joi 23 aprilie
Login Contact
DeFapt.ro

Categorie: Internațional

5834 articole
Internațional

Moment neașteptat la summitul NATO: Mark Rutte l-a numit „tati” (daddy) pe Donald Trump

Rutte îl numește „tati” pe Trump. Secretarul general al NATO, Mark Rutte, i-a surprins pe jurnaliști miercuri, în timpul summitului de la Bruxelles, când l-a numit „tati” pe președintele Donald Trump. Gluma a venit într-un moment de aparentă destindere, într-un context marcat de discuții tensionate și teme serioase de securitate. Trump compară Israelul și Iranul cu „doi copii care se bat” Înaintea întâlnirilor oficiale, Donald Trump a fost întrebat despre limbajul dur folosit anterior la adresa Israelului și Iranului, pe care i-a acuzat că au încălcat armistițiul recent negociat. Citește și: Reforma lui Bolojan reduce numărul polițiștilor locali chiar și la jumătate în unele localități „S-au bătut rău, ca doi copii în curtea școlii. Se bat ca dracii și nu-i poți opri. Dar dacă îi lași două-trei minute, e mai ușor să-i desparți”, a spus Trump, într-o conferință comună cu Rutte, folosind o retorică similară celei aplicate în trecut conflictului dintre Ucraina și Rusia. Rutte îl numește „tati” pe Trump Fostul premier olandez a continuat pe același ton glumeț, adăugând: „Tati trebuie, uneori, să folosească un limbaj dur”. Termenul „daddy”, folosit într-un context colocvial anglo-saxon pentru a desemna autoritatea și controlul, a fost preluat de Trump cu umor: „Cred că mă place. ‘Tati, ești tăticul meu’”, a spus acesta zâmbind, stârnind râsete din partea presei internaționale și a secretarului de stat Marco Rubio. O relație tot mai strânsă între Trump și noul lider NATO Schimbul de replici a ilustrat relația tot mai apropiată dintre Trump și Mark Rutte, care ocupă funcția de secretar general NATO de nouă luni. Tonul prietenos și schimburile de complimente au arătat strategia lui Rutte de a flata în mod deschis liderul american, atât în declarațiile publice, cât și în discuțiile private. Un gest calculat din partea lui Rutte? Considerat de mulți un atlanticist pragmatic, Rutte pare să fi ales cu grijă momentul. Remarca sa ar putea fi interpretată ca o recunoaștere a influenței uriașe pe care Trump o are asupra deciziilor NATO, dar și ca o încercare de a-i hrăni nevoia de validare publică, mai ales în contextul în care Washingtonul joacă un rol-cheie în noul angajament militar al alianței. 5% din PIB până în 2035 Tot miercuri, statele membre NATO au anunțat că au convenit asupra unei noi ținte de cheltuieli pentru apărare: 5% din produsul intern brut până în anul 2035. Este un prag dublu față de obiectivul anterior de 2%. „Cred că la început vor avea nevoie de puțin ajutor”, a declarat Trump despre țările membre NATO care trebuie să se conformeze noii ținte. „Dar cred că vor ține minte această zi. A fost o zi importantă pentru NATO.” Trump îl desemnează pe Rutte drept garant al succesului Întrebat dacă acest nou angajament ar fi fost posibil fără implicarea sa, Trump a preferat să-l pună pe Rutte în centrul atenției: „Întrebați-l pe Mark. Cred că trebuie să-l întrebați pe Mark.” Reacții mixte, între aplauze și jenă Întrebat ulterior dacă apelativul „tati” nu implică o poziție de slăbiciune, Rutte a spus că este „o chestiune de gust”, dar a subliniat că merită recunoașterea pentru succesul în adoptarea noilor obiective NATO. Cu toate acestea, nu toți oficialii europeni au privit scena cu ochi buni. Un diplomat european, sub protecția anonimatului, a declarat: „Oamenii sunt rușinați. Da, summitul a fost un succes în ansamblu. Dar lingușeala a fost dusă la extrem.”

Rutte îl numește „tati” pe Trump (sursa: Facebook/MinPres Mark Rutte)
Trump anunță reluarea negocierilor cu Iranul (sursa: Facebook/The White House)
Internațional

Donald Trump anunță reluarea negocierile cu Iranul, după atacurile aeriene

Trump anunță reluarea negocierilor cu Iranul. Președintele american Donald Trump a declarat miercuri că tratativele dintre Statele Unite și Iran privind programul nuclear vor fi reluate „săptămâna viitoare”. Anunțul vine la doar două zile după intrarea în vigoare a unui armistițiu între Israel și Iran, intermediat de liderul american. Trump anunță reluarea negocierilor cu Iranul Trump a afirmat că bombardamentele americane desfășurate duminică asupra principalelor instalații nucleare iraniene au reușit să dea înapoi programul nuclear „cu mai multe decenii”. Citește și: Reforma lui Bolojan reduce numărul polițiștilor locali chiar și la jumătate în unele localități Declarația sa contrastează însă cu o evaluare preliminară a Agenției SUA pentru Informații Militare, potrivit căreia infrastructura nucleară a fost afectată doar temporar, cu o întârziere de câteva luni. Raportul, scurs în presă, a iritat administrația Trump. Iranul recunoaște daune „considerabile” la instalațiile nucleare Deși nu a oferit date precise, regimul de la Teheran a recunoscut miercuri că daunele provocate de bombardamentele americane și israeliene asupra infrastructurii nucleare sunt „considerabile”. Atacurile au vizat instalații de la Fordow, Natanz și Isfahan. SUA și Israel, intervenție coordonată Campania de bombardamente a fost declanșată pe 13 iunie de către Israel, pe fondul temerilor că Iranul era pe punctul de a dezvolta o armă nucleară. SUA s-au alăturat acțiunii militare cu lovituri directe asupra obiectivelor nucleare. În urma acestor atacuri, o nouă rundă de negocieri SUA-Iran, programată inițial pentru 15 iunie, a fost suspendată. Armistițiul intrat în vigoare este respectat După valuri de rachete și contraatacuri, președintele Trump a reușit să convingă ambele părți să accepte o încetare a focului, care a intrat în vigoare marți. Miercuri, liderul american a confirmat că armistițiul este respectat și a descris cele două tabere ca fiind „obosite și epuizate de război”. “Iranul și Israelul vor o ieșire” Donald Trump a apreciat că atât Iranul, cât și Israelul sunt dornice să iasă din conflictul recent. „Au luptat foarte dur și cu multă răutate, așa că amândoi sunt mulțumiți să găsească o ieșire”, a declarat președintele american. În ciuda opiniilor serviciilor de informații, el a susținut că raidurile americane au distrus „complet” instalațiile nucleare vizate.

General iranian ucis în atacul israelian (sursa: Facebook/Israel Defense Forces)
Internațional

Iranul a confirmat moartea generalului Ali Shadmani în urma unui atac israelian

General iranian ucis în atacul israelian. Armata iraniană a anunțat oficial, miercuri, decesul generalului Ali Shadmani, un important comandant al Gărzii Revoluționare, grav rănit în timpul unei lovituri aeriene israeliene efectuate pe 17 iunie. General iranian ucis în atacul israelian Potrivit comunicatului oficial citat de agenția de presă IRNA, generalul Shadmani conducea cartierul general central Khatam al-Anbiya, structură afiliată Gărzii Revoluționare. Citește și: Reforma lui Bolojan reduce numărul polițiștilor locali chiar și la jumătate în unele localități Acesta a murit în urma rănilor provocate de „bombardamentul efectuat de regimul sionist agresor”. Armata israeliană anunțase încă din 17 iunie că l-a eliminat pe Shadmani, descriindu-l drept „cel mai înalt comandant militar iranian” și „figura cea mai apropiată de ayatollahul Ali Khamenei”. Atacul a vizat un „centru de comandament din inima Teheranului”. Funeralii naționale pentru comandanții iranieni Generalul Ali Shadmani fusese numit în funcție cu doar câteva zile înainte, pe 13 iunie, după moartea predecesorului său, Gholam Ali Rashid, ucis în timpul primelor lovituri aeriene israeliene. Autoritățile de la Teheran vor organiza sâmbătă funeralii naționale în memoria generalilor și a oamenilor de știință uciși în cele 12 zile de confruntări armate. Conflictul s-a încheiat marți, printr-o încetare a focului negociată sub medierea președintelui american Donald Trump. Confruntări intense între Israel și Iran Conform surselor internaționale, Israelul a lansat din 13 iunie o serie de lovituri aeriene asupra unor ținte strategice din Iran. În replică, Teheranul a atacat orașele israeliene Tel Aviv și Haifa cu rachete și drone. Iranul a respins acuzațiile legate de dezvoltarea unei arme nucleare, reafirmând că programul său nuclear are un scop exclusiv civil.

Germania cere SUA presiuni asupra Rusiei (sursa: Facebook/Friedrich Merz)
Internațional

Cancelarul Germaniei, Friedrich Merz, cere SUA să intensifice presiunile asupra Moscovei

Germania cere SUA presiuni asupra Rusiei. Cancelarul german Friedrich Merz a declarat miercuri, după summitul NATO de la Haga, că Uniunea Europeană și-a epuizat, în mod obiectiv, capacitatea de a exercita presiuni suplimentare asupra Rusiei prin sancțiuni. Merz a făcut apel la Statele Unite să preia inițiativa și să intensifice presiunile asupra Moscovei pentru a determina reluarea negocierilor de pace cu Ucraina. Germania cere SUA presiuni asupra Rusiei Într-o conferință de presă susținută după reuniunea liderilor NATO, Merz a subliniat că unele măsuri restrictive, precum reducerea plafonului de preț pentru petrolul rusesc destinat statelor terțe, pot fi impuse doar cu sprijinul Statelor Unite. Citește și: Reforma lui Bolojan reduce numărul polițiștilor locali chiar și la jumătate în unele localități Cancelarul a dezvăluit că a discutat acest subiect direct cu președintele american Donald Trump, reamintindu-i că acest dosar „este în mâinile sale”. UE nu poate acționa singură: apel la cooperare transatlantică „În UE, în mod obiectiv am epuizat ceea ce putem face”, a afirmat Merz, adăugând că procesul de adoptare a unei poziții unitare asupra sancțiunilor din partea Washingtonului „nu s-a încheiat încă”. Liderul german a insistat asupra necesității unui front comun euro-atlantic pentru a sprijini Ucraina și a contracara agresiunea rusă. Nu va exista o soluție militară Cancelarul german a atras atenția că este puțin probabil ca războiul dintre Rusia și Ucraina să se încheie printr-o soluție militară. Totuși, el a subliniat că eforturile actuale ale Uniunii Europene „nu sunt suficiente” pentru a asigura o dezescaladare durabilă a conflictului. Rusia amenință întreaga Europă, nu doar Ucraina Friedrich Merz a avertizat că pericolul reprezentat de Rusia nu se limitează la Ucraina. Potrivit acestuia, întreaga Europă și aliații din NATO sunt vizați de amenințarea rusă. „Nu știm dacă într-o zi nu ne vor testa pregătirea”, a declarat Merz, sugerând necesitatea unei vigilențe sporite din partea comunității internaționale.

Tensiuni crescute între Moscova şi Chişinău (sursa: Facebook/Maia Sandu)
Internațional

Rusia, țară periculoasă pentru moldoveni. Chișinăul a emis o alertă de călătorie

Tensiuni crescute între Moscova şi Chişinău. Serviciul Federal de Securitate al Rusiei (FSB) a informat miercuri că a arestat doi cetățeni moldoveni, acuzați că ar fi agenți ai Serviciului de Informații și Securitate (SIS) al Republicii Moldova. Incidentul survine pe fondul agravării relațiilor bilaterale dintre cele două țări. Acuzații grave din partea FSB: misiuni subversive în Rusia Potrivit unui comunicat oficial, cei doi bărbați ar fi intrat în Rusia cu acte false, în scopul îndeplinirii unor misiuni stabilite de SIS care „urmăresc subminarea securității Federației Ruse”. Citește și: Reforma lui Bolojan reduce numărul polițiștilor locali chiar și la jumătate în unele localități Autoritățile ruse au deschis un dosar penal pentru „cooperare confidențială cu un stat străin”, infracțiune pedepsită cu până la opt ani de închisoare. Înregistrări video și acuzații de spionaj FSB a publicat o înregistrare video în care cei doi presupuşi agenţi declară că au fost trimişi de serviciile moldovene pentru a colecta informaţii şi a intra în contact cu surse din Rusia. Autoritățile ruse susțin că aceștia ar fi stabilit legături cu activiști din organizații neguvernamentale și mișcări politice de pe teritoriul rus. Tensiuni crescute între Moscova şi Chişinău Ministerul Afacerilor Externe de la Chișinău a respins acuzațiile FSB, catalogându-le drept „nefondate și speculative”. MAE a emis totodată o nouă alertă de călătorie pentru Federația Rusă, invocând cazuri repetate de hărțuire, intimidare și tratamente abuzive aplicate cetățenilor moldoveni pe teritoriul rus. „Comportamentul autorităţilor ruse reflectă o politică sistematică împotriva cetăţenilor Republicii Moldova”, se arată în comunicatul oficial. Accesul consular, blocat de Moscova Autoritățile moldovene susțin că Ambasada Republicii Moldova la Moscova a solicitat acces consular la cetățenii reținuți, însă partea rusă a refuzat. În prezent, se desfășoară demersuri diplomatice pentru a oferi asistență consulară moldovenilor arestați. Incident similar la mijlocul lunii aprilie Acesta nu este primul episod de acest fel. În luna aprilie, FSB a anunțat reținerea altor doi cetățeni moldoveni, acuzați de planificarea unor atacuri teroriste. Ulterior, portalul de investigații The Insider a relatat că persoanele respective ar fi fost, de fapt, arestate cu luni în urmă, între 2023 și 2024, iar informația a fost reambalată și mediatizată de presa apropiată Kremlinului. Moldova continuă parcursul european Relațiile dintre Moscova și Chișinău s-au deteriorat semnificativ după începutul invaziei ruse în Ucraina, în februarie 2022. Tensiunile au atins un nou nivel în martie 2024, când Republica Moldova a expulzat trei diplomați ruși, acuzați că ar fi ajutat un deputat pro-Kremlin să fugă de justiție. Drept represalii, Rusia a expulzat la rândul său trei angajați ai ambasadei moldovenești. Republica Moldova, stat candidat la aderarea în Uniunea Europeană, acuză frecvent Rusia de ingerințe în politica internă și tentative de destabilizare. Acuzațiile sunt constant respinse de autoritățile de la Moscova.

Trump va respecta Articolul 5 (NATO) (sursa: Inquam Photos/Eduard Vînătoru)
Internațional

Trump s-a mai îmbunat, promit să respecte Articolul 5 din Tratatul NATO

Trump va respecta Articolul 5 (NATO). În cadrul summitului NATO de la Haga, mai mulți lideri internaționali, inclusiv secretarul general al alianței, Mark Rutte, și liderii din Regatul Unit, Norvegia și Lituania, au subliniat sprijinul ferm al Statelor Unite față de Articolul 5 al tratatului fondator al NATO. Deși declarațiile recente ale președintelui american Donald Trump au stârnit îndoieli, acesta a confirmat că SUA rămân angajate în apărarea colectivă a aliaților. „Statele Unite sunt pe deplin angajate față de NATO” Mark Rutte, noul secretar general al NATO, a declarat că SUA, sub conducerea lui Donald Trump, vor apăra un stat membru în caz de atac. Citește și: Reforma lui Bolojan reduce numărul polițiștilor locali chiar și la jumătate în unele localități Acesta a adăugat că nu există loc de interpretări: „Din punctul meu de vedere, există o claritate absolută că Statele Unite s-au angajat pe deplin față de NATO, pe deplin față de Articolul 5.” Rutte a punctat și contribuția esențială a Statelor Unite în alianță, menționând cheltuielile de aproape un trilion de dolari pentru apărare și rolul de principal aliat strategic: „SUA furnizează toți factorii-cheie pentru NATO și reprezintă 50% din economia totală a alianței.” Trump va respecta Articolul 5 (NATO) Chestionat din nou miercuri despre Articolul 5, Trump a declarat, înaintea unei reuniuni cu liderii NATO: „Suntem alături de ei până la capăt.” Anterior, el menționase că există „numeroase definiții” ale articolului de apărare colectivă, dar a adăugat că va oferi propria sa viziune în cadrul summitului, subliniind că este „angajat să salveze vieți”. Articolul 5 stipulează că un atac asupra unui stat membru din Europa sau America de Nord este considerat un atac împotriva tuturor membrilor. „SUA respectă sută la sută obligațiile față de NATO” Prim-ministrul norvegian Jonas Gahr Store și-a exprimat, la rândul său, încrederea în angajamentul american: „Cred că Statele Unite își respectă sută la sută obligațiile față de NATO și Articolul 5.” Store a evidențiat importanța istorică a summitului de la Haga, unde liderii au convenit să crească cheltuielile pentru apărare la 5% din PIB. De asemenea, a pledat pentru investiții comune în echipamente militare, creșterea prezenței în Arctica și sprijinirea Ucrainei. „NATO este la fel de relevantă și importantă ca întotdeauna” Premierul britanic Keir Starmer a reafirmat angajamentul Regatului Unit față de NATO și apărarea colectivă: „Trăim într-o lume foarte volatilă, iar astăzi este vorba despre unitatea NATO, despre demonstrarea acestei forțe.” Starmer a anunțat că guvernul britanic intenționează să crească cheltuielile pentru securitate la 5% din PIB până în 2035, din care 3,5% pentru apărare și 1,5% pentru securitatea internă și reziliență națională. Potrivit NATO, Regatul Unit va atinge 4,1% din PIB până în 2027. „Articolul 5 este clar: unul pentru toți, toți pentru unul” Gitanas Nauseda, președintele Lituaniei, a subliniat simplitatea și claritatea Articolului 5: „Este destul de clar și foarte simplu: unul pentru toți, toți pentru unul.” Nauseda a adăugat că, dacă Donald Trump nu ar fi interesat de NATO, nu ar susține creșterea contribuției la 5% din PIB, ceea ce dovedește, în opinia sa, implicarea reală a liderului american în apărarea colectivă.

Nicușor Dan, între Trump și Rutte (sursa: X/Koninklijk Huis)
Internațional

Nicușor Dan, între Donald Trump și Mark Rutte la fotografia de grup de la Summit-ul de la Haga

Nicușor Dan, între Trump și Rutte. Președintele României, Nicușor Dan, a sosit marți, 24 iunie, în Olanda pentru a participa la Summitul NATO organizat la Haga, ce se desfășoară în perioada 24–25 iunie 2025. Aterizarea a avut loc în jurul orei 17:00 (ora României), pe aeroportul din Amsterdam. Nicușor Dan, între Trump și Rutte Potrivit imaginilor transmise de televiziunile de știri, la scurt timp după sosire, președintele s-a întâlnit cu o delegație de senatori americani, printre care Jeanne Shaheen și Chris Coons. Citește și: Reforma lui Bolojan reduce numărul polițiștilor locali chiar și la jumătate în unele localități Întâlnirea cu senatorii americani s-a încheiat puțin după ora 18:00, iar ulterior Nicușor Dan a participat la dineul oficial oferit de Regele Willem-Alexander și Regina Máxima a Țărilor de Jos, alături de ceilalți lideri prezenți la summit. La fotografia de grup a șefilor de stat și de guvern, președintele Nicușor Dan a fost poziționat în spatele fostului președinte american Donald Trump și în apropierea secretarului general NATO. Deși plasarea a fost una vizibilă, nu a existat o interacțiune notabilă între președintele României și Donald Trump. Până la acest moment, Nicușor Dan nu a oferit declarații de presă, precizând că o va face miercuri, la ora 15:00. Mesajul României la summit Potrivit Administrației Prezidențiale, Nicușor Dan va susține angajamentele privind creșterea graduală a bugetelor pentru Apărare și consolidarea posturii de descurajare și apărare a NATO. În plus, președintele va cere o atenție sporită pentru Flancul Estic și regiunea Mării Negre, considerată esențială pentru securitatea euroatlantică. România își reafirmă sprijinul pe termen lung pentru Ucraina și își exprimă solidaritatea cu țările aflate sub presiunea agresiunii ruse, în special Republica Moldova.

Iranul pregătea arme nucleare, susține Trump (sursa: Facebook/The White House)
Internațional

Trump scrie negru pe alb că Iranul pregătea o armă nucleară, criticii îl contrazic

Iranul pregătea arme nucleare, susține Trump. Donald Trump susține că Iranul dezvoltă arme nucleare, contrar evaluărilor serviciilor secrete americane Iranul pregătea arme nucleare, susține Trump Președintele american a justificat recentele atacuri asupra Iranului invocând existența unui program nuclear, deși serviciile de informații nu confirmă acest lucru. Citește și: Magistrații, noi amenințări voalate către Guvern: vor să fie consultați când se decid măsurile pentru reducerea deficitului bugetar Donald Trump a informat Congresul SUA că instalațiile iraniene bombardate de armata americană găzduiau un „program de dezvoltare a armelor nucleare”. Declarația a fost făcută într-o scrisoare oficială adresată președintelui Camerei Reprezentanților, Mike Johnson, și publicată pe site-ul Casei Albe. Potrivit documentului, atacul ar fi vizat trei obiective considerate esențiale pentru presupusul program nuclear al Iranului. Serviciile secrete americane neagă existența unui program activ Cu toate acestea, cele mai recente evaluări ale serviciilor americane de informații nu susțin afirmațiile lui Trump. În martie, directoarea Serviciilor Naționale de Informații, Tulsi Gabbard, a informat Congresul că liderul suprem al Iranului, ayatollahul Ali Khamenei, nu a dat ordin pentru reluarea unui program nuclear militar, închis încă din 2003. O sursă apropiată de aceste evaluări a confirmat că această analiză nu s-a schimbat până în prezent. Divergențe publice între Trump și serviciile de informații Trump a contestat public raportul prezentat de Tulsi Gabbard, declarând că nu are încredere în afirmațiile ei și susținând că Iranul era „foarte aproape” de a obține o armă nucleară. În replică, Gabbard a clarificat că informațiile serviciilor indicau că Iranul ar putea produce o armă nucleară „în săptămâni sau luni” dacă ar decide să facă acest pas, însă acest lucru nu se întâmplase până în prezent. Paralele istorice cu Irak Contextul amintește de justificarea invaziei Irakului din 2003 de către fostul președinte George W. Bush, care a invocat existența armelor de distrugere în masă – o afirmație ulterior discreditată. Situația actuală ridică semne de întrebare cu privire la folosirea informațiilor clasificate pentru a valida acțiuni militare, în lipsa unui consens din partea comunității de informații. Iranul, între timp, susține în continuare că programul său nuclear este destinat exclusiv scopurilor pașnice.

Articolul 5 (NATO), interpretabil pentru Trump (sursa: Facebook/The White House)
Internațional

Trump susține că articolul 5 din Tratatul NATO ("toți pentru unul" în caz de atac) e interpretabil

Articolul 5 (NATO), interpretabil pentru Trump. Președintele american Donald Trump a evitat marți să confirme angajamentul ferm al Statelor Unite față de Articolul 5 din Tratatul NATO, care prevede apărarea colectivă în cazul unui atac asupra unui stat membru. Declarațiile sale au venit în contextul în care liderii NATO s-au reunit la un summit desfășurat la Haga. Articolul 5 (NATO), interpretabil pentru Trump Întrebat la bordul avionului prezidențial Air Force One despre hotărârea de a respecta Articolul 5, Trump a răspuns evaziv: Citește și: Magistrații, noi amenințări voalate către Guvern: vor să fie consultați când se decid măsurile pentru reducerea deficitului bugetar „Depinde ce definiție îi dați. Sunt mai multe moduri de a interpreta articolul 5.” El a adăugat că este „angajat să salveze vieți și securitatea” și că va oferi „o definiție exactă” după sosirea la summit. Presiuni pentru majorarea bugetelor de apărare Anterior, președintele american le-a cerut statelor membre NATO să își majoreze bugetele de apărare la 5% din PIB, semnificativ peste actualul angajament de 2%. Trump a avertizat că, în lipsa acestui efort financiar, SUA ar putea refuza să apere membrii „rău-platnici”. Acord general asupra pragului de 5% până în 2035 În cadrul summitului de la Haga, statele NATO – cu excepția Spaniei – au fost de acord să crească progresiv cheltuielile de apărare până la 5% din PIB până în anul 2035. Structura acestui prag prevede 3,5% pentru apărare propriu-zisă și 1,5% pentru domenii conexe, cum ar fi infrastructura strategică și apărarea cibernetică. Spania, singura excepție: „5% e disproporționat” Spania a obținut o derogare de la angajamentul comun, motivând că un efort de 5% din PIB ar fi „disproporționat și incompatibil cu protejarea prestațiilor sociale”. Premierul Pedro Sánchez a anunțat că țara sa va aloca 2,1% din PIB pentru apărare – „nici mai mult, nici mai puțin”. Trump critică Spania: „A devenit o problemă” În declarația sa de presă, Donald Trump a criticat în mod direct Spania pentru refuzul de a susține majorarea bugetului de apărare. El a afirmat că această atitudine „a devenit o problemă” în cadrul Alianței și a sugerat că lipsa de implicare financiară afectează unitatea NATO.

Israelul anunță încetarea atacurilor asupra Iranului (sursa: Facebook/Benjamin Netanyahu)
Internațional

Netanyahu dă asigurări că a încetat atacul asupra Iranului, după o discuție cu Trump

Israelul anunță încetarea atacurilor asupra Iranului. Israelul a confirmat marți că a încetat atacurile aeriene asupra Iranului, în urma unei convorbiri telefonice între premierul Benjamin Netanyahu și președintele american Donald Trump. Liderul de la Casa Albă a declarat că un acord de încetare a focului între cele două state a intrat în vigoare și trebuie respectat. Israelul anunță încetarea atacurilor asupra Iranului Potrivit biroului de presă al premierului israelian, în urma discuției cu președintele Trump, Israelul s-a abținut de la noi atacuri. Citește și: Magistrații, noi amenințări voalate către Guvern: vor să fie consultați când se decid măsurile pentru reducerea deficitului bugetar Cu toate acestea, autoritățile israeliene acuză Iranul că a încălcat acordul de armistițiu de cel puțin două ori, motiv pentru care armata israeliană a distrus un radar situat la nord de capitala Teheran. Trump acuză ambele părți de încălcarea armistițiului Președintele american Donald Trump a criticat atât Israelul, cât și Iranul, pentru încălcarea încetării focului. În replică, președintele iranian Masoud Pezeshkian a transmis că Iranul va respecta armistițiul doar dacă și Israelul se va conforma. Atacuri masive lansate de Israel pe 13 iunie În contextul acuzațiilor că Iranul este aproape de a produce o armă nucleară, Israelul – stat considerat o putere nucleară neoficială – a declanșat pe 13 iunie o amplă campanie de bombardamente. Țintele vizate au inclus infrastructura militară iraniană, sisteme de apărare antiaeriană, depozite de rachete balistice și instalații nucleare precum cele de la Natanz, Isfahan, Fordo și Arak. Eliminarea liderilor iranieni și reacția Teheranului În cadrul operațiunilor, Israelul a eliminat membri de rang înalt ai armatei iraniene, ai Gardienilor Revoluției și cercetători din sectorul nuclear. Ca răspuns, Iranul a lansat o serie de atacuri asupra teritoriului israelian, într-o escaladare rapidă a conflictului. „Operațiunea Ciocanul de la Miezul Nopții”  Pentru a lovi instalațiile nucleare iraniene situate în subteran – în special uzina de la Fordow, construită la 80 de metri sub un munte, Israelul a avut nevoie de sprijinul Statelor Unite, întrucât nu deține bombe anti-buncăr suficient de puternice. Astfel, în noaptea de sâmbătă spre duminică, SUA au lansat o operațiune masivă denumită „Ciocanul de la Miezul Nopții”. În cadrul acesteia, au fost atacate instalațiile iraniene de îmbogățire a uraniului din Fordow, Natanz și Isfahan. Operațiunea a implicat 14 bombe anti-buncăr GBU-57, zeci de rachete de croazieră Tomahawk și peste 125 de aeronave militare, inclusiv șapte bombardiere invizibile B-2. Acestea au provocat cel puțin șase cratere uriașe vizibile din satelit în zona uzinei de la Fordow.

Rusia susține că a sprijinit Iranul (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Kremlinul susține că a ajutat Iranul prin poziția de condamnare a loviturilor americane

Rusia susține că a sprijinit Iranul. Președinția Rusiei a respins marți acuzațiile conform cărora nu ar fi sprijinit suficient Iranul, subliniind că Moscova a adoptat o „poziție clară” în condamnarea atacurilor aeriene lansate de SUA și Israel împotriva Republicii Islamice Rusia susține că a sprijinit Iranul Președintele rus Vladimir Putin a condamnat ferm loviturile americane asupra siturilor nucleare din Iran, pe care le-a catalogat drept „nejustificate”. Citește și: EXCLUSIV Filiera uzbecă: cum a trimis Moscova bani anti-UE în Republica Moldova printr-o companie sponsorizată de regimul autocratic de la Tașkent În plus, a reamintit tratatul de cooperare strategică încheiat între Rusia și Iran în ianuarie. Moscova promite ajutor pentru Iran, fără detalii concrete Putin a declarat luni că Rusia va încerca să ajute poporul iranian, însă fără a furniza detalii despre natura acestui sprijin. Între timp, surse iraniene au transmis că Teheranul este dezamăgit de sprijinul oferit până în prezent de Moscova. Kremlinul respinge comparațiile cu Siria Întrebat despre o eventuală paralelă cu situația din Siria, unde Rusia a refuzat suplimentarea forțelor pentru susținerea regimului Assad, Kremlinul a afirmat că astfel de comparații sunt „menite să submineze parteneriatul ruso-iranian”. Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a insistat că Rusia a sprijinit efectiv Iranul prin poziționarea sa fermă, și a menționat că ministrul iranian de externe Abbas Araghchi a apreciat acest lucru în cadrul întâlnirii cu Vladimir Putin. Daunele din Iran, încă neclare Peskov a precizat că este prea devreme pentru o evaluare clară a daunelor provocate instalațiilor nucleare iraniene. „Informațiile continuă să sosească, dar nimeni nu are în acest moment o imagine clară”, a adăugat el. Kremlinul neagă primirea unei scrisori oficiale de la Khamenei Întrebat despre o presupusă scrisoare a liderului suprem iranian, ayatollahul Ali Khamenei, transmisă prin Abbas Araghchi, Peskov a negat existența unui document oficial. „Au existat mesaje, dar nu s-a transmis nicio scrisoare scrisă, așa cum a relatat Reuters”, a declarat acesta. Rusia salută încetarea focului anunțată între Israel și Iran Președintele american Donald Trump a anunțat luni o încetare completă a focului între Israel și Iran, care ar putea pune capăt unui conflict de 12 zile. Milioane de iranieni au fugit din Teheran, iar tensiunile regionale au escaladat rapid. Peskov a salutat inițiativa: „Dacă s-a obținut într-adevăr o încetare a focului, nu putem decât să o salutăm”. El a menționat și contribuția Qatarului la intermedierea armistițiului și a subliniat că Federația Rusă a cerut pace încă de la începutul acestui conflict.

Dispută Medvedev, Trump, pe tema nucleară (sursa: Facebook/The White House)
Internațional

Băiețisme între Medvedev și Trump, după ce primul sugerase furnizarea de arme nucleare Iranului

Dispută Medvedev, Trump, pe tema nucleară. Dmitri Medvedev a revenit luni asupra declarațiilor controversate privind posibila furnizare de arme nucleare Iranului. Într-un mesaj publicat pe platforma X, oficialul rus a precizat că „Rusia nu are nicio intenție să furnizeze arme nucleare Iranului”, reacționând astfel la avertismentul transmis de Donald Trump. Dispută Medvedev, Trump, pe tema nucleară Declarațiile de luni vin după ce, cu o zi înainte, Medvedev sugerase pe canalul său Telegram că anumite state ar putea fi dispuse să livreze arme nucleare Iranului. Citește și: De ce a renunțat PSD la portofoliul Apărării: o reglare de conturi în partid și recentele dosare ale DNA în MApN Acum, el a precizat că este conștient de implicațiile unui asemenea gest și a subliniat că Rusia este membră a Tratatului de neproliferare nucleară, spre deosebire de Israel. Trump: „Nu folosiți cu ușurință cuvântul nuclear!” Reacția președintelui american Donald Trump a venit prompt, printr-un mesaj pe platforma Truth Social. El l-a criticat pe Medvedev pentru utilizarea „nepăsătoare” a cuvântului „nuclear” și a cerut clarificări imediate dacă s-au făcut astfel de afirmații privind Iranul. Trump a reiterat superioritatea submarinelor americane cu propulsie nucleară, descriindu-le ca fiind „cu 20 de ani mai avansate” decât celelalte flote. Rusia și SUA, din nou pe muchie de cuțit În răspunsul său, Medvedev a sugerat că nu este cazul pentru comparații de forță nucleară, amintind că „noul Tratat de reducere a armelor strategice”, semnat cu un președinte american, este încă în vigoare. Totodată, fostul lider rus a concluzionat sec: „Întrebarea este: ce urmează?”, lăsând deschisă tema escaladării nucleare într-un climat internațional tensionat.

Serbia oprește complet exporturile de armament (sursa: Facebook/Aleksandar Vučić)
Internațional

Acuzată de Rusia că furnizează armament Ucrainei, Serbia oprește toate exporturile de arme

Serbia oprește complet exporturile de armament. În contextul tensiunilor internaționale tot mai mari, Serbia a anunțat luni suspendarea tuturor exporturilor de arme, muniții și echipamente militare. Serbia oprește complet exporturile de armament Măsura vine în plin conflict între Iran și Israel, dar și pe fondul acuzațiilor Rusiei că Belgradul ar fi furnizat arme Ucrainei prin intermediari. Citește și: De ce a renunțat PSD la portofoliul Apărării: o reglare de conturi în partid și recentele dosare ale DNA în MApN Decizia reflectă echilibrul fragil pe care președintele Aleksandar Vucic încearcă să-l mențină între parteneriatul cu Moscova și aspirațiile europene. O piață de 1,6 miliarde de euro, înghețată "Am oprit, literalmente, totul", a declarat Vucic, răspunzând unei întrebări despre relațiile cu Israelul și Iranul. Potrivit datelor oficiale, exporturile anuale de armament ale Serbiei se ridicau la aproximativ 1,6 miliarde de euro. Ministerul Apărării a confirmat într-un comunicat că exporturile vor fi posibile doar cu aprobarea guvernului și a Consiliului de Securitate Națională. Rusia acuză: arme sârbești ajung în Ucraina Serviciile secrete ruse (SVR) au acuzat două companii din Serbia că ar fi vândut muniție destinată armatei ucrainene, folosind intermediari din Cehia și Bulgaria. Conform SVR, Serbia ar fi furnizat rachete pentru lansatoare multiple și obuze de mortier, știind exact că destinația finală este frontul ucrainean. Agenția a acuzat Belgradul că este complice la uciderea soldaților și civililor ruși. Exporturi spre Israel și critici interne Serbia a fost criticată și pentru exporturile recente către Israel, estimate la câteva milioane de euro, în plin conflict în Gaza. Duminică, la Belgrad a avut loc un protest prin care s-a cerut oprirea acestor livrări. Vucic a respins vehement criticile, declarând ironic: „Unde doriți să trimitem muniție? În Antarctica?”

Trump anunță armistițiu Israel-Iran, atacurile continuă (sursa: Facebook/Israel Defense Forces)
Internațional

Iar a făcut Trump pace: a anunțat armistițiu între Israel și Iran, dar cele două țări neagă

Trump anunță armistițiu Israel-Iran, atacurile continuă. Un presupus armistițiu între Israel și Iran, anunțat de Donald Trump, a fost imediat umbrit de noi atacuri și contradicții între declarații și realitate. Deși mass-media iraniene și televiziunea de stat au confirmat o încetare a focului, rachetele au continuat să fie lansate dinspre Iran spre teritoriul israelian, provocând victime și menținând regiunea într-o stare de alertă. Trump anunță armistițiu Israel-Iran, atacurile continuă În noaptea de luni spre marți, Donald Trump a anunțat pe platforma sa Truth Social un acord de armistițiu între Israel și Iran, despre care a spus că va dura 12 ore, urmând ca războiul să se încheie complet în 24 de ore. Citește și: De ce a renunțat PSD la portofoliul Apărării: o reglare de conturi în partid și recentele dosare ale DNA în MApN Potrivit mesajului său, Iranul ar fi urmat să oprească focul primul, iar Israelul să-i urmeze exemplul. Trump a lăudat presupusa decizie a celor două părți, numind-o un act de „curaj și inteligență”. Iranul neagă existența unui acord real În ciuda anunțului oficial, ministrul iranian de externe Abbas Araghchi a postat un mesaj în care neagă existența unui acord oficial de încetare a focului. El a transmis că Iranul ar fi dispus să oprească riposta doar dacă Israelul încetează agresiunile până la ora 04:00, ora Teheranului. Totodată, Araghchi a subliniat că „NU există niciun acord” și că o decizie finală privind oprirea operațiunilor va fi luată ulterior. Noi atacuri iraniene și victime în Israel La doar câteva ore după anunțul armistițiului, sirenele de alertă au sunat din nou în Israel, iar Forțele de Apărare israeliene (IDF) au confirmat noi tiruri de rachete. Patru persoane și-au pierdut viața în urma unui atac iranian, chiar înainte ca Trump să anunțe că armistițiul a intrat în vigoare. În acest context, autoritățile israeliene nu au confirmat oficial un acord de încetare a focului. SUA au intervenit în sprijinul Israelului În weekendul precedent, Statele Unite au efectuat atacuri asupra a trei instalații nucleare cheie din Iran – la Fordo, Natanz și Isfahan – în sprijinul Israelului. Acțiunile au fost interpretate ca o escaladare a conflictului. Israelul a acuzat Iranul că pregătește o armă nucleară, acuzație respinsă ferm de Teheran, și a lansat atacuri extinse asupra infrastructurii iraniene pe 13 iunie. În replică, Iranul a declanșat valuri de atacuri cu rachete și drone, bilanțul fiind de zeci de morți și sute de răniți de ambele părți.

Bază americană (Qatar), atacată de Iran (sursa: X/IRNA News Agency)
Internațional

Iranul a atacat cu rachete baza americană Al Udeid din Qatar, țară care a anunțat că va riposta

Bază americană (Qatar), atacată de Iran. Mai multe explozii au fost auzite luni seară în Doha, capitala Qatarului, în contextul în care Iranul amenințase cu represalii față de recentele lovituri aeriene americane asupra unor obiective nucleare iraniene. Bază americană (Qatar), atacată de Iran Iranul a lansat șase rachete în direcția bazelor militare americane din Qatar. Citește și: De ce a renunțat PSD la portofoliul Apărării: o reglare de conturi în partid și recentele dosare ale DNA în MApN Publicația Axios notase anterior că lansatoare iraniene de rachete fuseseră deja poziționate în vederea atacului. Qatarul și-a închis spațiul aerian înainte de atac Înaintea evenimentelor, autoritățile din Qatar au anunțat închiderea spațiului aerian național, în contextul creșterii tensiunilor din regiune. Decizia a fost interpretată drept un semn că autoritățile anticipau un atac iminent. Teheranul confirmă „răspunsul puternic” împotriva SUA Televiziunea de stat iraniană a anunțat luni seară că Iranul a lansat un „răspuns puternic” la ceea ce a numit „agresiunea americană” asupra instalațiilor nucleare iraniene. Potrivit agenției IRNA, operațiunea a fost denumită „Binecuvântarea victoriei” și vizează bazele americane din Qatar și Irak. Qatarul avertizează că își rezervă dreptul la ripostă În urma atacului asupra bazei militare Al-Udeid, aflată sub comandament american, Qatarul a transmis că își rezervă dreptul de a răspunde în mod direct, în conformitate cu dreptul internațional. Un diplomat occidental a declarat încă de luni după-amiază, exista o amenințare credibilă din partea Iranului la adresa bazei Al-Udeid. Aceasta este cea mai mare bază militară americană din Orientul Mijlociu și găzduiește aproximativ 10.000 de militari americani.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră