duminică 11 octombrie
Login Contact
DeFapt.ro

Internațional

5867 articole
Internațional

Nouă ani de închisoare pentru fosta bașcană a Găgăuziei, Evghenia Guțul, cer procurorii din Moldova

Evghenia Guțul, acuzată de finanțare ilegală. Procuratura Republicii Moldova a solicitat o pedeapsă de 9 ani de închisoare în regim semi-închis pentru Evghenia Guțul, bașcana (guvernatoarea) autonomiei Găgăuzia, acuzată de finanțarea ilegală a fostului partid "Șor", formațiunea oligarhului fugar Ilan Șor. Evghenia Guțul, acuzată de finanțare ilegală Dosarul instrumentat de procurorii Ghennadi Epure și Cristina Gladcov vizează atât pe Evghenia Guțul, cât și pe Svetlana Popan, fosta secretară a Partidului "Șor", declarat între timp neconstituțional. Citește și: Pensionarul Pandele a băgat Voluntari în faliment și se milogește de CJ Ilfov să-l păsuiască la plata datoriilor imense Acestea sunt acuzate că au acceptat finanțarea formațiunii din partea unei grupări criminale organizate. De asemenea au coordonat operațiuni de transport ilegal de bani în Republica Moldova și au gestionat fondurile pentru organizarea de proteste și plata salariilor „în plic”. Interdicție politică timp de 5 ani Pe lângă pedeapsa cu închisoarea, procurorii cer și interzicerea dreptului de a face parte din partide politice timp de 5 ani. De asemenea, confiscarea sumelor implicate în dosar și menținerea sechestrelor, pentru a garanta recuperarea prejudiciului estimat la 40 de milioane lei în cazul Guțul și 9 milioane lei în cazul Popan. Reținere cerută în sala de judecată Procurorii au cerut și reținerea inculpatelor în timpul procesului, invocând riscuri de eschivare. Potrivit Cristinei Gladcov, ambele inculpate se află sub măsuri preventive în acest sau în alte dosare. Evghenia Guțul, reținută pe aeroport Pe 25 martie 2024, Guțul a fost reținută de Centrul Național Anticorupție (CNA) pe Aeroportul Internațional Chișinău, înainte de a pleca spre Istanbul. De atunci, se află în arest la domiciliu. După arestarea sa, Evghenia Guțul a cerut ajutorul lui Vladimir Putin, Donald Trump și Recep Tayyip Erdogan, acuzând că dosarul este motivat politic și că este o țintă a guvernului pro-european condus de Maia Sandu. Contrabandă cu bani și finanțarea protestelor Potrivit procurorilor, în perioada 2019–2022, Evghenia Guțul a introdus în mod repetat bani de contrabandă în Republica Moldova, preponderent din Rusia. A fost responsabilă cu organizarea și finanțarea protestelor pro-Șor. A contribuit la verificarea și remunerarea participanților la manifestații. Activitatea ar fi fost finanțată cu aproximativ 42,4 milioane de lei proveniți din surse ilegale. Svetlana Popan, implicată în transferuri ilegale de fonduri În perioada septembrie–noiembrie 2022, Svetlana Popan ar fi acceptat 9,7 milioane de lei de la o grupare criminală, bani folosiți pentru plata protestatarilor. De asemenea a oferit salarii necontabilizate în oficii teritoriale ale fostului partid "Șor". Rusia vrea să destabilizeze Republica Moldova Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a acuzat în mai multe rânduri Federația Rusă că încearcă să destabilizeze țara prin intermediul unor actori locali susținuți financiar și logistic. Sandu a cerut pedepse severe pentru toți cei implicați în acțiuni de destabilizare.

Nouă ani de închisoare pentru fosta bașcană a Găgăuziei, Evghenia Guțul, cer procurorii din Moldova
Trump și Musk, din nou la cuțite: președintele american sugerează că miliardarul ar trebui să se întoarcă în Africa de Sud
Internațional

Trump și Musk, din nou la cuțite: președintele american sugerează că miliardarul ar trebui să se întoarcă în Africa de Sud

Trump, la cuțite cu Elon Musk. Donald Trump a declarat marți că va „examina” posibilitatea expulzării lui Elon Musk, după ce CEO-ul Tesla și SpaceX a criticat dur mega-proiectul de lege bugetară susținut de liderul republican. Trump, la cuțite cu Elon Musk Declarațiile vin în contextul unei noi escaladări a conflictului verbal dintre cei doi miliardari, cândva aliați politici, deveniți acum adversari deschiși. Citește și: Magistrații sunt disperați: Nicușor Dan nu le semnează decretele de pensionare Trump a sugerat că DOGE (Comisia pentru Eficiență Guvernamentală), structură responsabilă cu tăierea cheltuielilor publice, ar putea revizui subvențiile acordate companiilor lui Elon Musk. „DOGE este monstrul care, poate, ar trebui să se întoarcă și să-l mănânce pe Elon”, a spus ironic președintele, subliniind că Musk „primește poate mai multe subvenții decât orice alt individ din istorie”. Musk critică bugetul propus de Trump Într-o serie de postări acide, Elon Musk a calificat bugetul promovat de Trump drept o „abominație respingătoare”, avertizând că adoptarea acestuia ar putea duce la o creștere record a datoriei publice cu 5.000 miliarde de dolari. Patronul Tesla a amenințat că va lansa un nou partid și că va finanța candidați rivali în alegerile primare republicane, dacă bugetul va trece de Congres. „Americanii vor altceva” Pe platforma X, Elon Musk a susținut că 80% dintre utilizatori au votat în favoarea unui nou partid, reiterând ideea că americanii sunt nemulțumiți de direcția în care se îndreaptă țara. „Tot ceea ce cer este să nu ducem America la faliment”, a scris Musk, acuzând proiectul de buget că pune în pericol viitorul economic al SUA. De la aliați la adversari declarați Deși în trecut au fost apropiați, Trump și Musk s-au înfruntat public în mai multe rânduri. În timpul campaniei electorale a lui Trump și la începutul celui de-al doilea mandat, cei doi au colaborat îndeaproape. Tensiunile au crescut după ce Musk a început să critice politicile economice ale lui Trump, iar acum amenință direct cu formarea unui pol politic alternativ în sânul Partidului Republican. Fără subvenții, „Elon s-ar fi întors acasă” Într-un mesaj postat pe rețeaua sa Truth Social, Donald Trump a declarat că, fără subvențiile guvernamentale, „Elon ar fi trebuit probabil să-și închidă buticul și să se întoarcă în Africa de Sud”. Tot el a sugerat că, prin eliminarea finanțării publice pentru proiectele lui Musk, Statele Unite „ar economisi o avere”, renunțând la rachete, sateliți și mașini electrice.

Serviciu militar obligatoriu și pentru femei printr-un sistem de tip loterie în Danemarca
Internațional

Serviciu militar obligatoriu și pentru femei printr-un sistem de tip loterie în Danemarca

Danemarca introduce armata obligatorie pentru femei. Într-un context regional marcat de tensiuni crescute privind securitatea, Danemarca a decis să includă femeile în serviciul militar obligatoriu, o măsură istorică menită să consolideze capacitatea de apărare a țării. Danemarca introduce armata obligatorie pentru femei Decizia vine pe fondul preocupărilor tot mai mari în Europa privind siguranța, în special în contextul războiului din Ucraina și al eforturilor comune din cadrul NATO. Citește și: Magistrații sunt disperați: Nicușor Dan nu le semnează decretele de pensionare Potrivit legii adoptate în iunie 2023 de Parlamentul danez, toate femeile care împlinesc 18 ani după 1 iulie 2025 vor fi obligate să se înregistreze pentru zilele de evaluare premergătoare recrutării, în același mod ca și bărbații. Până acum, femeile puteau alege să se înroleze doar pe bază de voluntariat. În 2023, ele reprezentau aproximativ 24% dintre recruți. Sistem de loterie Danemarca menține sistemul său de recrutare mixt. Voluntarii sunt înscriși cu prioritate. Ceilalți tineri, inclusiv femeile, vor participa la un sistem de loterie, primind un număr care va decide dacă vor fi recrutați. Astfel, egalitatea între sexe este consolidată nu doar în teorie, ci și în practică, în cadrul armatei daneze. Adaptări în armata daneză pentru integrarea femeilor Forțele armate daneze au început deja adaptarea cazarmelor și a echipamentului militar pentru a răspunde nevoilor recruților de sex feminin. „Există aspecte care trebuie îmbunătățite, mai ales în privința echipamentului. Uniformele și rucsacurile sunt concepute pentru bărbați și nu se potrivesc întotdeauna”, a declarat Katrine, recrut în Royal Life Guard, pentru Reuters. Danemarca crește durata serviciului militar Pe lângă extinderea serviciului militar către femei, Danemarca intenționează să crească durata serviciului militar de la 4 luni la 11 luni până în 2026. Va mări numărul recruților de la 5.000 în prezent la 7.500 până în 2033. Măsurile se înscriu în angajamentele asumate de Danemarca în cadrul NATO, pentru a întări capacitatea defensivă a țării.

Donald Trump lansează un nou parfum: „Victory 45-47”. Prețul unei sticluțe este de 249 de dolari
Internațional

Donald Trump lansează un nou parfum: „Victory 45-47”. Prețul unei sticluțe este de 249 de dolari

Donald Trump lansează un nou parfum. Președintele SUA, Donald Trump, își extinde linia de produse și lansează un nou parfum, adresat atât bărbaților, cât și femeilor, sub sloganul „Victory 45-47”. Donald Trump lansează un nou parfum Donald Trump a anunțat pe rețeaua sa socială Truth Social lansarea parfumurilor: Citește și: EXCLUSIV „Bomba” pusă de Tîlvăr sub scaunul lui Moșteanu: sistemul de rachete SHORAD-VSHORAD de 2,2 miliarde de euro care nu respectă cerințele de licitație „Trump Fragrances sunt aici. Se numesc ‘Victory 45-47’ pentru că sunt despre câștig, forță și succes - pentru bărbați și femei.” Donald Trump i-a îndemnat pe fani să cumpere parfumul și să-l ofere în dar celor dragi: „Bucurați-vă, distrați-vă și continuați să învingeți!” Un parfum de lux la preț exorbitant Disponibil la prețul de 249 de dolari sticla, „Victory 47” vine într-un ambalaj „iconic” și aparent „ediție limitată”, sub forma unei statuete aurii. Parfumul este cea mai recentă lansare dintr-o linie care a debutat în decembrie anul trecut. Versiunea pentru femei promite o esență a „încrederii, frumuseții și determinării”, iar cea pentru bărbați este destinată celor care „conduc cu forță, încredere și scop”. Deși parfumul poartă numele Trump, un disclaimer prezent pe site menționează că: „Trump Fragrances nu sunt concepute, fabricate, distribuite sau vândute de Donald J. Trump.” Produsele sunt realizate în baza unei licențe de branding, de către un furnizor care declară că nu este implicat politic și nu are legătură cu nicio campanie electorală. O președinție folosită ca platformă de marketing Trump nu a semnat niciun angajament etic pentru perioada petrecută în funcție, spre deosebire de alți foști președinți. Parfumurile se adaugă unei liste extinse de produse promovate cu ajutorul notorietății politice: criptomonede, Biblii, pantofi sport, ceasuri, chitare, cărți ilustrate și multe altele. Câștiguri controversate din produse și criptomonede Potrivit Forbes, Donald Trump ar fi câștigat până la 315 milioane de dolari din criptomoneda sa „$TRUMP”, chiar dacă valoarea acesteia s-a prăbușit de la 27,72 dolari la 8,73. Din ultimele declarații financiare reiese că a obținut peste 57 de milioane de dolari din platforma crypto World Liberty Financial, 2,8 milioane de dolari din ceasurile „Trump Watches”, 3 milioane de dolari din cartea sa ilustrată „Save America” și 50 de milioane de dolari din domeniul Mar-a-Lago. Critici virulente din partea adversarilor politici Lansarea parfumului nu a fost bine primită în mediul online. Grupul Republicans Against Trump a acuzat din nou folosirea funcției publice în scopuri personale: „De la escrocherii crypto la imobiliare dubioase, telefoane Trump și colonii. N-a încetat niciodată să folosească președinția pentru a se îmbogăți.” Jurnalistul Aaron Rupar a vorbit despre „noi frontiere ale escrocheriei”, iar prezentatorul de stânga Mehdi Hasan a pus întrebarea: „Cum este asta legală?” Consultanta în comunicare Rodericka Applewhaite a amintit că Jimmy Carter a renunțat la afacerea sa cu arahide pentru a evita conflictele de interese. Ce spun utilizatorii despre miros Deși informațiile oficiale despre compoziția parfumurilor sunt limitate, utilizatorii de pe site-ul Fragrantica au descris versiunea masculină drept având note de cardamom, geranium și acorduri fougère, cu o aromă generală lemnoasă, picantă și aromatică. Recenziile au fost mixte, mulți comentatori părând mai degrabă interesați să ironizeze produsul decât să-l evalueze sincer. Un utilizator a scris: „Nu e rău, dar nici impresionant. E mult, mult prea scump. Mirosul seamănă cu ce găsești la Ross cu 26 de dolari.”

Azerbaidjanul sfidează Rusia: percheziții la sediul Sputnik din Baku, doi angajați ai agenției ruse de media - arestați sub acuzația de spionaj
Internațional

Azerbaidjanul sfidează Rusia: percheziții la sediul Sputnik din Baku, doi angajați ai agenției ruse de media - arestați sub acuzația de spionaj

Noi tensiuni între Azerbaidjan și Rusia. Poliția din Azerbaidjan a efectuat luni o percheziție la sediul local al agenției ruse Sputnik, reflectând o nouă escaladare în relațiile tensionate dintre Baku și Moscova. Noi tensiuni între Azerbaidjan și Rusia Deși biroul agenției Sputnik fusese oficial închis de autoritățile azere încă din luna februarie, în contextul unei campanii de reprimare a presei străine, presa locală susține că activitatea agenției ruse a continuat neoficial în Azerbaidjan. Citește și: EXCLUSIV „Bomba” pusă de Tîlvăr sub scaunul lui Moșteanu: sistemul de rachete SHORAD-VSHORAD de 2,2 miliarde de euro care nu respectă cerințele de licitație Ministerul de Interne de la Baku a confirmat efectuarea unei „operațiuni și cercetări” la sediul Sputnik, fără a oferi detalii suplimentare. Suspiciuni de spionaj: presupuși agenți ruși arestați Potrivit site-ului Minval.az, doi presupuşi agenţi ai serviciilor de informaţii ruse, care ar fi operat „sub acoperire” în cadrul redacției Sputnik din Azerbaidjan, au fost reținuți de forțele de ordine. Reacția Rusiei nu a întârziat. Purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe, Maria Zaharova, a declarat că Moscova este îngrijorată de soarta jurnaliștilor săi, iar ambasada Rusiei din Baku a contactat imediat autoritățile azere. Atac mediatic împotriva Moscovei la televiziunea de stat În același timp, postul public AzTV din Azerbaidjan a difuzat o emisiune cu un ton extrem de critic la adresa Kremlinului. În cadrul programului, represiunea politică din Rusia a fost denunțată public, iar președintele Vladimir Putin a fost comparat cu dictatorul sovietic Iosif Stalin. Relații deteriorate după incidente grave Criza diplomatică dintre cele două state s-a acutizat după ce, în decembrie, un avion al companiei Azerbaijan Airlines s-a prăbușit, iar Baku a acuzat Rusia că ar fi doborât aparatul „din greșeală”, încercând ulterior să mușamalizeze incidentul. Tensiunile s-au amplificat și mai mult recent, când doi cetățeni azeri au murit în timpul unui raid al poliției ruse la Ekaterinburg, ceea ce a stârnit proteste din partea autorităților azere. Ca răspuns la situația tot mai tensionată, Ministerul Culturii din Azerbaidjan a anunțat anularea tuturor evenimentelor culturale cu legătură rusă, invocând „acte sistematice de violență” comise de serviciile ruse de securitate împotriva cetățenilor azeri aflați în Federația Rusă.

Orbán Viktor amenință cu amenzi și pedepse cu închisoarea participanții la marșul Pride de la Budapesta
Internațional

Orbán Viktor amenință cu amenzi și pedepse cu închisoarea participanții la marșul Pride de la Budapesta

Marșul Pride, Orbán Viktor amenință participanții. Premierul ungar Viktor Orban a reacționat dur față de Marșul Pride desfășurat sâmbătă la Budapesta, declarând că evenimentul este „o rușine” și nu un motiv de mândrie. Marșul Pride, Orbán Viktor amenință participanții Declarația a fost făcută în cadrul unui interviu televizat, ale cărui fragmente au fost publicate pe pagina sa de Facebook. Citește și: EXCLUSIV „Bomba” pusă de Tîlvăr sub scaunul lui Moșteanu: sistemul de rachete SHORAD-VSHORAD de 2,2 miliarde de euro care nu respectă cerințele de licitație În pofida unei interdicții impuse de poliția ungară, aproximativ 200.000 de persoane au participat la Budapest Pride, într-o atmosferă festivă și pașnică. Evenimentul a fost condus de primarul ecologist al capitalei, Gergely Karácsony. Potrivit organizatorilor, a fost cea mai mare mobilizare de la lansarea marșului în anii 1990. O interdicție controversată, bazată pe o lege Fidesz Marșul a fost interzis de autorități în baza unei legi recente promovate de partidul Fidesz, care permite blocarea evenimentelor publice considerate periculoase pentru „dezvoltarea adecvată” a minorilor. Interdicția a fost percepută de organizațiile pentru drepturile omului ca o măsură fără precedent în Uniunea Europeană. Guvernul acuză opoziția și Bruxelles-ul După marș, guvernul ungar a acuzat opoziția că ar fi acționat „la ordinul Bruxellesului” pentru a submina legislația națională și suveranitatea țării. Potrivit autorităților, susținerea pentru comunitatea LGBT+ ar reprezenta o tentativă de impunere a unei „culturi woke” cu sprijin străin. Supraveghere sporită și amenințări cu sancțiuni Înainte de desfășurarea marșului, au fost instalate camere de supraveghere, iar autoritățile ar putea folosi recunoașterea facială pentru a identifica participanții. Persoanele implicate riscă amenzi de până la 500 de euro, iar organizatorii sau cei care au îndemnat publicul la participare pot fi pedepsiți cu până la un an de închisoare. Orban amenință cu consecințe legale Deși primarul Budapestei a mulțumit poliției pentru monitorizarea evenimentului, forțele de ordine au transmis că investighează în prezent desfășurarea marșului. Vineri, înainte de eveniment, Viktor Orban a exclus intervenția directă a poliției, dar a avertizat că participanții, inclusiv persoanele LGBT+, ar putea suporta consecințe legale după încheierea manifestației.

Adevăratul scop al lui Putin în Ucraina este ocuparea Odesei, pentru a tăia accesul Ucrainei la Marea Neagră
Internațional

Adevăratul scop al lui Putin în Ucraina este ocuparea Odesei, pentru a tăia accesul Ucrainei la Marea Neagră

Putin vrea Odesa, pentru izolarea Ucrainei. Președintele rus Vladimir Putin își dorește capturarea orașului Odesa, considerat un obiectiv strategic major în războiul din Ucraina, potrivit Financial Times. Obiectivul său este să taie complet accesul Ucrainei la Marea Neagră și să își consolideze controlul asupra sudului țării. Informația provine de la un oficial occidental de rang înalt, care a vorbit sub protecția anonimatului. Putin vrea Odesa, pentru izolarea Ucrainei Potrivit sursei citate, Vladimir Putin consideră Odesa un oraș cu semnificație istorică pentru Rusia și urmărește să îl ocupe cu orice preț. Citește și: EXCLUSIV „Bomba” pusă de Tîlvăr sub scaunul lui Moșteanu: sistemul de rachete SHORAD-VSHORAD de 2,2 miliarde de euro care nu respectă cerințele de licitație Capturarea orașului-port ar fi, în viziunea Kremlinului, cheia succesului în acest război. Declarații recente ale liderului rus și ale consilierului său Nikolai Patrușev au confirmat intenția de a revendica orașul. În plus, biroul președinției de la Kiev a anunțat că Rusia urmărește ocuparea Odesei și a orașului Nikolaiv pentru a priva Ucraina de ieșirea la mare. Situație tensionată la Kiev Atmosfera la Kiev este din ce în ce mai apăsătoare. Potrivit Financial Times, conducerea ucraineană, în discuții confidențiale cu aliații occidentali, insistă asupra necesității unei presiuni internaționale pentru o încetare a focului. Cu un an sau doi în urmă, astfel de poziții erau considerate inacceptabile în cercurile guvernamentale ucrainene. Toamna ar putea aduce o escaladare Lideri NATO și oficiali europeni se tem că frontul s-ar putea deteriora semnificativ până în toamnă. Analiști militari estimează că Rusia ar putea susține actualul ritm de operațiuni încă un an, în timp ce Ucraina ar putea atinge punctul critic în următoarele șase luni, dacă nu primește sprijin militar suplimentar. Foste figuri europene trag un semnal de alarmă Aleksander Kwasniewski (fost președinte al Poloniei), Carl Bildt (fost premier al Suediei), Sanna Marin (fost premier al Finlandei) și Kajsa Ollongren (ministrul apărării din Olanda) au vizitat recent Kievul și au exprimat îngrijorări profunde. Potrivit lor, Europa riscă un „pericol clar și iminent” dacă nu acționează rapid. Ei solicită alocarea urgentă a unor fonduri între 10 și 15 miliarde de dolari pentru ca Ucraina să-și intensifice producția de armament. În lipsa acestui sprijin, avertizează ei, Ucraina riscă pierderi teritoriale semnificative, ceea ce ar pune în pericol securitatea întregii Europe. Risc de epuizare a resurselor pentru ambele tabere Analiștii militari subliniază că atât Rusia, cât și Ucraina se apropie de limita resurselor. Potrivit comandantului ucrainean Oleksandr Sîrski, linia frontului a crescut cu peste 160 km, ajungând la peste 1.200 km în total, ceea ce face apărarea tot mai dificilă. Rezistență ucraineană susținută de tehnologie Nu toți analiștii sunt pesimiști. Unii experți susțin că armata ucraineană ar putea rezista și în 2025 datorită utilizării masive a dronelor, care fac imposibilă avansarea trupelor ruse în formațiuni mari.  În plus, Rusia nu ar avea suficiente trupe mecanizate pentru a valorifica eventuale breșe în apărarea ucraineană. Scenariul pentru vara 2025 Dara Massicot, expert militar și cercetător senior la Carnegie Endowment for International Peace, a declarat pentru Washington Post că situația operațională rămâne extrem de complicată pentru ambele părți. Potrivit ei, Rusia nu pare capabilă să lanseze o ofensivă majoră fără a fi oprită de artileria și dronele ucrainene. Astfel, vara aceasta este puțin probabil să aducă o schimbare radicală în desfășurarea războiului, concluzionează Massicot.

Putin nu vrea să negocieze cu Kievul, vrea capitularea Ucrainei, spune ministrul german de Externe
Internațional

Putin nu vrea să negocieze cu Kievul, vrea capitularea Ucrainei, spune ministrul german de Externe

Putin vrea capitularea Ucrainei, acuză Germania. Șeful diplomației germane, Johann Wadephul, l-a acuzat luni pe președintele rus Vladimir Putin că urmărește doar capitularea Ucrainei, nu o soluție negociată. Putin vrea capitularea Ucrainei, acuză Germania Aflat într-o vizită-surpriză la Kiev, oficialul german a declarat că liderul de la Kremlin „nu cedează asupra niciuneia dintre cererile maximaliste”. Citește și: Salarii consistente, plus multe sporuri, pentru angajații ANAF din București, care azi protestează “spontan“ Wadephul a dat asigurări că sprijinul Germaniei pentru Ucraina rămâne neclintit, atât prin livrarea de sisteme moderne de apărare aeriană și alte arme, cât și prin ajutor umanitar și economic. Acesta a precizat că a venit la Kiev ca purtător al acestei „promisiuni” ferme din partea Berlinului. Libertatea Ucrainei, prioritate în politica externă europeană Ministrul german a subliniat că „libertatea și viitorul Ucrainei” reprezintă principala sarcină a politicii externe și de securitate europene, în contextul unui război prelungit, aflat într-un moment critic. Vizita survine într-o perioadă în care Rusia a intensificat atacurile cu drone și rachete asupra orașelor ucrainene, iar negocierile internaționale sunt blocate. Sancțiuni extinse împotriva Kremlinului În fața refuzului Rusiei de a purta negocieri autentice, Germania va continua să susțină sancțiunile economice menite să limiteze capacitatea Kremlinului de a finanța războiul, a spus Wadephul. Berlinul colaborează strâns în acest sens cu Uniunea Europeană și partenerii din G7, menținând o poziție fermă în fața agresiunii ruse.

Serbia, în pragul războiului civil: președintele Vučić, somat să organizeze anticipate, a ordonat zeci de arestări
Internațional

Serbia, în pragul războiului civil: președintele Vučić, somat să organizeze anticipate, a ordonat zeci de arestări

Proteste în Serbia, Vucic ordonă arestări. Președintele Serbiei, Aleksandar Vucic, a declarat duminică că nu va ceda presiunii celor zeci de mii de manifestanți care au protestat sâmbătă seara în Belgrad, cerând alegeri anticipate. Proteste în Serbia, Vucic ordonă arestări Manifestația de sâmbătă a fost una dintre cele mai mari din ultimele șase luni, mișcarea de protest fiind declanșată în noiembrie anul trecut, după prăbușirea acoperișului unei gări din orașul Novi Sad, tragedie care a provocat moartea a 16 persoane. Citește și: Spor de condiții periculoase pentru toți angajații primăriei Baia Mare, a decis primarul PSD Evenimentul a fost perceput de opinia publică drept un simbol al corupției sistemice din țară. Potrivit unei organizații independente, aproximativ 140.000 de persoane au participat la protest. Autoritățile au raportat însă doar 36.000 de manifestanți. Liderul sârb a adus în discuție posibile noi arestări și a acuzat protestatarii de acte de „terorism”. Ciocniri violente între protestatari și forțele de ordine Spre finalul manifestației, au avut loc confruntări între grupuri de protestatari și poliție. Unii manifestanți au utilizat fumigene, iar forțele de ordine au răspuns cu gaze lacrimogene și grenade asurzitoare. Astfel de ciocniri sunt rare în contextul acestor proteste, care durează de mai bine de jumătate de an. Vucic acuză protestatarii de „terorism” „Serbia a câștigat, iar voi nu puteți înfrânge Serbia prin violență”, a declarat Vucic într-un discurs televizat, acuzând protestele conduse de studenți de acțiuni teroriste. El a afirmat că „vor fi multe alte persoane arestate pentru atacarea poliției” și a subliniat că nu va exista „nicio negociere cu teroriștii și cu cei care doresc să distrugă statul”. Zeci de persoane reținute, zeci de polițiști răniți Conform ministrului de interne Ivica Dacic, 77 de persoane au fost reținute în urma protestului, dintre care 38 se află în continuare în detenție. În același timp, 48 de polițiști au fost răniți, unul dintre ei fiind în stare gravă. Vucic respinge ultimatumul și amână alegerile până în 2026 Înaintea protestului, organizatorii i-au adresat președintelui Vucic un ultimatum pentru a convoca alegeri anticipate. Cu toate acestea, liderul de la Belgrad a reafirmat duminică că nu intenționează să organizeze un scrutin național înainte de sfârșitul anului 2026. În ianuarie, în fața presiunii tot mai mari, Vucic s-a distanțat de premier și de unii miniștri, acuzând protestatarii că doresc să răstoarne guvernul și că ar fi susținuți de interese străine sau că ar plănui atentate la viața sa.

Iranul poate reîncepe îmbogățirea uraniului în doar câteva luni, în ciuda bombardamentelor, avertizează Grossi
Internațional

Iranul poate reîncepe îmbogățirea uraniului în doar câteva luni, în ciuda bombardamentelor, avertizează Grossi

Situri nucleare iraniene avariate, nu distruse. Iranul are capacitatea tehnică de a relua îmbogățirea uraniului în doar câteva luni, a declarat Rafael Grossi, directorul general al Agenției Internaționale pentru Energie Atomică (AIEA), într-un interviu acordat postului american CBS. Acesta a susținut că, deși atacurile SUA au provocat pagube, Iranul poate reporni centrifugele și produce uraniu îmbogățit în câteva luni Situri nucleare iraniene avariate, nu distruse La o săptămână după loviturile aeriene americane asupra instalațiilor nucleare din Fordo, Natanz și Ispahan, toate părțile implicate, inclusiv Teheranul, recunosc că au existat pagube semnificative. Citește și: Spor de condiții periculoase pentru toți angajații primăriei Baia Mare, a decis primarul PSD Cu toate acestea, centralele nu au fost complet scoase din funcțiune, iar eficiența reală a acestor atacuri rămâne incertă. Directorul AIEA, Rafael Grossi, a subliniat că, deși pagubele sunt serioase, Iranul are capacitatea de a reporni centrifugele și de a produce uraniu îmbogățit în câteva luni. Mai mult, există îngrijorări majore legate de stocul iranian de peste 400 kg de uraniu îmbogățit la 60%, suficient pentru fabricarea a peste nouă bombe nucleare, dacă ar fi îmbogățit până la 90%. Trump susține că Iranul a fost întârziat „cu decenii” Donald Trump a declarat, într-un interviu pentru Fox News, că programul nuclear iranian a fost întârziat cu „mai multe decenii” în urma acestor lovituri. Trump a mai afirmat că Iranul nu a avut timp să-și mute stocurile de uraniu, întrucât SUA nu au emis niciun avertisment înainte de atac. „Este un lucru foarte dificil de făcut și noi nu am avertizat înainte de a bombarda. Nu au mișcat nimic”, a declarat fostul președinte. Parlamentul iranian suspendă cooperarea cu AIEA Un aspect esențial este lipsa accesului inspectorilor AIEA la siturile nucleare din Iran din 10 iunie, motiv pentru care agenția ONU cere acum relansarea inspecțiilor și acces complet la stocurile de uraniu. În replică, Parlamentul iranian a votat suspendarea cooperării cu AIEA, iar Consiliul Gardienilor a aprobat legea, care urmează să fie ratificată de președinte. AIEA avertizează însă că legislația națională nu poate anula un tratat internațional ratificat de Iran. „Un tratat internațional trebuie să aibă prevalență. Nu poți invoca o lege națională pentru a nu respecta un tratat”, a declarat Grossi. SUA își reafirmă sprijinul pentru AIEA Pe platforma X, secretarul de stat american Marco Rubio a reafirmat sprijinul pentru eforturile de verificare și supraveghere ale AIEA în Iran. Rubio a cerut regimului de la Teheran să asigure securitatea personalului agenției internaționale. Iranul acuză: AIEA a oferit „pretextul” pentru atacuri În plan diplomatic, Teheranul acuză AIEA că prin rezoluția din 12 iunie a oferit „scuza” necesară pentru atacurile SUA și Israelului asupra siturilor sale nucleare. Grossi a respins acuzațiile, subliniind că raportul agenției nu conține informații noi și nu poate fi considerat responsabil pentru escaladarea conflictului. „Este poate ușor să blamezi o organizație internațională sau un director general, dar nu este rezonabil”, a încheiat Grossi.

O nouă tentativă de a interzice partidul de extremă dreapta AfD, inițiată de social-democrații germani
Internațional

O nouă tentativă de a interzice partidul de extremă dreapta AfD, inițiată de social-democrații germani

Social-democrații din Germania cer interzicerea AfD. Partidul Social Democrat din Germania (SPD) a adoptat duminică, în a treia zi a congresului său național de la Berlin, o moțiune prin care solicită interzicerea formațiunii de extremă dreapta Alternativa pentru Germania (AfD). Decizia reflectă o schimbare fermă de atitudine în contextul escaladării tensiunilor politice și sociale din Germania, relatează agenția dpa. Social-democrații din Germania cer interzicerea AfD Lars Klingbeil, copreședintele SPD și vicecancelar în noul guvern condus de Friedrich Merz, a declarat că datele furnizate de serviciile de informații interne justifică inițierea procedurilor legale împotriva AfD. Citește și: Spor de condiții periculoase pentru toți angajații primăriei Baia Mare, a decis primarul PSD „În momentul în care serviciile de informații interne susțin că există un partid de extremă dreapta confirmat, nu mai este loc de manevră”, a subliniat Klingbeil. Moțiunea solicită demararea procedurii de interzicere Textul moțiunii solicită organismelor constituționale relevante să creeze condițiile pentru deschiderea unui dosar în vederea declarării neconstituționalității AfD. Este cel mai clar apel de până acum venit din partea unui partid de guvernământ privind interzicerea formațiunii radicale. AfD, o amenințare în creștere pentru democrația germană Alternativa pentru Germania este cunoscută pentru pozițiile sale anti-imigrație, anti-musulmani, eurosceptice și naționaliste. În ultimul deceniu, AfD a capitalizat nemulțumirile legate de economie și imigrație, devenind cel mai mare partid de opoziție din Germania. Reclasificată oficial drept extremă dreapta Controversele s-au amplificat în mai 2024, când Biroul Federal pentru Protecția Constituției (BfV) a reclasificat AfD ca grup confirmat de extremă dreapta, ceea ce permite extinderea supravegherii. Totuși, această clasificare este contestată în instanță, iar până la un verdict, formațiunea este tratată doar ca „suspectă”. Context politic tensionat pentru SPD SPD, care a condus guvernul german sub Olaf Scholz, a suferit o scădere semnificativă în sondaje, ajungând la doar 16% în alegerile parlamentare din februarie. În prezent, partidul face parte dintr-o coaliție cu alianța conservatoare CDU-CSU, în încercarea de a redobândi stabilitatea politică.

Protest masiv în Serbia: 140.000 de oameni au ieșit în stradă, cerând alegeri anticipate
Internațional

Protest masiv în Serbia: 140.000 de oameni au ieșit în stradă, cerând alegeri anticipate

Serbia, protest masiv pentru alegeri anticipate. Circa 140.000 de persoane au ieșit sâmbătă în stradă în Serbia, cerând organizarea de alegeri legislative anticipate. Mișcarea, condusă de studenți, continuă să pună presiune pe guvernul președintelui Aleksandar Vucic, la peste șapte luni de la declanșarea protestelor în urma unei tragedii naționale. Serbia, protest masiv pentru alegeri anticipate Potrivit unui organism independent, începând cu ora locală 18:00, protestatarii au ocupat cea mai mare piață din Belgrad și străzile adiacente. Citește și: EXCLUSIV Șefii DNA și ai Parchetului General nu vor să fie schimbați și cheamă procurorii să-i apere. Nicușor Dan a spus că nu este mulțumit de ei Mulțimea a scandat „Vrem alegeri” și a arborat drapele sârbe, pancarte și bannere cu numele orașelor din care au venit. Ciocniri izolate cu forțele de ordine Seara a fost marcată de unele incidente: manifestanți au aruncat fumigene, iar forțele de ordine au intervenit cu gaze lacrimogene și grenade asurzitoare. Cu toate acestea, ciocnirile au fost rare, majoritatea protestelor de până acum desfășurându-se pașnic. Estimări contrastante privind numărul participanților Poliția sârbă a declarat că la manifestație au participat aproximativ 36.000 de persoane. Totuși, imagini aeriene și estimările independente au arătat o prezență mult mai mare – în jur de 140.000 de persoane, fiind una dintre cele mai ample mobilizări din ultimele luni, după protestul din 15 martie, care a reunit 300.000 de oameni. Studenții, în fruntea unei mișcări născute dintr-o tragedie Mișcarea de protest a început în noiembrie 2024, după prăbușirea acoperișului gării din Novi Sad, în urma căreia au murit 16 persoane, inclusiv doi copii. Lipsa de reacție din partea guvernului și acuzațiile de corupție au stârnit revolta tinerilor, care au cerut o anchetă independentă și organizarea de alegeri anticipate. Ultimatum pentru președintele Vucic Studenții i-au dat un ultimatum lui Aleksandar Vucic, solicitând dizolvarea parlamentului și îndepărtarea susținătorilor săi din fața sediului președinției. Termenul-limită a fost sâmbătă, ora 21.00. După expirarea acestuia, studenții au transmis mulțimii: „Timpul s-a scurs, dar nu pentru noi. Cerem cu toții alegeri”. Vucic respinge cererile și acuză „puteri străine” Președintele Vucic a respins vineri cererile studenților, acuzându-i că acționează în slujba unor „puteri străine”. Sâmbătă, în ziua protestului, a avertizat asupra riscului de violențe și a postat pe Instagram mesajul: „În final, Serbia câștigă mereu”. Tensiuni crescânde și apel la „radicalizare pașnică” Deși până acum protestele au fost pașnice, liderii mișcării au avertizat că ar putea trece la „nesupunere civilă pașnică” dacă revendicările nu sunt îndeplinite. Acuzațiile lansate de guvern, potrivit cărora protestatarii ar încerca să provoace o lovitură de stat, sporesc tensiunea într-o Serbie aflată într-un moment critic. Un guvern fragil și o presiune crescândă În ianuarie, președintele Vucic a fost nevoit să renunțe la premier și la câțiva miniștri, pe fondul presiunii publice. Totuși, liderul sârb își menține poziția, în timp ce protestatarii continuă să ceară schimbări profunde în viața politică a țării.

Marșul Pride din Budapesta, un record de participare și un act de sfidare la adresa guvernului Orban
Internațional

Marșul Pride din Budapesta, un record de participare și un act de sfidare la adresa guvernului Orban

Marșul Pride (Budapesta), record de participare. Peste 200.000 de persoane au participat sâmbătă la Marșul Pride din Budapesta, cel mai numeros din istoria evenimentului, organizat în ciuda interdicției impuse de autoritățile ungare. Manifestația s-a desfășurat pașnic și a fost percepută ca un act de rezistență față de politicile restrictive ale guvernului condus de Viktor Orban. Marșul Pride (Budapesta), record de participare Sub sloganul „Libertatea și dragostea nu pot fi interzise”, marșul a pornit de la Universitatea de Inginerie și a traversat podul Erzsébet peste Dunăre. Citește și: EXCLUSIV Șefii DNA și ai Parchetului General nu vor să fie schimbați și cheamă procurorii să-i apere. Nicușor Dan a spus că nu este mulțumit de ei Primarul ecologist al Budapestei, Gergely Karácsony, a condus manifestația alături de Yolanda Díaz, vicepremierul Spaniei. Evenimentul a fost inclus de primărie într-un cadru municipal oficial, ocolind astfel interdicția poliției. „Budapesta a devenit capitala Europei” În discursul său, Karácsony a lăudat diversitatea orașului: „Forța și măreția Budapestei rezidă în natura sa multilaterală”. El a adăugat că orașul „îi va apăra întotdeauna pe cei care sunt amenințați să fie privați de drepturile lor”, lansând o aluzie la alegerile parlamentare din 2026. „Fie suntem toți liberi, fie niciunul dintre noi nu este”, a mai spus primarul. Solidaritate internațională Gergely Karácsony a mulțumit primarilor din orașe europene precum Barcelona, Paris, Atena și Londra, care au fost prezenți la marș în semn de solidaritate. Participarea acestora a întărit mesajul european al Pride-ului și sprijinul internațional pentru drepturile LGBT+. Avertismentele premierului Viktor Orban Marșul fusese interzis anterior de poliția ungară, în baza unei legi promovate de partidul de guvernământ Fidesz, care permite autorităților să interzică evenimente publice considerate „dăunătoare dezvoltării adecvate a minorilor”. Premierul Viktor Orban a avertizat că participanții la eveniment se expun unor sancțiuni, inclusiv amenzi de până la 200.000 de forinți (aproximativ 500 de euro). Încercările de blocare din partea extremiștilor Un grup de circa 40 de militanți de extremă dreapta a încercat să blocheze podul Libertății, aflat pe traseul planificat al Marșului Pride. Cu toate acestea, manifestația s-a desfășurat fără incidente majore, sub protecția organizatorilor și a autorităților locale.

Donald Trump cere anularea procesului de corupție împotriva lui Benjamin Netanyahu: „Este o vânătoare de vrăjitoare”
Internațional

Donald Trump cere anularea procesului de corupție împotriva lui Benjamin Netanyahu: „Este o vânătoare de vrăjitoare”

Trump cere oprirea procesului lui Netanyahu. Președintele american Donald Trump a declarat că Statele Unite „nu vor tolera” continuarea procesului de corupție împotriva premierului israelian Benjamin Netanyahu. Trump solicită oficial anularea acestuia, în contextul negocierilor sensibile privind eliberarea ostaticilor din Gaza. Trump cere oprirea procesului lui Netanyahu Într-un mesaj postat pe platforma sa Truth Social, Donald Trump a subliniat că SUA investesc anual sume uriașe pentru a sprijini Israelul. Citește și: EXCLUSIV Șefii DNA și ai Parchetului General nu vor să fie schimbați și cheamă procurorii să-i apere. Nicușor Dan a spus că nu este mulțumit de ei „SUA cheltuie miliarde de dolari pe an, mai mult decât pentru orice altă națiune, pentru a proteja și susține Israelul”, a scris Trump, adăugând că „nu vom tolera acest lucru”, referindu-se la procesul în curs împotriva lui Netanyahu. Procesul, piedică pentru eliberarea ostaticilor Donald Trump consideră că premierul israelian este într-un moment crucial în negocierile cu gruparea Hamas. „Netanyahu este pe cale să negocieze un acord cu Hamas, care va include eliberarea ostaticilor. Cum este posibil ca prim-ministrul Israelului să fie constrâns să rămână în sala de audieri toată ziua?”, a întrebat retoric liderul de la Casa Albă. Respingerea cererii de suspendare a audierilor Vineri, instanța israeliană a refuzat solicitarea lui Benjamin Netanyahu de a amâna cu două săptămâni reluarea audierilor în dosarul său. Avocatul premierului a invocat contextul tensionat din regiune, menționând războiul cu Iranul și conflictul prelungit din Gaza, dar cererea a fost respinsă. Ulterior, a fost depusă o nouă solicitare pentru anularea următoarelor două audieri. Trump: „Este o vânătoare de vrăjitoare” Președintele american a criticat în termeni duri procesul, calificându-l drept o „vânătoare de vrăjitoare”. El a cerut ca premierului israelian să i se acorde o grațiere, pe care l-a numit „un Mare Erou”. Declarațiile au venit la scurt timp după încheierea unui armistițiu între Israel și Iran. Acuzațiile de corupție împotriva lui Netanyahu Procesul împotriva lui Benjamin Netanyahu a început în mai 2020 și a fost amânat de mai multe ori. În primul caz, premierul și soția sa, Sara Netanyahu, sunt acuzați că ar fi primit produse de lux – trabucuri, bijuterii și șampanie – în valoare de peste 260.000 de dolari de la miliardari, în schimbul unor favoruri politice. În alte două dosare, Netanyahu este acuzat că ar fi încercat să influențeze conținutul editorial al două publicații israeliene, în schimbul unei prezentări favorabile în presă.

Iranul dă semnale clare că este gata să negocieze pe programul nuclear, dar cere "respect"
Internațional

Iranul dă semnale clare că este gata să negocieze pe programul nuclear, dar cere "respect"

Iranul, disponibil pentru un compromis nuclear. Iranul este dispus să transfere stocurile sale de uraniu îmbogățit către o altă țară, în cazul în care se va ajunge la un acord cu Statele Unite privind programul nuclear, a declarat ambasadorul iranian la ONU, Amir-Saeid Iravani. Iranul, disponibil pentru un compromis nuclear Potrivit diplomatului, un transfer al uraniului îmbogățit la 20% și 60% nu reprezintă o linie roșie pentru Teheran. Citește și: EXCLUSIV Șefii DNA și ai Parchetului General nu vor să fie schimbați și cheamă procurorii să-i apere. Nicușor Dan a spus că nu este mulțumit de ei Alternativ, Iranul ar putea păstra materialul pe teritoriul propriu, sub supravegherea Agenției Internaționale pentru Energie Atomică (AIEA). Dreptul de a îmbogăți uraniu pe plan intern Deși Iranul pare deschis la negocieri, ambasadorul Iravani a subliniat că țara sa nu va renunța la dreptul de a produce uraniu îmbogățit în interiorul granițelor, o condiție respinsă categoric de administrația americană. Totodată, diplomatul iranian a exclus posibilitatea impunerii unor restricții asupra programului de rachete balistice, reiterând că orice nou acord va depinde de ridicarea sancțiunilor internaționale. Avertismente din partea Teheranului Declarațiile vin în contextul în care ministrul iranian de externe, Abbas Araghchi, a transmis printr-o postare pe platforma X că Iranul este „în principiu” dispus să reia negocierile cu SUA. În același timp, l-a îndemnat pe Donald Trump să își tempereze limbajul la adresa liderului suprem iranian, ayatollahul Ali Khamenei. „Dacă președintele Trump este sincer în dorința sa de a obține un acord, ar trebui să renunțe la tonul lipsit de respect față de Liderul Suprem și să înceteze să jignească milioanele sale de adepți sinceri”, a scris Araghchi. „Bunăvoința atrage bunăvoință, iar respectul naște respect.” SUA și Israelul, acțiuni militare împotriva Iranului Tensiunile dintre Iran și Occident au escaladat puternic în urma unui conflict militar declanșat de Israel pe 13 iunie, în contextul acuzațiilor că Iranul se apropie periculos de posibilitatea de a dezvolta arma nucleară. Atacurile israeliene au vizat situri nucleare, orașe, infrastructură energetică și poziții defensive. Conflictul a durat 12 zile, timp în care și SUA au intervenit prin bombardamente asupra instalațiilor nucleare iraniene. Donald Trump a susținut ulterior că aceste atacuri au întârziat cu ani buni programul nuclear iranian. Întrebat dacă va ordona alte bombardamente dacă Iranul continuă să îmbogățească uraniu, Trump a răspuns afirmativ. Iranul suspendă cooperarea cu AIEA, dar nu notifică oficial Ca reacție la aceste atacuri, parlamentul iranian a votat o lege de suspendare a cooperării cu AIEA. Totuși, Teheranul nu a notificat oficial Agenția, iar experții avertizează că negocierile nu pot continua fără supravegherea tehnică a AIEA. Iranul insistă că programul său nuclear are exclusiv scopuri civile. Stocuri mari de uraniu îmbogățit: risc nuclear crescut Agenția Internațională pentru Energie Atomică estimează că Iranul a produs aproximativ 400 kg de uraniu cu o puritate de 60%. Potrivit experților, dacă acest uraniu ar fi îmbogățit până la 90%, el ar putea fi utilizat pentru fabricarea câtorva arme nucleare. Nu este clar, în acest moment, ce s-a întâmplat cu stocul după atacurile israeliene și americane.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră