sâmbătă 10 octombrie
Login Contact
DeFapt.ro

Internațional

5867 articole
Internațional

Atentat islamist dejucat în Germania: cinci suspecți arestați înainte de atacul asupra unui târg de Crăciun

Autoritățile germane au anunțat sâmbătă seara arestarea a cinci persoane suspectate că pregăteau un atentat cu mașină-capcană, de inspirație islamistă, care viza unul dintre târgurile de Crăciun din Germania. Acțiunea a avut loc într-un context de securitate sporită, pe fondul atacurilor comise în ultimii ani în spații publice aglomerate. Suspecții ar fi vizat un târg de Crăciun din Bavaria Potrivit poliției și parchetului, atentatul urma să fie pus în aplicare în landul Bavaria. Citește și: EXCLUSIV Soțul șefei Curții de Apel București a primit sute de mii de lei de la instanțe pentru expertize contabile. Sumele s-au dublat după avansarea Lianei Arsenie Cei cinci suspecți – un cetățean egiptean, trei marocani și un sirian – au fost reținuți vineri, la un an după atentatul sângeros de la târgul de Crăciun din Magdebourg, care a șocat opinia publică germană. Anchetatorii au precizat că există indicii clare privind o „motivație islamistă” în spatele planului de atac. Rolul-cheie al imamului egiptean Egipteanul, în vârstă de 56 de ani, este imam într-o moschee situată în apropiere de districtul Dingolfing-Landau, lângă München. Conform informațiilor apărute în presa germană, acesta este suspectat că a îndemnat la comiterea atentatului, sugerând utilizarea unui vehicul pentru a provoca cât mai multe victime într-un târg de Crăciun. Trei marocani și un sirian, implicați în plan Autoritățile susțin că cei trei cetățeni marocani, cu vârste de 22, 28 și 30 de ani, ar fi acceptat să participe direct la atac. Cetățeanul sirian, în vârstă de 37 de ani, ar fi avut un rol de susținere și încurajare a acestora. Toți cei cinci suspecți au fost prezentați sâmbătă în fața justiției și plasați în detenție preventivă. Cooperare între serviciile de securitate Ministrul de interne al Bavariei, Joachim Herrmann, a lăudat „excelenta cooperare dintre serviciile de securitate”, subliniind că intervenția rapidă a permis zădărnicirea unui atac „potențial motivat prin islamism”. Autoritățile nu au oferit detalii privind locația exactă a arestărilor sau momentul precis la care urma să fie comis atentatul. Târgurile de Crăciun, sub protecție sporită Târgurile de Crăciun din Germania, evenimente tradiționale care atrag anual milioane de vizitatori, se află de mai mulți ani sub măsuri stricte de securitate. După atentatul islamist din Berlin, din 2016, soldat cu 13 morți, autoritățile au intensificat controalele și supravegherea. Amintirea atacului de la Magdebourg În 2023, un atentat cu mașină-capcană comis la târgul de Crăciun din Magdebourg a provocat șase morți și peste 300 de răniți, accentuând temerile legate de securitatea evenimentelor publice de amploare. Anul trecut, peste 7.000 de târguri de Crăciun organizate pe teritoriul Germaniei au atras aproximativ 170 de milioane de vizitatori. Veniturile generate au fost estimate la 4,2 miliarde de euro, cu o cheltuială medie de 25 de euro per vizitator, subliniind importanța economică majoră a acestor evenimente.

Atentat islamist dejucat în Germania: cinci suspecți arestați înainte de atacul asupra unui târg de Crăciun
Putin, încă un aliat în UE: viitorul premier ceh Babiš refuză orice ajutor financiar pentru Kiev
Internațional

Putin, încă un aliat în UE: viitorul premier ceh Babiš refuză orice ajutor financiar pentru Kiev

Viitorul premier al Republicii Cehe, Andrej Babiš, a declarat sâmbătă că țara sa nu va oferi nicio garanție financiară pentru sprijinirea Ucrainei printr-un împrumut finanțat din activele rusești înghețate în Uniunea Europeană. Acesta a cerut Comisiei Europene să identifice alte soluții de finanțare pentru Kiev, fără implicarea bugetelor sau garanțiilor statelor membre. „Nu vom oferi garanții și nu vom da bani” Într-un mesaj video publicat pe rețelele de socializare, Andrej Babiš a afirmat ferm că Republica Cehă nu va susține financiar inițiativa: Citește și: EXCLUSIV Soțul șefei Curții de Apel București a primit sute de mii de lei de la instanțe pentru expertize contabile. Sumele s-au dublat după avansarea Lianei Arsenie „Nu vom oferi garanții pentru nimic și nici nu vom da bani”. Declarația vine după victoria partidului său, ANO (Acțiunea Cetățenilor Nemulțumiți), la alegerile legislative din octombrie și formarea unei majorități guvernamentale alături de alte două partide eurosceptice. Babiš urmează să fie învestit oficial în funcția de prim-ministru luni. UE caută soluții pentru folosirea activelor rusești înghețate Vineri, Comisia Europeană și statele UE care sprijină Ucraina în războiul cu Rusia au depășit un obstacol procedural în Consiliul UE. Decizia de prelungire pe termen nelimitat a înghețării activelor rusești a fost adoptată prin vot cu majoritate calificată, în locul unanimității, ocolind astfel opoziția exprimată de Ungaria și Slovacia. Rezerve din partea mai multor state membre Deși Belgia, Bulgaria, Malta și Italia au acceptat prelungirea înghețării activelor rusești, aceste țări au avertizat că utilizarea fondurilor pentru un împrumut destinat Ucrainei este o decizie politică ce trebuie luată la nivelul liderilor europeni. Subiectul urmează să fie discutat la summitul UE programat pentru 18–19 decembrie. Rolul-cheie al Belgiei și temerile juridice După înghețarea pe termen nelimitat a aproximativ 210 miliarde de euro din activele financiare ale Băncii Centrale a Rusiei, Comisia Europeană trebuie acum să obțină acordul Belgiei pentru utilizarea acestora într-un împrumut acordat Ucrainei. Belgia, unde sunt depozitate majoritatea acestor fonduri, se teme de posibile repercusiuni financiare și juridice și solicită garanții clare din partea celorlalte state membre ale UE. Planul de „împrumut de reparații” pentru Ucraina Planul Comisiei Europene prevede acordarea unui „împrumut de reparații” în valoare de 90 de miliarde de euro pentru Ucraina, într-o primă etapă, anul viitor. Suma ar putea crește ulterior la 165 de miliarde de euro. Rambursarea ar urma să se facă doar după ce Rusia ar plăti eventuale „reparații de război”, iar până atunci activele rusești înghețate ar fi înlocuite cu obligațiuni garantate de statele membre ale UE. Acuzații de confiscare și amenințări din partea Rusiei Dat fiind că este puțin probabil ca Rusia, sub conducerea președintelui Vladimir Putin, să accepte plata unor reparații de război către Ucraina, inițiativa UE este percepută de Moscova drept o confiscare mascată a activelor sale. Rusia acuză un „furt” și a amenințat cu represalii, anunțând deja acțiuni în justiție împotriva societății financiare belgiene Euroclear, care administrează fondurile înghețate.

VIDEO Rusia a lovit încă o navă civilă turcă în apele ucrainene, în ciuda protestelor lui Erdoğan
Internațional

VIDEO Rusia a lovit încă o navă civilă turcă în apele ucrainene, în ciuda protestelor lui Erdoğan

Ucraina a acuzat Rusia că a lovit sâmbătă, cu o dronă, o navă comercială a Turciei aflată în Marea Neagră. Incidentul a avut loc la doar o zi după ce un atac aerian rusesc a avariat o altă navă turcească în apropierea portului Odesa, escaladând tensiunile din regiune și amplificând riscurile pentru navigația comercială. Detalii despre nava „VIVA” și încărcătura transportată Potrivit unui comunicat al Marinei ucrainene, nava „VIVA”, sub pavilion turc, transporta ulei de floarea-soarelui către Egipt în momentul atacului. Citește și: EXCLUSIV Soțul șefei Curții de Apel București a primit sute de mii de lei de la instanțe pentru expertize contabile. Sumele s-au dublat după avansarea Lianei Arsenie La bord se aflau 11 marinari, iar autoritățile ucrainene au precizat că nu au fost înregistrate victime. În ciuda loviturii, cargoul și-a putut continua deplasarea. Atacul, produs în zona economică exclusivă a Ucrainei Marina ucraineană a mai transmis că nava a fost lovită în largul Mării Negre, în zona economică exclusivă a Ucrainei, dar în afara razei de acțiune a apărării antiaeriene ucrainene. Cu o zi înainte, vineri, o altă navă comercială sub pavilion turc a fost avariată într-un atac aerian rusesc în apropierea orașului Odesa, în portul ucrainean Ciornomorsk. Atacul a avut loc în cadrul unei operațiuni masive desfășurate de Rusia, care a vizat regiunea Odesa cu drone și rachete, inclusiv infrastructuri energetice. Atacuri reciproce și tensiuni în apropierea coastelor Turciei În urmă cu aproximativ două săptămâni, două petroliere aparținând așa-numitei „flote din umbră”, utilizată de Rusia pentru a ocoli sancțiunile occidentale, au fost lovite de drone maritime ucrainene în Marea Neagră, în apropierea coastelor Turciei, dar în afara apelor sale teritoriale. Ambele nave se deplasau fără încărcătură către portul rus Novorossiisk. Amenințările lui Vladimir Putin privind navigația în Marea Neagră După atacurile asupra petrolierelelor rusești, președintele Vladimir Putin a avertizat că Rusia își va „extinde paleta loviturilor împotriva navelor care intră în porturile ucrainene”. Liderul de la Kremlin a amenințat cu represalii nu doar împotriva navelor ucrainene, ci și a celor aparținând statelor occidentale care sprijină Kievul, evocând inclusiv posibilitatea blocării complete a accesului Ucrainei la Marea Neagră. Erdogan cere un armistițiu limitat pentru protejarea infrastructurii Pe fondul escaladării militare, președintele Turciei, Recep Tayyip Erdogan, a avut vineri o întrevedere cu Vladimir Putin în Turkmenistan. După discuții, liderul turc a declarat că a cerut ambelor părți – Rusia și Ucraina – să accepte un „armistițiu limitat”, care să oprească atacurile reciproce asupra infrastructurilor energetice și maritime, în încercarea de a reduce riscurile pentru securitatea regională și comerțul internațional.

Germania trimite trupe în Polonia, la granița cu Belarus și Kaliningrad. Sprijin logistic, spune Berlinul
Internațional

Germania trimite trupe în Polonia, la granița cu Belarus și Kaliningrad. Sprijin logistic, spune Berlinul

Germania a anunțat că va desfășura un grup de militari în Polonia pentru a sprijini implementarea unui proiect destinat consolidării securității la frontiera de est a țării, pe fondul îngrijorărilor tot mai accentuate legate de amenințarea Rusiei. Polonia își întărește granița cu Belarus și Kaliningrad Polonia, unul dintre cei mai fermi susținători ai Ucrainei în conflictul cu Moscova, a anunțat încă din luna mai intenția de a consolida o porțiune extinsă a frontierei sale estice, care include granița cu Belarus și enclava rusă Kaliningrad. Citește și: EXCLUSIV Soțul șefei Curții de Apel București a primit sute de mii de lei de la instanțe pentru expertize contabile. Sumele s-au dublat după avansarea Lianei Arsenie Măsura face parte dintr-o strategie mai amplă de întărire a apărării naționale, în contextul tensiunilor regionale generate de războiul din Ucraina. Militarii germani vor avea misiuni de inginerie militară Potrivit Ministerului german al Apărării, principala misiune a militarilor germani va consta exclusiv în activități de inginerie militară, precum construirea de fortificații, săparea de tranșee, instalarea de sârmă ghimpată și ridicarea de bariere antitanc. Autoritățile de la Berlin au subliniat că sprijinul oferit nu implică misiuni de luptă. Aproximativ 50 de soldați germani vor fi desfășurați Un purtător de cuvânt al Ministerului Apărării a precizat că aproximativ 50 de militari germani vor fi trimiși în Polonia pentru acest proiect. Intervenția este considerată una limitată și strict tehnică. Misiunea, programată între 2026 și 2027 Desfășurarea trupelor germane este planificată să înceapă în al doilea trimestru al anului 2026 și să continue până la sfârșitul anului 2027. Oficialii germani au explicat că nu este necesară aprobarea parlamentului pentru această misiune, întrucât nu există un pericol militar imediat pentru soldații implicați. Rolul Poloniei în sprijinirea Ucrainei De la invazia Rusiei în Ucraina, în 2022, Varșovia a avut un rol esențial în sprijinirea Kievului, devenind un important punct de tranzit pentru armele și echipamentele militare furnizate de aliații occidentali. În paralel, Polonia și-a modernizat armata și a majorat semnificativ cheltuielile pentru apărare. Germania, unul dintre principalii susținători militari ai Ucrainei Germania este al doilea cel mai mare furnizor de ajutor militar pentru Ucraina, după Statele Unite. Berlinul a livrat Kievului o gamă largă de echipamente militare, de la sisteme de apărare aeriană până la vehicule blindate, consolidându-și astfel rolul-cheie în sprijinul acordat Ucrainei.

Erdoğan începe să simtă efectele războiului din Ucraina: cere pace în Marea Neagră
Internațional

Erdoğan începe să simtă efectele războiului din Ucraina: cere pace în Marea Neagră

Președintele Turciei, Recep Tayyip Erdoğan, a avertizat sâmbătă că Marea Neagră nu trebuie să devină o zonă de confruntare militară între Rusia și Ucraina, subliniind necesitatea menținerii siguranței navigației într-o regiune strategică pentru comerțul internațional. Declarația vine în contextul intensificării atacurilor din ultimele săptămâni, inclusiv al unui incident recent în care o navă comercială sub pavilion turc a fost avariată. Navă turcească avariată într-un atac aerian rusesc O navă comercială turcă a fost avariată vineri în urma unui atac aerian rusesc desfășurat în apropierea orașului-port ucrainean Odesa, pe litoralul Mării Negre. Citește și: EXCLUSIV Soțul șefei Curții de Apel București a primit sute de mii de lei de la instanțe pentru expertize contabile. Sumele s-au dublat după avansarea Lianei Arsenie Incidentul a amplificat îngrijorările Ankarei privind securitatea rutelor maritime din zonă. „Toată lumea are nevoie de o navigație sigură” Aflat la bordul avionului prezidențial, la întoarcerea din Turkmenistan, Erdogan a declarat jurnaliștilor că transformarea Mării Negre într-un teatru de confruntare nu ar aduce beneficii nici Rusiei, nici Ucrainei. „Marea Neagră nu ar trebui considerată o zonă de confruntare. Toată lumea are nevoie de o navigație sigură în Marea Neagră”, a subliniat liderul turc. Discuții Erdogan–Putin despre o încetare limitată a focului Atacul asupra navei turcești a avut loc la câteva ore după ce Erdogan a discutat cu președintele rus Vladimir Putin despre posibilitatea unei încetări limitate a focului, care să vizeze în special instalațiile energetice și porturile. Cei doi lideri au abordat subiectul în marja unui summit desfășurat în Turkmenistan, într-un moment marcat de tensiuni crescânde în regiune. Turcia avertizează asupra unei „escaladări îngrijorătoare” În ultimele săptămâni, Turcia a transmis avertismente repetate privind o escaladare îngrijorătoare în Marea Neagră, după ce Ucraina a revendicat atacuri cu drone asupra unor petroliere cu legături rusești. Ankara încearcă să evite destabilizarea unei zone esențiale pentru transportul cerealelor și al resurselor energetice. „Putin cunoaște poziția Turciei” Erdogan a afirmat că a discutat pe larg cu Vladimir Putin despre războiul din Ucraina și eforturile de pace, subliniind că liderul de la Kremlin este pe deplin conștient de poziția Turciei. „Putin știe foarte bine care este poziția Turciei în această chestiune”, a declarat președintele turc. Ankara speră la discuții și cu Donald Trump După întâlnirea cu președintele rus, Erdogan a afirmat că Turcia speră să aibă posibilitatea de a discuta planul de pace pentru Ucraina și cu președintele american Donald Trump. „Pacea nu este departe, o putem vedea”, a spus liderul de la Ankara, exprimând un optimism prudent. Rol strategic al Turciei în regiunea Mării Negre De la începutul războiului din Ucraina, în februarie 2022, Turcia a menținut relații atât cu Moscova, cât și cu Kievul. În același timp, Ankara controlează strâmtoarea Bosfor, un coridor strategic pentru transportul grâului ucrainean și al petrolului rusesc către Marea Mediterană. Poziția Turciei rămâne una-cheie în orice discuție legată de securitatea și stabilitatea regiunii Mării Negre.

Rusia acuză România și Polonia că ajută Ucraina să construiască bombe "murdare" (nucleare)
Internațional

Rusia acuză România și Polonia că ajută Ucraina să construiască bombe "murdare" (nucleare)

Șeful trupelor ruse de apărare radiologică, chimică și biologică, Aleksei Rtișcev, a lansat acuzații la adresa României și Poloniei, susținând că cele două state ar fi facilitat transportul componentelor unei așa-numite „bombe murdare” destinate Ucrainei. Potrivit oficialului rus, Ucraina ar fi pregătit detonarea unui astfel de dispozitiv, fără ca afirmațiile să fie susținute de dovezi. Rol atribuit fostului șef al administrației prezidențiale ucrainene Rtișcev a declarat că Andrii Iermak, fost șef al administrației președintelui ucrainean Volodimir Zelenski, ar fi avut un rol-cheie în organizarea operațiunii. Citește și: Numărul magistraților revoltați împotriva regimului Savonea s-a triplat, și Kovesi a semnat Acesta ar fi fost responsabil de coordonarea logistică, financiară și organizatorică a livrărilor de combustibil nuclear uzat către Ucraina. Acuzații fără dovezi privind rute prin România și Polonia Oficialul rus a afirmat că transporturile ar fi tranzitat Polonia și România, fără notificarea Agenției Internaționale pentru Energie Atomică și a altor organisme internaționale. Declarațiile nu au fost însoțite de probe concrete și au fost difuzate prin agențiile de presă ruse. Invocarea unui scenariu de „operațiune sub steag fals” Potrivit lui Rtișcev, aceste transporturi ar crea riscul fabricării și utilizării unei „bombe murdare” într-o posibilă „operațiune sub steag fals”. El susține că un astfel de scenariu ar putea fi folosit pentru a provoca contaminare radioactivă și panică. Ce este o „bombă murdară” O „bombă murdară” este un dispozitiv exploziv convențional care conține materiale radioactive, fără a avea caracteristicile unei arme nucleare. Deși nu produce o explozie nucleară, un astfel de dispozitiv poate provoca contaminare radioactivă și efecte psihologice semnificative asupra populației.

Afaceristul rus acuzat de explozia uriașă din portul Beirut nu va fi extrădat de Bulgaria
Internațional

Afaceristul rus acuzat de explozia uriașă din portul Beirut nu va fi extrădat de Bulgaria

O instanță bulgară a respins miercuri cererea autorităților libaneze de extrădare a omului de afaceri rus Igor Greciușkin, urmărit în legătură cu explozia devastatoare din portul Beirut din 4 august 2020, care a provocat peste 200 de morți și mii de răniți. Bulgaria respinge extrădarea lui Igor Greciușkin Tribunalul a motivat decizia prin absența garanțiilor că Greciușkin nu ar risca o condamnare la moarte în Liban, în cazul în care ar fi judecat și găsit vinovat. Citește și: Reacție extrem de nervoasă a Curții de Apel București la documentarul Recorder, se cere intervenția CSAT Instanța bulgară a decis și anularea arestării preventive a lui Greciușkin. Totuși, hotărârea trebuie validată de Curtea de Apel din Sofia înainte ca acesta să poată fi eliberat. Explozia din Beirut, una dintre cele mai grave tragedii urbane Pe 4 august 2020, un depozit din portul Beirut care conținea peste 2.700 de tone de nitrat de amoniu, stocate timp de șase ani fără măsuri de siguranță, a explodat, provocând 218 decese și peste 7.500 de răniți. O parte semnificativă a orașului a fost distrusă complet. Cine este Igor Greciușkin și legăturile cu nava Rhosus Igor Greciușkin, care deține și cetățenie cipriotă și ucraineană, este considerat proprietarul navei Rhosus, aflată sub pavilion moldovenesc, care transportase nitratul de amoniu produs în Georgia. El a fost arestat pe 5 septembrie pe aeroportul din Sofia, venind din Cipru, la aproape cinci ani după emiterea a două mandate de arestare de către un judecător libanez, prin Interpol. Mandatele îl vizau pe Greciușkin și pe căpitanul navei, Boris Prokoșev, și el cetățean rus.

Extremiștii AfD glorifică documentul lui Trump care prevede o Europă în colaps civilizațional
Internațional

Extremiștii AfD glorifică documentul lui Trump care prevede o Europă în colaps civilizațional

Partidul german de extremă dreapta Alternativa pentru Germania (AfD) a anunțat miercuri că o delegație formată din aproximativ 20 de parlamentari va efectua o vizită în Statele Unite pentru întrevederi cu reprezentanți ai Partidului Republican. Anunțul vine în contextul în care AfD salută noul document al administrației Trump, care avertizează asupra unei posibile „dispariții civilizaționale” a Europei. AfD salută noua strategie de securitate a lui Trump AfD, principalul partid de opoziție din Germania și beneficiar al sprijinului politic al taberei Trump în campania legislativă germană, consideră că pozițiile Washingtonului confirmă propriile sale direcții ideologice. Citește și: De ce Nicușor Dan nu poate numi șefi noi la SRI și SIE: are nevoie de aprobarea Parlamentului, dominat de PSD. Ce compromisuri au făcut Băsescu și Iohannis „AfD luptă, alături de prietenii săi internaționali, pentru o renaștere conservatoare în America de Nord și în Europa”, a declarat deputatul Markus Frohnmaier, responsabil de politica externă a formațiunii. Delegatie de 20 de parlamentari, întâlniri la Washington Frohnmaier va conduce delegația în capitala americană, unde este programată o serie de întrevederi „cu reprezentanți ai Partidului Republican și cu alți parteneri politici”. Grupul va include parlamentari din Bundestag, legislaturi regionale și Parlamentul European. Potrivit oficialului AfD, aceste contacte urmăresc „stabilirea unor parteneriate solide cu forțele care apără suveranitatea națională, identitatea culturală și o politică realistă privind securitatea și imigrația”. Sprijinul primit de AfD în campania electorală germană În timpul campaniei pentru alegerile legislative din Germania, relațiile AfD cu tabăra Trump s-au intensificat. Vicepreședintele SUA, JD Vance, s-a întâlnit la München cu candidata AfD pentru funcția de cancelar, Alice Weidel. Tot el a cerut public celorlalte partide germane să înceteze izolarea formațiunii de extremă dreapta, în cadrul unui eveniment internațional supranumit „Davosul pentru apărare”. Relațiile SUA–Germania, tot mai tensionate Sprijinul pe care AfD îl primește de la Washington contrastează cu răcirea relațiilor oficiale dintre Germania și Statele Unite. Cancelarul conservator Friedrich Merz a catalogat marți drept „inacceptabile pentru Europa” unele elemente ale noii strategii de securitate promovate de Donald Trump.

Trump spune iar că vrea alegeri în Ucraina, care nu mai e o democrație
Internațional

Trump spune iar că vrea alegeri în Ucraina, care nu mai e o democrație

Președintele american Donald Trump a declarat, într-un interviu publicat de Politico, că Ucraina ar trebui să organizeze alegeri, în ciuda războiului în desfășurare. Trump a susținut că țara „a pierdut multe teritorii” și că nu ar trebui să amâne scrutinul. Trump acuză Kievul că folosește războiul pentru a amâna scrutinul „Cred că este momentul să se organizeze alegeri”, a afirmat Trump, acuzând conducerea ucraineană că invocă războiul pentru a evita procesul democratic. Citește și: Judecător ÎCCJ pensionat la 48 de ani critică USR-ul și pe Nicușor Dan, o preamărește pe Savonea. Are mai multe apartamente decât părinții lui Băluță Liderii de la Kiev „vorbesc despre democrație, dar se ajunge la un punct în care aceasta nu mai este o democrație”, a spus Trump, adăugând că poporul ucrainean „ar trebui să aibă dreptul la această alegere”. Legea marțială împiedică organizarea alegerilor în Ucraina Fără legea marțială, în vigoare de la invazia rusă din februarie 2022, alegerile prezidențiale ar fi trebuit să aibă loc în martie 2024. Contextul de securitate, însă, face imposibilă desfășurarea scrutinului. Trump îl critică din nou pe Zelenski: „Nu a citit planul meu de pace” Trump a reiterat criticile lansate recent la adresa președintelui ucrainean Volodimir Zelenski. El susține că liderul de la Kiev nu a studiat planul său pentru încheierea conflictului: „Mor mulți oameni. Ar fi bine ca el să-l citească”, a spus Trump. Rusia ar avea avantaj militar „mereu”, susține Donald Trump În opinia lui Trump, Moscova se află într-o poziție de forță pe front. „Rusia are avantajul militar și l-a avut mereu (...), este mult mai mare decât adversarul său (...), la un moment dat, mărimea va face diferența”. Trump critică sprijinul acordat Ucrainei de administrația Biden „Acest război nu ar fi trebuit să aibă loc”, a declarat Trump, evocând „milioanele de oameni” uciși și calificând conflictul drept „un lucru trist pentru umanitate”. El a criticat contribuția financiară a SUA față de Ucraina: „Biden le-a dat 350 de miliarde de dolari atât de prostește. Dacă nu le-ar fi dat, poate că s-ar fi întâmplat altceva.” Relația tensionată dintre Zelenski și Putin, un obstacol pentru negocieri Trump consideră că una dintre problemele principale este „ura profundă” dintre Zelenski și Putin, ceea ce face foarte dificilă încheierea unui acord de pace. Întrebat dacă Ucraina a pierdut războiul, Trump a răspuns că statul „a pierdut deja mult teritoriu”. Critici la adresa europenilor: „Vorbesc prea mult și fac prea puțin” Trump a afirmat că aliații europeni ai Ucrainei nu acționează suficient: „Ei nu fac treabă bună. Vorbesc prea mult și nu fac nimic concret.” Între timp, liderii europeni au reiterat la Londra sprijinul ferm pentru Kiev, subliniind că Ucraina „nu are nici dreptul legal, nici moral” să cedeze teritorii Rusiei.

Trump ordonă intrarea gratuită în parcurile naționale de ziua sa, dar e acuzat de rasism
Internațional

Trump ordonă intrarea gratuită în parcurile naționale de ziua sa, dar e acuzat de rasism

Președintele american Donald Trump a decis ca, pe 14 iunie anul viitor, când împlinește 80 de ani, cetățenii SUA să beneficieze de acces gratuit în parcurile naționale. Măsura elimină însă două alte zile tradiționale de gratuitate, ambele dedicate unor momente-cheie din istoria drepturilor civile ale afro-americanilor, fapt care a generat critici intense. Zile eliminate: Martin Luther King Day și Juneteenth Potrivit Departamentului de Interne al SUA, pentru a introduce ziua de naștere a președintelui pe lista evenimentelor cu intrare gratuită, sunt eliminate: Citește și: Judecător ÎCCJ pensionat la 48 de ani critică USR-ul și pe Nicușor Dan, o preamărește pe Savonea. Are mai multe apartamente decât părinții lui Băluță 19 ianuarie – Ziua dedicată liderului pentru drepturi civile Martin Luther King 19 iunie – Juneteenth, ziua care marchează abolirea sclaviei în SUA Decizia a stârnit un val de reacții negative din partea opozanților politici și a organizațiilor pentru drepturile civile. Critici dure: „Rasism fățiș” și atac la memoria istorică Senatoarea democrată Catherine Cortez Masto a denunțat public măsura, afirmând că președintele a eliminat exact zilele care onorează lupta afro-americanilor pentru libertate și egalitate: „Țara noastră merită mai mult”, a scris aceasta pe platforma X. Fostul președinte al NAACP, Cornell William Brooks, a mers și mai departe, numind decizia „rasism fățiș” și „o ofensă care strigă până la cer”. Promisiuni încălcate privind drepturile civile La preluarea mandatului, în ianuarie, Donald Trump declarase că va transforma „visul lui Martin Luther King în realitate”. În practică, administrația sa a eliminat programe de egalitate în instituțiile publice și a presat companiile și universitățile să renunțe la inițiative similare, justificând aceste politici prin presupusa „discriminare” împotriva persoanelor albe. Tarife majorate pentru turiștii străini în parcurile naționale Noile reguli de acces se aplică doar cetățenilor americani și rezidenților cu acte valabile. În schimb, turiștii străini vor plăti semnificativ mai mult pentru a vizita parcuri precum Yellowstone sau Yosemite. De la 1 ianuarie, prețul unui permis anual pentru vizitatorii din afara SUA va ajunge la 250 de dolari, de peste trei ori mai mult față de tariful actual de 80 de dolari.

Trump neagă că i-ar fi oferit lui Orbán un ajutor de 20 de miliarde de dolari, cum s-a lăudat premierul maghiar
Internațional

Trump neagă că i-ar fi oferit lui Orbán un ajutor de 20 de miliarde de dolari, cum s-a lăudat premierul maghiar

Prim-ministrul ungar Orbán Viktor și președintele american Donald Trump nu au ajuns la un acord privind o linie de credit de 20 de miliarde de dolari, însă au decis să inițieze discuții pentru o nouă formă de cooperare financiară. Anunțul a fost făcut marți de ministrul ungar de externe, Peter Szijjarto. Reacția guvernului ungar după articolul Politico Declarațiile lui Szijjarto vin după ce Politico a publicat un articol în care Donald Trump nega că ar fi oferit o linie de credit Ungariei. Citește și: Judecător ÎCCJ pensionat la 48 de ani critică USR-ul și pe Nicușor Dan, o preamărește pe Savonea. Are mai multe apartamente decât părinții lui Băluță Oficialul ungar a precizat că cele două părți nu au discutat niciodată despre un acord concret pentru suma menționată. Orban a evocat anterior opțiuni financiare din partea SUA Luna trecută, Orbán Viktor sugerase că Ungaria ar putea utiliza mai multe instrumente financiare oferite de Washington pentru a-și consolida stabilitatea economică, cu un plafon potențial de până la 20 de miliarde de dolari. Întâlnirea dintre Orbán și Trump a avut loc pe 7 noiembrie la Casa Albă, unde premierul ungar a obținut o derogare de un an de la sancțiunile americane privind energia rusească. După discuții, Orbán a declarat că Ungaria ar putea accesa o linie de swap valutar sau o linie de credit flexibilă, condiționate de aprobarea președintelui american. Trump neagă promisiunea unei linii de credit Întrebat de Politico despre un eventual sprijin financiar pentru Ungaria, Donald Trump a respins ideea unei promisiuni: „Nu, nu i-am promis, dar cu siguranță a cerut așa ceva”, a declarat liderul de la Casa Albă. Ce spune ministrul ungar de externe Peter Szijjarto a dorit să clarifice situația, subliniind că nu s-a discutat despre o sumă concretă în cadrul întâlnirii: „Nu s-a ajuns la niciun acord pentru vreo sumă de 20 de miliarde de dolari, după cum nimeni nu a susținut asta”, a transmis acesta. Potrivit lui Szijjarto, cei doi lideri au convenit în schimb să înceapă consultări privind o nouă formă de cooperare financiară: „Vom începe consultări asupra unui nou tip de cooperare financiară, a posibilelor ei forme și a mecanismelor care ar putea oferi protecție financiară”, a scris ministrul pe Facebook. Măsuri interne pentru susținerea economiei înainte de alegeri Ungaria se confruntă cu al treilea an consecutiv de stagnare economică. În acest context, guvernul Orbán a introdus reduceri de impozite pentru familii, creșteri salariale, vouchere alimentare pentru pensionari și alte măsuri destinate consolidării sprijinului public înaintea alegerilor din aprilie. Oficiali ungari au afirmat anterior că un posibil sprijin financiar din partea Statelor Unite ar demonstra capacitatea Ungariei de a găsi soluții alternative la fondurile europene, care rămân blocate din cauza disputelor cu Bruxelles-ul privind reformele în domeniul statului de drept.

Miliardarul Babiš revine la conducerea guvernului ceh. Panică la Bruxelles, aplauze la Budapesta
Internațional

Miliardarul Babiš revine la conducerea guvernului ceh. Panică la Bruxelles, aplauze la Budapesta

Miliardarul Andrej Babiš, susținător al președintelui american Donald Trump, a revenit marți în funcția de prim-ministru al Republicii Cehe, la două luni după victoria electorală a partidului său, ANO. Babiš, în vârstă de 71 de ani, a mai condus guvernul între 2017 și 2021. Numirea oficială de către președintele Petr Pavel Președintele ceh Petr Pavel l-a numit oficial pe Babiš în funcția de premier. Citește și: Judecător ÎCCJ pensionat la 48 de ani critică USR-ul și pe Nicușor Dan, o preamărește pe Savonea. Are mai multe apartamente decât părinții lui Băluță „Le promit cetățenilor Republicii Cehe că le voi apăra interesele, atât la nivel național, cât și internațional”, a declarat Babiš la ceremonia de învestitură. Coaliție cu extrema dreaptă Partidul ANO a obținut 80 de mandate din 200, insuficiente pentru a forma singur guvernul. Babiš a semnat un acord de coaliție cu: SPD, partid eurosceptic de extremă dreapta; Vocea Automobiliștilor, o formațiune de dreapta în ascensiune. Programul său electoral a mizat pe creșterea beneficiilor sociale și reducerea sprijinului pentru Ucraina, în numele prioritizării intereselor cehilor. Posibilă orientare spre Ungaria și Slovacia După alegeri, Babiš a declarat că rămâne loial Uniunii Europene. Totuși, revenirea sa la putere ar putea marca o schimbare de ton față de Bruxelles și un aliniament mai puternic cu Ungaria lui Viktor Orbán și Slovacia condusă de un guvern eurosceptic. Ambele țări se opun ajutorului militar pentru Ucraina și contestă sancțiunile împotriva Rusiei. Babiš a colaborat deja cu Orbán în 2023 prin crearea grupului „Patrioți pentru Europa”, o platformă parlamentară eurosceptică. Premierul respinge ideea unui referendum pentru ieșirea din UE Deși SPD a cerut organizarea unui referendum privind părăsirea Uniunii Europene, Babiš a refuzat această propunere. Premierul consideră propunerera contraproductivă pentru stabilitatea țării. Averea lui Babiš și controversa conflictelor de interese Fost om de afaceri și fost comunist, Andrej Babiš este fondatorul conglomeratului Agrofert, unul dintre cele mai puternice grupuri economice din Cehia. Forbes îl plasează pe locul șapte în topul celor mai bogați cetățeni cehi. Pentru a fi numit premier, Babiš a trebuit să găsească o soluție la potențialele conflicte de interese generate de afacerile sale. Săptămâna trecută a anunțat că va transfera operațiunile Agrofert către o entitate independentă, în perspectiva trecerii companiei către copiii săi. Președintele Pavel s-a declarat mulțumit de decizie, dar presa și opoziția rămân sceptice din cauza lipsei de detalii. Acuzații de fraudă și legături cu poliția secretă comunistă Babiš continuă să fie vizat de acuzații privind: fraudarea unor fonduri europene în 2007, acuzații pe care le neagă; colaborarea cu poliția secretă comunistă în anii 1980, afirmații respinse vehement de acesta. Adversarii politici îl acuză că a confundat adesea interesele personale cu cele ale statului ceh. Guvernul propus ridică semne de întrebare: cazul ministrului Mediului Echipa guvernamentală a lui Babiš are nevoie de aprobarea președintelui Pavel. Una dintre cele mai controversate nominalizări este cea a lui Filip Turek (Vocea Automobiliștilor) pentru portofoliul Mediului. Turek este anchetat pentru: violență domestică și viol, în urma unei plângeri depuse de o fostă parteneră; un episod privind saluturi naziste, anchetă ulterior clasată. Presa cehă a publicat și mesaje rasiste și homofobe atribuite lui Turek, amplificând criticile la adresa coaliției conduse de Babiš.

Zelenski, mesaj către Trump: Nu am nici dreptul legal, nici moral să cedez teritorii Rusiei
Internațional

Zelenski, mesaj către Trump: Nu am nici dreptul legal, nici moral să cedez teritorii Rusiei

Președintele Volodimir Zelenski a declarat luni că Ucraina nu poate ceda Rusiei teritorii, nici legal, nici moral, subliniind că problema teritorială este punctul central al negocierilor actuale pentru un plan de pace mediat de Statele Unite. Zelenski a afirmat că legea ucraineană, Constituția și dreptul internațional interzic astfel de cedări, iar Ucraina „nu vrea să renunțe la nimic”, în ciuda presiunilor Moscovei. Negocieri dificile și lipsa unui compromis Liderul ucrainean a precizat că SUA încearcă să găsească un „compromis”, însă discuțiile privind teritoriile sunt extrem de complicate și nu au avansat. Citește și: Ministerul de Externe vrea să lase fundația lui Dungaciu, Fundația Universitară a Mării Negre, fără principala sursă de bani După întâlnirea cu lideri europeni la Londra, Zelenski a anunțat că experți ucraineni și europeni lucrează la o versiune revizuită a planului american, în contextul în care Kievul nu agreează toate propunerile transmise de negociatorii americani după discuțiile cu Kremlinul. Un nou proiect de plan, pregătit pentru Washington Potrivit președintelui ucrainean, varianta actualizată a planului de pace, care include aproximativ 20 de puncte, ar putea fi finalizată marți seara și trimisă apoi Washingtonului. Zelenski a subliniat totodată că sunt în desfășurare discuții privind eventuale „garanții de securitate”, însă nu a primit încă un răspuns clar despre acțiunile partenerilor occidentali în cazul unei noi agresiuni ruse. Turneu diplomatic în Europa După Londra și Bruxelles, unde are programate discuții cu oficiali NATO și ai Uniunii Europene, Zelenski urmează să se deplaseze în Italia. Problema teritorială rămâne însă „cea mai problematică” în negocieri, au transmis surse diplomatice, Rusia dorind controlul complet asupra Donbasului, în timp ce Kievul respinge categoric această cerere.

Executat pentru o mită de 156 de milioane de dolari. Statul nu a precizat metoda
Internațional

Executat pentru o mită de 156 de milioane de dolari. Statul nu a precizat metoda

Fostul director al unei importante firme chineze de administrare de active controlate de stat, Bai Tianhui, a fost executat marți, potrivit presei de stat. Bai, fost CEO al China Huarong International Holdings (CHIH), fusese condamnat în 2024 pentru că a acceptat peste 156 de milioane de dolari mită între 2014 și 2018, acordând tratament preferențial unor proiecte de achiziții și finanțare. Apel respins și sentință fără suspendare Deși în China pedepsele cu moartea pentru corupție sunt adesea suspendate și ulterior comutate în închisoare pe viață, sentința lui Bai nu a beneficiat de această clemență. Citește și: Ministerul de Externe vrea să lase fundația lui Dungaciu, Fundația Universitară a Mării Negre, fără principala sursă de bani El a contestat decizia instanței din Tianjin, dar Curtea Supremă Populară a confirmat verdictul, considerând faptele sale „extrem de grave”. Execuție la Tianjin, în contextul unei campanii anticorupție dure Bai Tianhui a fost executat marți dimineață, după ce și-a luat rămas bun de la familie, fără ca autoritățile să dezvăluie metoda folosită. China păstrează datele privind pedepsele capitale sub regim de secret, însă organizațiile pentru drepturile omului estimează că mii de execuții au loc anual. Huarong, epicentrul luptei anticorupție lansate de Xi Jinping CHIH este o filială a China Huarong Asset Management, unul dintre cei mai mari administratori de credite neperformante din țară și o țintă principală a campaniei anticorupție conduse de președintele Xi Jinping. Fostul CEO al Huarong, Lai Xiaomin, a fost executat în 2021 pentru o mită record, iar alți directori de top ai grupului și figuri-cheie din sectorul financiar au fost, de asemenea, investigați și condamnați, inclusiv Yi Huiman, Li Xiaopeng și Liu Liange.

Trump îl iubește iar pe Musk, îi pune prietenul, pe Jared Isaacman, șef la NASA
Internațional

Trump îl iubește iar pe Musk, îi pune prietenul, pe Jared Isaacman, șef la NASA

Comisia pentru Comerț a Senatului SUA a votat luni seară pentru promovarea candidaturii astronautului și miliardarului american Jared Isaacman la șefia NASA. Săptămâna trecută, Isaacman, susținut de președintele Donald Trump, și-a prezentat planurile de a readuce astronauții americani pe Lună înaintea Chinei, subliniind importanța păstrării supremației tehnologice. Argumente privind cursa spațială cu China Magnatul comerțului electronic, care a zburat de două ori în misiuni orbitale private alături de SpaceX, a avertizat senatorii că pierderea ritmului în competiția spațială cu Beijingul ar putea afecta echilibrul global al puterii. Citește și: Ministerul de Externe vrea să lase fundația lui Dungaciu, Fundația Universitară a Mării Negre, fără principala sursă de bani Nominalizarea sa a fost avansată cu 18 voturi pentru și 10 împotrivă, fiind sprijinit atât de republicani, cât și de democrați. Declarațiile candidaților și sprijin bipartisan Ted Cruz, președintele comisiei, a lăudat angajamentul lui Isaacman față de supremația americană în explorarea spațiului, exprimându-și speranța pentru o confirmare rapidă. Isaacman a atras atenția că NASA se confruntă cu o competiție intensă din partea Chinei și a menționat că nu este sigur dacă reorganizările masive și concedierile din agenție au fost necesare, având în vedere schimbările recente. Contextul politic al nominalizării Nominalizarea lui Isaacman fusese inițial retrasă în mai de președintele Trump, pe fondul unei dispute cu Elon Musk, care îl recomandase pentru poziție și influențase strategia privind misiunile pe Marte. Ulterior, Sean Duffy a preluat interimar conducerea NASA, în timp ce Isaacman a continuat procesul de confirmare, încercând să armonizeze viziunea administrației Trump cu strategia NASA de a ajunge prima pe Lună în competiția geopolitică cu China.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră