miercuri 10 decembrie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Categorie: Internațional

5080 articole
Internațional

Prima confruntarea a lui Trump cu liderii celorlalte țări NATO va avea loc la summit-ul de la Haga

Trump participă la summitul NATO (Haga). Președintele american Donald Trump va fi prezent la summitul NATO organizat în perioada 24–25 iunie la Haga, în Țările de Jos, a confirmat purtătoarea sa de cuvânt, Karoline Leavitt. Trump participă la summitul NATO (Haga) Evenimentul reunește liderii celor 32 de state membre ale Alianței Nord-Atlantice, într-un context marcat de tensiuni geopolitice și presiuni financiare tot mai mari. Citește și: Ciucu a primit în audiență „un tip” cu Porsche luat din banii unui institut de cercetare. Acesta dorea „să scape” de niște taxe Încă de la revenirea sa în funcție, Donald Trump a insistat ca statele membre să-și mărească substanțial bugetele de apărare. El a cerut explicit Canadei și țărilor europene să aloce cel puțin 5% din PIB pentru apărare, dublu față de pragul minim de 2% stabilit anterior. În 2024, doar o parte dintre acestea atingeau sau depășeau nivelul minim convenit. NATO promite o creștere „ambițioasă” a bugetelor Secretarul general al NATO, Mark Rutte, a anunțat că summitul de la Haga va fi marcat de angajamente clare din partea statelor membre privind creșterea bugetelor pentru apărare. Potrivit declarațiilor sale, este așteptată o decizie comună privind o majorare semnificativă a contribuțiilor, în contextul amenințărilor globale și al intensificării rivalităților internaționale.

Trump participă la summitul NATO (Haga) (sursa: Facebook/The White House)
Senatorul Graham: „Putin nu vrea pace” (sursa: Facebook/Lindsey Graham)
Internațional

„Putin nu vrea pace” – reacția dură a senatorului Lindsey Graham la declarațiile lui Medvedev

Senatorul Graham: „Putin nu vrea pace”. Declarația recentă a fostului președinte rus Dmitri Medvedev, potrivit căreia Rusia urmărește o „victorie rapidă” și „distrugerea completă” a guvernului ucrainean, a fost catalogată de senatorul american Lindsey Graham drept „un moment rar de onestitate”. Graham a adăugat că acum este clar că Putin nu vrea, de fapt, pacea în Ucraina. Senatorul Graham: „Putin nu vrea pace” Senatorul republican Lindsey Graham, susținător al unui nou proiect de sancțiuni dure împotriva Rusiei, a catalogat declarațiile explicite ale lui Medvedev, drept adevărate. Citește și: Bugetul României finanțează 178 de agenții de cercetare, inclusiv două de cercetări spațiale și aerospațiale „Apreciez că ați arătat clar lumii că Putin și Rusia nu sunt nici pe departe interesați de pace”, a transmis Graham. Comentariile sale vin ca reacție la o postare publicată de Medvedev pe Telegram, în care vicepreședintele Consiliului de Securitate al Rusiei a respins ideea unui compromis de pace, afirmând că „negocierile de la Istanbul nu sunt menite să ajungă la un compromis bazat pe condiții nerealiste”. Sancțiuni contra Rusiei Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a cerut anterior Statelor Unite să impună sancțiuni mai dure în cazul eșecului negocierilor de la Istanbul. Ca răspuns, senatorul Lindsey Graham a anunțat că un proiect de lege bipartizan urmează să fie avansat în Congres, prevederea-cheie fiind tarife de 500% pentru țările care continuă să cumpere petrol, gaze, uraniu și alte resurse din Rusia. Rusia menține o linie dură în cadrul negocierilor de pace Runda a doua de negocieri dintre Rusia și Ucraina, desfășurată luni, s-a încheiat fără progrese semnificative. Moscova a refuzat o încetare a focului pe termen lung și a prezentat Kievului un memorandum cu cerințe maximaliste, printre care recunoașterea anexării ilegale a regiunilor Lugansk, Donețk, Herson și Zaporojie; interdicția aderării Ucrainei la NATO; limitări în privința armatei ucrainene. Medvedev a reiterat că adevăratul scop al Rusiei este înfrângerea militară și eliminarea conducerii politice ucrainene, pe care a descris-o din nou drept un „regim neo-nazist”, o retorică intens criticată și considerată nefondată de comunitatea internațională. Negocieri folosite pentru câștiguri militare Autoritățile de la Kiev susțin că Rusia folosește negocierile de pace pentru a câștiga timp și a avansa pe front. Medvedev a recunoscut indirect acest lucru în postarea sa, afirmând: „Armata noastră avansează activ și va continua să avanseze. Tot ceea ce ar trebui să explodeze va exploda, iar toți cei care ar trebui exterminați vor dispărea.” Declarația a fost făcută la scurt timp după ce forțele ucrainene au atacat patru aerodromuri din interiorul Rusiei, distrugând zeci de bombardiere strategice. Niciun progres în negocieri La fel ca și prima rundă de negocieri din 16 mai, discuțiile de luni s-au încheiat fără un acord privind un armistițiu durabil sau un plan de pace. Singura înțelegere atinsă a fost inițierea unui nou schimb de prizonieri, care ar putea include până la 1.200 de prizonieri de fiecare parte. Moscova a propus, de asemenea, un armistițiu umanitar de trei zile pentru recuperarea corpurilor soldaților căzuți în luptă.

Germania ia în calcul armata obligatorie (sursa: Facebook/Bundeswehr)
Internațional

Serviciul militar obligatoriu este necesar, avertizează un general german

Germania ia în calcul armata obligatorie. General-maiorul Andreas Henne, comandantul diviziei de securitate internă a Germaniei, atrage atenția că, pe termen lung, ar putea fi necesară reintroducerea serviciului militar obligatoriu. Germania ia în calcul armata obligatorie Avertismentul vine în contextul în care recrutarea voluntarilor nu pare suficientă pentru a acoperi nevoile de apărare ale țării. „Pentru protecția infrastructurii critice de apărare, am pur și simplu nevoie de mai mulți soldați decât putem obține în prezent”, a declarat generalul Henne într-un interviu acordat grupului de presă RND. Oficialul german subliniază că soluția ideală ar fi recrutarea voluntară, însă avertizează că aceasta are limite: „Cu cât avem nevoie de mai mulți soldați, cu atât este mai probabil să atingem aceste limite.” Soluție de compromis în coaliția de guvernare Guvernul german, format din CDU/CSU și SPD, intenționează să introducă un nou model de serviciu militar bazat exclusiv pe voluntariat. Acest compromis reflectă pozițiile divergente din cadrul coaliției: SPD preferă recrutarea voluntară, în timp ce conservatorii din CDU/CSU se opun revenirii la recrutarea obligatorie. Serviciul militar obligatoriu a fost suspendat în Germania în 2011, anul în care a fost eliminat și serviciul civil alternativ. Primii voluntari ar putea fi înrolați în cursul acestui an Generalul Henne anticipează că primii recruți voluntari ar putea fi înrolați în 2025, în cadrul noului program. Totuși, dacă numărul de voluntari nu va fi suficient pentru a susține nevoile armatei, guvernul ar putea fi nevoit să ia în considerare măsuri obligatorii, deși nu au fost încă precizate detalii în acest sens.

Alegeri prezidențiale în Coreea de Sud (sursa: news.sbs.co.kr)
Internațional

Coreea de Sud își alege președintele după aventura marțială haotică a lui Yoon Suk-yeol

Alegeri prezidențiale în Coreea de Sud. Marți, cetățenii sud-coreeni sunt chemați la urne pentru a-și alege noul președinte, într-un scrutin anticipat care marchează sfârșitul unei perioade de șase luni de instabilitate politică. Haosul a fost declanșat de tentativa eșuată a fostului președinte Yoon Suk-yeol de a impune legea marțială. Alegeri prezidențiale în Coreea de Sud Votul se desfășoară într-un singur tur, iar secțiile se vor închide la ora locală 20:00 (11:00 GMT). Citește și: Sondaj INSCOP: PNL este umăr la umăr cu PSD, dar AUR are mai mult decât ambele partide Primele rezultate vor fi oferite sub formă de sondaje la ieșirea de la urne. Favoritul scrutinului: Lee Jae-myung, liderul opoziției Liderul opoziției de centru-stânga, Lee Jae-myung, este considerat marele favorit. În alegerile din 2022, acesta a pierdut la limită în fața lui Yoon Suk-yeol. Cel mai recent sondaj Gallup indică un avans semnificativ: 49% din intențiile de vot pentru Lee, față de 35% pentru conservatorul Kim Moon-soo, candidat al Partidului Puterii Poporului (PPP). Un nou președinte cu mandat imediat Scrutinul este unul anticipat, organizat pentru a acoperi vidul de putere de la conducerea țării. Câștigătorul își va prelua mandatul imediat după proclamarea oficială de către autoritatea electorală. Coreenii speră la stabilitate Alegerile vin pe fondul unei crize politice profunde, cu manifestații masive, anchete judiciare spectaculoase și o succesiune rapidă de președinți interimari. Alegătorii speră ca noul președinte să readucă stabilitatea. Prezență ridicată la vot Din totalul celor 44,3 milioane de alegători, peste o treime au votat deja în avans, joi și vineri. Până la ora locală 13:00 (04:00 GMT), Comisia Electorală a raportat o prezență de 62,1%, în creștere față de 61,3% în 2022 la aceeași oră. Provocări majore pentru noul lider al Coreei de Sud Noul președinte va prelua conducerea unei țări cu 52 de milioane de locuitori și va trebui să facă față unor provocări urgente: criza economică în creștere, rata extrem de scăzută a natalității și costul vieții în ascensiune. Pe plan geopolitic, viitorul lider va trebui să răspundă amenințărilor venite dinspre Coreea de Nord și să-și definească poziția față de China – principalul partener comercial al Coreei de Sud, dar și un actor strategic dificil.

Delegație ucraineană în vizită la Washington (sursa: Facebook/UATV English)
Internațional

Întâlnire surprinzătoare în SUA între o delegație ucraineană și una americană

Delegație ucraineană în vizită la Washington. O delegație oficială de rang înalt din Ucraina a ajuns marți la Washington pentru discuții esențiale privind sprijinul militar, cooperarea economică și înăsprirea sancțiunilor împotriva Rusiei, a anunțat președinția ucraineană. Delegație ucraineană în vizită la Washington „Programul nostru este complet. Plănuim să discutăm despre sprijinul în materie de apărare, situația de pe câmpul de luptă și despre înăsprirea sancțiunilor contra Rusiei”, a transmis Andrii Iermak, șeful administrației prezidențiale ucrainene, printr-un mesaj publicat pe Telegram. Citește și: Sondaj INSCOP: PNL este umăr la umăr cu PSD, dar AUR are mai mult decât ambele partide Din delegație fac parte și ministrul Economiei, Iulia Svîrîdenko, precum și oficiali ai Ministerului Apărării. Întâlniri cheie cu echipa lui Trump și oficiali americani Reprezentanții Ucrainei urmează să aibă întrevederi cu „echipa președintelui american Donald Trump” și cu alți responsabili politici de la Washington. Printre subiectele abordate se numără un recent acord privind exploatarea resurselor naturale din Ucraina și rezultatele discuțiilor recente cu Rusia. Nou ciclu de negocieri ruso-ucrainene Deplasarea vine la doar o zi după o nouă rundă de negocieri directe între Ucraina și Rusia, desfășurată la Istanbul, în continuarea primei întâlniri din 16 mai. Deși presiunea diplomatică internațională este tot mai mare, inclusiv din partea SUA, rezultatele acestor inițiative rămân modeste. Poziții ireconciliabile între Kiev și Moscova După peste trei ani de război, Ucraina și Rusia rămân în dezacord profund. Kremlinul impune condiții considerate inacceptabile de Kiev pentru a opri ofensiva militară. În același timp, Moscova refuză armistițiul propus de Ucraina și susținut de Occident și de o parte a comunității internaționale. Ucraina cere sancțiuni mai dure, Trump rămâne rezervat Ca reacție, autoritățile ucrainene îndeamnă SUA să înăsprească regimul de sancțiuni împotriva Rusiei. Totuși, președintele Donald Trump pare reticent, oscilând între critici și gesturi de apropiere față de Vladimir Putin. În plus, Trump a avut un schimb tensionat cu președintele Volodimir Zelenski, în cadrul unei întâlniri mediatizate în Biroul Oval, la sfârșitul lunii februarie.

Trump salută victoria lui Karol Nawrocki (sursa: Facebook/Karol Nawrocki)
Internațional

Trump, felicitări prompte și entuziaste pentru Nawrocki, noul președinte polonez

Trump salută victoria lui Karol Nawrocki. Președintele american Donald Trump a transmis marți un mesaj de felicitare pentru Polonia, după victoria naționalistului Karol Nawrocki în alegerile prezidențiale. Trump salută victoria lui Karol Nawrocki Anunțul a fost făcut pe platforma sa Truth Social, unde liderul de la Casa Albă l-a numit pe Nawrocki „un câștigător”. Citește și: Bolojan le spune contabililor de comune că ar trebui să gestioneze mai multe localități, ca să-și justifice salariul „Felicitări Poloniei, ați ales un CÂȘTIGĂTOR!”, a scris Trump, alăturând mesajului o captură din canalul conservator Newsmax. „Un aliat al lui Trump câștigă în Polonia, șocând întreaga Europă”. Polonia, „aliat model” NATO Luni, secretarul de stat al lui Trump, Marco Rubio, a transmis la rândul său un mesaj de felicitare adresat lui Nawrocki. Rubio a descris Polonia drept „aliat model” și „contributor cheie la întărirea NATO”, subliniind importanța sa strategică în Europa de Est. „Poporul polonez s-a exprimat și susține o armată mai puternică și securizarea frontierelor sale”, a declarat Rubio într-un comunicat oficial. O victorie la limită Karol Nawrocki, sprijinit de partidul naționalist de opoziție PiS (Lege și Justiție), a obținut 50,89% din voturi în turul al doilea al alegerilor prezidențiale din Polonia. Rivalul său, pro-europeanul Rafal Trzaskowski, a fost votat de 49,11% dintre alegători.

Condițiile Moscovei pentru armistițiu în Ucraina (sursa: TASS)
Internațional

Putin pune condiții imposibile pentru un armistițiu în Ucraina, Kievul le-a respins deja

Condițiile Moscovei pentru armistițiu în Ucraina. Rusia a transmis Ucrainei, printr-un memorandum publicat luni, că acceptarea unui armistițiu de 30 de zile este condiționată de retragerea totală a trupelor ucrainene din regiunile revendicate de Moscova: Donețk, Lugansk, Zaporojie și Herson. Condițiile Moscovei pentru armistițiu în Ucraina Documentul a fost înmânat delegației ucrainene în cadrul negocierilor de la Istanbul. Citește și: Bolojan le spune contabililor de comune că ar trebui să gestioneze mai multe localități, ca să-și justifice salariul Memorandumul cere recunoașterea internațională a anexării celor patru regiuni menționate, precum și a Crimeei, ocupată de Rusia din 2014. Alte condiții impuse de Kremlin includ neutralitatea Ucrainei, renunțarea la aderarea la alianțe militare, precum NATO, limitarea dimensiunii armatei ucrainene Solicitări suplimentare Rusia a formulat cereri suplimentare. Printre acestea se numără ridicarea sancțiunilor economice internaționale, renunțarea Ucrainei la revendicarea de despăgubiri, oprirea livrărilor de arme din Occident și stoparea schimburilor de informații militare cu partenerii internaționali. De asemenea, Moscova solicită o interdicție clară privind desfășurarea armelor nucleare pe teritoriul ucrainean. Condiții privind drepturile minorității rusofone  Documentul include și solicitări legate de drepturile persoanelor vorbitoare de rusă din Ucraina, precum și eliberarea prizonierilor politici, civili și militari. De asemenea este pretinsă dizolvarea formațiunilor naționaliste ucrainene din cadrul forțelor armate, în conformitate cu retorica Kremlinului privind „denazificarea” Ucrainei. Ucraina a respins anterior aceste condiții maximaliste  

Ucraina a provocat Rusiei pagube majore (sursa: Telegram/Serviciul de securitate al Ucrainei)
Internațional

Ucraina ar fi provocat Rusiei pagube de șapte miliarde de dolari după distrugerea bombardierelor

Ucraina a provocat Rusiei pagube majore. Serviciul de Securitate al Ucrainei (SBU) susține că atacul masiv cu drone asupra aerodromurilor militare din Rusia a provocat pagube uriașe, estimate la 7 miliarde de dolari. Ucraina a provocat Rusiei pagube majore Potrivit unui mesaj publicat pe Telegram, operațiunea denumită „Pânza de păianjen” a vizat aviația strategică rusă, cauzând pierderi semnificative. Citește și: Grindeanu i-a găsit sexy-coafezei Hunyadi, cu care se plimba cu avioanele Nordis, două noi sinecuri din gestiunea ministerului Transporturilor SBU afirmă că 34% dintre aeronavele rusești capabile să transporte rachete de croazieră strategice au fost lovite în cadrul acestui atac. Operațiunea ar fi dus la distrugerea a aproximativ 40 de avioane, potrivit autorităților ucrainene. „7 miliarde de dolari SUA. Acesta este costul estimat al aviației strategice a inamicului, care a fost lovită astăzi ca urmare a operațiunii speciale a SBU”, se specifică în mesaj. Atacul, cu o zi înainte de discuțiile de la Istanbul Atacul ucrainean cu drone a avut loc duminică, în ajunul unor negocieri planificate între Ucraina și Rusia la Istanbul. Potrivit SBU, loviturile au fost executate la distanțe de până la mii de kilometri de granițele Ucrainei, demonstrând o capacitate extinsă de atac strategic.

Conflict diplomatic între Franța și Israel (sursa: foxnews.com)
Internațional

Franța poate crea un stat palestinian pe Coasta de Azur, spune, ironic, ambasadorul israelian în SUA

Conflict diplomatic între Franța și Israel. Ambasadorul american în Israel, Mike Huckabee, a lansat un atac verbal dur la adresa Franței, care sprijină recunoașterea unui stat palestinian. Conflict diplomatic între Franța și Israel Într-un interviu pentru Fox News, Huckabee a ironizat inițiativa spunând că, dacă Parisul dorește un stat palestinian, ar putea „rupe o bucată din Coasta de Azur” pentru a-l construi acolo. Citește și: ANALIZĂ Loviturile Kievului au schilodit aviația militară rusă și capacitatea Moscovei de a ataca Ucraina Între 17 și 20 iunie, Franța și Arabia Saudită vor coprezida o conferință internațională la ONU menită să reanime discuțiile privind soluția cu două state, o inițiativă ferm respinsă de guvernul israelian condus de Benjamin Netanyahu. Franța a anunțat că ia în calcul recunoașterea condiționată a unui stat palestinian până la finalul anului 2025. „Franța impune presiune asupra unei națiuni suverane” Fost guvernator și susținător fervent al Israelului, Huckabee a declarat că inițiativa ONU este „incredibil de nepotrivită” în contextul războiului actual din Gaza. El a invocat atacul Hamas din 7 octombrie 2023 drept un moment de cotitură și a respins ideea de „ocupație” israeliană a teritoriilor palestiniene. Macron, acuzat de Israel de „cruciadă” Declarațiile lui Huckabee vin în contextul în care Israelul l-a acuzat pe Emmanuel Macron că duce o „cruciadă împotriva statului evreu”, după apelurile acestuia către țările europene de a înăspri poziția față de Israel, dacă situația umanitară din Gaza nu se îmbunătățește. Între timp, Israelul a anunțat crearea a 22 de noi colonii în Cisiordania, teritoriu ocupat din 1967, în pofida condamnărilor internaționale.

Karol Nawrocki, noul președinte al Poloniei (sursa: Facebook/George Simion)
Internațional

Simion a avut succes în Polonia: Karol Nawrocki, eurosceptic populist, a câștigat prezidențialele

Karol Nawrocki, noul președinte al Poloniei: eurosceptic populist sprijinit de Donald Trump și George Simion, Nawrocki l-a devansat pe primarul Varșoviei. Karol Nawrocki, noul președinte al Poloniei Karol Nawrocki a câștigat alegerile prezidențiale din Polonia, obținând 50,89% din voturi (10.606.628 voturi), potrivit rezultatelor oficiale centralizate. Citește și: ANALIZĂ Loviturile Kievului au schilodit aviația militară rusă și capacitatea Moscovei de a ataca Ucraina Contracandidatul său, Rafal Trzaskowski, susținător al orientării pro-europene, a obținut 49,11% (10.237.177 voturi). Prezența la urne a fost impresionantă, atingând 71,6%, un record istoric pentru scrutinul prezidențial polonez. Deși primele exit-poll-uri îl indicau pe Trzaskowski drept favorit, situația s-a schimbat după publicarea datelor din al doilea late-poll, când Karol Nawrocki, cunoscut pentru viziunea sa eurosceptică și populistă, a trecut în frunte. Aproximativ 23 de milioane de cetățeni polonezi și-au exprimat votul în turul al doilea. Participarea masivă a populației depășește recordul stabilit în turul 2 al alegerilor din 1995, când Aleksander Kwaśniewski l-a învins pe fostul lider sindical Lech Wałęsa. Atunci, prezența la urne a fost de 68,23%.

Zelenski recunoaște operațiunea pentru distrugerea bombardierelor rusești (sursa: Facebook/Volodimir Zelenski)
Internațional

Zelenski recunoaște distrugerea bombardierelor: Facem orice ca Rusia să înceteze războiul

Zelenski recunoaște operațiunea pentru distrugerea bombardierelor rusești aflate în baze din Rusia. Zelenski recunoaște operațiunea pentru distrugerea bombardierelor "Șeful Serviciului de Securitate al Ucrainei, Vasyl Maliuk, a prezentat un raport privind operațiunea de astăzi. Un rezultat absolut remarcabil. Un rezultat obținut exclusiv de Ucraina. Citește și: ANALIZĂ Loviturile Kievului au schilodit aviația militară rusă și capacitatea Moscovei de a ataca Ucraina Un an, șase luni și nouă zile de la începutul planificării până la executarea efectivă. Operațiunea noastră cu cea mai mare rază de acțiune. Oamenii noștri implicați în pregătirea operațiunii au fost retrași la timp de pe teritoriul Rusiei. I-am mulțumit generalului Maliuk pentru acest succes al Ucrainei. Am dat instrucțiuni Serviciului de Securitate al Ucrainei să informeze publicul cu privire la detaliile și rezultatele operațiunii care pot fi dezvăluite. Desigur, nu totul poate fi făcut public în acest moment, dar acestea sunt acțiuni ale Ucrainei care, fără îndoială, vor intra în cărțile de istorie. Ucraina se apără și face acest lucru pe bună dreptate – facem tot ce este posibil pentru ca Rusia să simtă nevoia de a pune capăt acestui război. Rusia a început acest război, Rusia trebuie să-l încheie. Slavă Ucrainei!", a scris Zelenski pe Facebook.

Atacul Ucrainei afectează grav aviația rusă (sursa: tupolev.ru)
Internațional

ANALIZĂ Atacurile Kievului schilodesc aviația militară rusă și capacitatea de a ataca Ucraina

Atacul Ucrainei afectează grav aviația rusă. Atacurile recente cu drone lansate de Ucraina au produs pagube semnificative în flota aeriană a Rusiei, afectând în mod direct capacitatea acesteia de a lansa atacuri cu rachete de croazieră, arată o analiză a BBC. Atacul Ucrainei afectează grav aviația rusă Printre aeronavele distruse se numără și bombardierele strategice Tu-95, implicate anterior într-un atac de amploare cu rachete Kh-101 asupra Ucrainei. Citește și: Salina Praid, pe mâna unui sinecurist cu facultate privată la 42 de ani, cu diplomă de agent de pază și ordine. A fost președinte PSD în Berca, Buzău Bombardierele Tu-95 joacă un rol esențial în campania militară a Rusiei de la începutul invaziei la scară largă, în februarie 2022. Fiecare aparat poate transporta până la opt rachete ghidate, fiecare echipată cu un focos de 400 kg și o rază de acțiune de mii de kilometri, ceea ce permite operarea lor în adâncimea teritoriului rus, în condiții de relativă siguranță. Pierderea unui A-50, o lovitură de imagine și capacitate Printre pierderile notabile se numără și distrugerea unui avion A-50, echivalentul rusesc al sistemului AWACS. Acest aparat joacă un rol-cheie în detectarea aeronavelor și rachetelor inamice și în transmiterea țintelor către avioanele de luptă rusești. Practic, A-50 coordonează operațiunile aeriene, oferind o viziune de ansamblu și direcții tactice. Pierderea unui astfel de sistem reduce semnificativ capacitatea Rusiei de a gestiona eficient apărarea aeriană și contracararea atacurilor aeriene. Sistemele rusești de apărare aeriană, ineficiente în fața dronelor Folosirea dronelor în apropierea directă a țintelor a demonstrat limitele sistemelor tradiționale rusești de apărare aeriană, precum S-300 și S-400, dar și a sistemelor cu rază scurtă de acțiune, cum ar fi Pantsir SA-22. Acestea nu au reușit să intercepteze dronele, ceea ce sugerează o lipsă de reacție eficientă în fața unor atacuri rapide și precise. Mai grav, atacurile au fost lansate cu atât de puțin avertisment, încât aeronavele vizate nu au avut timp să fie relocate în adăposturi blindate. Avioane avariate, scoase din luptă Chiar dacă unele dintre aeronavele lovite nu au fost complet distruse și pot fi reparate, ele sunt, oricum, scoase temporar din uz. Această perioadă de inactivitate afectează capacitatea operațională imediată a Rusiei. Pentru Kremlin, poate cel mai îngrijorător aspect este demonstrația că activele militare strategice ale Rusiei nu sunt în siguranță nici măcar în interiorul propriului teritoriu. Acest nou precedent ridică semne de întrebare serioase despre vulnerabilitatea infrastructurii militare rusești.  

Bombardiere rusești distruse de drone ucrainene (sursa: SBU)
Internațional

Moscova recunoaște că bombardiere rusești au fost lovite la sol, menționează doar două baze aeriene

Bombardiere rusești distruse de drone ucrainene. Ucraina a lansat duminică un atac masiv cu drone asupra aviației militare ruse, susținând că a distrus aproximativ 41 de aeronave. Bombardiere rusești distruse de drone ucrainene Țintele au fost patru baze militare situate chiar și la mii de kilometri de granița ucraineană. Citește și: Salina Praid, pe mâna unui sinecurist cu facultate privată la 42 de ani, cu diplomă de agent de pază și ordine. A fost președinte PSD în Berca, Buzău Operațiunea, coordonată de Serviciul de Securitate al Ucrainei (SBU), a precedat cu o zi o nouă rundă de negocieri ruso-ucrainene programate la Istanbul. Printre obiectivele vizate s-a numărat Aerodromul Belaia din Irkuţk, Siberia de Est, aflat la circa 4.300 de kilometri de Ucraina. O înregistrare video publicată de serviciile ucrainene arată mai multe aeronave în flăcări, în timp ce nori groși de fum se ridică deasupra pistei. Atacul este considerat cel mai îndepărtat de linia frontului lansat de Ucraina până acum. Atac simultan și în nordul înghețat: vizat și aerodromul Olenia Sursa ucraineană a confirmat și atacuri asupra bazei aeriene Olenia, în regiunea Murmansk, la aproximativ 1.900 de kilometri de Ucraina. Guvernatorul rus Andrei Chibis a raportat prezența dronelor „inamice” și activarea apărării aeriene. Ministerul rus al Apărării a confirmat că mai multe aeronave au luat foc și a precizat că suspecții au fost reținuți. Operaţiunea „Pânză de păianjen” Potrivit SBU, atacul poartă numele de cod „Pânză de păianjen” și a fost pregătit timp de peste 18 luni, sub supravegherea directă a președintelui Volodimir Zelenski. Dronele au fost introduse în Rusia ascunse în structuri de lemn, cu acoperișuri ce au fost deschise de la distanță pentru a permite decolarea aparatelor. Rusia investighează "acte de terorism" În paralel cu atacurile aeriene, autoritățile ruse au anunțat duminică prăbușirea a două poduri în regiunile Kursk și Briansk, care au provocat accidente feroviare, dintre care unul cu cel puțin șapte victime. Rusia a demarat o anchetă pentru „acte de terorism”, însă până acum nu a stabilit o legătură directă cu Ucraina. Ucraina confirmă participarea la negocierile de la Istanbul În ajunul noilor negocieri cu Rusia, președintele Zelenski a confirmat trimiterea unei delegații ucrainene la Istanbul, condusă de ministrul Apărării, Rustem Umerov. Liderul ucrainean cere o „încetare completă și necondiționată a focului”, eliberarea cetățenilor ucraineni deținuți în Rusia și pregătirea unei întâlniri la vârf cu președintele Vladimir Putin. Negocieri în impas: pozițiile rămân ireconciliabile Este pentru a doua oară în această lună când delegațiile rusă și ucraineană se întâlnesc în Turcia. Runda precedentă de negocieri, desfășurată pe 16 mai, nu a adus niciun progres semnificativ. În pofida eforturilor diplomatice, pozițiile celor două tabere rămân profund divergente. Lovitură grea și pentru armata ucraineană Pe fondul tensiunilor, comandantul forțelor terestre ucrainene, Mihail Drapati, și-a anunțat demisia duminică. Acesta s-a declarat „responsabil” pentru moartea a 12 soldați ucraineni, uciși într-un atac rusesc asupra unui teren de antrenament. În ultimele luni, armata ucraineană a suferit pierderi semnificative în incidente similare, stârnind critici privind lipsa de măsuri de protecție.

Ucraina distruge 40 de bombardiere rusești (sursa: kyivindependent.com)
Internațional

BREAKING VIDEO 40 de bombardiere rusești, distruse de drone ucrainene la sol

Ucraina distruge 40 de bombardiere rusești. Ucraina a lansat duminică o operațiune „de amploare” împotriva aviației militare ruse, vizând în special o bază aeriană aflată la mii de kilometri de granița ucraineană. Informația a fost dezvăluită (VIDEO cu bombardiere arzând) de o sursă din cadrul Serviciului de Securitate Ucrainean (SBU). Ucraina distruge 40 de bombardiere rusești Potrivit sursei, acțiunea are ca scop „distrugerea bombardierelor inamice”, aflate departe de linia frontului. Citește și: Salina Praid, pe mâna unui sinecurist cu facultate privată la 42 de ani, cu diplomă de agent de pază și ordine. A fost președinte PSD în Berca, Buzău Atacul face parte dintr-o strategie de a slăbi capacitatea de lovire a Rusiei în adâncimea propriului teritoriu. Incendiu pe aerodromul Belaia din Irkuțk Sursa citată a precizat că un incendiu a izbucnit pe aerodromul militar Belaia, situat în regiunea Irkuțk, în Siberia de Est, la peste 4.200 de kilometri de teritoriul ucrainean. Atacul marchează una dintre cele mai îndrăznețe acțiuni de acest tip desfășurate până acum. Peste 40 de aeronave, afectate Conform informațiilor preliminare, peste 40 de avioane rusești au fost lovite în timpul acestei operațiuni speciale. Detalii suplimentare despre tipul aeronavelor și gradul de distrugere nu au fost, deocamdată, comunicate oficial.

Rusia a acuzat Ucraina de „terorism” (sursa: TASS)
Internațional

Două poduri din Rusia și un tren din Melitopol aruncate în aer de Ucraina. Moscova acuză "terorism"

Rusia a acuzat Ucraina de „terorism”. Autoritățile ruse au declarat că două poduri feroviare s-au prăbușit în regiunile de frontieră Briansk și Kursk, în urma unor incidente considerate "acte de terorism". Victime în ambele regiuni: șapte morți și zeci de răniți Potrivit agenției ruse Interfax, prăbușirile au avut loc sâmbătă seara și în noaptea de sâmbătă spre duminică, ducând la deraieri de trenuri și victime multiple. Citește și: Salina Praid, pe mâna unui sinecurist cu facultate privată la 42 de ani, cu diplomă de agent de pază și ordine. A fost președinte PSD în Berca, Buzău În regiunea Kursk, o persoană a fost rănită, conform guvernatorului Aleksandr Hinștein. În schimb, în Briansk, guvernatorul Aleksandr Bogomaz a anunțat că șapte persoane au murit și circa 70 au fost rănite, printre care și trei copii. Bogomaz a confirmat și existența unei explozii care ar fi dus la prăbușirea podului. Rusia a acuzat Ucraina de „terorism” Comitetul de Anchetă al Federației Ruse a clasificat incidentele drept "acte de terorism", conform declarației purtătoarei de cuvânt Svetlana Petrenko. Kremlinul a transmis că președintele Vladimir Putin a discutat telefonic cu șeful Căilor Ferate Ruse și cu guvernatorul regiunii Briansk, fiind informat despre desfășurarea evenimentelor. Ucraina revendică distrugerea unui tren militar rus În paralel, Direcția Principală de Informații (GUR) din cadrul Ministerului ucrainean al Apărării a raportat distrugerea unui tren militar rus în apropierea localității Iakimivka, lângă orașul ocupat Melitopol din regiunea Zaporojie. Potrivit unui comunicat postat pe rețelele sociale, în noaptea de 31 mai spre 1 iunie, o explozie a dus la deraierea unui tren cu combustibil și marfă care se îndrepta spre Crimeea ocupată. GUR: „O arteră logistică cheie a fost întreruptă” GUR subliniază că explozia a întrerupt o linie logistică esențială pentru trupele ruse din Zaporojie și Crimeea. Ca reacție, forțele ruse au lansat un plan de securitate sporită în zonă, cu patrule ale Gărzii Naționale (Rosgvardia) și controale stricte în punctele de acces.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră