duminică 11 octombrie
Login Contact
DeFapt.ro

Internațional

5867 articole
Internațional

Poliția ungară refuză să deschidă anchete împotriva participanților la Marșul Pride din Budapesta

Poliția ungară refuză amendarea participanților Pride. Poliția din Budapesta a anunțat că nu va lua măsuri împotriva celor care au participat la Marșul Pride din 28 iunie, desfășurat în ciuda unei interdicții oficiale. Evenimentul, care a atras între 200.000 și 400.000 de persoane, a fost cel mai numeros din istoria Ungariei, devenind totodată cea mai mare demonstrație pentru drepturile omului de la căderea Cortinei de Fier. Poliția ungară refuză amendarea participanților Pride Într-un comunicat emis luni, Poliția a explicat că nu va iniția proceduri împotriva participanților, motivând că „există interpretări divergente” cu privire la legalitatea marșului desfășurat la sfârșitul lunii iunie. Citește și: INSCOP: Sprijin puternic pentru Nicușor Dan, inclusiv din partea electoratului PSD Totuși, deși până în prezent autoritățile nu au aplicat sancțiuni generale, care ar fi putut ajunge la 500 de euro, un caz individual a fost confirmat. Este vorba despre activista Lili Pankotai, care face obiectul unei anchete, după ce un cetățean ungar a depus plângere pentru participarea sa la marșul interzis. Guvernul Orban continuă restricționarea drepturilor LGBTI Guvernul condus de Viktor Orban a impus în ultimii ani mai multe reforme legislative și constituționale menite să interzică desfășurarea Marșului Pride. Măsurile fac parte dintr-o campanie mai amplă de restrângere a drepturilor comunității LGBTI, începută odată cu venirea la putere a lui Orban, în 2010. Noile reglementări interzic organizarea de evenimente care, în viziunea guvernului, ar putea afecta „dezvoltarea adecvată” a minorilor. În acest context, autoritățile centrale au refuzat să autorizeze Marșul Pride de anul acesta. Primarul Budapestei a susținut desfășurarea Pride Primarul progresist al capitalei, Gergely Karácsony, a propus ca Pride-ul să fie organizat ca eveniment municipal, ceea ce nu ar fi necesitat aprobarea guvernului. În ciuda avertismentelor premierului Orban, care a vorbit despre posibile „consecințe juridice”, zeci de mii de oameni au ales să participe.  

Poliția ungară refuză să deschidă anchete împotriva participanților la Marșul Pride din Budapesta
Frustrare la Moscova după anunțul lui Trump privind reluarea livrării de armament pentru Ucraina
Internațional

Frustrare la Moscova după anunțul lui Trump privind reluarea livrării de armament pentru Ucraina

Trump ajută Ucraina, Rusia e rezervată. Rusia a anunțat că este nevoie de timp pentru a înțelege ce tipuri de arme au fost și vor fi livrate Ucrainei de către Statele Unite. Declarația vine după ce președintele american Donald Trump a afirmat că Washingtonul va continua să trimită arme Kievului, în special echipamente defensive, pentru a sprijini apărarea țării în fața intensificării atacurilor ruse. SUA promite noi livrări de arme defensive către Ucraina Într-o declarație făcută luni, Donald Trump a precizat că SUA vor trimite „mai multe arme” Ucrainei, accentuând caracterul defensiv al acestora. Citește și: INSCOP: Sprijin puternic pentru Nicușor Dan, inclusiv din partea electoratului PSD Afirmațiile au reaprins discuțiile privind implicarea Statelor Unite în sprijinul militar acordat Kievului. Trump ajută Ucraina, Rusia e rezervată Întrebat despre aceste afirmații, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a subliniat că există „multe declarații contradictorii” din partea SUA în ceea ce privește livrările de arme către Ucraina. Totuși, el a recunoscut că sprijinul militar european continuă într-un mod constant și activ. „Evident, livrările continuă, asta este clar. Evident, europenii sunt implicați activ în furnizarea de arme Ucrainei”, a spus Peskov. În ceea ce privește sprijinul militar american, Peskov a precizat că va fi nevoie de timp pentru a înțelege cu exactitate natura și cantitatea armelor livrate Ucrainei de către Statele Unite. „Va fi nevoie de timp pentru a clarifica acest lucru definitiv”, a adăugat el. Peskov a reamintit că Rusia continuă să avanseze în mai multe puncte de-a lungul liniei frontului și controlează, în prezent, puțin sub o cincime din teritoriul Ucrainei, inclusiv Crimeea și întreaga regiune Lugansk. Kremlinul salută eforturile lui Trump pentru negocieri Oficialul rus a afirmat că Moscova apreciază intenția lui Donald Trump de a iniția negocieri directe între Rusia și Ucraina. De asemenea, Kremlinul consideră că există un potențial semnificativ pentru relansarea relațiilor comerciale și economice cu Statele Unite. Peskov: Sancțiunile SUA sunt ilegale și dăunătoare În ciuda acestei deschideri declarative, Peskov a criticat dur actualele sancțiuni americane, calificându-le drept „ilegale” și afirmând că acestea afectează nu doar economia rusă, ci și companiile americane. „Credem că aceste sancțiuni sunt ilegale și dăunează nu numai antreprenorilor noștri, ci și antreprenorilor din Statele Unite”, a declarat purtătorul de cuvânt al Kremlinului. Reacție la moartea ministrului rus al Transporturilor Pe un alt plan, Kremlinul a comentat și moartea subită a fostului ministru rus al Transporturilor, Roman Starovoit, despre care presa a relatat că s-ar fi sinucis la scurt timp după demitere. Peskov a spus că autoritățile așteaptă rezultatele anchetei în curs și a exprimat șocul față de acest incident. „Acest lucru nu poate decât să șocheze oamenii obișnuiți. Bineînțeles, ne-a șocat și pe noi”, a declarat el. „O anchetă este în desfășurare și tocmai această anchetă ar trebui să răspundă la toate întrebările”, a concluzionat Peskov.

Bulgaria trece la moneda euro din ianuarie 2026, în ciuda opoziției populației majoritare
Internațional

Bulgaria trece la moneda euro din ianuarie 2026, în ciuda opoziției populației majoritare

Bulgaria adoptă moneda euro din 2026. Miniștrii de finanțe ai Uniunii Europene urmează să aprobe marți, în mod oficial, adoptarea monedei euro de către Bulgaria. Bulgaria adoptă moneda euro din 2026 Decizia vine după ce Comisia Europeană și Banca Centrală Europeană (BCE) au confirmat că țara îndeplinește toate criteriile necesare. Citește și: INSCOP: Sprijin puternic pentru Nicușor Dan, inclusiv din partea electoratului PSD Astfel, începând cu 1 ianuarie 2026, zona euro va avea 21 de membri. Votul UE, o formalitate după avizele pozitive Votul miniștrilor din cele 27 de state membre este programat pentru începutul după-amiezii și este considerat o simplă formalitate. Bulgaria, stat membru al UE din 2007, a primit deja evaluări favorabile din partea Bruxelles-ului și BCE, care au apreciat îndeplinirea criteriilor economice, inclusiv stabilitatea prețurilor și disciplina bugetară. Nemulțumiri în rândul populației: teama de scumpiri În Bulgaria, trecerea de la leva la euro nu se bucură de consens public. Mii de oameni au protestat recent la Sofia, purtând pancarte cu mesaje precum „Nu euro”, exprimându-și teama că schimbarea monedei va duce la creșterea accelerată a prețurilor. Sondajele indică faptul că aproape jumătate dintre bulgari se opun aderării la zona euro în 2026. Euro, între integrare occidentală și rezistență politică Susținătorii monedei unice consideră aderarea drept un pas esențial pentru consolidarea orientării pro-occidentale a Bulgariei și reducerea influenței Kremlinului în regiune. Deși autoritățile de la Sofia ar fi dorit o tranziție mai rapidă, procesul a fost întârziat din cauza inflației ridicate și a unei crize politice prelungite. Zona euro se extinde: Bulgaria, al 21-lea membru Moneda euro a fost lansată în 1999 pentru tranzacții electronice, iar începând cu 1 ianuarie 2002, bancnotele și monedele euro au înlocuit monedele naționale în 12 state fondatoare. Ulterior, au aderat alte opt țări, ultima fiind Croația în 2023. Bulgaria va fi a 21-a țară din zona euro, în timp ce Danemarca rămâne singura excepție, în urma unui referendum care a respins euro în anul 2000.

Donald Trump, iritat de Putin, anunță trimiterea de noi arme defensive în Ucraina
Internațional

Donald Trump, iritat de Putin, anunță trimiterea de noi arme defensive în Ucraina

SUA reia trimiterea armamentului către Ucraina. Donald Trump a declarat luni că intenționează să trimită arme defensive suplimentare în Ucraina, la scurt timp după ce administrația sa suspendase unele livrări de armament. SUA reia trimiterea armamentului către Ucraina „Vom trimite mai multe arme. Trebuie – trebuie să se poată apăra”, a afirmat Trump înaintea unei cine oficiale cu premierul israelian Benjamin Netanyahu. Citește și: Cum conducea Coldea rețeaua acuzată de procurori de trafic de influență în justiție. Dezvăluiri din rechizitoriul cazului Hideg El a adăugat că „sunt loviți foarte puternic” și că este nevoie de sprijin militar suplimentar. Livrările, reluate după o reevaluare a bugetului militar Declarațiile vin după ce un oficial de rang înalt de la Casa Albă a confirmat pentru CNN că administrația Trump a pus temporar în așteptare anumite livrări, inclusiv rachete de apărare aeriană. Decizia a fost luată în urma unei evaluări a cheltuielilor militare și a ajutorului extern al SUA, aprobată de secretarul Apărării, Pete Hegseth. Anna Kelly, purtătoare de cuvânt adjunctă a Casei Albe, a explicat la acel moment că decizia a avut la bază principiul „America pe primul loc”. Sprijinul pentru Ucraina continuă Unele surse americane au sugerat că reevaluarea sprijinului pentru Ucraina ar fi fost influențată de dorința Pentagonului de a-și concentra resursele pe China și posibile conflicte în zona Pacificului. Această direcție strategică este promovată de Elbridge Colby, responsabilul cu politica de apărare din cadrul Pentagonului. „Departamentul Apărării continuă să îi ofere președintelui opțiuni solide pentru a susține Ucraina, în acord cu obiectivul său de a pune capăt acestui război tragic. În același timp, reevaluăm riguros abordarea pentru a menține pregătirea forțelor noastre în funcție de prioritățile de apărare”, a transmis Colby. Rusia salută oprirea livrărilor, dar SUA promite sprijin defensiv Kremlinul a salutat oprirea temporară a anumitor transporturi de armament, susținând – fără dovezi – că aceasta ar fi fost cauzată de lipsa resurselor americane. În replică, purtătorul de cuvânt al Pentagonului, Sean Parnell, a precizat luni că, la ordinul lui Trump, SUA vor trimite arme defensive suplimentare pentru a ajuta Ucraina să se apere, subliniind că „evaluarea globală a livrărilor militare rămâne în vigoare” și este parte esențială a strategiei „America pe primul loc”. SUA, principalul donator de armament pentru Ucraina Statele Unite rămân cel mai mare furnizor de ajutor militar pentru Ucraina de la începutul invaziei ruse din 2022, oferind sisteme de apărare aeriană, drone, lansatoare de rachete, radare, tancuri și arme anti-blindaj. Această generozitate a stârnit însă îngrijorări legate de scăderea stocurilor proprii ale SUA. În luna martie, Trump a întrerupt temporar toate transporturile de ajutor militar către Ucraina, după o dispută tensionată cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski. Ajutorul a fost reluat o săptămână mai târziu. Discuții telefonice cu Putin și Zelenski Decizia de a trimite noi arme vine la scurt timp după ce Trump a avut convorbiri separate cu președinții Vladimir Putin și Volodimir Zelenski. El a declarat ulterior că discuția cu liderul rus a fost „dezamăgitoare” și că nu s-au înregistrat progrese privind un posibil armistițiu. Între timp, Zelenski le-a cerut aliaților occidentali să consolideze apărarea antiaeriană a Ucrainei, pe fondul intensificării atacurilor aeriene ruse. Vineri noapte, Rusia a lansat un număr record de drone asupra Ucrainei, la doar câteva ore după convorbirea Trump-Putin. Trump, iritat de Putin Vineri, Trump a declarat că SUA iau în considerare solicitarea Ucrainei de a primi sisteme de apărare antirachetă Patriot, după o „conversație foarte bună” cu Zelenski. Liderul ucrainean a spus sâmbătă că aceasta a fost cea mai productivă discuție avută cu Trump până acum. Luni, Trump și-a reafirmat poziția față de liderul rus: „Nu sunt deloc mulțumit de președintele Putin.”

Trump, nominalizat la Premiul Nobel pentru Pace de către premierul israelian Benjamin Netanyahu
Internațional

Trump, nominalizat la Premiul Nobel pentru Pace de către premierul israelian Benjamin Netanyahu

Trump, nominalizat pentru Nobel de Netanyahu. Premierul israelian Benjamin Netanyahu a sosit luni la Casa Albă cu un gest simbolic de susținere pentru președintele american Donald Trump: o scrisoare de nominalizare la Premiul Nobel pentru Pace. Acest premiu a devenit o obsesie declarată a lui Trump, care susține că îl merită pentru eforturile sale de a pune capăt conflictelor globale, inclusiv războiului dintre Israel și Hamas în Gaza. Trump, nominalizat pentru Nobel de Netanyahu O rezolvare durabilă a conflictului, care durează de 21 de luni, depinde în mare parte de disponibilitatea lui Netanyahu de a accepta o înțelegere care să oprească complet luptele. Citește și: Cum conducea Coldea rețeaua acuzată de procurori de trafic de influență în justiție. Dezvăluiri din rechizitoriul cazului Hideg Trump intenționa să-l convingă în acest sens în cadrul cinei oficiale de la Casa Albă. Chiar înainte de masă, Netanyahu l-a lăudat pe Trump pentru rolul său de pacificator: „Construiește pace, chiar acum, în regiune după regiune. De aceea, domnule președinte, vă ofer această scrisoare de nominalizare pentru Premiul Nobel pentru Pace. Este pe deplin meritat.” Vizibil emoționat, Trump a răspuns: „Nu știam asta. Wow. Venind din partea ta, înseamnă foarte mult.” Trump vrea oprirea războaielor Pentru Trump, un acord de încetare a războiului din Gaza ar constitui un nou pas în direcția obținerii Premiului Nobel și consolidarea moștenirii sale de lider al păcii în Orientul Mijlociu. „Oprirea războaielor este scopul meu. Urăsc să văd oameni uciși”, a spus el în timpul cinei. Deși îl consideră un aliat important, Trump a criticat uneori dur deciziile lui Netanyahu, mai ales atunci când i-au încurcat planurile. În prezent, are nevoie ca atât Hamas, cât și Netanyahu să accepte termeni respinși anterior, în special cu privire la formularea care ar consacra sfârșitul definitiv al războiului. Presiune asupra lui Netanyahu Trump l-a invitat pe Netanyahu la cină, l-a susținut în războiul cu Iranul și chiar a cerut anularea procesului său pentru corupție, dar și-a exprimat clar așteptările: încetarea conflictului din Gaza. „Am avut rezultate excelente recent”, a spus Trump, făcând aluzie la bombardamentele recente asupra unor situri nucleare iraniene. El speră să obțină alte succese în urma întâlnirii cu Netanyahu. Michael Oren, fost ambasador israelian în SUA, a comentat: „Președintele poate exercita presiune, dar și să ofere stimulente, cum ar fi menținerea unei opțiuni militare împotriva Iranului.” Acest scenariu este totuși delicat, având în vedere opoziția opiniei publice americane față de o implicare militară extinsă. Negocieri intense în Qatar Negociatorii din Israel și Hamas s-au reunit la Doha pentru a pune la punct o încetare a focului de 60 de zile, care include eliberarea treptată a ostaticilor și deschiderea accesului pentru ajutoare umanitare. Emisarul american Steve Witkoff urmează să se alăture discuțiilor în cursul săptămânii. Planul propus de Qatar a fost acceptat rapid de Israel. Deși Hamas a cerut unele modificări, considerate „inacceptabile” de partea israeliană, negocierile continuă, iar ambele părți par dispuse să participe la discuții indirecte, pas decisiv către un acord final. „Vor să ajungă la o încetare a focului”, a spus Trump, exprimând optimismul în legătură cu procesul de pace. Dinamică regională schimbată Conflictul de 12 zile dintre Israel și Iran a modificat echilibrul de forțe în regiune și a oferit ambilor lideri o poziție mai favorabilă. „Netanyahu vine întărit de victoria militară asupra Iranului, iar Trump vine la rândul lui cu un câștig politic clar”, a declarat Michael Oren. Trump speră că un acord cu Hamas va fi finalizat chiar în această săptămână. „Cred că avem o șansă bună să încheiem un acord cu Hamas zilele următoare, privind mai mulți ostatici”, a spus el înainte de a pleca spre Washington. Normalizarea relațiilor Israel – Arabia Saudită Pentru Trump, oprirea războiului din Gaza este un pas esențial în direcția unui obiectiv mai ambițios: integrarea Arabiei Saudite în Acordurile Abraham. Acest demers ar putea deschide calea pentru alte state arabe sau musulmane să recunoască Israelul. Prințul moștenitor Mohammed bin Salman a declarat că normalizarea relațiilor nu este posibilă cât timp conflictul din Gaza continuă, motiv pentru care încetarea focului este crucială. După război: ce se va întâmpla cu Gaza? O altă temă-cheie pentru Trump și Netanyahu este viitorul Gazei după război. Israelul insistă că Hamas nu mai poate conduce teritoriul. Rămâne incert ce rol ar putea juca Autoritatea Palestiniană, dar implicarea sa ar putea fi esențială pentru obținerea sprijinului financiar din partea statelor din Golf. Una dintre propunerile controversate ale lui Trump, prezentată în februarie, viza transformarea Gazei într-o „Riviera a Orientului Mijlociu”, după evacuarea populației palestiniene. Deși ideea a fost ulterior trecută sub tăcere, a fost menționată din nou la Casa Albă. Întrebat luni dacă planul mai este valabil, Trump a pasat răspunsul către Netanyahu. Premierul israelian a replicat: „Președintele Trump are o viziune genială. Se numește alegere liberă. Cine vrea să plece, poate pleca. Gaza nu ar trebui să fie o închisoare.”

Efectul Trump: rujeola revine în SUA - cea mai gravă epidemie din ultimele trei decenii
Internațional

Efectul Trump: rujeola revine în SUA - cea mai gravă epidemie din ultimele trei decenii

Gravă epidemie de rujeolă în SUA. Statele Unite se confruntă în 2025 cu cea mai severă epidemie de rujeolă din ultimii peste 30 de ani, potrivit unui raport publicat de Universitatea Johns Hopkins. Peste 1.200 de cazuri confirmate și trei decese, dintre care doi copii mici, conturează un peisaj epidemiologic alarmant. Gravă epidemie de rujeolă în SUA Rujeola, considerată eradicată oficial în SUA în anul 2000 datorită campaniilor de vaccinare, a revenit în forță pe fondul scăderii ratei de imunizare și al neîncrederii crescânde în autoritățile sanitare. Citește și: Bonus astronomic pentru un ex-director la Aeroporturi București, recrutat de la firmă de copiatoare. Nu făcea mai nimic, se uita la cinci “indicatori cheie“ Specialiștii trag un semnal de alarmă: boala este extrem de contagioasă și poate avea complicații grave, inclusiv pneumonie și encefalită. De la începutul anului, au fost raportate 1.277 de cazuri de rujeolă în aproape 40 din cele 50 de state americane. Statul cel mai afectat este Texas, unde se înregistrează peste 60% din totalul cazurilor. Specialiștii de la Universitatea Johns Hopkins avertizează că cifrele reale ar putea fi chiar mai mari, din cauza subraportării. Epicentrul: o comunitate religioasă Epidemia a izbucnit la sfârșitul lunii ianuarie, într-o comunitate rurală menonită din sudul Texasului, unde reticența față de vaccinuri este ridicată. Rata scăzută de imunizare a facilitat răspândirea accelerată a bolii în întreaga regiune. Robert Kennedy Jr., acuzat că alimentează criza sanitară Secretarul american al Sănătății, Robert Kennedy Jr., este acuzat de experți și oficiali din domeniul sănătății că a contribuit la agravarea epidemiei. Cunoscut pentru poziția sa antivaccin, Kennedy ar fi alimentat neîncrederea în vaccinul contra rujeolei prin promovarea de informații false și teorii conspiraționiste. Epidemii majore și în Canada și Mexic Revenirea rujeolei nu se limitează la SUA. Și Canada și Mexicul se confruntă cu epidemii majore în 2025: Canada a înregistrat peste 3.500 de cazuri, cele mai multe în provincia Ontario, și un deces al unui sugar. Mexic a raportat aproape 2.600 de cazuri și nouă decese, potrivit Organizației Panamericane a Sănătății. Specialiștii avertizează Medicii și epidemiologii atrag atenția că rujeola nu este o simplă boală a copilăriei, ci o afecțiune periculoasă care poate avea consecințe fatale în lipsa vaccinării. Ei subliniază că revenirea bolii reflectă efectele directe ale campaniilor antivaccin și ale erodării încrederii publice în știință și autorități.

Fostul ministru rus al Transporturilor, Roman Starovoit, găsit mort lângă Moscova. Acesta fusese demis cu doar câteva ore înainte
Internațional

Fostul ministru rus al Transporturilor, Roman Starovoit, găsit mort lângă Moscova. Acesta fusese demis cu doar câteva ore înainte

Fostul ministru rus Starovoit, găsit mort. Fostul ministru rus al Transporturilor, Romain Starovoit, în vârstă de 53 de ani, a fost găsit mort într-un parc din localitatea Odintsovo, aflată în regiunea Moscovei. Moartea sa a survenit la doar câteva ore după ce fusese demis oficial din funcția ministerială. Fostul ministru rus Starovoit, găsit mort Potrivit publicației Kommersant, lângă trupul neînsuflețit al lui Starovoit a fost descoperit un pistol Makarov, oferit drept distincție în anul 2023 pentru merite deosebite în asigurarea securității cetățenilor. Citește și: Bonus astronomic pentru un ex-director la Aeroporturi București, recrutat de la firmă de copiatoare. Nu făcea mai nimic, se uita la cinci “indicatori cheie“ Svetlana Petrenko, reprezentanta Comitetului de Anchetă al Rusiei, a declarat că trupul fostului oficial a fost găsit în propriul său autoturism. Principala ipoteză luată în considerare de autorități este sinuciderea. Cazul este anchetat de către Direcția Principală de Investigații a Comitetului de Anchetă din regiunea Moscova. Acuzații de corupție și legătura cu frontiera ucraineană Înainte de moarte, Romain Starovoit ar fi fost vizat într-un dosar penal privind deturnarea a cel puțin un miliard de ruble, fonduri alocate pentru construcția de structuri de apărare la granița cu Ucraina. Mai multe persoane implicate în acest dosar ar fi oferit declarații compromițătoare împotriva lui Starovoit, printre care și fostul guvernator al regiunii Kursk, Aleksei Smirnov. Cariera politică a lui Roman Starovoit Romain Starovoit a ocupat funcția de guvernator al regiunii Kursk între octombrie 2018 și mai 2024, fiind considerat un apropiat al cercurilor de putere de la Kremlin. Cariera sa s-a încheiat brusc odată cu demiterea din funcția de ministru al Transporturilor, survenită în dimineața zilei în care a fost găsit decedat.

Acțiunile Tesla, în scădere după ce Donald Trump a ironizat partidul politic lansat de Elon Musk
Internațional

Acțiunile Tesla, în scădere după ce Donald Trump a ironizat partidul politic lansat de Elon Musk

Partidul lui Musk scade acțiunile Tesla. Acțiunile Tesla au înregistrat o scădere de până la 7,6% în tranzacțiile pre-market de luni, ca urmare a anunțului lui Elon Musk privind lansarea unui nou partid politic american. Reacția președintelui Donald Trump a fost imediată și dură: l-a acuzat pe Musk că a „deraiat complet”. Trump: „Musk a devenit un dezastru” Duminică seară, pe platforma sa Truth Social, Trump a scris: Citește și: Bonus astronomic pentru un ex-director la Aeroporturi București, recrutat de la firmă de copiatoare. Nu făcea mai nimic, se uita la cinci “indicatori cheie“ „Sunt întristat să-l văd pe Elon Musk că a deraiat complet, devenind un dezastru, în ultimele cinci săptămâni.” Declarația a fost făcută după ce Musk anunțase, sâmbătă, lansarea „America Party”, un partid menit să rivalizeze cu cele două mari formațiuni tradiționale, Partidul Republican și Partidul Democrat. Înainte de a se îmbarca în Air Force One din New Jersey, Trump a calificat inițiativa lui Musk drept „ridicolă” și a avertizat că astfel de mișcări creează doar confuzie și haos: „Partidele alternative nu au avut niciodată succes în Statele Unite. Tot ce aduc este perturbare completă și haos total.” Musk: „Trăim într-un sistem cu un singur partid” Pe platforma sa X (fosta Twitter), Musk a criticat dur sistemul politic american: „Când vine vorba de falimentarea țării prin risipă și corupție, trăim într-un sistem cu un singur partid, nu într-o democrație.” El a adăugat că „America Party se naște pentru a reda cetățenilor libertatea.” Partidul lui Musk scade acțiunile Tesla Tesla se confruntă cu o perioadă dificilă, marcată de o scădere record a vânzărilor în T2 2025, cu 13,5% mai puține vehicule față de aceeași perioadă din 2024 și rima scădere anuală a vânzărilor din istoria companiei (circa 1%); În acest an s-a înregistrat o depreciere de aproape 23% a valorii acțiunilor. Neil Wilson, analist la Saxo Markets, a explicat că investitorii Tesla sunt afectați de două mari temeri. În primul rând, relația tensionată cu Trump ar putea duce la reducerea subvențiilor guvernamentale pentru mașinile electrice. Apoi, Musk pare din nou distras de politică, ceea ce riscă să afecteze performanța Tesla. „Investitorii s-au bucurat când Musk s-a retras din prim-planul politic, dar acum se tem că revine în forță și își va neglija companiile,” a precizat Wilson. Implicarea politică a lui Musk stârnește proteste globale După ce a condus Departamentul pentru Eficiență Guvernamentală, Elon Musk a fost implicat în concedieri masive în administrația federală, ceea ce a declanșat proteste în fața showroom-urilor Tesla din mai multe țări. În mai, Musk anunța că va părăsi funcția guvernamentală, iar investitorii sperau că se va concentra din nou pe Tesla, SpaceX și platforma X. Însă conflictul deschis cu Trump și planurile politice ale noului partid par să-l readucă în centrul scenei politice.

Ursula von der Leyen și Donald Trump, „schimb bun” de opinii privind tarifele vamale
Internațional

Ursula von der Leyen și Donald Trump, „schimb bun” de opinii privind tarifele vamale

Negocieri UE, SUA privind tarifele vamale. Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a avut un dialog telefonic cu președintele american Donald Trump pe tema tarifelor comerciale impuse Uniunii Europene. Potrivit unui purtător de cuvânt al executivului european, convorbirea a fost „un schimb bun de opinii”. Negocieri UE, SUA privind tarifele vamale Comisia Europeană, care negociază în numele celor 27 de state membre, încearcă să evite tarifele vamale ridicate pe care Donald Trump amenință să le aplice începând cu 9 iulie. Citește și: Bonus astronomic pentru un ex-director la Aeroporturi București, recrutat de la firmă de copiatoare. Nu făcea mai nimic, se uita la cinci “indicatori cheie“ În acest sens, eforturile diplomatice s-au intensificat în ultimele zile. Comisarul european Maros Sefcovic, responsabil de aceste negocieri, a efectuat mai multe vizite recente la Washington, pentru a discuta direct cu oficialii americani și a preveni un conflict comercial deschis între cele două blocuri economice. Comisia Europeană speră într-un acord de principiu Un alt purtător de cuvânt al Comisiei, Olof Gill, a declarat că prioritatea este obținerea unui acord de principiu cu Statele Unite. „Suntem la începutul sfârșitului bătăliei”, a afirmat oficialul, fără a oferi detalii suplimentare despre stadiul concret al negocierilor. Trump amenință UE cu o suprataxă de 50% Președintele american Donald Trump a amenințat cu impunerea unei suprataxe de 50% asupra produselor europene, o creștere considerabilă față de nivelul de 20% menționat anterior în aprilie. În cadrul conferinței de presă de luni, Comisia Europeană nu a comentat posibilitatea amânării termenului-limită de 9 iulie până la 1 august, așa cum a sugerat Donald Trump. Oficialii europeni au transmis că orice întrebări suplimentare trebuie adresate administrației americane. Declarația surprinzătoare a lui Trump De la revenirea sa în funcție în ianuarie, Donald Trump a avut contacte limitate cu Ursula von der Leyen. Cu toate acestea, în ciuda retoricii sale frecvent critice la adresa Uniunii Europene, Trump a descris-o recent pe șefa Comisiei Europene drept „o lideră fantastică”.

Dronele ucrainene au paralizat traficul aerian în Rusia: peste 2.000 de zboruri anulate și pierderi de miliarde
Internațional

Dronele ucrainene au paralizat traficul aerian în Rusia: peste 2.000 de zboruri anulate și pierderi de miliarde

Dronele ucrainene paralizează aeroporturile din Rusia. Atacurile cu drone lansate de Ucraina au provocat haos în traficul aerian din Rusia, în special pe aeroporturile din Moscova și Sankt Petersburg. Dronele ucrainene paralizează aeroporturile din Rusia În ultimele trei zile, peste 2.000 de zboruri au fost anulate sau întârziate din motive de securitate. Citește și: Bonus astronomic pentru un ex-director la Aeroporturi București, recrutat de la firmă de copiatoare. Nu făcea mai nimic, se uita la cinci “indicatori cheie“ Conform datelor publicate de agenția federală de transport aerian Rosaviația, începând de sâmbătă au fost anulate 485 de zboruri, iar alte aproape 2.000 au fost amânate. Afectate în mod special sunt aeroportul Șeremetievo din Moscova și aeroportul Pulkovo din Sankt Petersburg, unde zeci, respectiv peste o sută de zboruri, înregistrau luni întârzieri. Mii de pasageri blocați, biletele de tren epuizate Sute de pasageri au rămas blocați în terminale, în plin sezon estival. Mulți au fost nevoiți să aștepte mai mult de 24 de ore pentru a ajunge la destinație. În plus, biletele la trenurile de mare viteză și cele de noapte, care leagă cele două metropole rusești aflate la peste 600 km distanță, au fost complet epuizate. 91 de drone doborâte într-o singură noapte Ministerul rus al Apărării a anunțat luni că, în noaptea de duminică spre luni, 91 de drone ucrainene au fost doborâte de sistemele de apărare antiaeriană. Dintre acestea, opt se îndreptau, cel mai probabil, spre Moscova. Ucraina a lansat peste 200 de drone în 24 de ore În paralel, forțele ucrainene au lansat peste 200 de drone cu aripi fixe pe teritoriul Rusiei în decursul zilei și nopții de duminică. Aceste atacuri fără precedent, de amploare sporită, indică o escaladare a utilizării dronelor în conflictul ruso-ucrainean.

Polonia reintroduce controale la frontierele cu Germania și Lituania, pe fondul tensiunilor legate de imigrație
Internațional

Polonia reintroduce controale la frontierele cu Germania și Lituania, pe fondul tensiunilor legate de imigrație

Polonia a reinstaurat controale la granițe. Începând din noaptea de duminică, 7 iulie, Polonia a reinstaurat controale la granițele cu Germania și Lituania, într-o măsură destinată să limiteze imigrația ilegală. Polonia a reinstaurat controale la granițe Decizia vine în contextul intensificării dezbaterilor politice interne, dar și al tensiunilor cu Berlinul pe tema migranților respinși la frontieră. Citește și: Bonus astronomic pentru un ex-director la Aeroporturi București, recrutat de la firmă de copiatoare. Nu făcea mai nimic, se uita la cinci “indicatori cheie“ Ministrul de interne al Poloniei, Tomasz Siemoniak, a anunțat că au fost instalate 52 de puncte de control la frontiera cu Germania și 13 la granița cu Lituania. Acestea vor funcționa inițial timp de 30 de zile, până pe 5 august, dar perioada ar putea fi extinsă. Controalele vor fi aleatorii și vizează în principal vehiculele cu mai mulți pasageri, potrivit autorităților de frontieră. Varșovia reacționează la respingerile făcute de Germania Premierul polonez Donald Tusk a justificat măsura prin schimbarea „practicii de la granița polono-germană” din ultima lună. Acesta a acuzat autoritățile germane că refuză migranților accesul pe teritoriul Germaniei, chiar și pentru solicitarea de azil. Tusk a descris situația drept una care generează „tensiuni și un sentiment justificat de asimetrie”. Presiuni de securitate la granița cu Lituania Controalele la frontiera cu Lituania sunt motivate de autoritățile poloneze prin necesitatea opririi migrației „orchestrate de Moscova și Minsk”. Potrivit Varșoviei, rutele migratorii dinspre Belarus, Letonia și Lituania spre Polonia s-au intensificat, alimentând temerile legate de manipularea geopolitică a crizei migranților. Controverse interne și opoziție naționalistă vocală Subiectul imigrației a fost central în campania electorală care l-a adus la președinție pe Karol Nawrocki, susținut de opoziția naționalist-populistă. Criticii guvernului Tusk, în special din rândul extremei drepte, îl acuză că a cedat în fața Berlinului, permițând „invazia” de migranți. La sfârșitul lunii iunie, grupuri de extremă dreaptă au organizat „patrule de cetățeni” la frontiere, demers condamnat de autorități ca fiind ilegal. Berlinul propune controale comune, Polonia refuză Pentru a evita un „ping-pong” de solicitări de azil între cele două țări, ministrul german de Interne a declarat că se află în contact cu partea poloneză și a propus realizarea de controale comune la frontieră. Varșovia a respins însă săptămâna trecută această idee, preferând menținerea controlului unilateral asupra granițelor.

Donald Trump reacționează dur la anunțul lui Elon Musk de a înființa un partid politic: Musk a devenit un dezastru
Internațional

Donald Trump reacționează dur la anunțul lui Elon Musk de a înființa un partid politic: Musk a devenit un dezastru

Partidul lui Musk, reacția lui Trump. Miliardarul Elon Musk a anunțat intenția de a crea un nou partid politic, „Partidul America”. Reacția lui Donald Trump nu a întârziat. Partidul lui Musk, reacția lui Trump Pe platforma Truth Social, Donald Trump a declarat că este „întristat” să vadă cum Elon Musk „o ia complet pe arătură” și devine „un DEZASTRU în ultimele cinci săptămâni”. Citește și: Bonus astronomic pentru un ex-director la Aeroporturi București, recrutat de la firmă de copiatoare. Nu făcea mai nimic, se uita la cinci “indicatori cheie“ Trump a criticat în termeni duri ideea înființării unui al treilea partid politic în SUA, afirmând că „sistemul nu este conceput pentru asta” și că astfel de inițiative nu au avut niciodată succes. Planul lui Musk: „Un nou partid, pentru o nouă Americă” Elon Musk a publicat sâmbătă, pe platforma X, un mesaj în care anunța că va crea „Partidul America”. Decizia a venit după un sondaj realizat cu o zi înainte, în care peste două treimi dintre respondenți au declarat că își doresc un nou partid care să concureze cu democrații și republicanii. Deocamdată, nu este clar dacă Musk a făcut pași oficiali în această direcție. Trump: „Partidele alternative creează doar haos și perturbare” Într-un alt mesaj pe Truth Social, Donald Trump a respins categoric ideea unui al treilea partid, susținând că formațiunile din afara celor două mari partide „nu fac decât să creeze PERTURBARE și HAOS”. Președintele SUA a lăudat în schimb „mașinăria funcțională” a Partidului Republican, despre care spune că a aprobat recent „cea mai mare lege de acest tip din istoria SUA”. De la sprijin financiar la conflict politic Elon Musk a fost un susținător financiar important al campaniei lui Trump, contribuind cu peste 250 de milioane de dolari. Totodată, a condus echipa DOGE, responsabilă cu tăierile bugetare și reducerea cheltuielilor guvernamentale. Relația s-a deteriorat recent după adoptarea „Legii Mari și Frumoase”, semnată de Trump, pe care Musk o critică vehement, susținând că va duce la creșterea deficitului bugetar al SUA.

Fâșia Gaza, în pragul anarhiei: un ofițer Hamas vorbește despre prăbușirea structurii de comandă, jafuri și ascensiunea clanurilor armate
Internațional

Fâșia Gaza, în pragul anarhiei: un ofițer Hamas vorbește despre prăbușirea structurii de comandă, jafuri și ascensiunea clanurilor armate

Hamas pierde controlul asupra Fâșiei Gaza. Un ofițer superior din forțele de securitate ale Hamas a declarat pentru BBC că organizația palestiniană a pierdut controlul asupra a circa 80% din teritoriul Fâșiei Gaza, în contextul prăbușirii structurii de comandă și al vidului de securitate tot mai accentuat. Potrivit acestuia, grupuri armate locale încep să umple golul lăsat în urma retragerii Hamas. Hamas pierde controlul asupra Fâșiei Gaza Ofițerul, rănit în prima săptămână a războiului declanșat după atacul Hamas din 7 octombrie 2023 asupra Israelului, a transmis mesaje vocale BBC-ului, sub protecția anonimatului. Citește și: Megașpaga acordată pe șest de guvernul Ciolacu poliției, serviciilor secrete și Armatei în 2024 și care a aruncat în aer deficitul bugetar El a descris o realitate alarmantă: „Structura de securitate a fost practic distrusă. Aproximativ 95% dintre liderii noștri sunt morți. Nu mai există niciun comandament activ.” Haos și infracționalitate în Gaza: „Societatea se prăbușește” În lipsa unei autorități centrale, bandele înarmate și clanurile locale și-au impus propriile reguli. „Găștile pot opri pe oricine, pot ucide pe oricine. Nimeni nu intervine. Oricine încearcă să organizeze rezistența împotriva hoților este bombardat de Israel în mai puțin de o jumătate de oră”, a relatat ofițerul. El a adăugat că sediile de forță ale Hamas, inclusiv complexul Ansar, au fost jefuite complet, iar infrastructura administrativă este paralizată. Tentative eșuate de reorganizare în timpul armistițiului În perioada de 57 de zile de armistițiu din acest an, Hamas a încercat să-și reconfigureze consiliile politice, militare și de securitate. Însă, după reluarea operațiunilor israeliene în martie, ultimele bastioane de comandă au fost distruse, iar mișcarea se află în prezent în haos. Intervențiile Israelului vizează resturile de autoritate Un exemplu recent este atacul aerian israelian din 26 iunie, care a vizat o unitate de poliție Hamas în civil, acuzată că încerca să impună controlul asupra unui târg din Deir al-Balah. Cel puțin 18 persoane au murit. Armata israeliană a confirmat că ținta a fost un grup de „teroriști înarmați” din forțele interne Hamas. Clanurile locale încep să preia puterea În acest vid de putere, șase grupuri armate afiliate unor clanuri influente din Gaza încep să câștige teren, mai ales în sudul teritoriului. Acestea dispun de oameni, arme și fonduri. Printre liderii emergenți se află Yasser Abu Shabab, un nume tot mai prezent în cercurile politice și de securitate regionale. Abu Shabab, între susținere externă și amenințări Israelul a recunoscut recent că îi furnizează arme lui Abu Shabab. Autoritățile din Cisiordania și diverse entități regionale îl urmăresc atent, iar Hamas ar fi pus o recompensă consistentă pe capul său. „Dacă luptătorii Hamas îl găsesc, l-ar putea vâna pe el înaintea tancurilor israeliene”, a spus ofițerul. Eforturi pentru formarea unui consiliu comun anti-Hamas Potrivit surselor din Gaza, Abu Shabab încearcă să creeze un consiliu comun al grupărilor armate cu scopul de a răsturna puterea Hamas. Un fost oficial palestinian de securitate, acum stabilit la Cairo, a declarat că „dacă va reuși să submineze autoritatea Hamas, toată lumea va vrea să-l susțină”. Sprijin regional discret: legături cu Egiptul și Dahlan Abu Shabab ar fi avut trei întâlniri cu un ofițer de informații palestinian și ar fi trimis mesaje de încredere către Egipt, prin rude din Sinai. Se pare că menține relații bune și cu tabăra lui Mohammad Dahlan, fost șef de securitate în Gaza, exilat după ruptura cu Mahmoud Abbas. Avertisment din interiorul Hamas: „Ar putea fi începutul sfârșitului” Ofițerul Hamas avertizează că Abu Shabab ar putea deveni figura în jurul căreia se coalizează toți inamicii mișcării: „Timp de 17 ani, Hamas și-a făcut dușmani peste tot. Dacă cineva ca el reușește să-i unească, acesta ar putea fi începutul sfârșitului pentru noi.”

Val de atacuri rusești cu drone și bombe în estul Ucrainei: morți, răniți și clădiri distruse
Internațional

Val de atacuri rusești cu drone și bombe în estul Ucrainei: morți, răniți și clădiri distruse

Atacuri rusești devastatoare în estul Ucrainei. Cel puțin patru persoane și-au pierdut viața în urma unor atacuri cu bombă și drone lansate de forțele ruse asupra regiunii Donețk din estul Ucrainei, au anunțat duminică autoritățile locale. Atacuri rusești devastatoare în estul Ucrainei În orașul industrial Kosteantînivka, două persoane au murit după ce o bombă a lovit un șantier. Citește și: Megașpaga acordată pe șest de guvernul Ciolacu poliției, serviciilor secrete și Armatei în 2024 și care a aruncat în aer deficitul bugetar Potrivit procuraturii din regiunea Donețk, victimele se aflau în zonă în momentul impactului și nu au avut nicio șansă de supraviețuire. La doar zece minute după atacul inițial, o dronă kamikaze a lovit o mașină în care se afla un cuplu căsătorit. Femeia, în vârstă de 39 de ani, și soțul ei, de 40 de ani, au fost uciși pe loc. Autoritățile ucrainene au publicat imagini tulburătoare pe Telegram, surprinse imediat după atac. Un copil de 8 ani ucis în Harkov Tragediile nu s-au limitat la Donețk. În regiunea Harkov, situată în nord-estul Ucrainei, un băiat de 8 ani a fost ucis după ce o dronă a lovit mașina în care se afla. În același atac, un copil de 4 ani și un bărbat de 40 de ani au fost răniți și transportați la spital. Infrastructură civilă avariată în urma bombardamentelor Atacurile au provocat pagube semnificative infrastructurii civile. Aproximativ 15 clădiri rezidențiale și mai multe linii de înaltă tensiune au fost grav avariate, au declarat oficialii locali. Peste 160 de atacuri aeriene într-o singură dimineață Apărarea aeriană ucraineană a raportat duminică dimineață peste 160 de atacuri cu drone și rachete pe întreg teritoriul național. Intensificarea bombardamentelor a ridicat nivelul de alertă în mai multe regiuni.

Israelul rupe o tradiție de decenii: armata începe recrutarea ultraortodocșilor, punând în pericol stabilitatea guvernului Netanyahu
Internațional

Israelul rupe o tradiție de decenii: armata începe recrutarea ultraortodocșilor, punând în pericol stabilitatea guvernului Netanyahu

Armata israeliană începe recrutarea evreilor ultraortodocși. Armata israeliană a anunțat că va trimite mii de ordine de recrutare evreilor ultraortodocși (haredim), care până acum erau scutiți de serviciul militar obligatoriu. Decizia riscă să provoace tensiuni în coaliția de guvernare a premierului Benjamin Netanyahu, formată din partide de dreapta, extremă dreaptă și formațiuni religioase. Armata israeliană începe recrutarea evreilor ultraortodocși Potrivit armatei, notificările de recrutare vor fi expediate în etape în cursul lunii iulie, urmând să ajungă la un total de 54.000 de ordine. Citește și: Megașpaga acordată pe șest de guvernul Ciolacu poliției, serviciilor secrete și Armatei în 2024 și care a aruncat în aer deficitul bugetar "Armata va începe în această săptămână să trimită ordine de recrutare pentru a finaliza procedurile de înrolare pentru membrii comunităţii ultraortodoxe, al căror statut de elevi yeshiva nu mai este valabil", se precizează în comunicatul oficial. O problemă sensibilă pentru guvernul Netanyahu Înrolarea haredimilor reprezintă un subiect extrem de sensibil în Israel, mai ales pentru guvernul condus de Netanyahu, care se sprijină pe sprijinul partidelor ultraortodoxe. După conflictul prelungit din Fâșia Gaza, scutirea acordată acestei categorii sociale a devenit tot mai criticată în rândul opiniei publice israeliene. Scutire istorică în baza unui acord din 1948 Din 1948, evreii ultraortodocși au beneficiat de o scutire de facto de la serviciul militar, cu condiția să se dedice studiului religios în yeshive. Această derogare a fost de-a lungul timpului contestată de Curtea Supremă și reglementată prin aranjamente legislative temporare, care au provocat adesea crize politice și destrămarea coalițiilor. Presiune crescută din partea justiției Începând cu iunie 2024, guvernul israelian se confruntă cu o presiune crescută din partea instanțelor pentru a înrola haredimii, în lipsa unei legislații clare care să le asigure scutirea. Armata israeliană a declarat că va continua să dezvolte metode de recrutare adaptate acestui public, „asigurând cele mai bune condiții posibile pentru păstrarea modului lor de viață distinct”. 14% din populația evreiască a Israelului este ultraortodoxă Comunitatea ultraortodoxă reprezintă 14% din populația evreiască a Israelului, adică aproximativ 1,3 milioane de persoane. Dintre aceștia, circa 66.000 de bărbați beneficiază în prezent de scutirea de la serviciul militar obligatoriu.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră