duminică 11 octombrie
Login Contact
DeFapt.ro

Internațional

5867 articole
Internațional

Donald Trump critică sistemul de alertă din Texas după inundațiile devastatoare: Ar fi trebuit să aibă clopote

Trump acuză lipsa clopotelor din Texas. Donald Trump a declarat că Texasul „ar fi trebuit să aibă clopote” pentru a avertiza populația în fața inundațiilor care au făcut cel puțin 120 de morți și au dus la dispariția a peste 170 de persoane. Trump acuză lipsa clopotelor din Texas Deși a susținut că a existat „o avertizare timpurie”, Trump a sugerat că sistemul actual de alertă a fost ineficient. Citește și: Premieră: primar PSD condamnat la pușcărie pentru că a furat alegerile. Decizia nu este definitivă Într-un interviu acordat norei sale, Lara Trump, la Fox News, fostul președinte a spus: „Poate că ar fi trebuit să aibă clopote, ceva care să sune, dar este un teritoriu foarte periculos când te gândești de câte ori au avut această problemă. Au avut suficiente avertizări, dar era noapte târziu și oamenii dormeau”. Altercații cu o jurnalistă CBS Declarațiile lui Donald Trump vin la o zi după vizita sa în zona grav afectată din comitatul Kerr, lângă San Antonio. Acolo, președintele SUA s-a confruntat cu o jurnalistă CBS care a întrebat despre deficiențele sistemului de alertă de urgență din zonă. „Doar o persoană foarte rea ar pune o întrebare astfel”, i-a răspuns Trump, respingând criticile legate de reacția autorităților. „A fost un eveniment fără precedent”, susține Trump În apărarea autorităților, Trump a adăugat: „E ușor să stai și să spui 'Ce ar fi putut să se întâmple aici?' și să te întrebi dacă am fi putut face altceva. Aceasta a fost ceva ce nu s-a mai întâmplat înainte și nimeni nu a văzut nimic similar.” Critici privind lipsa de finanțare pentru sistemul de alertă Controversele privind eficiența sistemului de alertă au fost alimentate de o investigație The New York Times, care a scos la iveală faptul că comitatul Kerr nu a primit finanțarea necesară pentru îmbunătățirea sistemului de alerte pentru inundații. Agenția Federală pentru Gestionarea Situațiilor de Urgență (FEMA) avertizase că regiunea are șanse ridicate de inundații în 2025, dar fondurile promise nu au fost alocate. Costuri estimate Potrivit unui raport publicat de FEMA în 2024, un nou sistem de avertizare bazat exclusiv pe creșterea nivelului fluviului Guadalupe ar fi costat un milion de dolari. Cu toate acestea, investiția nu a fost aprobată, deși riscurile erau cunoscute.

Donald Trump critică sistemul de alertă din Texas după inundațiile devastatoare: Ar fi trebuit să aibă clopote
Reacții dure din Europa la tarifele lui Trump: liderii din UE pregătesc contramăsuri și cer negocieri echitabile
Internațional

Reacții dure din Europa la tarifele lui Trump: liderii din UE pregătesc contramăsuri și cer negocieri echitabile

SUA impune taxe vamale, Europa reacționează. Uniunea Europeană este pregătită să își apere interesele dacă Statele Unite vor introduce taxe vamale de 30% asupra bunurilor provenite din UE, începând cu 1 august. Anunțul a fost făcut de președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, într-un comunicat transmis sâmbătă. SUA impune taxe vamale, UE reacționează Șefa executivului european a subliniat că blocul comunitar dorește în continuare să ajungă la o înțelegere cu Washingtonul: Citește și: Premieră: primar PSD condamnat la pușcărie pentru că a furat alegerile. Decizia nu este definitivă „UE rămâne pregătită să continue lucrările pentru obținerea unui acord până la 1 august”, a declarat von der Leyen. Totodată, ea a atras atenția că Uniunea Europeană este una dintre cele mai deschise economii din lume și adepta practicilor comerciale corecte. „Vom proteja interesele europene” În cazul în care SUA vor merge înainte cu introducerea tarifelor suplimentare, Comisia Europeană nu exclude măsuri de retorsiune: „Vom face toți pașii necesari pentru a proteja interesele UE, inclusiv adoptarea de contramăsuri proporționale dacă va fi necesar”, a avertizat Ursula von der Leyen. Ea a mai subliniat că aplicarea unor taxe de 30% asupra exporturilor europene ar avea un impact major asupra lanțurilor de aprovizionare transatlantice, afectând direct companiile, consumatorii și pacienții de pe ambele maluri ale Atlanticului. Reacții din statele membre: apel la unitate și negociere Premierul Olandei, Dick Schoof, a calificat pe platforma X măsura americană drept „preocupantă” și a exprimat susținerea totală față de Comisia Europeană. „UE trebuie să rămână unită și hotărâtă în a obține un rezultat reciproc avantajos cu SUA”, a subliniat acesta. Giorgia Meloni: „Este posibil un acord corect” La rândul său, premierul Italiei, Giorgia Meloni, a pledat pentru menținerea negocierilor comerciale și evitarea escaladării tensiunilor. Ea s-a declarat optimistă în privința obținerii unui „acord corect” între UE și SUA privind regimul taxelor vamale și a reiterat sprijinul deplin al Italiei pentru eforturile Comisiei Europene. Emmanuel Macron condamnă ferm intențiile lui Trump Președintele francez Emmanuel Macron a transmis sâmbătă, pe platforma X, un mesaj de „dezaprobare foarte puternică” față de amenințarea președintelui american Donald Trump. Macron a făcut apel la Uniunea Europeană să își apere „cu hotărâre interesele europene”, solicitând în mod special Comisiei Europene să accelereze pregătirea unor contramăsuri credibile, prin mobilizarea tuturor instrumentelor disponibile. Acțiunea ar urma să fie luată în cazul în care nu se ajunge la un acord cu Washingtonul până la 1 august. UE negociază „cu bună credință”, susține Macron Președintele Franței a reamintit că Bruxelles-ul negociază cu administrația americană de mai multe săptămâni, pe baza unei oferte „solide și de bună credință”. În opinia sa, este esențial ca executivul european să demonstreze „determinarea Uniunii de a-și apăra interesele”. Parisul sprijină eforturile Comisiei Europene Macron a reafirmat sprijinul deplin al Franței pentru Comisia Europeană în cadrul acestui dialog sensibil: „Este nevoie de un acord reciproc acceptabil, care să reflecte respectul datorat unor parteneri comerciali precum UE și SUA, cu interese comune și lanțuri de valori integrate”, a subliniat liderul francez. Industria germană cere evitarea unui conflict comercial Federația germană a industriei (BDI) a lansat un apel ferm către Uniunea Europeană și Statele Unite pentru a găsi „rapid soluții” care să evite o escaladare a tensiunilor comerciale. „Anunțul președintelui Trump este un semnal de alarmă pentru industria de pe ambele maluri ale Atlanticului”, a transmis BDI într-un comunicat oficial. Escaladarea tarifară amenință redresarea economică globală Wolfgang Niedermark, membru al conducerii BDI, a avertizat că un conflict comercial între două economii atât de interconectate, precum UE și SUA, ar afecta grav relansarea economică, capacitatea de inovare și încrederea în cooperarea internațională. Solicitare de dialog urgent între Bruxelles, Berlin și Washington Federația germană cere un efort comun și urgent din partea guvernului german, Comisiei Europene și administrației americane: „Este necesar un dialog obiectiv și soluții rapide pentru a evita o escaladare periculoasă”, subliniază comunicatul. BDI insistă că săptămânile rămase până la 1 august trebuie folosite „pentru a negocia de la egal la egal”. Germania, principală vizată de eventualele taxe Germania ar resimți cel mai acut efectele unei ofensive comerciale americane, având o economie puternic dependentă de exporturile către SUA. Cele mai expuse sectoare sunt industria chimică, farmaceutică, auto, siderurgică și fabricarea de mașini-unelte. Cancelarul Friedrich Merz propune un acord simplificat În ultimele săptămâni, cancelarul german Friedrich Merz a pledat pentru semnarea unui acord „simplu” cu SUA, care să protejeze sectoarele esențiale ale economiei germane. Merz a sugerat că UE ar putea accepta unele suprataxe pe alte produse, dacă acest compromis ar asigura stabilitatea pentru industriile strategice.

Represiunea politică din Georgia, condamnată de guverne europene și "Externele" UE
Internațional

Represiunea politică din Georgia, condamnată de guverne europene și "Externele" UE

Îngrijorare europeană privind situația din Georgia. Șaptesprezece țări europene, alături de Uniunea Europeană, au exprimat sâmbătă o profundă îngrijorare față de deteriorarea situației politice și a statului de drept în Georgia. Îngrijorare europeană privind situația din Georgia „Nu vom ezita să folosim toate instrumentele unilaterale și multilaterale disponibile dacă autoritățile georgiene continuă să submineze democrația și drepturile omului”, se arată în declarația semnată de Franța, Germania, Regatul Unit și alte 14 state europene, împreună cu Înaltul Reprezentant al UE pentru Afaceri Externe. Citește și: Nazare vrea să le taie salariul bugetarilor din Ministerul de Finanțe care au protestat spontan față de tăierea sporurilor Declarația comună denunță valul de represiune împotriva opoziției și avertizează cu posibile sancțiuni diplomatice și economice. Condamnări controversate pentru lideri ai opoziției Cel puțin cinci figuri marcante ale opoziției georgiene au fost condamnate în ultimele săptămâni pentru că au refuzat să depună mărturie într-o anchetă parlamentară legată de presupusele abuzuri din timpul mandatului fostului președinte Mihail Saakașvili (2004–2013), aflat în detenție din 2021. Potrivit semnatarilor, aceste condamnări au motivații politice evidente. Represiune, regres democratic și autoritarism Miniștrii de externe semnatari au denunțat ceea ce consideră a fi o încercare clară de „sufocare a opoziției” în Georgia, cu doar câteva luni înainte de alegerile locale. Ei susțin că această represiune contribuie la destrămarea democrației și transformarea accelerată a țării într-un regim autoritar, ceea ce a dus deja la „o degradare accentuată a relațiilor și reducerea sprijinului pentru Georgia”. Soluția propusă: eliberarea deținuților și reluarea dialogului Declarația transmite și un apel la autoritățile georgiene: „Nu este prea târziu pentru a schimba direcția”. Semnatarii cer eliberarea imediată a liderilor politici, jurnaliștilor și activiștilor arestați pe nedrept, retragerea legislației represive și reluarea unui dialog național autentic. Criza politică se adâncește după alegerile din 2024 Tensiunile politice din Georgia s-au amplificat după victoria partidului de guvernământ Visul Georgian în alegerile legislative din octombrie 2024, considerate frauduloase de opoziție. Criza s-a agravat la sfârșitul lunii noiembrie, când guvernul a anunțat suspendarea procesului de aderare la Uniunea Europeană, declanșând ample proteste reprimate violent de autorități, cu numeroase arestări.

Trump s-a hotărât: tarife de 30% pe produse importate din Europa de la 1 august
Internațional

Trump s-a hotărât: tarife de 30% pe produse importate din Europa de la 1 august

Trump impune taxe vamale pentru Europa. Într-un anunț făcut sâmbătă pe rețelele sociale, Donald Trump a declarat că, de la 1 august, Statele Unite vor impune taxe vamale de 30% pentru toate produsele importate din Uniunea Europeană și Mexic. Trump impune taxe vamale pentru Europa Uniunea Europeană își exprimase speranța că va putea încheia un acord comercial global cu Statele Unite, care să includă toate cele 27 de state membre. Citește și: Nazare vrea să le taie salariul bugetarilor din Ministerul de Finanțe care au protestat spontan față de tăierea sporurilor Decizia anunțată de Trump riscă însă să tensioneze relațiile economice transatlantice și să afecteze exporturile europene către piața americană. Produsele din cupru, taxate cu 50% Anunțul privind taxele pentru UE și Mexic vine la scurt timp după ce, în cursul aceleiași săptămâni, Donald Trump a informat că intenționează să introducă taxe vamale suplimentare și pentru alte țări. Printre acestea se numără Japonia, Coreea de Sud, Canada și Brazilia. În plus, Trump a precizat că produsele din cupru vor fi supuse unei taxe vamale de 50%, măsură care se adaugă noii politici protecționiste anunțate pentru diverse sectoare de import.  

Tragedia Air India: alimentarea cu combustibil s-a întrerupt inexplicabil înainte de impact
Internațional

Tragedia Air India: alimentarea cu combustibil s-a întrerupt inexplicabil înainte de impact

Tragedia aviatică din India: raportul preliminar arată o oprire inexplicabilă a alimentării cu combustibil înainte de prăbușirea avionului. 260 de morți în urma catastrofei aviatice Un avion Boeing 787-8 Dreamliner aparținând companiei Air India s-a prăbușit la scurt timp după decolarea de pe aeroportul din Ahmedabad, vestul Indiei, pe 12 iunie. Citește și: FOTO Vama Veche, părăsită: plaje goale, restaurante în care bate vântul, nopți fără vacarm Din cele 241 de persoane aflate la bord, doar una a supraviețuit. Alte 19 persoane au murit la sol, ridicând bilanțul total al tragediei la 260 de victime. Tragedia aviatică din India, raportul preliminar Biroul Indian de Investigare a Accidentelor Aeriene (AAIB) a publicat sâmbătă dimineață un raport preliminar privind accidentul. Documentul nu formulează concluzii definitive și nu atribuie vina niciunei persoane, însă oferă detalii importante despre ultimele momente ale zborului. Oprirea alimentării cu combustibil, înainte de impact Potrivit datelor din raport, întrerupătoarele de alimentare cu combustibil ale ambelor motoare ale avionului au trecut în poziția „cutoff” (oprit) chiar înainte de impact. În timpul decolării, aeronava atinsese o viteză de 180 de noduri (aproximativ 333 km/h) când motorul din stânga a fost oprit, urmat la o secundă de motorul din dreapta. Dialog tensionat în cabina de pilotaj Înregistrările din cabina de pilotaj dezvăluie o conversație tensionată între cei doi piloți. Unul dintre ei întreabă de ce a fost oprită alimentarea cu combustibil, iar celălalt răspunde că nu a efectuat această manevră. La scurt timp, unul dintre piloți transmite semnalul de urgență: „Mayday, Mayday, Mayday”. Prăbușirea, la scurt timp după decolare Avionul a început să piardă altitudine imediat după ce a părăsit pista, fără a mai ieși din perimetrul aeroportului. Acesta s-a prăbușit într-o zonă rezidențială, provocând victime și la sol. Sistemul de urgență s-a activat automat Imaginile de supraveghere ale aeroportului confirmă că eoliana de urgență a fost activată automat la scurt timp după decolare. Acest sistem auxiliar, folosit pentru a furniza energie în cazuri critice, a fost pus în funcțiune înainte ca avionul să iasă de pe raza aeroportului. Nu s-au observat păsări în zonă, ceea ce elimină ipoteza unui impact aviatic cu fauna locală. Ancheta continuă Autoritățile indiene continuă investigațiile pentru a stabili cauzele exacte ale prăbușirii. Deocamdată, scenariul în care întrerupătoarele de combustibil au fost comutate accidental sau din motive necunoscute rămâne în centrul analizei.

SUA livrează din nou armament Ucrainei, anunță Zelenski, după ce Trump a criticat atitudinea lui Putin
Internațional

SUA livrează din nou armament Ucrainei, anunță Zelenski, după ce Trump a criticat atitudinea lui Putin

SUA livrează armament Ucrainei, anunță Zelenski. Statele Unite au decis să reia sprijinul militar promis Ucrainei, potrivit declarațiilor președintelui Volodimir Zelenski. SUA livrează armament Ucrainei, anunță Zelenski Președintele ucrainean a confirmat că, începând de luni, trimisul special al SUA, Keith Kellogg, va sosi la Kiev pentru o vizită de o săptămână. Citește și: FOTO Vama Veche, părăsită: plaje goale, restaurante în care bate vântul, nopți fără vacarm Acesta va colabora direct cu comandanții militari ucraineni pentru coordonarea viitoarelor operațiuni și livrări de armament. Washingtonul reia livrările suspendate anterior Într-un mesaj video, Zelenski a precizat că livrările de armament american au fost reluate, după o scurtă perioadă de suspendare decisă săptămâna trecută de administrația de la Washington. Este vorba despre arme deja promise Ucrainei, dar blocate temporar din motive politice și logistice. Sprijin european și sancțiuni noi împotriva Rusiei Pe lângă ajutorul militar american, Ucraina pregătește și noi pachete de arme din partea țărilor europene. Zelenski a adăugat că se așteaptă la „pași puternici” privind impunerea unor noi sancțiuni economice împotriva Rusiei. Atacuri ruse intensificate Conflictul din Ucraina durează de peste trei ani, iar în ultimele săptămâni forțele ruse au intensificat atacurile cu drone și rachete asupra orașelor ucrainene. Situația de securitate rămâne critică, iar sprijinul militar occidental este esențial pentru apărarea teritoriului ucrainean.

Volodimir Zelenski, întâlnire cu Papa Leon al XIV-lea, înainte de conferința privind reconstrucția Ucrainei
Internațional

Volodimir Zelenski, întâlnire cu Papa Leon al XIV-lea, înainte de conferința privind reconstrucția Ucrainei

Volodimir Zelenski, întâlnire cu Papa Leon. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a fost primit miercuri de Papa Leon al XIV-lea la reședința de vară din Castel Gandolfo, în apropiere de Roma. Întâlnirea a avut loc cu o zi înaintea conferinței internaționale dedicate reconstrucției Ucrainei, organizată în capitala Italiei. Volodimir Zelenski, întâlnire cu Papa Leon În urma întrevederii, care a durat aproximativ 30 de minute, Zelenski a declarat că a discutat cu Papa despre întoarcerea copiilor ucraineni duși ilegal în Rusia și despre repatrierea cetățenilor reținuți. Citește și: Dobânzile cu care statul român s-a împrumutat, la cel mai mic nivel din 2025 Sfântul Scaun joacă din 2022 un rol activ în facilitarea schimburilor de prizonieri și în recuperarea minorilor din zonele ocupate. Papa, solidar cu poporul ucrainean Potrivit comunicatului Vaticanului, Papa Leon al XIV-lea „și-a exprimat tristețea pentru victime și și-a reînnoit rugăciunile și solidaritatea cu poporul ucrainean”. Suveranul Pontif a încurajat toate eforturile pentru eliberarea prizonierilor și a reiterat dorința de a găzdui la Vatican negocieri directe între Rusia și Ucraina. Moscova refuză negocierile propuse de Vatican În comunicatul său oficial, Zelenski a precizat că, în prezent, doar Rusia continuă să respingă inițiativa Vaticanului, așa cum a respins și alte propuneri de pace. Totodată, liderul ucrainean l-a invitat pe Papa Leon al XIV-lea să viziteze Ucraina. Întâlnire cu emisarul lui Trump După întrevederea cu Papa, Zelenski urma să aibă o întâlnire cu generalul Keith Kellogg, emisarul fostului președinte american Donald Trump pentru Ucraina. În aceeași zi, Zelenski a fost primit la Castel Gandolfo, unde Papa american își petrece vacanța până pe 20 iulie. Un nou apel pentru pace din partea Vaticanului Aceasta nu este prima întâlnire dintre cei doi. Papa Leon al XIV-lea l-a primit anterior pe Zelenski pe 18 mai, în cadrul unei audiențe private la Vatican, cu ocazia inaugurării pontificatului. Atunci, Papa a afirmat: „Ucraina așteaptă în sfârșit negocieri pentru o pace justă și durabilă”. Predecesorul său, Papa Francisc, fusese aspru criticat în Ucraina după ce, în martie 2024, a îndemnat Kievul „să aibă curajul să ridice steagul alb” în fața Rusiei. În ciuda apelurilor sale la pace, Papa Francisc nu a reușit să obțină rezultate concrete în medierea conflictului. Conferință internațională la Roma pentru reconstrucția Ucrainei Zelenski se află la Roma pentru a participa joi și vineri la o conferință menită să mobilizeze sprijin politic și economic pentru reconstrucția Ucrainei. Evenimentul este deschis de premierul italian Giorgia Meloni, iar printre participanți se numără președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, cancelarul german Friedrich Merz și aproximativ 15 lideri internaționali. Obiectiv: investiții și securizarea rețelei energetice Conferința reunește oficiali de rang înalt, directori de companii și reprezentanți ai societății civile, urmărind atragerea de investiții pentru refacerea infrastructurii Ucrainei. Printre priorități se află semnarea de acorduri pentru securizarea rețelei energetice, afectată grav de atacurile ruse. Rusia intensifică atacurile În paralel cu eforturile diplomatice, Ucraina a anunțat miercuri că Rusia a lansat în timpul nopții cel mai mare atac cu drone și rachete de la începutul invaziei din februarie 2022. Intensificarea loviturilor vine într-un context tensionat, în care sprijinul occidental pentru Kiev începe să scadă.

Un american, condamnat pentru asaltul asupra Capitoliului, refuză grațierea lui Trump. În plus, cere închisoare pentru președintele SUA
Internațional

Un american, condamnat pentru asaltul asupra Capitoliului, refuză grațierea lui Trump. În plus, cere închisoare pentru președintele SUA

American condamnat refuză grațierea lui Trump. Jason Riddle, fost militar al Marinei americane și participant la asaltul asupra Capitoliului din ianuarie 2021, a refuzat public grațierea oferită de Donald Trump și a afirmat că fostul președinte „merită să ajungă la închisoare”. American condamnat refuză grațierea lui Trump Riddle, care a fost condamnat la 90 de zile de închisoare și trei ani de eliberare condiționată, a declarat că a comis fapte grave în timpul participării la evenimentele violente din 6 ianuarie 2021. Citește și: După ce PSD a trimis la CCR un ex-tablagiu, Nicușor Dan a nominalizat un universitar fără pată „Am rănit mulți oameni pe parcurs și am spus lucruri urâte. Nu pot accepta nicio formă de grațiere care neagă această realitate”, a spus el într-un interviu acordat WMUR News 9. Veteranul a precizat că a cerut ajutorul biroului senatoarei democrate Maggie Hassan pentru a refuza oficial grațierea prezidențială. De la admirație la deziluzie: „Eram obsedat de Trump” Jason Riddle a recunoscut că a fost profund influențat de figura lui Donald Trump, participând constant la mitingurile acestuia. „Mental, eram ținut ostatic de ceva ce mă seca. A fost un lucru oribil, iar Trump trebuie să răspundă pentru ce a provocat”, a declarat el, exprimându-și convingerea că președintele SUA va trebui să plătească într-o zi. Deși credea că Trump a pierdut corect alegerile din 2020, veteranul a participat la deplasarea la Washington „pentru a face parte din experiență”, atras de sentimentul de comunitate cultivat în jurul liderului republican. Alt caz: Pamela Hemphill Riddle nu este singurul care a refuzat grațierea oferită de Donald Trump. În ianuarie, Pamela Hemphill, o femeie de 71 de ani condamnată pentru agresiune, a respins la rândul ei iertarea prezidențială. Ea a declarat că s-a simțit parte a unei „secte” care o făcuse să creadă în teoria fraudei electorale din 2020. „Acceptarea unei grațieri ar fi o insultă la adresa polițiștilor de la Capitoliu, a statului de drept și a națiunii noastre”, a afirmat Hemphill. Grațiere în masă semnată de Trump în 2021 Donald Trump a semnat o grațiere colectivă pentru aproximativ 1.500 de persoane implicate în atacul asupra Capitoliului. Măsura, adoptată pe 20 ianuarie 2021, a fost contestată de unii dintre cei condamnați, care consideră că acceptarea iertării ar însemna negarea responsabilității și a realității.

Doi cetățeni chinezi, arestați în Ucraina pentru spionaj militar
Internațional

Doi cetățeni chinezi, arestați în Ucraina pentru spionaj militar

Doi spioni chinezi arestați în Ucraina. Serviciul de Securitate al Ucrainei (SBU) a anunțat arestarea a doi cetățeni chinezi, tată și fiu, acuzați de tentativă de spionaj privind tehnologia rachetelor de croazieră antinavă Neptun. Cei doi au fost reținuți în Kiev în timp ce încercau să obțină și să transmită ilegal documente clasificate către China. Doi spioni chinezi arestați în Ucraina Cei doi au fost reținuți în Kiev în timp ce încercau să obțină și să transmită ilegal documente clasificate către China. Citește și: După ce PSD a trimis la CCR un ex-tablagiu, Nicușor Dan a nominalizat un universitar fără pată Potrivit unui comunicat al SBU, cei doi cetățeni ai Republicii Populare Chineze intenționau să transfere către Beijing informații secrete legate de racheta R-360 Neptun, armă care a jucat un rol cheie în conflictul cu Rusia. Ucraina a folosit cu succes rachetele Neptun pentru a distruge crucișătorul rusesc Moskva în aprilie 2022, în ceea ce este considerat cel mai important succes naval al Kievului de la începutul invaziei ruse. Suspecții: un fost student și tatăl său Cei doi suspecți sunt un tânăr de 24 de ani, fost student la o universitate tehnică din Kiev și tatăl său, cu reședința în China, dar care călătorea frecvent în Ucraina pentru a-i coordona activitatea. SBU susține că l-a identificat pe fiul acestuia drept agent încă de la începutul activității sale și l-a prins în flagrant, în momentul în care primea documente clasificate. Dovezi confiscate și riscuri legale În urma perchezițiilor, autoritățile ucrainene au confiscat telefoane și alte posibile mijloace de comunicare. Cei doi bărbați riscă până la 15 ani de închisoare pentru spionaj militar. China, aliat tăcut al Rusiei China, considerată un aliat strategic al Rusiei, nu a condamnat invazia din Ucraina și nu a cerut retragerea trupelor ruse. Deși Beijingul face apeluri la „încetarea ostilităților”, acuză în paralel țările occidentale că alimentează conflictul prin sprijin militar acordat Kievului.   Arestările SBU se înmulțesc: Ungaria, un alt caz recent Incidentul vine în contextul unei intensificări a operațiunilor de contraspionaj în Ucraina. La începutul lunii mai, SBU a anunțat arestarea a doi presupuşi spioni ungari, confirmând interesul sporit al mai multor state pentru complexul militar-industrial ucrainean pe fondul războiului cu Rusia.

Germania dejoacă un atentat terorist islamist. Un cetățean bosniac a fost arestat
Internațional

Germania dejoacă un atentat terorist islamist. Un cetățean bosniac a fost arestat

Poliția germană dejoacă un atentat terorist. Poliția germană a anunțat miercuri reținerea unui cetățean bosniac și desfășurarea mai multor percheziții în Renania de Nord-Westfalia, în cadrul unei anchete privind o posibilă finanțare a unui atentat terorist de inspirație islamistă. Poliția germană dejoacă un atentat terorist Suspectul, în vârstă de 27 de ani, a fost arestat în cursul unei intervenții a unității speciale SEK, miercuri dimineață, în orașele Essen și Dortmund. Citește și: După ce PSD a trimis la CCR un ex-tablagiu, Nicușor Dan a nominalizat un universitar fără pată Poliția și procuratura locală au confirmat acțiunea, însă nu au oferit detalii privind posibila locație a atacului sau modalitatea prin care urma să fie comis. Informații despre suspect: posibile legături cu instruirea militară Conform cotidianului Bild, bărbatul are o pregătire militară, ceea ce ridică suspiciuni suplimentare asupra nivelului de pericol reprezentat de acesta. Totuși, autoritățile nu au confirmat aceste informații în mod oficial. Percheziții simultane în patru orașe Perchezițiile s-au desfășurat simultan în șase locații din orașele Essen, Dortmund, Düsseldorf și Soest. Poliția și procurorii din Essen au precizat că acțiunile au vizat nu doar suspectul principal, ci și locuințele unor persoane terțe considerate, în prezent, drept martori. Ancheta a pornit de la o suspiciune de fraudă organizată Investigația a început inițial ca o anchetă privind fraude comise în bandă organizată. Ulterior, autoritățile au descoperit că fondurile obținute în acest mod ar fi fost destinate finanțării unui atac terorist islamist. Autoritățile încearcă să prevină o tragedie Scopul raidurilor, potrivit anchetatorilor, a fost de a preveni eventualul atentat și de a aduna dovezi esențiale pentru clarificarea intențiilor suspectului. Ancheta este în desfășurare, iar autoritățile continuă verificările. Renania de Nord-Westfalia, un land dens populat Regiunea unde au avut loc perchezițiile, Renania de Nord-Westfalia, este cel mai populat land german, cu peste 18 milioane de locuitori. Acest context accentuează importanța măsurilor preventive luate de autorități în fața riscurilor de securitate.

Rusia, atac fără precedent asupra Ucrainei: 728 de drone și 13 rachete. Trump promite Kievului interceptoare Patriot
Internațional

Rusia, atac fără precedent asupra Ucrainei: 728 de drone și 13 rachete. Trump promite Kievului interceptoare Patriot

Atac rusesc fără precedent asupra Ucrainei. Forțele aeriene ucrainene au anunțat miercuri că Rusia a declanșat cel mai masiv atac aerian din ultimele luni, lansând un număr record de 728 de drone și 13 rachete în noaptea de marți spre miercuri. Apărarea antiaeriană a reușit să distrugă 718 drone și 7 rachete. Donald Trump a promis Ucrainei interceptoare Patriot Atac rusesc fără precedent asupra Ucrainei Atacurile au vizat în special regiunile vestice ale Ucrainei, departe de linia frontului, inclusiv orașele Luțk, Hmelnițki și Ternopil. Citește și: După ce PSD a trimis la CCR un ex-tablagiu, Nicușor Dan a nominalizat un universitar fără pată La Luțk, sirenele au răsunat în timpul nopții, iar locuitorii au fost îndemnați să se adăpostească. Conform relatărilor din presa locală, exploziile s-au produs înainte de ora 04:00, Luțk fiind printre cele mai grav afectate orașe în acest val de atacuri. Guvernatorul regiunii Volîn, Ivan Rudnițki, a declarat că peste 50 de drone și rachete au fost lansate spre regiune, majoritatea îndreptându-se spre Luțk. Primarul orașului, Ihor Polișciuk, a confirmat că un sit industrial și un garaj au fost avariate, calificând acțiunea drept „cel mai masiv atac rusesc asupra orașului” de la începutul invaziei pe scară largă. Explozii și în Kiev, Zaporojie și Dnipro Explozii au fost raportate și în zone mai apropiate de linia frontului, precum Sumî, Zaporojie și Dnipro. În Kiev, primarul Vitali Kliciko a confirmat că centrul orașului a fost lovit, iar apărarea antiaeriană a fost activă toată noaptea. În localitatea Brovarî, o femeie a fost rănită în urma atacurilor, potrivit administrației militare regionale. Rachetă hipersonică Kinjal lansată spre vestul Ucrainei Forțele aeriene ucrainene au raportat marți seara că Rusia a lansat și o rachetă hipersonică Kinjal spre regiunea Jitomir, una dintre cele mai greu de interceptat arme din arsenalul rus. Sirenele de raid aerian au răsunat pe tot teritoriul Ucrainei în timpul nopții, semn al gravității și amploarei atacului. Polonia își ridică avioanele de vânătoare Ca reacție la atacurile nocturne, Forțele aeriene poloneze au ridicat mai multe avioane de vânătoare pentru a proteja spațiul aerian național. Alerta de raid aerian în vestul Ucrainei a fost ridicată abia la ora locală 06:15, după aproape șapte ore de tensiune. Ucraina cere sprijin suplimentar pentru apărarea antiaeriană Pe fondul intensificării atacurilor ruse, Kievul a cerut din nou ajutor militar din partea aliaților occidentali. Moscova a adoptat o strategie tot mai agresivă de copleșire a sistemului ucrainean de apărare, prin atacuri succesive cu drone kamikaze și rachete balistice, care au ucis zeci de civili în ultimele săptămâni. Trump promite interceptoare Patriot În acest context, fostul președinte american Donald Trump a promis trimiterea a 10 interceptoare Patriot în Ucraina, într-o declarație făcută pe 8 iulie. Trump a criticat în mod neașteptat acțiunile președintelui rus Vladimir Putin, afirmând: „Sunt dezamăgit că președintele Putin nu a oprit atacurile. Este un lucru oribil.”

Trump aprobă trimiterea de arme defensive Ucrainei. Decizia a venit după o convorbire tensionată cu Putin
Internațional

Trump aprobă trimiterea de arme defensive Ucrainei. Decizia a venit după o convorbire tensionată cu Putin

Donald Trump trimite Ucrainei arme defensive. Președintele Statelor Unite, Donald Trump, a anunțat marți că a aprobat reluarea livrărilor de arme defensive către Ucraina, în contextul continuării conflictului cu Rusia. Declarația a fost făcută în cadrul unei reuniuni a cabinetului desfășurată la Casa Albă și transmisă televizat. Critici dure la adresa lui Vladimir Putin Liderul american s-a declarat nemulțumit de atitudinea președintelui rus, Vladimir Putin, care nu a făcut „niciun pas concret spre pace”. Citește și: După ce PSD a trimis la CCR un ex-tablagiu, Nicușor Dan a nominalizat un universitar fără pată Trump a afirmat că Putin „spune o mulțime de prostii” despre Ucraina și a adăugat că impunerea de sancțiuni dure împotriva Rusiei rămâne o opțiune luată în calcul de administrația sa. „Dacă vreţi să ştiţi adevărul, Putin ne aruncă o mulţime de prostii. Este întotdeauna foarte drăguţ, dar asta nu înseamnă nimic”, a spus Trump. Donald Trump trimite Ucrainei arme defensive Președintele american a subliniat că războiul din Ucraina „nu ar fi trebuit să înceapă niciodată” și l-a criticat din nou pe Putin pentru refuzul de a opri bombardamentele. Trump a anunțat că susține o propunere a Senatului de a impune sancțiuni foarte severe împotriva Rusiei. Referindu-se la decizia de a trimite arme Ucrainei, Donald Trump a subliniat că forțele ucrainene au nevoie de echipamente defensive pentru a face față agresiunii ruse: „Putin nu tratează bine ființele umane și ucide prea mulți oameni”, a spus președintele american. Livrările de armament fuseseră suspendate temporar, pe fondul unei revizuiri anunțate de Pentagon. Convorbirea tensionată dintre Trump și Putin Decizia privind reluarea livrărilor de arme a fost luată după o convorbire telefonică recentă între Trump și Putin. Potrivit surselor oficiale, liderul rus i-ar fi transmis omologului său american că nu va renunța la obiectivele militare în Ucraina și nici la cererile formulate de Kremlin. Kievul salută decizia, Kremlinul o minimizează Guvernul ucrainean a salutat prompt decizia lui Trump, văzând-o ca pe un semnal important de sprijin. În schimb, Kremlinul a încercat să minimalizeze declarațiile președintelui american. Negocierile dintre Rusia și Ucraina rămân blocate Între timp, nu s-a stabilit încă o dată pentru cea de-a treia rundă de negocieri ruso-ucrainene, la mai bine de o lună de la ultima întâlnire, care a avut loc la Istanbul, în Turcia. Primele două runde, desfășurate în mai și iunie, s-au încheiat cu acorduri limitate, în special privind schimburile umanitare de prizonieri și repatrierea trupurilor soldaților căzuți.

Rusia a declarat Universitate Yale „indezirabilă”: Kremlinul acuză instituția americană că ar încerca să destabilizeze țara
Internațional

Rusia a declarat Universitate Yale „indezirabilă”: Kremlinul acuză instituția americană că ar încerca să destabilizeze țara

Rusia a declarat „indezirabilă” Universitatea Yale. Autoritățile ruse au anunțat marți că au declarat „indezirabilă” activitatea Universității Yale pe teritoriul Federației Ruse, acuzând instituția americană că ar încerca să destabilizeze țara. Decizia a fost transmisă oficial de Parchetul general rus. Rusia a declarat „indezirabilă” Universitatea Yale În comunicatul emis de Parchetul rus se precizează că activitățile universității americane ar avea ca scop aducerea de prejudicii integrității teritoriale a Rusiei. Citește și: După ce PSD a trimis la CCR un ex-tablagiu, Nicușor Dan a nominalizat un universitar fără pată De asemenea vrea să impună o blocade internaționale, subminează fundamentele economice ale statului rus și destabilizează situația socio-economică și politică din țară. Ce înseamnă eticheta de „organizație indezirabilă” Etichetarea unei organizații ca „indezirabilă” în Rusia implică interzicerea activităților acesteia pe teritoriul Federației Ruse. Pot exista urmăriri penale împotriva cetățenilor ruși care colaborează cu organizația sau o finanțează. Aceeași măsură a fost aplicată în trecut și unor ONG-uri importante, precum Amnesty International. Ce legături are Yale cu opoziția rusă Parchetul rus susține că printre absolvenții Universității Yale se numără și militanți ai Fondului de Luptă împotriva Corupției (FBK), organizația fondată de opozantul Aleksei Navalnîi. Oficialii ruși afirmă că aceștia ar fi folosit cunoștințele dobândite la Yale pentru a stimula acțiuni de protest în Rusia. Navalnîi și legătura cu Yale Aleksei Navalnîi, care a murit în februarie 2024 la vârsta de 47 de ani într-o închisoare din zona arctică, studiase și el la Yale în cadrul unui program internațional de formare a liderilor. Moartea sa a survenit în circumstanțe încă neclare, iar dispariția sa a generat reacții internaționale puternice. Yale, una dintre cele mai prestigioase universități din SUA Fondată în 1701, Universitatea Yale este situată în statul Connecticut, în nord-estul Statelor Unite. Face parte din celebra Ivy League, care reunește cele mai prestigioase opt universități americane. Peste 200 de organizații considerate „indezirabile” în Rusia Rusia a introdus în 2015 lista oficială a organizațiilor străine considerate „indezirabile”. Potrivit autorităților, lista cuprinde în prezent peste 200 de organizații internaționale și instituții acuzate de activități percepute ca ostile intereselor Federației Ruse.

Rusia se adaptează la sancțiuni: plăți internaționale prin compensări, aur și criptomonede
Internațional

Rusia se adaptează la sancțiuni: plăți internaționale prin compensări, aur și criptomonede

Plăți internaționale rusești prin aur, criptomonede. Companiile rusești folosesc cu succes compensările, aurul și criptomonedele pentru a facilita plățile internaționale, a declarat Yuri Chikhanchin, șeful Serviciului federal pentru monitorizare financiară, într-o informare adresată marți președintelui Vladimir Putin. Ce sunt compensările și cum funcționează Prin sistemul de compensare, băncile gestionează plățile pentru importuri și exporturi prin intermediul unor agenți verificați, asigurându-se că tranzacțiile sunt echilibrate, iar toate părțile implicate își primesc fondurile. Citește și: După ce PSD a trimis la CCR un ex-tablagiu, Nicușor Dan a nominalizat un universitar fără pată Chikhanchin a explicat că, în unele cazuri, exportatorii permit importatorilor să folosească direct câștigurile din exporturi, evitând astfel transferurile internaționale de fonduri. Importatorul introduce mărfurile în avans, iar sistemul de plăți se finalizează în interiorul țării. Criza plăților internaționale și adaptarea Rusiei În primăvara anului 2024, plățile internaționale ale Rusiei aproape au stagnat, după ce mai multe bănci din țări partenere importante – inclusiv China, India, Turcia și Emiratele Arabe Unite – au fost afectate de riscul sancțiunilor secundare impuse de SUA. Între timp, situația s-a îmbunătățit. Potrivit oficialilor ruși, firmele s-au adaptat rapid și au găsit metode alternative pentru a efectua plăți transfrontaliere, evitând sistemele financiare occidentale. Plăți internaționale rusești prin aur, criptomonede „În ceea ce privește fluxurile financiare externe, ne concentrăm pe Orientul Mijlociu, Asia de Sud-Est și regiunea asiatică în general”, a afirmat Chikhanchin. Acesta a precizat că metodele alternative de plată sunt folosite activ, inclusiv aurul, criptomonedele și operațiunile de clearing. Este pentru prima dată când un oficial rus de rang înalt oferă detalii publice despre metodele utilizate pentru plăți internaționale în contextul sancțiunilor. Sistemul „Transparent Blockchain” Chikhanchin a menționat și dezvoltarea unui sistem digital de urmărire a tranzacțiilor cripto, denumit „Transparent Blockchain”, realizat în colaborare cu Banca Centrală și banca VTB, al doilea cel mai mare creditor din Rusia. Acest sistem va permite autorităților de reglementare și băncilor să monitorizeze eficient tranzacțiile cu criptomonede și este planificat să devină operațional până la finalul anului 2025. Utilizarea aurului în tranzacții ilegale și măsuri de reglementare Potrivit Ministerului rus de Finanțe, aurul a început să înlocuiască dolarul și euro în numerar în multe tranzacții ilegale. Ca urmare, autoritățile au propus un plafon de 10.000 de dolari pentru cantitatea de aur pe care o persoană fizică o poate scoate din țară.

Gest extrem de periculos al Chinei, care a șicanat cu laser un avion german în misiune
Internațional

Gest extrem de periculos al Chinei, care a șicanat cu laser un avion german în misiune

Incident grav între Germania și China. Ministerul de Externe german l-a convocat marți, 8 iulie, pe ambasadorul Chinei la Berlin, acuzând armata chineză că a vizat cu un laser un avion militar german. Incident grav între Germania și China Aeronava participa la operațiunea militară ASPIDES a Uniunii Europene, desfășurată pentru protejarea securității maritime în zone critice precum Marea Roșie și Oceanul Indian. Citește și: INSCOP: Sprijin puternic pentru Nicușor Dan, inclusiv din partea electoratului PSD Autoritățile germane au transmis un mesaj ferm prin intermediul platformei X (fosta Twitter), condamnând gestul Beijingului: „Punerea în pericol a personalului german și perturbarea operațiunii sunt complet inacceptabile”, a declarat Ministerul german de Externe. Până în prezent, nu au fost furnizate alte detalii oficiale privind circumstanțele precise ale incidentului. Tensiuni sporite între UE și China pe tema securității Incidentul intervine într-un context tensionat, marcat de îngrijorări crescute în rândul statelor membre UE cu privire la influența tot mai mare a Chinei asupra tehnologiilor critice și infrastructurii strategice europene. Acțiunile agresive, precum cele raportate în cadrul operațiunii ASPIDES, nu fac decât să amplifice suspiciunile privind agenda militară a Beijingului în regiuni cheie pentru comerțul global. Fără reacții din partea Chinei sau Comisiei Europene Până la ora redactării, nici Ministerul de Externe chinez și nici ambasada Chinei la Berlin nu au emis un punct de vedere oficial. De asemenea, Comisia Europeană nu a oferit un răspuns imediat. Ce este misiunea ASPIDES a UE Operațiunea militară ASPIDES este parte a politicii comune de securitate și apărare a Uniunii Europene. Scopul acesteia este de a asigura libertatea de navigație și protejarea navelor comerciale în zone maritime strategice, precum Marea Roșie, Oceanul Indian și regiunea Golfului, afectate de atacuri și riscuri de securitate maritime.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră