NATO ca fiind „irațională și contraproductivă”. Citește și: Penalul Neacșu, beneficiarul unei sinecuri de 21.000 lei/lună, pus de PSD nr. 2 în guvernul Bolojan El a subliniat că un prag de 5% ar afecta grav sistemul social și prestațiile publice din Spania. „Nu este vorba doar de bani, ci de echilibru între securitate și protecția socială”, a declarat Sánchez. Formula agreată Acordul final prevede o împărțire a cheltuielilor astfel: 3,5% din PIB pentru apărare strict militară 1,5% din PIB pentru securitate în sens extins, incluzând infrastructura, apărarea cibernetică și alte domenii conexe. Această formulă a fost propusă de secretarul general al NATO, Mark Rutte, care și-a exprimat dorința ca toate statele membre să adopte planuri anuale clare de creștere progresivă a bugetelor. Doar 9 state NATO ating în prezent pragul de 2% În ciuda acordului din 2014 privind atingerea a 2% din PIB pentru apărare în termen de 10 ani, doar 9 dintre cele 32 de state membre NATO respectă în prezent acest angajament. În acest context, noul obiectiv de 5% reprezintă o provocare majoră pentru Alianță. Rutte: „Nu se poate spune că nu sunt bani” Mark Rutte a făcut apel la liderii statelor membre să își asume responsabilitatea politică și să explice populației necesitatea acestor investiții. El a subliniat că societățile occidentale sunt suficient de bogate pentru a susține acest efort financiar. „Dacă nu acționăm acum, în următorii trei-patru ani vom fi bine, dar apoi vom fi cu adevărat amenințați”, a avertizat Rutte. Summitul de la Haga va oficializa noile angajamente Acordul urmează să fie semnat în cadrul summitului NATO de la Haga. Obiectivul este ca fiecare stat membru să prezinte planuri anuale de creștere a bugetului pentru apărare, pentru a asigura atingerea treptată a noului prag de 5% din PIB.

Moscova condamnă atacurile SUA asupra Iranului (sursa: X/MFA Russia)
Internațional

Prima reacție oficială a Moscovei după loviturile SUA asupra Iranului: un comunicat al MAE

Moscova condamnă atacurile SUA asupra Iranului. Rusia a reacționat dur duminică după atacurile aeriene lansate de Statele Unite asupra instalațiilor nucleare ale Iranului, calificând acțiunea drept o încălcare flagrantă a dreptului internațional. Ministerul rus de Externe a emis un comunicat oficial în care condamnă ferm aceste bombardamente. Moscova condamnă atacurile SUA asupra Iranului „Decizia iresponsabilă de a lansa atacuri cu rachete și bombe pe teritoriul unui stat suveran, indiferent de argumentele invocate, încalcă în mod flagrant dreptul internațional”, a transmis diplomația rusă. Citește și: Penalul Neacșu, beneficiarul unei sinecuri de 21.000 lei/lună, pus de PSD nr. 2 în guvernul Bolojan Ministerul rus de Externe a făcut apel la calm și la revenirea la calea dialogului diplomatic: „Facem apel la încetarea agresiunii și la eforturi sporite pentru a crea condiții favorabile unei soluționări politice și diplomatice.” Ministrul iranian de Externe, așteptat la Moscova În urma atacurilor americane, Iranul își intensifică contactele diplomatice. Șeful diplomației iraniene, Abbas Araghchi, a anunțat că va efectua o vizită oficială la Moscova. „Voi merge la Moscova în această după-amiază și voi purta discuții serioase cu președintele rus mâine”, a declarat Abbas Araghchi, prezent la Istanbul în cadrul unei reuniuni a Organizației Cooperării Islamice (OCI).

Atacul din Iran, pagubele reale, necunoscute (sursa: Facebook/U.S. Department of Defense)
Internațional

Siturile nucleare iraniene au fost lovite cu 14 bombe anti-buncăr, dar nu sunt cunoscute pagubele

Atacul din Iran, pagubele reale, necunoscute. Secretarul american al Apărării, Pete Hegseth, a declarat că raidul aerian desfășurat în noaptea de sâmbătă spre duminică asupra instalațiilor nucleare iraniene a reprezentat un „succes incredibil și copleșitor”. Potrivit acestuia, operațiunea a distrus ambițiile nucleare ale Iranului. Totuși nu se știe clar ce pagube a provocat acest atac. „Operațiunea Miezul Nopții” Comandantul-șef al armatei americane, generalul Dan Caine, a oferit detalii despre amploarea operațiunii, denumită „Operațiunea Miezul Nopții”: Citește și: Penalul Neacșu, beneficiarul unei sinecuri de 21.000 lei/lună, pus de PSD nr. 2 în guvernul Bolojan 14 bombe anti-buncăr GBU-57 utilizate; zeci de rachete de croazieră Tomahawk lansate; implicarea a peste 125 de avioane militare. „Ambițiile nucleare ale Iranului au fost distruse” La aceeași conferință de presă, Pete Hegseth a subliniat că operațiunea planificată de președintele Donald Trump a fost „curajoasă și strălucită”, demonstrând revenirea capacității de descurajare a Statelor Unite. „Când acest președinte vorbește, lumea ar trebui să asculte”, a adăugat Hegseth. Trump: Instalațiile de la Natanz, Isfahan și Fordow, distruse Președintele Donald Trump a afirmat că atacurile au distrus principalele centre de îmbogățire a uraniului din Iran: Natanz, Isfahan și Fordow. Acestea reprezentau puncte-cheie în programul nuclear iranian. Atacul din Iran, pagubele reale, necunoscute În ciuda declarațiilor SUA, armata israeliană a transmis că evaluările privind pagubele produse sunt încă în curs, în special în cazul complexului subteran de la Fordow. Această uzină, aflată la aproximativ 80 de metri sub un munte, poate fi lovită doar cu bombe GBU-57, armă exclusiv americană lansabilă de bombardierele B-2. În prezent, nu este clar dacă Iranul a apucat să retragă uraniul îmbogățit din instalația de la Fordow înainte de atac.

Atacul din Iran, criticile republicanilor americani (sursa: Facebook/Senator Chuck Schumer)
Internațional

Democrații, dar și câțiva republicani, critică dur decizia lui Trump de a lovi Iranul

Atacul din Iran, criticile republicanilor americani. Mai mulți lideri importanți ai Partidului Democrat din Statele Unite au condamnat decizia președintelui Donald Trump de a ordona atacuri asupra instalațiilor nucleare din Iran. Aceștia pun sub semnul întrebării atât legalitatea acțiunii, cât și lipsa unei strategii clare. De asemenea, au existat și critici din partea republicanilor privind atacul. Atacul din Iran, criticile republicanilor americani Deși colegii republicani ai președintelui și-au exprimat susținerea față de acțiunea militară, au existat și voci critice. Citește și: Penalul Neacșu, beneficiarul unei sinecuri de 21.000 lei/lună, pus de PSD nr. 2 în guvernul Bolojan „Deși decizia președintelui Trump s-ar putea dovedi justificată, este greu de conceput o motivație care să fie constituțională”, a declarat pe platforma X reprezentantul Warren Davidson, republican din Ohio, care de obicei este de acord cu Trump. „Aștept cu interes declarațiile lui din această seară.” Reprezentantul Thomas Massie, republican din Kentucky, a comentat la postarea lui Trump în care anunța atacurile: „Aceasta nu este o acțiune constituțională.” „Președintele nu poate decide singur războiul” Chuck Schumer, liderul minorității democrate din Senatul american, a criticat ferm decizia lui Trump, avertizând asupra pericolului unei escaladări militare: „Niciun președinte nu ar trebui să împingă unilateral această națiune într-un război, cu amenințări imprevizibile și fără strategie.” Schumer a subliniat că Donald Trump trebuie să dea explicații Congresului și poporului american, menționând că riscul unui conflict extins și devastator a crescut semnificativ. „Trump a ignorat complet Congresul” Liderul democraților din Camera Reprezentanților, Hakeem Jeffries, a cerut o informare de urgență a Congresului din partea administrației Trump. El l-a acuzat pe fostul președinte că a indus în eroare opinia publică în privința intențiilor reale și a acționat fără autorizația Congresului. De asemenea, a susținut că Trump riscă să implice SUA într-un război dezastruos în Orientul Mijlociu. Jeffries a reluat ideea că „riscul de război a crescut acum dramatic”. Propunere legislativă pentru limitarea puterilor prezidențiale În acest context tensionat, Chuck Schumer a propus un proiect de lege care ar limita posibilitatea președintelui de a iniția operațiuni militare externe fără aprobarea Congresului. Cu toate acestea, inițiativa are șanse reduse de reușită, întrucât republicanii dețin majoritatea în Senat. „Trump a acționat în afara legii” Fosta președintă a Camerei Reprezentanților, Nancy Pelosi, l-a acuzat pe Donald Trump că a încălcat Constituția. Într-un mesaj postat pe rețeaua X, Pelosi a declarat: „În această seară, președintele a ignorat Constituția angajând unilateral armata noastră fără autorizația Congresului.”

Atac coordonat SUA, Israel asupra Iranului (sursa: idf.il)
Internațional

SUA s-au coordonat cu Israel în atacul asupra siturilor nucleare iraniene Fordow, Natanz și Isfahan

Atac coordonat SUA, Israel asupra Iranului. Statele Unite și Israelul au coordonat atacul aerian asupra instalațiilor nucleare iraniene în noaptea de sâmbătă spre duminică, a anunțat armata israeliană. Operațiunea a vizat în special complexul nuclear de la Fordow. Atac coordonat SUA, Israel asupra Iranului „În această dimineață, armata americană a atacat instalații nucleare din Iran. Citește și: Penalul Neacșu, beneficiarul unei sinecuri de 21.000 lei/lună, pus de PSD nr. 2 în guvernul Bolojan Atacul a fost coordonat de Forțele de Apărare ale Israelului (IDF)”, a declarat purtătorul de cuvânt al armatei israeliene, Effie Defrin, într-o conferință de presă. Campania aeriană va continua Israelul intenționează să continue atacurile aeriene începute vinerea trecută, până la realizarea unor obiective clare. Printre acestea se numără: neutralizarea programului nuclear iranian; distrugerea capacităților de rachete balistice; eliminarea amenințării existențiale asupra statului Israel. Trump: Instalațiile de la Natanz, Isfahan și Fordow, distruse Donald Trump a susținut că atacurile au distrus principalele instalații de îmbogățire a uraniului din Iran, inclusiv cele de la Natanz, Isfahan și Fordow. Totuși, oficialii israelieni spun că evaluările privind pagubele sunt încă în desfășurare. Complexul nuclear Fordow, țintă prioritară Instalația de la Fordow este considerată cea mai dificil de distrus, fiind situată la aproximativ 80 de metri sub un munte. Singura armă capabilă să pătrundă în asemenea adâncime este bomba anti-buncăr GBU-57, deținută exclusiv de armata americană și lansabilă doar de bombardierele B-2. Nu este clar, în acest moment, dacă Iranul a reușit să evacueze uraniul îmbogățit din Fordow înainte de atac.

Lukașenko eliberează opozanți, la cererea SUA (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Președintele belarus Lukașenko a eliberat 14 deținuți politici "la cererea lui Trump"

Lukașenko eliberează opozanți, la cererea SUA. Aleksandr Lukașenko, președintele Belarusului, a ordonat sâmbătă eliberarea a 14 deținuți politici, inclusiv a opozantului Serghei Tihanovski. Decizia vine „la cererea președintelui SUA, Donald Trump”, a declarat purtătoarea de cuvânt a președinției belaruse, Natalia Eismont, pentru agenția rusă TASS. Lukașenko eliberează opozanți, la cererea SUA Serghei Tihanovski, în vârstă de 46 de ani, a fost arestat în mai 2020, înaintea alegerilor prezidențiale contestate din Belarus. Citește și: Penalul Neacșu, beneficiarul unei sinecuri de 21.000 lei/lună, pus de PSD nr. 2 în guvernul Bolojan Acesta fusese condamnat la peste 18 ani de închisoare pentru rolul său în organizarea mișcărilor de protest împotriva regimului Lukașenko. Eliberarea sa a fost confirmată de ONG-ul Viasna și de presa internațională. Svetlana Tihanovskaia mulțumește SUA Svetlana Tihanovskaia, lideră a opoziției belaruse aflată în exil, a publicat un mesaj pe rețeaua X (fosta Twitter), în care a exprimat recunoștința sa față de președintele american Donald Trump. Tihanovskaia a mulțumit și „aliaților europeni” pentru eforturile care au condus la eliberarea soțului său și a celorlalți prizonieri politici. Ursula von der Leyen cere eliberarea tuturor deținuților politici Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a salutat la rândul său eliberarea lui Serghei Tihanovski. Într-un apel ferm, ea a îndemnat regimul de la Minsk să elibereze toți deținuții politici din Belarus, subliniind angajamentul UE pentru respectarea drepturilor omului.

Atac american asupra siturilor nucleare iraniene (sursa: Facebook/The White House)
Internațional

Trump a distrus complet trei situri nucleare iraniene. Iranul promite "consecințe veșnice"

Atac american asupra siturilor nucleare iraniene. Statele Unite au efectuat sâmbătă un atac aerian masiv asupra a trei situri nucleare iraniene – Fordow, Natanz și Isfahan – alăturându-se Israelului în a noua zi a confruntării directe cu Iranul. Președintele Donald Trump a anunțat că operațiunea a fost „foarte reușită”, subliniind că toate avioanele implicate s-au retras în siguranță din spațiul aerian iranian. Atac american asupra siturilor nucleare iraniene „Felicitări marilor noștri războinici americani. Nicio altă armată nu ar fi putut face asta”, a transmis Trump, cerând Iranului să pună capăt războiului. Citește și: Pretendent PSD la Curtea Constituțională: ex-tablagiul Busuioc, pus de Dragnea la Curtea de Conturi Liderul american a reiterat că SUA sunt singura putere capabilă să lovească instalații nucleare subterane precum Fordow. Iranul trebuie să aleagă pacea Într-un discurs televizat, Trump a afirmat că instalațiile nucleare iraniene au fost complet distruse. A catalogat regimul de la Teheran drept „baronul Orientului Mijlociu” și a avertizat că, dacă Iranul nu optează pentru dialog, „următoarele atacuri vor fi și mai devastatoare”. Israelul salută intervenția SUA Premierul israelian Benjamin Netanyahu i-a mulțumit lui Donald Trump pentru sprijinul militar. Într-un mesaj video, Netanyahu a declarat că „America s-a dovedit fără egal” și că acțiunea militară marchează „un punct de cotitură care poate aduce pace în Orientul Mijlociu”. Atacuri iraniene asupra Israelului: 11 răniți Iranul a răspuns duminică dimineață cu rachete lansate asupra teritoriului israelian. Organizația Magen David Adom a raportat 11 persoane rănite, iar televiziunea KAN a prezentat imagini cu clădiri avariate în centrul țării. Teheranul a revendicat public atacurile. Iranul promite represalii Președintele iranian Masoud Pezeshkian a amenințat cu un răspuns „mai devastator” și a exclus orice oprire a programului nuclear. Ministrul de externe a calificat atacurile SUA drept „comportament criminal”, iar Iranul a lansat un nou val de rachete și drone asupra Israelului. Teheranul: „Act barbar”, dar fără contaminare radioactivă Organizația pentru Energie Atomică a Iranului a catalogat atacul drept un „act barbar”, însă a declarat că nu s-au înregistrat scurgeri radioactive. Situația de la Fordow, Natanz și Isfahan este sub control, potrivit autorităților iraniene. Execuție în Iran: acuzat de spionaj pentru Mossad Autoritățile iraniene au executat duminică un bărbat acuzat de colaborare cu serviciile secrete israeliene. Majid Mosayebi a fost condamnat pentru furnizarea de informații sensibile către Mossad, într-un context marcat de arestări multiple după atacurile din 13 iunie. ONU și democrații americani avertizează Secretarul general al ONU, Antonio Guterres, a condamnat atacurile, avertizând asupra riscului unei „spirale a haosului”. Liderul democrat Hakeem Jeffries a criticat decizia lui Trump, acuzând lipsa de transparență și riscul angajării SUA într-un război regional de proporții. AIEA: Nu există semne de contaminare Agenția Internațională pentru Energie Atomică a confirmat că, în urma inspecțiilor, nu s-au înregistrat creșteri ale nivelului de radiații în Iran. Fordow, Natanz și Isfahan rămân sub monitorizare internațională, în ciuda avariilor provocate de raiduri. Escaladare în lanț: Iranul avertizează SUA În contextul actual, Iranul a amenințat că va lovi interesele americane din regiune dacă Washingtonul continuă implicarea directă. Israelul a anunțat că pregătește o campanie militară extinsă menită să „întârzie cu ani” programul nuclear iranian.

Lukașenko cedează, 14 opozanți sunt eliberați (sursa: Telegram/Iulia Navalnya)
Internațional

Serghei Tihanovski, simbol al luptei anti-Lukașenko, eliberat după ani de izolare

Lukașenko cedează, 14 opozanți sunt eliberați. Opozantul belarus Serghei Tihanovski, soțul liderului opoziției aflate în exil, Svetlana Tihanovskaia, a fost eliberat din închisoare alături de alți 13 deținuți politici, a anunțat ONG-ul belarus pentru drepturile omului Viasna, sâmbătă. Lukașenko cedează, 14 opozanți sunt eliberați Informația a fost confirmată de Svetlana Tihanovskaia, care a publicat un mesaj emoționant pe rețeaua X. Citește și: Pretendent PSD la Curtea Constituțională: ex-tablagiul Busuioc, pus de Dragnea la Curtea de Conturi Tihanovskaia a postat un videoclip în care își îmbrățișează soțul cu lacrimi în ochi. Bărbatul, vizibil slăbit și cu capul ras, o îmbrățișează strâns și o sărută. „Este greu de descris bucuria din inima mea. Soțul meu Serghei este liber!”, a scris opozanta belarusă, adăugând mulțumiri pentru sprijinul internațional. Ea a transmis recunoștință președintelui american Donald Trump și aliaților europeni, pe care i-a menționat pentru eforturile depuse în sprijinul cauzei opoziției din Belarus. Serghei Tihanovski, simbol al rezistenței din 2020 Serghei Tihanovski, în vârstă de 46 de ani, a fost arestat în mai 2020, chiar înainte de alegerile prezidențiale din Belarus. Intenționa să candideze împotriva liderului autoritar Aleksandr Lukașenko, aflat la putere de peste 30 de ani. În urma alegerilor contestate, care au declanșat proteste istorice ale opoziției, Tihanovski a fost condamnat la peste 18 ani de închisoare, fiind acuzat de rolul său în organizarea manifestațiilor. Un regim autoritar: proteste reprimate și alegeri contestate Alegerile din 2020 au fost marcate de acuzații masive de fraudă și au dus la o mobilizare fără precedent a societății civile. Lukașenko a răspuns prin represalii dure. Peste 1.000 de opozanți au fost încarcerați sau forțați să plece în exil.   Aleksandr Lukașenko a fost reales recent, în ianuarie 2025, pentru al șaptelea mandat prezidențial, cu peste 86% din voturi – un rezultat contestat de opoziția pro-occidentală și de o mare parte a comunității internaționale.   Belarusul are încă aproximativ 1.200 de deținuți politici   Potrivit organizației Viasna, în Belarus sunt în continuare circa 1.200 de deținuți politici. Svetlana Tihanovskaia a declarat, după eliberarea soțului său, că lupta nu s-a încheiat:   „Mai sunt 1.150 de deținuți politici în spatele gratiilor. Ei trebuie să fie eliberați”, a transmis ea. Condiții dure de detenție și izolare totală Viasna a publicat imagini în care Serghei Tihanovski apare profund slăbit. Potrivit ONG-ului, a fost închis în condiții foarte stricte, cu acces limitat la contactul cu exteriorul. În martie 2024, soția sa spunea că nu mai primise nicio veste despre el de peste un an.  

Omul-cheie din echipa Trump, origini rusești (sursa: theshiftnews.com)
Internațional

Șeful de cabinet al lui Trump, suspectat că își ascunde originile rusești

Omul-cheie din echipa Trump, origini rusești. Sergio Gor, unul dintre cei mai influenți consilieri din administrația Trump, însărcinat cu selecția a peste 4.000 de angajați din ramura executivă, nu a depus încă documentele esențiale pentru obținerea unei autorizații de securitate permanente, potrivit mai multor surse citate de New York Post. Omul-cheie din echipa Trump, origini rusești Sergio Gor ocupă una dintre cele mai importante poziții din administrația Trump, cu responsabilități vaste în formarea echipei de guvernare. Citește și: Ciolacu, Tudose și Paul Stănescu se bat să-și trimită clientela în viitorul guvern Potrivit fostului pilot de curse și actual activist Igor Sushko adevăratul nume al lui Sergio Gor ar fi Serghey Gorokhovsky iar proveniența sa ar fi rusă. Sushko susține că avocații lui Gor îl amenință cu procese dacă nu șterge de pe X postările referitoare la Sergio Gor. Excepție rară în Casa Albă Deși conduce procesul de verificare a loialității personalului – analizând donații politice, mesaje vechi și declarații publice – Sergio Gor nu a completat formularul SF-86, un chestionar de peste 100 de pagini necesar tuturor oficialilor ce solicită acces la informații clasificate. În mod obișnuit, completarea acestui document este prima etapă a verificării de fond și include întrebări despre locul nașterii, contacte străine, finanțare externă sau consum de substanțe. Sursele din administrație spun că această omisiune este aproape fără precedent. Teama de „deep state” și refuzul inițial al verificărilor Gor a manifestat o opoziție puternică față de procesul SF-86 încă din perioada tranziției prezidențiale, argumentând că sistemul poate fi corupt de influențe ale „deep state”-ului. Potrivit unui fost colaborator, acesta le-ar fi spus colegilor și avocaților că președintele Trump ar putea oferi autorizații de securitate direct, prin putere executivă, evitând procedura standard. Unde s-a născut Sergio Gor? Deși Gor afirmă că este originar din Malta, autoritățile de acolo nu au confirmat nașterea sa pe teritoriul insulei. Întrebat de presă, consilierul a refuzat să ofere detalii clare despre locul nașterii, precizând doar că nu s-a născut în Rusia. Sursele spun că întârzierea completării SF-86 poate avea legătură cu această incertitudine. Ascensiunea rapidă a lui Sergio Gor Fost colaborator al senatorului Rand Paul și director de dezvoltare în cadrul campaniilor conservatoare, Gor a devenit un jucător esențial în formarea administrației Trump. A câștigat notorietate după ce a convins președintele să renunțe la un nominalizat pentru NASA susținut de Elon Musk, invocând donațiile acestuia către democrați. Loialitate absolută față de Trump Aproape toți oficialii politici din guvernul Trump sunt selectați prin biroul condus de Gor. Potrivit surselor, el are puterea de a aproba sau respinge orice numire. De altfel, vicepreședintele JD Vance l-a lăudat recent pentru contribuția sa la formarea unei echipe „America First” loiale și principiale. Controverse, dar și susținere Gor a devenit cunoscut și pentru averea acumulată rapid, după ce a co-fondat o editură împreună cu Donald Trump Jr., publicând volume despre fostul președinte. În 2022, și-a achiziționat o vilă luxoasă în Florida. Cu toate acestea, colegi și oficiali proeminenți îl descriu ca pe un „patriot” devotat cauzei conservatoare. Identitatea malteză, element central al imaginii publice Gor s-a prezentat constant ca fiind „maltese”, făcând frecvente referiri la copilăria petrecută în Malta, la tradițiile culinare și la școlile urmate acolo. Deși nu există o confirmare oficială a nașterii sale în Malta, guvernul de la Valetta a transmis că acesta „a petrecut aproape un deceniu” în sistemul educațional maltez, fiind fluent în limbă și conectat profund cu insula.

Campanie de donații lansată de Vatican (sursa: Facebook/Vatican News)
Internațional

Vaticanul, în gravă criză financiară: Papa Leon cere donații pentru a sprijini acțiunile caritabile

Campanie de donații lansată de Vatican. Vaticanul a lansat miercuri un videoclip de strângere de fonduri dedicat Papei Leon al XIV-lea, îndemnând credincioșii să sprijine misiunea acestuia în contextul dificultăților financiare ale Bisericii Catolice. Clipul de un minut a fost proiectat pe ecrane uriașe în Piața Sfântul Petru și distribuit ulterior pe internet de Vatican News. Campanie de donații lansată de Vatican Videoclipul începe cu imaginile fumului alb din 8 mai și cu primele cuvinte ale noului suveran pontif – „Pacea fie cu voi toți!” – urmate de scene cu mulțimi entuziaste, pe fundal de muzică de pian. Citește și: Funcționari pensionați iau și salariu de la stat. Ilegal, potrivit DNA, care a descins în forță la o instituție publică Credincioșii sunt încurajați să contribuie la Denarii lui Petru, fondul folosit pentru activitățile caritabile ale Bisericii. În 2023, s-au colectat 48,4 milioane de euro, însă cheltuielile s-au ridicat la 103 milioane, potrivit datelor oficiale. SUA, cel mai mare contributor Țara natală a Papei Leon al XIV-lea, Statele Unite, a oferit peste 28% din suma totală donată în 2023. Cu toate acestea, Vaticanul se confruntă cu un dezechilibru bugetar major. „Prin donația voastră către Denarii lui Petru, oferiți un sprijin tangibil în perioada în care Sfântul Părinte face primii pași în calitate de Papă”, se afirmă în videoclip. Deficit în creștere Ultimul bilanț contabil aprobat în 2024 indică un deficit de 83 de milioane de euro. În 2022, directorul de finanțe al Vaticanului estima un deficit de 631 de milioane de euro în fondul de pensii. Deși nu a existat nicio actualizare oficială recentă, surse din interior susțin că suma ar fi crescut.

Serbia, contract avantajos pentru gaze rusești (sursa: Facebook/Dusan Bajatovic)
Internațional

Serbia sfidează UE și încheie un nou contract de gaze rusești la "cel mai bun preț din Europa"

Serbia, contract avantajos pentru gaze rusești. Serbia va obține cel mai bun preț la gaze naturale din Europa printr-un nou contract cu Gazprom, ce urmează să intre în vigoare în luna septembrie. Serbia, contract avantajos pentru gaze rusești Potrivit lui Dusan Bajatovic, directorul general al companiei naționale Srbijagas, noul contract ar putea avea o durată de trei sau zece ani. Citește și: Funcționari pensionați iau și salariu de la stat. Ilegal, potrivit DNA, care a descins în forță la o instituție publică Discuțiile comerciale sunt încă în desfășurare, iar detaliile exacte nu au fost făcute publice. „Prețul este, mai mult sau mai puțin, rezolvat. Va fi un preț foarte bun – cel mai bun din Europa”, a subliniat Bajatovic. Serbia, dependentă de gazul rusesc, dar aspirantă la UE Europa nu are alternativă viabilă, susține oficialul sârb Bajatovic a declarat că nici Serbia, nici restul Europei nu dispun de o soluție alternativă viabilă la gazele rusești dacă doresc să mențină prețuri rezonabile la energie. „Este matematică simplă. Nu poți rezolva ecuația livrărilor de gaze spre Europa la prețuri acceptabile fără gazele rusești”, a afirmat el la Forumul Economic de la Sankt Petersburg. Contradicție între aspirațiile europene și realitatea energetică Serbia, care a primit aproximativ 3 miliarde de metri cubi de gaze rusești în 2023, continuă negocierile cu Gazprom, în timp ce aspiră la statutul de membru al Uniunii Europene. Comisia Europeană propune, însă, interzicerea importurilor de gaze rusești până la finalul lui 2027. Gazele rusești, între influență globală și decizii strategice Directorul Srbijagas consideră că piața globală a gazelor naturale va fi dominată de Rusia și SUA ca mari producători, iar China va juca un rol central ca principal consumator. În același context, Bajatovic a declarat că susține ideea ca investitori americani să preia acțiuni în compania care administrează gazoductul Nord Stream, afectat de exploziile din 2022 și nefuncțional de atunci.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră